Romanulu, februarie 1889 (Anul 33)
1889-02-23
d í * ANUL AL XXXIII-LE Voiesce și vei putea. ANUNCIURI Linia de 30 litere, petit pagina IV . . ...................40 ban De«° r „ » „ HI.............. 2 lei — „ inderbinl și reclame pagina III și IV linia . 2 „ — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea ffiarului. *N PARIS, la Havas, Lai lite et C-nie, A Place de la Keurso LA VIENA, la d-niî' Haasenstein et Vogler, (Otto Mttass) ka. FRANCFORT, S. M. la — G. L. Danbe et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și Amelia — Scrisorile nefrancate se refasă — SSÎEIs ESEMPLARUL 15 BAN REDACȚIA STRADA DOAMNEI 2. ADMINISTRAȚIA STRADA NOUĂ, 7 Fundatori:: C. A. ROSETTl Directore: VINTILA C. A. ROSETTl îCdițiunea íleiiuine sít Luminézate si vei fi: / fi ABONAMENT E jfii: Capitală și districte, un an 48 lei; sose anul 24 soi; tru' "'// luni 12 lei; uă lună 4 lei Bénim tóte fenie Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea dianului și oficiile postale LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8, Place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. 0 ) 15, Genova. — Articolele Republicate se ard — BUCURESCI, 22 FAURAR Darea în judecată «a ministerului Ion Brătianu sau a miniștrilor anume responsabili din cabinetele Ion Brătianu», a fost votată de Cameră cu 101 voturi contra 41. Ne am spus părerea asupra dărei în judecată, am spus în nenumărate rânduri ce credem despre regimul trecut și n’am șovăit un moment d’a denunța publicului abuzurile și fără delegile ce se săvârșeau protestând din tóte puterile nóstre, fără a cruța pe cel cari trecea ca cel mai intimi al noștri prieteni. Că s’a întrebuințat tererea spre a împedica întrunirile publice, lucrul a fost recunoscut de însăși C. A. Rosetti care cu energie a protestat contra celor petrecute la Basel, la Orfeu etc. Contra faptelor de la 14 și 15 Martie, contra arestărei deputaților, am fost cel d’anteiü cari ne am ridicat vocea și am contribuit din tote puterile nóstre la resturnarea celor cari «au exercitat printr’un sistem de bande de râsfăcători, plătiți din fondurile publice, acte de violență și de brutalitate contra ziariștilor din oposițiune, mergând până a’i maltrata și a le devasta localurile». Cu tote acestea am crezut că nu era bine a se face procesul întregei viețe politice a d-lui Ion Brătianu și a se aduce la baza justiției cabinete întregi, având aerul mai mult de a face procesul unui partid decât al unor vinovați. Astăzi ne aflăm înaintea unui fapt împlinit, comisiunea de informațiuni a fost alesă și peste Zece Zile ea va trebui sâ ne comunice resultatul primelor sale cercetări și sâ ne spună care anume persona este vinovată și pânâ la ce punt acusațiunile aduse sunt întemeiate. Așteptăm sâ ni se spună ce parte de respundere pate cădea pe acea clientelă a d-lui Ion Brătianu, de care ne vorbea d. Carp și care, după actul de acuzare, a făcut afaceri personale cu ocasiunea rescumpărărei unor linii de drum de fer și înființarea Băncei Naționale. Din parte-ne vom fi cei d’anteiü care vom cere ca cei vinovați, dacă se vor găsi, sâ fie trași la râspundere, pentru ca actualii și viitorii represintanți ai națiunei sacre că timpul clientelelor a trecut și miniștrii viitori se potă cârmui fără a fi siliți sâ satisfacă asemenea pofte murdare. Aflându-ne deci, dupa cum am spus, in fața unui fapt împlinit, datoria noistră este d’a nu mai perde timpul în zadarnice discuțiuni spre a sti dacă era sau nu oportună darea înudecată a miniștrilor ci numai de a căuta să tragem folose din cele întâmplate. Și acele folose nu le vom putea avea acum decât făcându-se uă serios o cercetare asupra gestiunei fiecărui ministru, spre a putea spune națiunei, aducândui dovezi că cutare personá a făcut sau a tolerat abuzuri, dar că cutare a fost calomniată și că merită încă totä încrederea și stima nosträ. Rusia și afacerea din Afganistan La Petersburg sunt privite și comentate cu mult interes cele ce se petrec la hotarul Afagnistanului. Dacă campania întreprinsă contra emirului Abdurraman s’ar termina chiar cu învingerea acestuia, Rusia, așa se crede în cercurile politice, nu va face resbel în Asia, căci are nevoie ca tóte puterile sale sa fie concentrate în Europa. Acesta este causa pentru care Enghleza, aflând despre intenția Rusiei, a sfătuit în secret pe emirul ca să se pună pe picior de resbel față de Rusia. Dar și Rusia observând ceia ce se face contra el, la rândul său a luat tóte disposițiile necesare pentru a zădărnici cele ce se prepară contră I. Generalul Komarov, cu adjutantul său, colonelul Levașev a primit ordin ca să blocheze imediat cu trupele aflate sub comanda sea tale punctele amenințate de la frontieră. Astfel, la caz dacă emirul va da asalt, armatele Rusiei sunt atât de bine pregătite încât la Petersburg se crede mult că ele de îndată vor zdrobi trupele Emirului. Astfel încât dacă dânsul va ataca cel dintâia, Rusiei asta i-ar veni la socotală căci ca dânsa sâ intre în Afganistan și sâ se resboiască aici, ar fi pute fatal pentru soldați ruși. Până ce emirul va manifesta într-un mod mai mult platonic, și Rusia se va purta pacinic. Dar se asigură că dacă Emirul va ataca serios, atunci Rusia fără dar și pute, întâmplase orice, va înainta în țară și nu va eși decât învingătore de acolo, pentru a termina că dată cu acastă afacere ș’a putea să fie liberă cu desăvârșire în acțiunele sale din Europa. De astfel armata emirului nu se urcă decât la 5000 soldați, cea regulată, ci împreună cu toți resculații ca la 20,000 suflete, rau organisate și fără muniții indestulatare. Cât despre puterile armate ale Rusiei în Afganistan, Novoie Vremia spune că acolo sunt ca la 75 mii soldați ruși cu vă sută tunuri. SAMBATA, 23 FEBRUARIU (11 FEBR. st. v.) 1889 Relațiunile Germaniei cu Engliteza Visita ce împăratul Germaniei va face reginei Engliterei. Am vorbit deja de zgomotul răspândit în presa europena cu privire la visita ce va face împăratul Germaniei reginei Englierei. Era acum ce mai citim în acestă privință în L'Indépendance Belge : Zgomotul despre că visită ce împăratul Germaniei ar face reginei Victoria, prin luna lui Maia sau Iunia, începe a se acredita. Pare că Wilhelm II este hotărât a face acestă visită, și faptul este desigur interesant. Compania violentă întreprinsă în contra lui sir Robert Morier, rolul compromițător pe care Germania a făcut să-l joce aliații săi englezi pe costa orientală a Africei, au pricinuit în Englitera nemulțumiri, pe cari acum împăratul voieste sa se împace prin visita sea. De almintrelea, pare că în regiunile oficiale engleze nu se doresce mai bine decât de a se primi mâna care este gata a se întinde. In adevăr, Standard, organul oficios al cabinetului Salisbury, primește scirea despre visita împăratului aprope cu entusiasm. El asigură că aclamațiunile cu care Wilhelm II a fost primit la St.Petersburg, la Viena și la Roma în anul trecut, «vor fi tot atât de spontaneie și de populare» și cu ocasiunea venirei sale la Londra. Plăcerea ce va simți regina pentru a -și vedea nepotul va fi, dupa acastă foiță, tot atât de mare ca și mulțămirea poporațiunei britanice, care va primi óste pe fiul nenorocitului Frederic III cu același titlu ca și regina. Standard este încredințat că acastă visită va face sa dispară micile neînțelegeri cari s’au produs între cele două țări și cari de altmintrelea, «nu însemnază nimic pe lângă legăturile de rudenie cari unesc pe cele două Cărți și legăturile de interes cari unesc pe cele două popore». Precum se vede, cabinetul Salisbury este cu totul dispus a uita încurcăturile ce-i face Germania pe costa africană și Samoa, precum și atacurile în drepîn contra lui sir Robert Morier, atacuri înfățișate acum două luni de Câteva Ziare independente ca «u insultă făcută chiar națiunei engleze, în persona ambasadorului său». După Standard, ar fi chiar uă deferență pentru Germania că guvernul englez ar fi pregătit marile măsuri militare de cari va sesiza Parlamentul peste câteva zie. Este îndestul de firesc. zice el, ca Germania, încordându-se sub grava sarcină a înarmărilor sale, sâ se irite câte uă dată de avantagiul ce ne asigură, din acest punct de vedere, situațiunea nosträ insulară. Dar Englitera nu uită că este, ca și Germania, una din popiterele păcei Europei, și nu voesce sâ nu ia sarcina ce i se cuvine și partea sea de răspundere.... «Acestă parte are sâ’și ia asupră’și, și acesta nu pate decât sâ întărască și mai mult bunele relațiuni între cele două State». Ar fi cu greu de a arăta mai lămurit că guvernul englez, pregătinduse să .și fortifice armata și marina caută a fi plăcută Germaniei și a se pune în stare de a juca rolul pe care d. de Bismarck l-a desemnat forțelor engleze în cas de complicațiuni internaționale. In tote cozurile, ziarele radicale engleze cari acuzau acum în urmă pe lordul Salisbury că este «servitorul devotat al politicei bismarkiane», n’au sa tacă în urma unor articole, ca cel din Standard. De altmintrelea, orice ar Zice Standard, nu pare că opiniunea publică engleză sâ fie tot atât de gata ca și presa oficiosă a perde din vedere ultimele cause cari au dat naștere la răcala dintre cele două târî. Oricât de antigladstonian este Times, care a păstrat libertatea sea d’a vorbi în cestiunile internaționale, continuă d’a blama cu energie procedeurile Germanul pe costa africană, imputându -e revoluțiunea din Uganda și tóte neajunsurile ce misionarii englezi și interesele engleze suferă în acastă parte a lumei, pe când cu înțelegerea anglo-germană privitore la blocare. Se pare că Times exprimă un simțământ forte general, când protestază în contra complesențelor internaționale, cari compromit atât de mult prestigiul Englitezei și siguranța supușilor săi în Africa, mență contra încheierei acestei legături între uă prințesă germană și un principe rus, și Ze ce că ar fi un batjocură, ar fi adesonora Germania și religia evanghelică dacă pentru pofta d’a se face domnitare, uă fiică a Germaniei și-ar părăsi legea sea. Așa ceva nu s’a auzit încă și ar fi trist ca Germania sa permită acesta în același timp când Rusia amenință cu distrugere protestantismul german. Germanii și Rusia Mai Zilele trecute se respândise scirea că principele moștenitor al Rusiei s’a logodit cu principesa Alix de Hessa. Scirea acesta s’a desmințit apoi mai târziu. Afacerea însă probabil că va da prilej d’a se schimba chiar note diplomatice. Riarul Kreuzzeitung scrie cu veche Espediția Acsinov Schile ce sosesc la Londra confirmă lucrul că espediția condusă de Acsinov s’a sălășluit pe castele marea Roșie, la Sagallo, și c’acolo au arborat drapelul rus. Sagallo este teritoriu francez, dar după tratatele ce s’au încheiat între guvernele din Londra și Paris, guvernul francez numai atunci va putea lăsa în posesiunea rușilor ținutul Lagallo, când la acesta și-ar da învoiala și Englieza. In cercurile diplomatice de la Londra se crede că espedițiunea Acsinov va da cause de încurcături diplomatice, va provoca chiar pute și un conflict. Este greu de crezut, Zic englezii, că stând rușii în Lagallo, conficte seriose să nu se întâmple între el și locuitorii d’acolo. Se crede deci, că pentru a înpedica acesta, guvernul francez îl va provoca pe Acsinov ca se părăsască teritoriul francez. SCIRI D’ALE PILEI înalta curte de conturi a luat disposițiunea de a strânge, spune România Liberă de erl será, pentru înlesnirea verificării anilor de serviciu, condițiile de primirea salariilor de la tote autoritățile publice, și măsura ne pare nemerita pentru controlul certificatelor sale. * * * Din Tulcea aflăm că d. Leonida Sterea a fost condamnat ieri pentru provocațiune la 3 luni închisore și 300 lei amendă. * * * D. general Manu, ministrul de resbel, aflăm că se ocupă actualmente cu reorganisarea trupei sanitare militare. Scopul ce d. ministru de resbel urmaresce este crearea agentului sanitar-rural, cerut de tote autoritățile nóstre medicale. * * loc Ministrul de resbel bulgar a făcut uă comandă deuă sută de mii de cisme pentru armata bulgară. Acastă comanda a luat’uă d. Müller, representantul unei fabrice din Austria. * * * D-na Stolojan, chemată în grabă la Nissa pe lângă tatăl d-sele bolnav, a plecat alaltăeri sâră. * * * Bugetul ministerului de finance, prezintat Camerei, este mai mic cu suma de 912.872 lei decât cel din anul 1888— 1889. * * * Un laborator pentru verificarea pe cale chimică a productelor de comestibile va fi instituit în curând în capitală, dupa modelul aceluia ce funcționază la Paris. * * * D nil C. Brătianu, C. T. Grigorescu și Paladi s’au abținut ieri de la vot. Miniștrii Carp, Maiorescu, Marghiloman și Manu n’au luat parte la vot, nici n’au venit pe la Cameră. ♦ * * Consiliul de miniștrii s’a adunat orl dimineță spune Eom. Liberă pentru a lua uă decisiune în privința legii asupra țuicii, a cărei economie este mult sdruncinata prin reducerile escesive de taxe votate alaltierl. E proba că se va aștepta amendarea din nou prin Senat, fără de care or legea este inaplicabilă și se va retrage, or dacă legea se va menține se va cota să se creeze resurse noul suplimentare pentru a se astupa golul făcut în buget.* ** Eri s’a depus pe biuroul Camerei raportul comitetului de delegați relativ la vânzarea bunurilor statului în loturi la țârani. Se fixază pe Marți Ziua discuțiunei. S’au încins până acum următorii d-ni deputați pentru a lua cuvântul: G. Panu, G. Paladi, N. Ceaur-Aslan, N. Ionescu, C. Dobrescu (Argeș) și alții. * D. Pake-Protopopescu, primarul capitalei, a mers dinpreună cu mai mulți ingineri de au visitat filtrurile prin care trece .apa de conducte și care vor fi modificate. * * * Lupta de asârâdă urmatorea informațiune : 1. N. Fleva s’a dus ieri la d. G. Vernescu și s-a propus să se proclame șef al liberalilor, căci toți liberalii vin sub d-sea. * * * Eri d. N. Fleva spune Epoca s’a reconciliat cu d. Nicolae Blaramberg, intimién du’i mâna cel d’ânteiu în incinta camerei deputaților. * * * Eri sâră, în salonele d-nei și d-lui Gr. Șuțu, elita bucureștanâ ’și-a dat întâlnire la balul costumat, la care au conviat-o larguroșii patriciani. MM. LI. Regele și Regina au onorat cu prezența Lor acastă superbă petrecere. MM. LL. au sosit la orele 10 jum. * * Ministerul instrucțiunei publice a espediat circulari către revisori, direcțiunile școlelor, și decanii facultăților pentru culegerea datelor necesare înființarei unor ± * FORȚA ROMANULUI 23 FEBRUARIU 39 OMUL CU DIAMANTU DE P. COQUELLE Loyas forma centrul bandei, fiind sufletul, motorul și capul. El combina planuri, conducea espedițiunile, da fiecărui rolul său, și inspira tovarășilor sa uă încredere fără margini. Greffins ii servea ca ajutor său, pentru a zice mai bine, de călăuză, de spion. Acest tenor, îmbătrânit în rén, instruit, politicos în manierele sale, îmbrăcat în totdeauna dupa cea din urmă modă, posa în gentleman. Era introdus prin societățile alese unde se deosibea prin eleganță și educațiune. Noü Proteu, soia sâ ia tóte formele și sâ-și sucască spiritul dupa cerințele tuturor situațiunilor. Peste tot era luat drept un tânǎr de familie, trăind din venitul său și, prin cercurile ce frecventa cu asiduitate, nimeni nu se gândea cu ajutorul lui Logas, brațul drept al acestui mare hoț. Mulțumitâ acestei posițiuni, el informa pe stăpânul său, asupra a ori ce se petrecea în rîndurile «high-life» din New-York, deci îndrăsnețul réufăcător rar pierdea uă ocasiune d’a face u bună lovitură la eșirea unui bal de gală, da sili casa de fier al unei prăvălii sau d’a despuia prin jucător fericit care se întorcea de la cercul său cu buzunarele pline de aur și de bancnote. Solas nu omora fără motiv pe victimele sale și deși era de acord cu locotenentul său asupra acestui principiu, adică că morții nu vorbesc, totuși se gândeau că un cadavru e un indiciu compromițător și mărește crima fără a spori câștigul jafului. Din acesta casé nu trebue ca cineva sâ credá că ei se dau înapoi din fața asasinatului; când era trebuincios pentru siguranța sa, Logas nu simțea nici un scrupul a înfige pumnalul între castele unei victime recalcitrante. Acesta se întâmpla rar; cu tote acestea nu trecea nici un an fără ca Loyas și omenii bandei sale să nu adauge câteva omoruri la bilanțul deja greu al pasivului lor criminal. Cât pentru ceilalți patru hoți, pe cari îi am vedut întruniți în pimnița casei lui Rodrig, ei ascultau orbesce și seconda pe șeful lor în loviturile unde trebuia uă putere musculară mare pentru a favoriza isbânda întreprinderea, sau când trebuia sa atragă atențiunea poliției spre un atac simulat. Să ne întorcem la Greffin, gentlemanul bandei. Când sosi la porta casei lui Loyas, planul său era conceput în spiritul său, liniele generale erau trase, remânea numai de a găsi mijlacele secundare și a esecuta planul în întreg. Creierul hoțului, fertil în espediente nu se rotăci mult în căutări zadarnice; găsi drept și bine, și se puse îndată la lucru. In fond, Greffins era nemulțumit de puțina iportanță ce Loyas afecta d’al da față cu ceilalți tovarăși. Fiecare vedea din ei în el pe ajutorul puternic și indispensabil al șefului. De ea servicii mari Spaniolului, și cu tote acestea el refuza de a acorda concursului său uă parte mai mare din hoiiele lor decât aceia prescrisa prin regulamentele tovărășiei. Din acesta cauză Greffins suferea in secret; cu tote acestea ideia d’ași râsbuna nu’i trecuse nici vă data prin cap , și’ntr’adeverită resbunare séü uă trădare ar fi fot tot atât de fatală lui însuși ca și șefului séu amendoui erau tot atât de compromiși și apoi Greffius nu se simțea în stare a lucra fară Loyas. Își înneca așadar necazul în el și aștepta cu răbdare ca Spaniolul să devină mai drept seu mai recunoscător. Refusul categoric și chiar injurios al banditului relativ la esplorațiunea trecerei secrete, deșteptă in inima lui Greffins sentimentele ostile pe cari vocea prudenței le înăbușise. Fu forte simțitor față cu ceia ce el considera afrontul șefului său, și din momentul acela credu că vede dispărând orice sorți d’a câștiga vr’vă data un rang superior în banda lui Rodrig. Vedindu-se legat pentru totd’auna de ua situațiune pe care o credea prea mică în raport cu capacitatea sea, lua d’uă data eroica hotărîre d’a rupe legăturile sale, d’a se desface de tovărășie, întâmple-se orice cu el. Cu tóte acestea nu va pleca fără a’și răsbuna pe Logas, și ocaziunea furtului diamantului îi părea propice pentru a juca un renchiu stăpânului său. — Voi fura ei 100.000 de dolari, își zise el mergând pe ulițele metropolei adormite; voiü lua înaintea stăpânului ș’a lui Davis. Apoi voi părăsi America cu primul vapor ce va pleca în Italia, și acolo vom duce uă viață liniștită și cinstită, necunoscut și fericit din produsul acestei bune fapte; căci nu pate fi un faptă mai bună decât a fura pe un hoț? Încântat de logica sa de ua moralitate mai mult decât îndoelnică, Greffini își rumegă proiectul și ajunse la urmatórea conclusiune: — Mai ântâia îmi trebue planul trecerei secrete, de la Cimitir, care se află prin hârtiile lui Rodrig; când îl voiu avea voiu elamina și subpământa dupa ce voiu studia planul, voia sei astfel ca trebuie sé cred despre proiectul șefului. Am trei zile înaintea mea, timpul nu’mi va lipsi, admițând chiar cu’ml ar trebui douâ-deci și patru de ore a căuta fericitul plan al subpământei. Dér écá ua primă greutate : cum sâ intru în odaia lui Logas , n’am cheia casei, căci n’a avut îndestulă încredere pentru a mi o da și frumosa amantă a lui Rodrig nu ma va lăsa pate se intra singur, deși ne cunoscem de mult. Acesta piedica neprevâdută opri un moment cursul repede al gîndirilor lui Greffins și era cât pe aci ai resturna perspectiva sea de avuție și cinste. — Dar Sogas e lipsă, se gândi ei, și nu se va întorce decât peste două zile, cel puțin. Așadar, în patruzeci și opt de ore, am timpul d’a seduce pe amanta sea, d’a fura faimosul plan. in modul acesta resburarea ’mi va fi completă. Plin de aceste idei, elegantul Greffins ajunse în fața casei lui Logas și sună cu timiditate mai ântéia apoi mai tare în urmă și urmă astfel pînâ ce se deschise un ferestraie de la ușe și uă voce cu timbrul argintiu întrebă: — Cine e ? — Eu, Greffins. — Ah !e d. Gerffins, repetă vocea din nâuntru, și ce voește ? — Cornițele Rodrig a plecat la Washington. — O soiți ! — înainte d’a pleca, d>se Greffins, m’a însărcinat d’a veni în grabă aci, pentru a căuta în odaia lui un scrisore ce a uitat-o și care e destinată unuia din amicii sâi. Trebuie sé ajung la Baltimora cu cel d’ânteia tren. — Ce tot îmi spui d-fea, Rodrig nu uită nici uă dată nimic, nici chiar d’a ocorî pe amanta sea; e tot-d’a una prudent și se încunjură de cele mai mari precauțiuni. — Dar ua dată nu pate sa fie obicei, mis Luisa. — Décantr’adevĕr a uitat să scrisóre, ma duc s’o caut și ți-o voi da p’aci, răspunse tenera femeie. — N’o vei găsi, căci e închisă într’ua cutie a cărei cheie e la mine, fiindu’mi data de cornițele. — Arată ’mi cheia. — Eco-o, zise hoțul arătând printre zăbrelele de oțel ale fierastrui, un cheiță. — Pentru ca sa ’ți-o dau, urmă el, trebui ca să ’mi deschid ușea. — Da, dar vei pleca îndată ce ’ți voi da scrisórea. — Ți-o făgaduesc, mis Luisa. Acesta mai stete pe gînduri. Ii părea atît de puțin probabil că Rodrig se uite ceva și mai ales se dea cheia unei cutii secrete în mâna unui tovarăși al său! Greffins minte póte. Atunci care pate sa fie scopul său? (Va urma).