Romanulu, februarie 1889 (Anul 33)

1889-02-14

148 ROMANULU­I­5 FEBRUARIU SC1RI D’ALE PILEI Luni trebuia sa se înfățișeze înaintea Curții de casație, spune Lupta, recursul autorilor dublului asasinat din strada Dio­­nisie cari, dupa cum se scie, au fost con­damnați la munca silnică pe viață. In urma cererei făcută de d. N. Basi­­lescu, avocatul unuia din condamnați, Cur­tea a amânat procesul pentru un alt ter­men. sie ** . Se anunță din Iași încetarea din viață a d-lui I. Melic, profesor de matematică la universitatea din Iași și inspector gene­ral al școlilor. D. Melik e autorul unor cărți didactice de la valore reala. Pena în ultimul moment dirijea „Institutele Unite“ din Iași. El făcea parte din grupul junimei. Ministerul instrucțiunei publice a fost representat la înmormântare prin d. Ștefan Mihăilescu, secretarul general al ministe­rului. Guvernul va veni cu un proiect de lege pentru deschiderea unui credit de 1500 lei pentru acoperirea cheltuelilor de înmor­mântare. * * * încă două bătăuși au fost arestați eri. N. Popescu-Șepcaru, și Dobrico Ionescu. * * * Duminică sora d. și d-na P. P. Carp au dat al doilea prânz diplomatic, la care e­­rau convinți d. și d-na de Bulow, d. și d-na Al. Lahovary, d. și d-na col. de Pop­­pen, d. și d-na Al. Sutzu, d-ra Davila, d. Dim. Olânescu, d. și d-na Grigore Cerkez. După prânz recepțiune la care au par­ticipat ministrul francez, ministrul belgian, ministrul lucrărilor publice, ministrul de fi­nanțe, contele de Walwitz, prințesa Ale­xandrina Ghica cu domnișora, d-na și d-na Edgard Mavrocordat, d-na și d-na Raso­­vici, d-na și d-na Ion Miclescu, d-na și d na C. Sturdza, d-na Gacher, d-na Eu­­genia Ionescu, d-na Iacob Negruzzi, d-nu Al. Em. Lahovary, etc. * * * Aflăm ca, dintre cele șapte concurente pentru catedra de geografie de la șcala secundară de fete din Brăila, au reușit domnișorele Natalia Vincler, Eufrosina Pra­­vatz și Vasilichia Kiriac. * * Defunctul Em. Rosental ar fi lăsat u­ sumă însemnată din averea sea pentru bi­ne­faceri. Afli, un supleant al tribunalului din Ca­pitală a procedat, în fața moștenitorilor, la inventariarea averei lăsată de defunct. 4c ** Noul prefect de Roman, d. maior Tele­­man, a întrunit la d-sea pe toți sub-pre­­f­ecții județului Roman, spune Rațiunea și s’a Întreținut cu dânșii asupra alegerei colegiului al IlI-lea din acel județ. *. ** Deputații înscriși d’a lua cuvântul în ces­­tiunea dârei în judecată a cabinetului d-lui Ion Bratianu, sunt: d-nii Gheorghe Panu, N. Blaremberg, I. Iancovescu, Al. Enaco­­vici, C. Ressu, Gr. Chrissenghy, Tache Io­nescu, Ion Lahovari, M. Cogalniceanu. 4c ♦ 4c Din 16 candidați au reușit 7 pentru ob­ținerea diplomei de capacitate în științele comerciale, și anume: d-nii Bochory E­­duard, Dumitriu George, Iuga George, Io­nescu Ion, Marcus Raphail, Nedelcovici Dumitru, Popescu Stavri. * * * Voința Națională spune în ultimul mo­ment câ un râscola de săteni a isbucnit la Budesci moșia d-lui general Manu situată pe drumul Oltenița, la 40 ekilometri de Bucuresci. In momentul când scriem acestea, lo­cotenentul Hagi Pandele a pornit la fața locului cu 32­ călărași. ./. "* '* " , * V ' * 4< Citim în Națiunea de ieri: Tribunalul de comerț a declarat în stare de faliment ‘pe comerciantul I. B. Schafer, manufacturier, din calea Victoriei. Sindic provisoriu a fost numit d. Mene­­las Dedu. * * * Aflăm că d. A. Chirvasiu, fost director la școla de meserii din Piteșci, a instalat o­ fabrică de scaune de lemn răsucit la comuna Drăghici lângă gara Mihăesei, ju­dețul Muscel. * * * Subscripția la împrumutul cu­renta 4 la sută a început să devie forte activă. Sunt probabilități că împrumutul ce va acoperi până la 6 ori. Deja titlurile noului împru­mut sunt contate pentru luna iulie cu 82. Spirea acesta vă dă Națiunea de ieri. * * * D. Hitrovo, ministrul rusesc, este așteptat în cursul sâptămânei. * * * România de eri spune că alte descope­riri noul sunt pe cale a se face, descope­riri de o gravitate escepțională. Se dice intr’adevĕr că în crima miste­­riosă de pe calea Moșilor se va face fre­care lumină. Se șopteșce că autorul acelei crime, care a emoționat întrega capitală, fusese prins de poliție, dar că pe urmă i s’a dat drumul, de­sigur în schimbul unei râsplate. De asemenea, se vorbește că focul ca­selor d-lui Niculcea de la șosea a fost pus, și că se va descoperi în curând autorul. Parchetul, de­sigur, își va da tote silin­țele de a face lumina în aceste misteriose afaceri. Noi nu facem de­cât a înregistra zgo­­motul sub reservă. * * * Diferă, la Teatrul Național, a patra re­­presentațiune a lui Rossi. Se va juca «Regele Lear», tragedie de Shakespeare. * * * întrunirea ținuta de radicali în Iași Du­minică sara a reușit complect. Peste 1000 de cetățeni au luat parte cu cel mai mare interes. Mâine vom da­uă dare de semă detailată spune Lupta. * « * Recursul autorilor răsculei din comuna Bercenii-Dobreni cari trebuia să se judece ori de curtea de casație s’a amânat. Se zice că generalul Rin, n’ar voi sa se supună. Contele Wilhelm de Bismarck. Norddeutsche Allgemeine Zeitung publică decretul prin care contele Wilhelm­ de Bis­marck, fiul cel mai mic al cancelarului, a fost numit guvernator al Hanovrei. Principesa Stefania Wiener Zeitung anunță că principesa Ste­fanie nu părăsise mai de­loc apartamen­tele ei și n’a făcut nici un plimbare de când principele moștenitor, Rudolf, a înce­tat din viața. Singura ei mângâere e unica ei fiică, principesa Elisabeta, cu care se distrază mai­iota­dina. Cel mult nici doua săptămâni, principesa va sta încă în Viena, și apoi se va duce în Miramar. E vorba ca principesa să stea în caste­lul Laremburg, care i-a fost dăruit de M. S. împăratul Franz Joseph. SOIRI DIN AFARA Rem­aniai’ea ministerială în Serbia. Koelnische Zeitung primește știrea din Belgrad, prin care îi se face cunoscut că cel mult în luna viitare, cabinetul Nicola Christici se va retrage de la putere, la­sând locul său, unui cabinet pur radical. 1 ă revistă nouă, slavofilă. Morgenpost e informata că de curând a apărut în Petersburg primul numar al re­vistei slavofilă Slavjansk­ya Izwestya, sub redacțiunea colonelului Komaroff. In articolul de programă al revistei, se ac­centuează scopul societatei slavo­file din Petersburg, anume combaterea germanismu­lui pe tote căile, care caută sé va teme in­teresele poporelor slave. Un general arestat, Correspondar­ ee de l'Est primește din Pa­ris știrea că d. Freycinet, ministru de râs boiü frances a pedepsit cu un arest de 14 zile pe generalul Rin, pe simplul cuvânt că Dumineca trecută a pronunțat în loja masonică un discurs politic și apoi l’a dat publicității. Divorțul generalului Boulanger. Neue Freie Presse din Viena spune în privința divorțului generalului Boulanger, următorele : Boulanger a recurs, la on nouă tactică în afacerea divorțului sau. Prietenii sai, monarhiștii și clericalii, i-a atras atențiu­nea asupra faptului că un divorț pe calea legala numai, i-ar strica mult renumele sau. El isteț ca în­tot­de­una își aduse aminte că soția sea îl e uă o verișoră. Deci căsătoria este deslegată și pe calea religiosa. I.K­V ROMAN Administrațiunea și pregătirile "electorale Drepturile Omului publică următorele telegrame ce i se trimite din Roman : Roman, 29 Ianuarie. La Roman poliția a oprit întrunirea. S’a făcut mai multe arestări, totuși întrunirea a avut loc : indignarea la culme. La Bacâă liniște desăvârșita, armata a fost adusă ca sa îngrozască populația. Morțun. Roman, 30 I­nuarie. Tererea la Roman continuă. Asară că întrunire a fost provocată la primărie de Morțun. Sala primăriei i-a fost dată de primar. Când a sosist lumea la primărie a găsit sala închisă și sergenții și comisarii îndepărtând lumea. Mulțimea atunci plecă spre sala Dacia închiriată de Morțun. Acolo 40 de gardiști, împreună cu polițaiul ba­ricadaseră sala nelâsând pe nimeni sa intre. .­­ ■. ■"* “ 1 Morțun plecă se caute pe procuror, un om care nu semăna intru nimic cu fostul procuror Horia Rosetti, și care se chiamă Drăghici, pe care ’l găsi ascuns la poliție. Omul legei ensa până când Morțun a re­­digiat petiția, o șterse binișor și se dădu atunci. Nerămânând nimic de făcut, Morțun plecă cu lumea acasă la dânsul, și acolo i s’a ținut întrunirea. Omenii, dintre cari alegători din colegiul I, telegrafiazâ imediat ministrului de justiție, protestând și cerând respectul legei. Prefectul a cerut demisiunea polițaiului de­ore­ce la întrunirea de la Dacia de Duminica nu a putut el sa producă nici un scandal. Lumea este cu desăvârșire indignată. Scrisore din Craiova 11 Februarie, 1880. Domnule Directore. Monotonia orașului nostru a fost tulbu­rată filele acestea prin nă întâmplare ne­însemnata în sine, dar care a produs sen­­s­sațiune, atât prin posițiunea personelor cari au jucat un rol în acesta afacere, cât și prin țesătura intrigei, și felul desnodamen­­tului. Iacă acum despre ce este vorba: In ziua de 26 curent, se denunță parchetului că un copilă de 13 ani a fost desonoratâ prin violență. Până aci lucrul dupa cum vedeți nu era de natură a ocupa spiritul publicului, cel mult putea ține locul unei fapte diverse, și pute nici atât cu timpul în care trăim. Dar lucrul se complică și devine de domeniul publicităței, prin nu­mirea personei acuzate de acest fapt mon­struos, și care dupa declarațiunea copilei ar fi însuși șeful poliției nóstre, d-nul I. Grecescu. Vâ puteți imagina ce scandal! Șeful po­liției acusat în felul acesta, chemat înain­tea parchetului. In plus că d-nul Grecescu nu este cunoscut craiovenilor numai ca polițai. Eșit din rândurile poporului, lipsit de multă carte, a știut totuși atât prin inteli­gența sa cât și ua muncă neobosită, să ocupe succesiv posițiuni alese, cum : Pre­ședinte al societaței «Ajutorul», consilier comunal, sub-prefect și acum polițan­t. Am făcut acesta mică digresiune pentru a ve da un ideie cât de mult a trebuit să ațâțe interesul public, câ asemenea acu­­zare. Revin acum la parchet. Așa­dar parche­tul sesizat, începe cercetarea, și recunosc cu plăcere că a făcut cercetarea cu tota rigarea. Resultatul a fost, ca d-nul Gre­cescu s’a recunoscut cu totul nevinovat, prin următorele constatări: 1. Declarația copilei ca ar fi fost violata, astupându-I d-nul Grecescu gura, și rechemând-o de zidul casei (!?) Fapt materialmente inadmi­sibil. 2. Se aduce un domn, care e pus înaintea copilei ca fiind Grecescu, și dânsa respunde, da acesta este care m’a desono­­rat. A treia și cea mai convingatore probă, medicul constata că copila în chestiune «nici nu este desonoratâ». Totul a fost dar uă țesătură meschină și condamnabilă, condusă se dice de un colectivist, pe care nu-l numesc, cunoscând impersonalitatea Românului. Primiți domnule directore, încredințarea deosebitei mele considerațiuni. Un craiovean. Afacerea st­udenților în medicină Studenții Facultății de medicină, întru­niți în dana de 30 ianuare 1889, espri­­mându-și profunda lor recunoscință către Sanlera deputaților, care a­ dat uâ deose­bită atențiune petițiunei, ce i-a fost adre­sată de ei, convinși că representanții ța­rei vor traduce în fapt cererile de a crea institutul de chirurgie și de a statua sta­bilitatea tuturor institutelor de instrucțiune, hotărăsc următorele : 1) A se reîncepe cursurile, cari au fost suspendate de când d. dr. Asaki a demi­sionat din postul de profesor. 2) Uă delegațiune de nouă studenți va ruga pe d. dr. Asaki a’și reîncepe cursul. 2) Delegațiunea va lucra pentru a se realiza pe deplin cererile, cari s’au făcut de studenți Camerei deputaților. 4) Delegațiunea va convoca pe studenți ori­când va crede acesta de necesitate. Arma Lebel Mai zilele trecute s’a răspândit zgo­­motul la Tulle, că serviciul artileriei a refuzat armele din acesta fabrica, întrebat fiind, d. Freycinet, de mai mulți deputați, el le răspunse : «Cea mai bună probă, că n’am nici un reproș de adresat fabricei de la Tulle, e că mereu o împing­­e’șî maresca producțiunea ei, cea­ ce n’aș face-o, dacă fabricatele acelei manu­facturi ar fi defectuose. Și iată un exemplu: când am ve­nit în capul afacerilor ministeriului de răsboiu, Tulle nu fabrica de­cât două sute de arme pe­­ ții, astă­zi a­­cestă producție se urcă la 315 și am dat ordine ca numărul armelor fa­bricate să se urce la 400 și chiar și mai mult. Puteți deci fi convins că Tulle pro­duce arme tot atât de bune ca și cele alte fabrice, dacă nu și mai bune chiar. Uă visită la școla de Poduri și șosele Ministrul lucrărilor publice a visitat a­­laltâ­ieri școla de poduri și șosele spune România Liberă de asprá. Visita a durat două ore, cari au fost consacrate exame­­nului detaliat al museelor școlii și al in­­stalațiunilor didactice; directorul școlii a desfășurat ministrului planurile de amelio­­rațiune și de complinire a localurilor ce se impune pentru anul viitor. In amfiteatru, d. Saligni, eminentul pro­fesor de chimie, a făcut câte­va experiențe de proiecțiuni. Corpul profesoral al școlii va face în iarna acesta uâ serie de conferințe, cu es­periențe pentru public, care va putea ast­fel a cunosce și aprecia școla ce avem, esceient de bine organisatâ. I.» 1 INT L ü Äi E Deutsche Zeitung primesc o uă telegramă din Dublin, prin care îi se face cunoscut că inspectorul de poliție din Donegal (Ir­landa) a fost ucis, în momentul când a voit sa procedeze la arestarea lui Mae Fadden, condamnat la 6 luni închisore pen­tru că a încuragiat liga națională. Extrablatt publică te­stul tractatului din­tre Rusia și Corea. Acest tractat stipulază condițiunile relățiunilor comerciale de a lungul frontierei provinciei, între cei duoi contractanți, Ziarele rusesc­ felicită guvernul rus pen­tru acesta victorie diplomatică și angajeze pe toți călătorii și industriașii ruși ca sâ esploateze terenul, care se oferă activita­­tei lor. Ziarul spaniol Epocă, află că numerose meetinguri au avut loc, în contra purtării ministerului. Opiniunea publică se arată forte iritată din causa tenacitatei, ce o pune cabinetul în a face politică germană. Proiectele guvernului face se crescu ne­mulțumirile comercianților și mai cu semn ale celor de vinuri. Principalele case en­gleze de esport s’au pus în capul mișcarea oposițiunei, în contra guvernului. Oposiția merge pena într’atâta că ea acasă pe rege de a fi părtașul ministerului. Gaulois află că comitetul boulangist a decis a afișa în tote comunele din Fran­cia discursul ce l’a pronunțat grifele tre­cute la camera, d. Laguerre. La France dă următorea scrie cititori­lor sai: In momentul de a pune­­ ziarul sub presă aflam scrrea că un individ de religiune mosaicâ, care poseda uă avere, numai de câte­va milione — 10 milione — a fost arestat în quartierul Halelor, fiind prins în flagrant delict de furt de coloniale. Trelend und Meer, face urmatorea statistic numărul ei din urmă: Din persone sciu­citi, în Germania 94, în ria 88, în Anglia 91, în Fran­cia 88, Italia 74, în Spania 69 și în Rusia Soiü și scrie și socoti : In­amia 89, in Austria 75, în An­glia 81 Francia 77, în Italia 63, în Spa­nia 49, Rusia 39. Gum­ă limbă streină: In­­ania 69, în Austria 61, în An­glia 34 Francia 29, în Italia 28, în Spa­nia 13n Rusia 23. Del puțin din clasicii: In Gania 32, în Austria 13, în An­glia 21 Francia 20, în Italia 17, în Spa­nia 7 Rusia 2. Dar România? întrebări noi. SRI MĂRUNTE­ ­­ier du Soir, află că museul Ca­navalei Paris, s’a îmbogățit cu impor­tante acțiuni­­ destinate a figura la es­­posiția versată. Aceste achisițiuni con­­stau diiferite tablouri și desemne în a­­quarelee presentând monumente dispă­rute, sire și planuri rare. Museul a cum­părat asemenea un tablou curios, de Louis Iy, înfățișând plecarea conscri­­șilor paeni în anul 1807. Acest tablou, care e siderat ca un cap de operă, a fost vot cu 12.000 fr. — Lemps din Paris, e informat că în Mama, locuitorii sunt dornici dupa zăpadă, ma e frumos, în gradul cel mai superiat Déca va ninge în curând, atunci tote grânele vor strica, de asemenea și is­­oarele le au secat. — Stoleil primesce urmatorele de la coresporatul ei din Congo : Guvernții noștrii (cei din Franța) își strică­mu capul pentru a equilibra bu­getele, file Gongului, nu’și bate atâta capul, câ e vorba de bugetul țerei sale. Când i un deficit în casa s­a, el își alegem­a când e vânt mare p’afară, ca sâ se plin puindu’și tot­ d’ua dată bo­neta p’uă'eche. Déca vântul bate așa tare în c,îi cade boneta, regele impune locuitorii tacse grase, din partea aceia a regatuli sau de unde bate vântul. Nu trec sa mai spunem că boneta îl cade mait tot­de­una. — Fig­ spune că în săptămâna tre­cuta, a at loc la hotel Continental, adu­narea geiala a asociațiunei jurnaliștilor republican D. Ranc a fost ales de preșe­dinte, d-n Charles și Staus ca asesori, d. Obermage secretar general. S’a doit ca la 28 Februarie viitor sâ se dea unul în folosul societatei frumo­­selor arte.­­ Se­ir află că până acum s’au pre­sentat par, candidați, pentru a ocupa­­ lo­cul remasacant la academia frumóselor arte, în lai decedatului pictor Cabanel. E ca nume candidaților: Jean Paul Lau­rens, Jule Defebre, îiennes și Deille. D. Detal are mai mulți sorți de is­­bândă. — Gil­­las spune că Joia trecută a avut loc primăria arondismentului al 8 lea,­uă .nferință, ținută de d. Octave Justice, aspra societatei «Uniunea pentru munca fenilor.» Acasta soietate are de scop de a pro­cura câte-­ resurse femeilor nevoieșe și anume pun­ în vândăre obiectele lucrate de dânsele S’a descs deja un magazin în strada Montalivet,Io. 15, ér d-na Paul Bert a primit onea de a fi presidenta socie­tăței. FOIȚA ROMANULUI 14 FEBRUARIE 34 OMUL CU DIAMANT­U DE P­­OCQUELLE Apoi ua sensațiune de suferința surdă. Nu ma mai gândeam, nu mai speram, nu mai voiam, pricepeam incomplet. Vă lungă prăbușire urmă. In fine uâ vâjtiturâ în ure­­chiâ, uu tremurătură în tóte membrele, mâ readuse în simțiri. Mâ simțit în posesiu­nea tutor organelor: viata circulă în mine, și ea remusemà mult timp cufundat într’uâ stare nemărginită de plăcere, al cărei scaun special nu’l pot precisa, dar al cărei ca­racter dominant era uă sensațiune de o­­dihna dulce și d’o plăcere absolut fisicâ, căreia puterile intelectului meu îi era cu totul streine. Acesta stare semăna cu deșteptarea din­­tr’un somn adânc. Când voința încă slaba n’are energia îndestulătore pentru a porunci organelor o mișcare spontanee determinând deștep­tarea completă, corpul se da unei leni par­țiale un fel de pirotela plăcută ce cine­va n’ar mai voi sâ se sfârșască. Spiritul uei­ se deștepta puțin câte pu­țin, bucățele de gândiri, fără cause, fără conclusiuni treceau repede prin creerul meu, ca și norii împrășciați de adierea u­­nei nopți de tomna, luând diferite forme. Acesta sforțare pieri și recădui iarăși în neant. In sfârșit, uâ nouă tremurătură a corpului meu, mai lungă, mai tare de­cât cea dintâia ma făcu­să-mi vin în fire. Uâ sguduire, asemenea aceleia care produce uă descărcare electrică îmi trecu prin tot sistemul meu nervos : sângele clocote în pieptul meu, imi simt inima cu bate cu putere, și ua sensațiune de căldură se sui până la tâmplele mele, capul îmi ardea. Atunci făcui vă sforțare mare pentru a mâ gândi, ua primă încercare pentru a’mi redeștepta reamintirile. După un luptă ardinte și ua muncă e­­nergică, isbutil, îmi aduceam aminte de curiosa mea sortă. Fără ca sa fi voit a mi le readuce aminte de astă dată, idei curiose, reminis­cența din catalepsia care ma isbise inun­­dau creerul meu. Acestora urmâzâ uă îndoială, apoi uâ târnă. Unde sunt? Statui câte­va minute nemișcat. Pentru ce ? Nu îndrăsneam a’mi rechema energia pentru a’mi­­ înfățișa situațiunea actuală voința refusâ d’așî face datoria. Ea se te­me și cu tóte acestea, în secretul sufletu­lui meu uă voce internă murmură înceti­șor că n’au scăpat, cu sorta îmi e ficșată pentru tot-d’a­una. Catastrofa atât de mult temută s’a în­deplinit. Disperarea ma cuprinde și domină tóte sentimentele mele. Deschid ochii, și totul e întuneric înju­­rumi. Nu e uă ilusiune, nici uâ vedenie. Simt că sunt în posesiunea tuturor facultăților mele intelectuale, că viața circula în mine cu repesliciune, nu simt nici uă durere. Pen­tru ce dor sunt încongiurat de nopte ? E noptea eternă ce nu va vedea nici uă dată vă radă de lumină. Scosel un țipet; buzele mele uscate se mișcară convulsiv, simții pe piept dă greu­tate mare și în plămâni dă durere, inima îmi bătea sa se rupă. Mișcând buzele nici un sunet nu eși. Simții ca uă piedică se opunea mișcărilor mele, strînsel dinții; el se întâlniră prin uâ pânză subțire învăluită de mai mult trei în jurul capului meu; laturile mesei ptrînse nu puteau sa se de­părteze pentru a da voie jocului normal al respirațiunei. Pent aci nu încercai a’mi mișca picio­­rele ’mi întinse și aici brațele’mi încruci­șate pe piept, e’uâ mișcare bruscă îmi des­­făcul mâinele și rupsel legăturile cari mâ înconjurau. Zgomotul unei pânze ce se rupe, îmi a­­tinse urechia ; pumnii mei strînși se lo­viră de doua suprafețe unite și tari care nu scose nici un sunet. Voii sâ mâ scol; capul mi se isbi d’un­ obstacol la dece de­­gete d’asupra mea. Atunci mâ întorsel cu fața în jos și în­cercai d’a mâ ridica; băgai de semn că e­­ram într’un ladă de lemn puțin mai largă și mai lungă de cât mine. Făcui uâ noua sforțare d’a țipa. De astă dată isbutil. Nici un ecou nu respunse, și sunetul vocei mele se pierdu în întunerecul mormântului meu anticipat. Acesta fu un strigăt de turbare, de a­­gonie, de horcăială a unui supliciat totu­­rat în viscerile pământului de un câlău neînduplecabil. Temerile mele se realisase, eram plin de viață și sorta mea se înde­plinea, fiind supus unei pedepse groznice și nemeritate ! Eram îngropat de viui !! XXI In care căpitanul Davis se desemna Purtarea lui Anibal Davis cu mine, de la reposarea mea, și stăruința neașteptată cu care’mi veghia corpul, trebui sâ fi pă­rut cititorului forte neexplicabile. Pentru a face cunoscut motivele, e trebuincios ca sâ’l întorc cu trei­­ zile înapoi și sâ’l aret pe focosul căpitan, reîntors de la curio­sul său duel cu maiorul Arban, și cufun­­dându-se mai mult de­cât și când în stu­diul proiectului sau favorit. Cu spiritul liber, acum, onórea lui și a marinei Statelor­ Unite râsbunate cu un zgo­­mot mare, cu creerul liber de ori­ ce altă preocupare strâinǎ de e lucrubațiunile sale aerostatice, Davis, în cabinetul său de lucru, își urma scopul, foiletând un tra­tat asupra dirijarei balenelor. Câte­va dată își arunca privirea pe partea gol­fului de Mexic, apoi își făcea calculele scoțând câte un oftat de descura­iare. Vede intinerariul atât de lung și atât de periculos a’l percurge și mijlocele de transport atât de slabe în raport cu pie­­dicele și întâmplările neprevân­ute în fa­­cerea acestei calatorii, în­cât că îi vine ca sâ se lase de acea ideie. Dar perseverența, voin­dice încăpâțîn area stupidă, care formeza unul din caracterele baiotare la ochiü ale acestui spirit slab, readus în curând la obiectul său, și Davis își reia munca un moment întreruptă. Veni­sera și căpitanul, strîngându-și car­­tonele și cărțile, vorbea tare conchidând asupra lucrarei sale de peste di. — Mi ar trebui numai 80.000 de do­lari pentru a efectua traversarea aerosta­tică a golfului Mexic, din New­ Orleans la Vera­ Cruz și a duce astfel la un bun sfîr­­șit acesta întreprindere gigantică care tre­­bue să facă gloria mea și a țarei. Numai unde sa găsesc acesta sumă? M’am adre­sat la toți capitaliști din New-York și din marile orașe ale Statelor Unite, nici unul nu voea de a înțelege proiectele mele și sâ le sprijine cu puterea lor financiară. Ar trebui ca un ajutor providențial sâ’mi vină pe neaștepte, nu scii pe ce cale, și ’n­­cep a mâ cosi așteptându’. — Bună lua, domnule Anibal Davis­ dise uâ voce gravă la câți­va pași în spa­tele capitanul. El ridică rpede capul și se întorse : un om necunosat înalt, sta în piciure în ca­binetul de luru al aeronatului. Cu spiritul cufundat cu totul în medita­­țiunea s­a, Dvis nu ’1 audise intrând și trebuise sunetl unei voci streine pentru a ’1 atrage din acea distracțiune. Ca contra,­riul venit trebuise a sur­prinde monologul căpitanului. Fostul mari­nar simți că aare contrarietate, și elami­­nă, încruntând sprincenile pe supărăcios 1 visitator. Acesta din urmă, învâluit într’un manta largă, cum­pora de obicei. Spaniolii din clasa de jos, avea în mână on pălărie de teatru cu margnele mari și țintea asupra căpitanului ochi sei mici și negrii, cufun­dați în orbita lor strălucind cu focul în cabinetul de Imru întunecat. Doua mustăți negre, lungi și subțiri taiau în doua fața lui palidă și trăsurile energice. (Va urma)

Next