Romanulu, februarie 1889 (Anul 33)
1889-02-14
148 ROMANULUI5 FEBRUARIU SC1RI D’ALE PILEI Luni trebuia sa se înfățișeze înaintea Curții de casație, spune Lupta, recursul autorilor dublului asasinat din strada Dionisie cari, dupa cum se scie, au fost condamnați la munca silnică pe viață. In urma cererei făcută de d. N. Basilescu, avocatul unuia din condamnați, Curtea a amânat procesul pentru un alt termen. sie ** . Se anunță din Iași încetarea din viață a d-lui I. Melic, profesor de matematică la universitatea din Iași și inspector general al școlilor. D. Melik e autorul unor cărți didactice de la valore reala. Pena în ultimul moment dirijea „Institutele Unite“ din Iași. El făcea parte din grupul junimei. Ministerul instrucțiunei publice a fost representat la înmormântare prin d. Ștefan Mihăilescu, secretarul general al ministerului. Guvernul va veni cu un proiect de lege pentru deschiderea unui credit de 1500 lei pentru acoperirea cheltuelilor de înmormântare. * * * încă două bătăuși au fost arestați eri. N. Popescu-Șepcaru, și Dobrico Ionescu. * * * Duminică sora d. și d-na P. P. Carp au dat al doilea prânz diplomatic, la care erau convinți d. și d-na de Bulow, d. și d-na Al. Lahovary, d. și d-na col. de Poppen, d. și d-na Al. Sutzu, d-ra Davila, d. Dim. Olânescu, d. și d-na Grigore Cerkez. După prânz recepțiune la care au participat ministrul francez, ministrul belgian, ministrul lucrărilor publice, ministrul de finanțe, contele de Walwitz, prințesa Alexandrina Ghica cu domnișora, d-na și d-na Edgard Mavrocordat, d-na și d-na Rasovici, d-na și d-na Ion Miclescu, d-na și d na C. Sturdza, d-na Gacher, d-na Eugenia Ionescu, d-na Iacob Negruzzi, d-nu Al. Em. Lahovary, etc. * * * Aflăm ca, dintre cele șapte concurente pentru catedra de geografie de la șcala secundară de fete din Brăila, au reușit domnișorele Natalia Vincler, Eufrosina Pravatz și Vasilichia Kiriac. * * Defunctul Em. Rosental ar fi lăsat u sumă însemnată din averea sea pentru binefaceri. Afli, un supleant al tribunalului din Capitală a procedat, în fața moștenitorilor, la inventariarea averei lăsată de defunct. 4c ** Noul prefect de Roman, d. maior Teleman, a întrunit la d-sea pe toți sub-prefecții județului Roman, spune Rațiunea și s’a Întreținut cu dânșii asupra alegerei colegiului al IlI-lea din acel județ. *. ** Deputații înscriși d’a lua cuvântul în cestiunea dârei în judecată a cabinetului d-lui Ion Bratianu, sunt: d-nii Gheorghe Panu, N. Blaremberg, I. Iancovescu, Al. Enacovici, C. Ressu, Gr. Chrissenghy, Tache Ionescu, Ion Lahovari, M. Cogalniceanu. 4c ♦ 4c Din 16 candidați au reușit 7 pentru obținerea diplomei de capacitate în științele comerciale, și anume: d-nii Bochory Eduard, Dumitriu George, Iuga George, Ionescu Ion, Marcus Raphail, Nedelcovici Dumitru, Popescu Stavri. * * * Voința Națională spune în ultimul moment câ un râscola de săteni a isbucnit la Budesci moșia d-lui general Manu situată pe drumul Oltenița, la 40 ekilometri de Bucuresci. In momentul când scriem acestea, locotenentul Hagi Pandele a pornit la fața locului cu 32 călărași. ./. "* '* " , * V ' * 4< Citim în Națiunea de ieri: Tribunalul de comerț a declarat în stare de faliment ‘pe comerciantul I. B. Schafer, manufacturier, din calea Victoriei. Sindic provisoriu a fost numit d. Menelas Dedu. * * * Aflăm că d. A. Chirvasiu, fost director la școla de meserii din Piteșci, a instalat o fabrică de scaune de lemn răsucit la comuna Drăghici lângă gara Mihăesei, județul Muscel. * * * Subscripția la împrumutul curenta 4 la sută a început să devie forte activă. Sunt probabilități că împrumutul ce va acoperi până la 6 ori. Deja titlurile noului împrumut sunt contate pentru luna iulie cu 82. Spirea acesta vă dă Națiunea de ieri. * * * D. Hitrovo, ministrul rusesc, este așteptat în cursul sâptămânei. * * * România de eri spune că alte descoperiri noul sunt pe cale a se face, descoperiri de o gravitate escepțională. Se dice intr’adevĕr că în crima misteriosă de pe calea Moșilor se va face frecare lumină. Se șopteșce că autorul acelei crime, care a emoționat întrega capitală, fusese prins de poliție, dar că pe urmă i s’a dat drumul, desigur în schimbul unei râsplate. De asemenea, se vorbește că focul caselor d-lui Niculcea de la șosea a fost pus, și că se va descoperi în curând autorul. Parchetul, desigur, își va da tote silințele de a face lumina în aceste misteriose afaceri. Noi nu facem decât a înregistra zgomotul sub reservă. * * * Diferă, la Teatrul Național, a patra representațiune a lui Rossi. Se va juca «Regele Lear», tragedie de Shakespeare. * * * întrunirea ținuta de radicali în Iași Duminică sara a reușit complect. Peste 1000 de cetățeni au luat parte cu cel mai mare interes. Mâine vom dauă dare de semă detailată spune Lupta. * « * Recursul autorilor răsculei din comuna Bercenii-Dobreni cari trebuia să se judece ori de curtea de casație s’a amânat. Se zice că generalul Rin, n’ar voi sa se supună. Contele Wilhelm de Bismarck. Norddeutsche Allgemeine Zeitung publică decretul prin care contele Wilhelm de Bismarck, fiul cel mai mic al cancelarului, a fost numit guvernator al Hanovrei. Principesa Stefania Wiener Zeitung anunță că principesa Stefanie nu părăsise mai deloc apartamentele ei și n’a făcut nici un plimbare de când principele moștenitor, Rudolf, a încetat din viața. Singura ei mângâere e unica ei fiică, principesa Elisabeta, cu care se distrază maiiotadina. Cel mult nici doua săptămâni, principesa va sta încă în Viena, și apoi se va duce în Miramar. E vorba ca principesa să stea în castelul Laremburg, care i-a fost dăruit de M. S. împăratul Franz Joseph. SOIRI DIN AFARA Remaniai’ea ministerială în Serbia. Koelnische Zeitung primește știrea din Belgrad, prin care îi se face cunoscut că cel mult în luna viitare, cabinetul Nicola Christici se va retrage de la putere, lasând locul său, unui cabinet pur radical. 1 ă revistă nouă, slavofilă. Morgenpost e informata că de curând a apărut în Petersburg primul numar al revistei slavofilă Slavjanskya Izwestya, sub redacțiunea colonelului Komaroff. In articolul de programă al revistei, se accentuează scopul societatei slavofile din Petersburg, anume combaterea germanismului pe tote căile, care caută sé va teme interesele poporelor slave. Un general arestat, Correspondar ee de l'Est primește din Paris știrea că d. Freycinet, ministru de râs boiü frances a pedepsit cu un arest de 14 zile pe generalul Rin, pe simplul cuvânt că Dumineca trecută a pronunțat în loja masonică un discurs politic și apoi l’a dat publicității. Divorțul generalului Boulanger. Neue Freie Presse din Viena spune în privința divorțului generalului Boulanger, următorele : Boulanger a recurs, la on nouă tactică în afacerea divorțului sau. Prietenii sai, monarhiștii și clericalii, i-a atras atențiunea asupra faptului că un divorț pe calea legala numai, i-ar strica mult renumele sau. El isteț ca întotdeuna își aduse aminte că soția sea îl e uă o verișoră. Deci căsătoria este deslegată și pe calea religiosa. I.KV ROMAN Administrațiunea și pregătirile "electorale Drepturile Omului publică următorele telegrame ce i se trimite din Roman : Roman, 29 Ianuarie. La Roman poliția a oprit întrunirea. S’a făcut mai multe arestări, totuși întrunirea a avut loc : indignarea la culme. La Bacâă liniște desăvârșita, armata a fost adusă ca sa îngrozască populația. Morțun. Roman, 30 Inuarie. Tererea la Roman continuă. Asară că întrunire a fost provocată la primărie de Morțun. Sala primăriei i-a fost dată de primar. Când a sosist lumea la primărie a găsit sala închisă și sergenții și comisarii îndepărtând lumea. Mulțimea atunci plecă spre sala Dacia închiriată de Morțun. Acolo 40 de gardiști, împreună cu polițaiul baricadaseră sala nelâsând pe nimeni sa intre. . ■. ■"* “ 1 Morțun plecă se caute pe procuror, un om care nu semăna intru nimic cu fostul procuror Horia Rosetti, și care se chiamă Drăghici, pe care ’l găsi ascuns la poliție. Omul legei ensa până când Morțun a redigiat petiția, o șterse binișor și se dădu atunci. Nerămânând nimic de făcut, Morțun plecă cu lumea acasă la dânsul, și acolo i s’a ținut întrunirea. Omenii, dintre cari alegători din colegiul I, telegrafiazâ imediat ministrului de justiție, protestând și cerând respectul legei. Prefectul a cerut demisiunea polițaiului deorece la întrunirea de la Dacia de Duminica nu a putut el sa producă nici un scandal. Lumea este cu desăvârșire indignată. Scrisore din Craiova 11 Februarie, 1880. Domnule Directore. Monotonia orașului nostru a fost tulburată filele acestea prin nă întâmplare neînsemnata în sine, dar care a produs senssațiune, atât prin posițiunea personelor cari au jucat un rol în acesta afacere, cât și prin țesătura intrigei, și felul desnodamentului. Iacă acum despre ce este vorba: In ziua de 26 curent, se denunță parchetului că un copilă de 13 ani a fost desonoratâ prin violență. Până aci lucrul dupa cum vedeți nu era de natură a ocupa spiritul publicului, cel mult putea ține locul unei fapte diverse, și pute nici atât cu timpul în care trăim. Dar lucrul se complică și devine de domeniul publicităței, prin numirea personei acuzate de acest fapt monstruos, și care dupa declarațiunea copilei ar fi însuși șeful poliției nóstre, d-nul I. Grecescu. Vâ puteți imagina ce scandal! Șeful poliției acusat în felul acesta, chemat înaintea parchetului. In plus că d-nul Grecescu nu este cunoscut craiovenilor numai ca polițai. Eșit din rândurile poporului, lipsit de multă carte, a știut totuși atât prin inteligența sa cât și ua muncă neobosită, să ocupe succesiv posițiuni alese, cum : Președinte al societaței «Ajutorul», consilier comunal, sub-prefect și acum polițant. Am făcut acesta mică digresiune pentru a ve da un ideie cât de mult a trebuit să ațâțe interesul public, câ asemenea acuzare. Revin acum la parchet. Așadar parchetul sesizat, începe cercetarea, și recunosc cu plăcere că a făcut cercetarea cu tota rigarea. Resultatul a fost, ca d-nul Grecescu s’a recunoscut cu totul nevinovat, prin următorele constatări: 1. Declarația copilei ca ar fi fost violata, astupându-I d-nul Grecescu gura, și rechemând-o de zidul casei (!?) Fapt materialmente inadmisibil. 2. Se aduce un domn, care e pus înaintea copilei ca fiind Grecescu, și dânsa respunde, da acesta este care m’a desonorat. A treia și cea mai convingatore probă, medicul constata că copila în chestiune «nici nu este desonoratâ». Totul a fost dar uă țesătură meschină și condamnabilă, condusă se dice de un colectivist, pe care nu-l numesc, cunoscând impersonalitatea Românului. Primiți domnule directore, încredințarea deosebitei mele considerațiuni. Un craiovean. Afacerea studenților în medicină Studenții Facultății de medicină, întruniți în dana de 30 ianuare 1889, esprimându-și profunda lor recunoscință către Sanlera deputaților, care a dat uâ deosebită atențiune petițiunei, ce i-a fost adresată de ei, convinși că representanții țarei vor traduce în fapt cererile de a crea institutul de chirurgie și de a statua stabilitatea tuturor institutelor de instrucțiune, hotărăsc următorele : 1) A se reîncepe cursurile, cari au fost suspendate de când d. dr. Asaki a demisionat din postul de profesor. 2) Uă delegațiune de nouă studenți va ruga pe d. dr. Asaki a’și reîncepe cursul. 2) Delegațiunea va lucra pentru a se realiza pe deplin cererile, cari s’au făcut de studenți Camerei deputaților. 4) Delegațiunea va convoca pe studenți oricând va crede acesta de necesitate. Arma Lebel Mai zilele trecute s’a răspândit zgomotul la Tulle, că serviciul artileriei a refuzat armele din acesta fabrica, întrebat fiind, d. Freycinet, de mai mulți deputați, el le răspunse : «Cea mai bună probă, că n’am nici un reproș de adresat fabricei de la Tulle, e că mereu o împinge’șî maresca producțiunea ei, cea ce n’aș face-o, dacă fabricatele acelei manufacturi ar fi defectuose. Și iată un exemplu: când am venit în capul afacerilor ministeriului de răsboiu, Tulle nu fabrica decât două sute de arme pe ții, astăzi acestă producție se urcă la 315 și am dat ordine ca numărul armelor fabricate să se urce la 400 și chiar și mai mult. Puteți deci fi convins că Tulle produce arme tot atât de bune ca și cele alte fabrice, dacă nu și mai bune chiar. Uă visită la școla de Poduri și șosele Ministrul lucrărilor publice a visitat alaltâieri școla de poduri și șosele spune România Liberă de asprá. Visita a durat două ore, cari au fost consacrate examenului detaliat al museelor școlii și al instalațiunilor didactice; directorul școlii a desfășurat ministrului planurile de ameliorațiune și de complinire a localurilor ce se impune pentru anul viitor. In amfiteatru, d. Saligni, eminentul profesor de chimie, a făcut câteva experiențe de proiecțiuni. Corpul profesoral al școlii va face în iarna acesta uâ serie de conferințe, cu esperiențe pentru public, care va putea astfel a cunosce și aprecia școla ce avem, esceient de bine organisatâ. I.» 1 INT L ü Äi E Deutsche Zeitung primesc o uă telegramă din Dublin, prin care îi se face cunoscut că inspectorul de poliție din Donegal (Irlanda) a fost ucis, în momentul când a voit sa procedeze la arestarea lui Mae Fadden, condamnat la 6 luni închisore pentru că a încuragiat liga națională. Extrablatt publică testul tractatului dintre Rusia și Corea. Acest tractat stipulază condițiunile relățiunilor comerciale de a lungul frontierei provinciei, între cei duoi contractanți, Ziarele rusesc felicită guvernul rus pentru acesta victorie diplomatică și angajeze pe toți călătorii și industriașii ruși ca sâ esploateze terenul, care se oferă activitatei lor. Ziarul spaniol Epocă, află că numerose meetinguri au avut loc, în contra purtării ministerului. Opiniunea publică se arată forte iritată din causa tenacitatei, ce o pune cabinetul în a face politică germană. Proiectele guvernului face se crescu nemulțumirile comercianților și mai cu semn ale celor de vinuri. Principalele case engleze de esport s’au pus în capul mișcarea oposițiunei, în contra guvernului. Oposiția merge pena într’atâta că ea acasă pe rege de a fi părtașul ministerului. Gaulois află că comitetul boulangist a decis a afișa în tote comunele din Francia discursul ce l’a pronunțat grifele trecute la camera, d. Laguerre. La France dă următorea scrie cititorilor sai: In momentul de a pune ziarul sub presă aflam scrrea că un individ de religiune mosaicâ, care poseda uă avere, numai de câteva milione — 10 milione — a fost arestat în quartierul Halelor, fiind prins în flagrant delict de furt de coloniale. Trelend und Meer, face urmatorea statistic numărul ei din urmă: Din persone sciuciti, în Germania 94, în ria 88, în Anglia 91, în Francia 88, Italia 74, în Spania 69 și în Rusia Soiü și scrie și socoti : Inamia 89, in Austria 75, în Anglia 81 Francia 77, în Italia 63, în Spania 49, Rusia 39. Gumă limbă streină: Inania 69, în Austria 61, în Anglia 34 Francia 29, în Italia 28, în Spania 13n Rusia 23. Del puțin din clasicii: In Gania 32, în Austria 13, în Anglia 21 Francia 20, în Italia 17, în Spania 7 Rusia 2. Dar România? întrebări noi. SRI MĂRUNTE ier du Soir, află că museul Canavalei Paris, s’a îmbogățit cu importante acțiuni destinate a figura la esposiția versată. Aceste achisițiuni constau diiferite tablouri și desemne în aquarelee presentând monumente dispărute, sire și planuri rare. Museul a cumpărat asemenea un tablou curios, de Louis Iy, înfățișând plecarea conscrișilor paeni în anul 1807. Acest tablou, care e siderat ca un cap de operă, a fost vot cu 12.000 fr. — Lemps din Paris, e informat că în Mama, locuitorii sunt dornici dupa zăpadă, ma e frumos, în gradul cel mai superiat Déca va ninge în curând, atunci tote grânele vor strica, de asemenea și isoarele le au secat. — Stoleil primesce urmatorele de la coresporatul ei din Congo : Guvernții noștrii (cei din Franța) își stricămu capul pentru a equilibra bugetele, file Gongului, nu’și bate atâta capul, câ e vorba de bugetul țerei sale. Când i un deficit în casa sa, el își alegema când e vânt mare p’afară, ca sâ se plin puindu’și tot d’ua dată boneta p’uă'eche. Déca vântul bate așa tare în c,îi cade boneta, regele impune locuitorii tacse grase, din partea aceia a regatuli sau de unde bate vântul. Nu trec sa mai spunem că boneta îl cade mait totdeuna. — Fig spune că în săptămâna trecuta, a at loc la hotel Continental, adunarea geiala a asociațiunei jurnaliștilor republican D. Ranc a fost ales de președinte, d-n Charles și Staus ca asesori, d. Obermage secretar general. S’a doit ca la 28 Februarie viitor sâ se dea unul în folosul societatei frumoselor arte. Seir află că până acum s’au presentat par, candidați, pentru a ocupa locul remasacant la academia frumóselor arte, în lai decedatului pictor Cabanel. E ca nume candidaților: Jean Paul Laurens, Jule Defebre, îiennes și Deille. D. Detal are mai mulți sorți de isbândă. — Gillas spune că Joia trecută a avut loc primăria arondismentului al 8 lea,uă .nferință, ținută de d. Octave Justice, aspra societatei «Uniunea pentru munca fenilor.» Acasta soietate are de scop de a procura câte- resurse femeilor nevoieșe și anume pun în vândăre obiectele lucrate de dânsele S’a descs deja un magazin în strada Montalivet,Io. 15, ér d-na Paul Bert a primit onea de a fi presidenta societăței. FOIȚA ROMANULUI 14 FEBRUARIE 34 OMUL CU DIAMANTU DE POCQUELLE Apoi ua sensațiune de suferința surdă. Nu ma mai gândeam, nu mai speram, nu mai voiam, pricepeam incomplet. Vă lungă prăbușire urmă. In fine uâ vâjtiturâ în urechiâ, uu tremurătură în tóte membrele, mâ readuse în simțiri. Mâ simțit în posesiunea tutor organelor: viata circulă în mine, și ea remusemà mult timp cufundat într’uâ stare nemărginită de plăcere, al cărei scaun special nu’l pot precisa, dar al cărei caracter dominant era uă sensațiune de odihna dulce și d’o plăcere absolut fisicâ, căreia puterile intelectului meu îi era cu totul streine. Acesta stare semăna cu deșteptarea dintr’un somn adânc. Când voința încă slaba n’are energia îndestulătore pentru a porunci organelor o mișcare spontanee determinând deșteptarea completă, corpul se da unei leni parțiale un fel de pirotela plăcută ce cineva n’ar mai voi sâ se sfârșască. Spiritul uei se deștepta puțin câte puțin, bucățele de gândiri, fără cause, fără conclusiuni treceau repede prin creerul meu, ca și norii împrășciați de adierea unei nopți de tomna, luând diferite forme. Acesta sforțare pieri și recădui iarăși în neant. In sfârșit, uâ nouă tremurătură a corpului meu, mai lungă, mai tare decât cea dintâia ma făcusă-mi vin în fire. Uâ sguduire, asemenea aceleia care produce uă descărcare electrică îmi trecu prin tot sistemul meu nervos : sângele clocote în pieptul meu, imi simt inima cu bate cu putere, și ua sensațiune de căldură se sui până la tâmplele mele, capul îmi ardea. Atunci făcui vă sforțare mare pentru a mâ gândi, ua primă încercare pentru a’mi redeștepta reamintirile. După un luptă ardinte și ua muncă energică, isbutil, îmi aduceam aminte de curiosa mea sortă. Fără ca sa fi voit a mi le readuce aminte de astă dată, idei curiose, reminiscența din catalepsia care ma isbise inundau creerul meu. Acestora urmâzâ uă îndoială, apoi uâ târnă. Unde sunt? Statui câteva minute nemișcat. Pentru ce ? Nu îndrăsneam a’mi rechema energia pentru a’mi înfățișa situațiunea actuală voința refusâ d’așî face datoria. Ea se teme și cu tóte acestea, în secretul sufletului meu uă voce internă murmură încetișor că n’au scăpat, cu sorta îmi e ficșată pentru tot-d’auna. Catastrofa atât de mult temută s’a îndeplinit. Disperarea ma cuprinde și domină tóte sentimentele mele. Deschid ochii, și totul e întuneric înjurumi. Nu e uă ilusiune, nici uâ vedenie. Simt că sunt în posesiunea tuturor facultăților mele intelectuale, că viața circula în mine cu repesliciune, nu simt nici uă durere. Pentru ce dor sunt încongiurat de nopte ? E noptea eternă ce nu va vedea nici uă dată vă radă de lumină. Scosel un țipet; buzele mele uscate se mișcară convulsiv, simții pe piept dă greutate mare și în plămâni dă durere, inima îmi bătea sa se rupă. Mișcând buzele nici un sunet nu eși. Simții ca uă piedică se opunea mișcărilor mele, strînsel dinții; el se întâlniră prin uâ pânză subțire învăluită de mai mult trei în jurul capului meu; laturile mesei ptrînse nu puteau sa se depărteze pentru a da voie jocului normal al respirațiunei. Pent aci nu încercai a’mi mișca piciorele ’mi întinse și aici brațele’mi încrucișate pe piept, e’uâ mișcare bruscă îmi desfăcul mâinele și rupsel legăturile cari mâ înconjurau. Zgomotul unei pânze ce se rupe, îmi atinse urechia ; pumnii mei strînși se loviră de doua suprafețe unite și tari care nu scose nici un sunet. Voii sâ mâ scol; capul mi se isbi d’un obstacol la dece degete d’asupra mea. Atunci mâ întorsel cu fața în jos și încercai d’a mâ ridica; băgai de semn că eram într’un ladă de lemn puțin mai largă și mai lungă de cât mine. Făcui uâ noua sforțare d’a țipa. De astă dată isbutil. Nici un ecou nu respunse, și sunetul vocei mele se pierdu în întunerecul mormântului meu anticipat. Acesta fu un strigăt de turbare, de agonie, de horcăială a unui supliciat toturat în viscerile pământului de un câlău neînduplecabil. Temerile mele se realisase, eram plin de viață și sorta mea se îndeplinea, fiind supus unei pedepse groznice și nemeritate ! Eram îngropat de viui !! XXI In care căpitanul Davis se desemna Purtarea lui Anibal Davis cu mine, de la reposarea mea, și stăruința neașteptată cu care’mi veghia corpul, trebui sâ fi părut cititorului forte neexplicabile. Pentru a face cunoscut motivele, e trebuincios ca sâ’l întorc cu trei zile înapoi și sâ’l aret pe focosul căpitan, reîntors de la curiosul său duel cu maiorul Arban, și cufundându-se mai mult decât și când în studiul proiectului sau favorit. Cu spiritul liber, acum, onórea lui și a marinei Statelor Unite râsbunate cu un zgomot mare, cu creerul liber de ori ce altă preocupare strâinǎ de e lucrubațiunile sale aerostatice, Davis, în cabinetul său de lucru, își urma scopul, foiletând un tratat asupra dirijarei balenelor. Câteva dată își arunca privirea pe partea golfului de Mexic, apoi își făcea calculele scoțând câte un oftat de descuraiare. Vede intinerariul atât de lung și atât de periculos a’l percurge și mijlocele de transport atât de slabe în raport cu piedicele și întâmplările neprevânute în facerea acestei calatorii, încât că îi vine ca sâ se lase de acea ideie. Dar perseverența, voindice încăpâțîn area stupidă, care formeza unul din caracterele baiotare la ochiü ale acestui spirit slab, readus în curând la obiectul său, și Davis își reia munca un moment întreruptă. Venisera și căpitanul, strîngându-și cartonele și cărțile, vorbea tare conchidând asupra lucrarei sale de peste di. — Mi ar trebui numai 80.000 de dolari pentru a efectua traversarea aerostatică a golfului Mexic, din New Orleans la Vera Cruz și a duce astfel la un bun sfîrșit acesta întreprindere gigantică care trebue să facă gloria mea și a țarei. Numai unde sa găsesc acesta sumă? M’am adresat la toți capitaliști din New-York și din marile orașe ale Statelor Unite, nici unul nu voea de a înțelege proiectele mele și sâ le sprijine cu puterea lor financiară. Ar trebui ca un ajutor providențial sâ’mi vină pe neaștepte, nu scii pe ce cale, și ’ncep a mâ cosi așteptându’. — Bună lua, domnule Anibal Davis dise uâ voce gravă la câțiva pași în spatele capitanul. El ridică rpede capul și se întorse : un om necunosat înalt, sta în piciure în cabinetul de luru al aeronatului. Cu spiritul cufundat cu totul în meditațiunea sa, Dvis nu ’1 audise intrând și trebuise sunetl unei voci streine pentru a ’1 atrage din acea distracțiune. Ca contra,riul venit trebuise a surprinde monologul căpitanului. Fostul marinar simți că aare contrarietate, și elamină, încruntând sprincenile pe supărăcios 1 visitator. Acesta din urmă, învâluit într’un manta largă, cumpora de obicei. Spaniolii din clasa de jos, avea în mână on pălărie de teatru cu margnele mari și țintea asupra căpitanului ochi sei mici și negrii, cufundați în orbita lor strălucind cu focul în cabinetul de Imru întunecat. Doua mustăți negre, lungi și subțiri taiau în doua fața lui palidă și trăsurile energice. (Va urma)