Romanulu, octombrie 1891 (Anul 35)

1891-10-18

t * ANUL AL XXXV-LE Voiesco și vei putea. ANUNCIUEI Linia de 80 litere, petit pagina IV.............. 40 ban fett0. » a „ HI..............2 î"el" — „ Insertium și reclame pagina III si IV linia . 2 _ • ** rt A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea Ziarului. TM la Havas" Lafflte et c‘nie-8- Place de la Bourse ^ TM’la d'niî Haacenstein et Vogler, Otto Maagg). f« iSkVií* A, 2a fí Dia m« cole alte cüreet la ' i® mim *m DUMINECA, 18 OCTOMBRE (6 OCTOMBRE st. v.) 1891 Lumineta­te și vei fi. ABONAMENTE In Capitală și districte, un an 48 lei; anae luni 24 lei: «val luni 12 lei; vă lună 4 lei. Pentru Preoți și învățătorii din sate abonamentul este re­dus la 30 fei de an. Pentru tote țările Uniunei poștale, trimestrul 15 lei A se adresa :­t,ABoSÎtS[A.’ *»»dinitatotratianea ilarului și «fiolele poștale tfÄÄiÄVÄÄ ifÉllM'lfd­S ■ [UNK] n­eM ■ 1. pvSW9* ** Articole!» nepublicat» se ari. — înmormântarea lui Parnell Oroir*fost musicală SLUJBAȘII D-LUI L. CATARGIU Memorandul din Sibiu Elevii tipografi Xtâ, o op te «Ie ■aeejssnta,’—y­ BULETIN Zgomotele despre uă disidență ce ar fi un ajun de a isbucni, în parti­dul liberal, persistând, Voința Națio­nală dă uă desmințire categorică a­­celor scrii. Vorbind despre încetarea Națiune­i care s’ar fi spus că a încetat, din causă că publicase un articol favo­rabil românilor din Transilvania, Zia­rul liberal spune : In ceea ce privește pe români, ori unde s’ar afla ei, au tata iubirea nostra, și nu membrii partidului național-liberal vor lua în nume de ren apărarea care s’ar face românilor, ori de unda ar veni apărarea și ori unde s’ar afla cei apărați. Iubirea pentru românii de peste hotare noi nu o putem tăgădui și nici nu o putem ascunde, —dupe cum, când nedreptăți li se fac, du putem ascunde durer­ea ce ne causeza. E natural să fim și sö simțim așa; amicii României înțeleg aceata, amicii ca și duș­manii ei. In privința disidenții, organul li­beral este tot atât atât de cate­goric . Partidul național-liberal nu știe nimic despre acesta disidență­ și nie» că putea ști, partidul ca și șeful lui, d-nu Dumitru­­ Brătianu,­—pentru un motiv forte ușor de înțeles fiind că disidența este un basm care póte plăcea copiilor, dar omenilor se­rioși nu. Știm ca Naționalul, ca și cele­­l­ alte «fiare guvernamentale, au înșirat nume, și au vorbit despre Întruniri ale disiden­ților (?). Decé acești diplomați conservatori ar vorbi cu dd. Gradișteanu, Eleva, Fallade, etc., de­sigur s’ar convinge ca disidență nu există de­cât în imaginațiile bolnave ale guvernanților. Și s’ar convinge ca întruniri nu au a­­vut loc nici la d. Pallade, nici la d. Grâ­­dișteanu ; și s’ar convinge cu tot ceea ce au spus până acum, în acesta privința, nu au fost de­cât niște grosolane neade­văruri Pe zi ce trece ungurii își fac de dragoste cu naționalitățile în genere și in parte cu românii. El se speriă și de umbră, fiind­că consciința se —x— 2äMB ® l vede că nu le e curată. Pe lângă cele­lalte disposițiuni ved­atorii con­tra românilor, acum a mai venit al­ta. Printr’uă disposițiune a ministru­lui cultelor s’a oprit în scale Istoria românilor de d-nii Tociulescu și Se­­căreanu, subt cuveni ca ar ațâța dușmănia între români și maghiari ! Crede őre ministrul unguresc că, prin acesta disposițiune va aduce împăcarea ? Absurdul se vede că este baza tu­­tuturor acțiunilor unguresci ! Cazul d-lui I. Văcarescu In privința demisiunii d-lui Ienachiță Vă­căresc« «Timpul* afla urmatórele : la dfita efl d.gftnaral JZlo*4«ou­ o oooit în București. d. Ienachița Văcărescu s’a dus se véda pe președintele consiliului. D. ge­neral Florescu l’a sfătuit sa-și dea demi­­siunea. D. Văcarescu a răspuns că va aș­tepta ca Regele să se íntorca în­­ era spre a înmâna M. Sale demisia sa. D. general Eforescu i-a spus atunci câ­n­da trei­­ file ca se se gândesc”. Cele trei­­ file fiind espirate, d. Vâcă­­rescu s’a dus la ministerul de externe și a declarat că nu se va retrage. D. Vâcă­­rescu pretinde c’a înmânat acum câte­va luni demisia sa M. S. Regelui, care l’a ru­gat să rămână la postul său. Se mai <fice, dar negreșit nu garantăm acesta, câ d. Ienachița Văcarescu ar fi a­­vend ua scrisore din partea M. Sale Regi­nei, prin care M. Sa sfătuia acum câta­ va vreme pe d. Văcarescu ca sa nu-și dea demisia. Epidemiela în Rusia Telegramele din Petersburg anunță că de cât­va timp s’a lățit acolo în mod epidemic, tifosul, versatul și pojarul in mod îngrozitor. Numerul bolnavilor cresce pe fie­care zi. Au­toritățile au luat tóte măsurile posi­bile, dar nu pot sé stavilesca zeul. Tóte usilele și gradinele de copil au fost închise. Se crede positiv că se vor închide și cele­l­alte scule. Societatea este consternată. Tâlharii Din Macin, județul Tulcea, cu data de 30 Septembre se scrie următorele Națio­nalului : Pe la orele 9, niște făcători de rele înar­mați cu puști, revolvere și cuțite, s’au in­trodus în casa locuitorului Ion Rogojina, Information! ( DIN EDIȚIA A DOUA DE ERI SEARA) Seiii teatrale . *— Circul a început eri represin­­tațiunile sale. —La sala Dacia se dă a<jli Prin­derea și mortea lui Lecinsky. In curând artistul d. Pandele Io­­nescu va da în acesta sală, oă re­prezentație în beneficiul său. —Artistul I. D. Ionescu are mare succes la sala Sălcianu. —La Oppier in tóte serile repre­­sintațiuni variate. —Astă­ seră la operă se va repre­zintă Hughenoțiî în care va debuta d-na Linda Sardeli. Baletul va esecuta la actul al 2-lea un danț, și la actul al 3-lea danțul țiganilor. —Erl s’a jucat pentru prima ora Ion Rodeanu comedia localizată de d. Guști. Publicul a aplaudat mult alusin» mie politice. Duminecă, cronicarul nostru tea­tral va da semn de acesta piesă. —Duminecă la Ateneu se va da concertul d­rei de Brem­erberger. Iată programul exercițiilor trupe­lor concentrate pe platoul de la Co­­troceni pentru manevre, ast­fel cum publică Adeverul. Astă­z­i Vineri, instrucție cu ar­mele și școla de brigadă. Sâmbătă, instrucție. Duminecă, instrucție. După amiaal tragere la țintă. Luni, trupele vor pleca în marș la Jilava și în caz de vor fi va­­gone, trupele se vor întorce descon­­centrate chiar sera la 9 ore în oraș. S’a preven jut ca fie­care soldat in­fanterist se porte 40 cartușe, iar cel din cavalerie câte 25. Artileria va trage câte 21 focuri de tun. —x— Regele a trimis 3000 lei incendia­ților din Herța. —x— Trupa Lambertini a fost forte a­­plaudată erl. Marți se va da ultima represinta­­țiune. îndemnăm pe public să nu piardă acesta ocasiune de a admira pe mica artistă Dora. —x— D. A. Cantacuzino, care se retrage la pensie a fost însărcinat se fie pos­tul de directorul­­ Monitorului, până mmm ESEMPLARU LI §­R­AN 1........... HBwsaKsmaa fi3dițiim © fi fc x, din cătuna Canat-Calfa, comuna Coium­ grele, prin care se anunță că gi Punar, plasa Macin, pe care bâtându-1 crunt, Tan jefuit de patru sute lei în hârtii și aur, una ghebă blănitâ, două perechi de­rici, un tabun și una bucată pânză. Călcarea a fost în modul următor: trei din hoți au stat afarâ și trageau focuri în sat, iar două un lăuntru bäteau pe paciente. Primarul acelei comuni, cercetând cu mi­­nuțiositate, a aflat că unii din făptași ar fi Gheorghe Bran­­ zis și Țigănuș și Samuilă Sârbu, ambii din comuna Topolog și unul Cosma din cătuna Ciucurcheoiu, comuna Gasincea, care cu oă lună înainte a tree­­rat cu caii în Canal-Calfa, cei dintâia duói au mai făcut jefuiri la drum și au stat la pușcărie. Semnalimentele lor sunt: Gheor­ghe Bratu, 20—-21 ani, subțire, talia mică, oacheș; Samoila Sérbu, de 20 ani, blond, roșcovan, mai spătos, ale lui Cosma nu s’au aflat încă. Inform­ațiuni Se anunță căsătoria d-lui Mărcu­­lescu, artist al Teatrului Național, cu d-ra Mia Teodorescu. La esamenul de maiori au isbu­­tit căpitanii din geniu d. Mărcules­­cu, Istrati, Aronovici, Prezan, Polizu și Bădărăul. —x— La informațiuni vom da amănunte despre procesul Lecca­ Popovici. ——x—■ A se vedea în pagina II cronica musicală a colaboratorului nostru Lulli. —x—­Zgomotul despre intrarea în mi­nister a d-lui Pache Protopopescu pe listă. In cât privesce viitorul primar, sunt două curente în sinul consi­liului. Unii susțin candidatura d-lui I. Rimnicenu, iar alții pe a d-lul Răceanu.­­—x— Ministrul de resbel a reînființat șcala de marină din Galați, care fusese suprimată. —­x—■ Se zice că d. maior Cârjea va fi înaintat la gradul de locotenent­­colonel. —x— Congresul internațional al căilor ferate se va întruni la Düsseldorf, la 10 Decembre. —x—■ Guvernul persistă în sistema sa de a nu transmite telegramele. Acum a refuzat un telegramă din T. Mă­la numirea unui nou director. In viito­ra sesiune a Camerei se va aduce în discuție proiectul pen­­tru reorganizarea serviciului sanitar superior care a cerut mai multe modificări. _—x— Se tju­ce că s’ar fi făcut propuneri d-lui Apostoleanu, ca să primescă ministerul justiției. Din târgul de vite cornute de la Constanța, in cursul lunei Septem­brie s’au exportat, din acest târg, 1347 berbeci și ei cu destinațiune pentru Constantinopole. —x— Comisiunea intitulată de ministe­rul de justiție pentru modificarea le­gei judecătoriilor de ocoale și-a ter­­minat lucrările. In noul proect spune Constituțio­nalul se vor aduce următoarele mo­dificări : 1. Judecătorii de ocoale vor fi ți­nuți a merge cel puțin de două ori pe an în tote comunele ocolului lor pentru a judeca contestațiunile din­tre săteni. 2. Competența judecătorilor de o­­coale va fi lărgită în sensul de a li se acorda rezolvarea tuturor contes-ratele darului Jos reacțiunea a fost anilat. El fusese dat judecăței de administrația prefectului Mănciulescu. —x— pilele acestea Direcția căilor fe­ne de Ost din Paris a convocat și conferință internațională pe re­­psentanții drumurilor de fer din halită­ile pe unde trece Orientul Epres. Acea conferință a hotărât că­­ la începutul anului viitor durata flimului la trenul pentru Constan­­topole să se scurteze cu 3 ore, unind iuțeala i­ n formațiuni polițienesc! GVii­'e-ííjnhft ft filS (frigul a început și că haina ÎI «e cam subțire, a găsit cu cale se­­ îmbrace cu un palton de la ma­rinul din strada Episcopiei No. 2. — Tom­a Michal își pusese la gând­­ se logodéscá, dar ne având ine­­l pe care trebuia să­ dea iubitei Ae și lipsindu’î și părdalnicile de paie, a luat de la d. V. Militărescu o strada Florilor două inele, unul pitru el și unul pentru logodnică. ♦ — Nae Faurescu a fost mai pre­­viitor, el s’a îngrijit și de prietenii­­ cari sunt numeroși. Găsind ma­­g­ia gărei de Nord deschisă, a luat d­e bucăți de postav. * Poliția Onsé, care nu voește sé s­a de necesitățile omenilor, a prins a arestat pe toți acești omeni. Telegrame Viena, 16 Octombre. Correspondens-Bureau afla din Reichen­ig, din sorginte autentica, cu cutia găsită un pastor sub un pod din teritoriul oișului, conținea dinamita, iarba de pușca, fisuri și uă bombă mica cu dinamita im­pună cu fitiliul său­­ătarea acestor esplosive probeza ea sunt c­­u o origina mai veche; cutia trebue se fost pusa acolo in­­ zilele din urma, pe cad se făcea perchesiții domiciliare de puție. Noua presă liberă o fice, tot in acesta pri­vita, ca podul sub care s’au găsit esplo­­stele nu servește de­cât pedeștrilor, iar treurilor; el este situat la 2000 de paș­­ițiunilor dintre săteni, ori­care ar fi alura lor. 3. Salariile judecătorilor de ocol s vor face egale cu ale judecători­­l de tribunal, adăogându-le din căci în cinci ani câte o gradație de 2> la sută. —x— Procesul devastațiunilor redacțiu­­nlor s’a amânat «din nou pentru se­­siunea din Decembrie viitor, din cau­­sa că d. procuror general a avut să­­­ mai citeze câți­va martori ce nu sfiu presintat precum și unul din inculpați care n’a fost citat. —X­— Mâine vor începe în fața curții cu jurați de Ilfov desbaterile procesului Ibpovici-Luca. Vom ține pe cititorii noștrii în cu­­rmtul acestei afaceri. Fotoliul ministerului public va fi ocupat de d. procuror general Pa­­t­ologlu. Viena, 16 Octombre. D-nil Emil Ghika, ministrul României la Viena și Grigore Ghica, ministru la Ber­lin, au sosit. Paris, 16 Octombre. Miniștrii Richot și Roche au apărat la comisiunea vămilor Senatului proectul vo­tat de cameră în privința aplicării ime­diate a taxei de 20 de frânci asupra câr­­nurilor sărate. Mai mulți membrii ai co­­misiunei au combătut propunerea. Preșe­dintele, d-na Jules Ferry a cerut ca discuția să fia amănată pe mâine, comisiunea a respins acesta cerere cu 8 voturi contra 5. In urma acestui vot d-na Ferry a anun­țat câ’și va da demisia, se crede ca a­­micii sel ’i vor face sâ revin asupra aces­tei decisiuni­ de oraș și nu era nici un probabilitate ca Imperatul să fi trecut pe acolo. Atena. 16 Octombre. Uă carantină de 11 «pile s’a decretat pentru provenințele din Siria; ea se va face la Dilos, Roma, 16 Octombre. D. Bonghi și-a dat demisia de la pre­­șidenția comitetului parlamentar pentru pace; comitetul a luat act de acesta de­­m­isiune și va procede în cel mai scurt timp cu putință la alegerea unui nou pre­ședinte. Londra, 16 Octombre Știrea după care chestiunea Pamirulul ar fi regulată de comisiunea de delimitare a granițelor este prematură; nu s-a făcut nici oă propunere în acest sens. Wiesbaden, 16 Octombre. După Curierul Rhenan, Sultanul ar fi cerut prin telegramă maiorului Steffen să vie cât se póte mai iute ca se ia, în turcești, acest fapt cu legătură mai cu sem­n cu chestiunea forti­ficațiilor Bosforului și Dardanelelor. Berna, 16 Octombre. Ancheta din cantonul Tessin, ordonată de departamentul afacerilor străine, a probat că știrea în privința gravelor violări de teritoriul din partea vânătorilor alpini ita­lieni este cu desavârșire neîntemeiată. Viena, 16 Octombre. Nu este exact că prințul Lobanoff, așa precum au pretins-o fiarele, sa fi remis Impératului Franț Iosef uâ scrisore auto­grafă a Țarului după atentatul din Rosen­thal. Corespondența politică constată că am­basadorul rus nu s’a intors încă din con­cediu. Viena, 16 Octombre. Camera a adoptat cu 173 voturi contra 31 adică in condițiunele regulamentului care prescrie 2 treimi, propunerea care tinde să scurteze discuția bugetului. Petersburg, 16 Oetombre. piarele constata știrea despre succesul împrumutului rusesc atât în Rusia cât și in străinătate; la Petersburg cu tata lipsă, tot s’a subscris un sfert din împrumut a­­prope. Bruxelles, 16 Octombre. Bruxelles anunță ca ministrul de Res­bel va cere camerei un credit de 500000 franci pentru a chema 3 clase de miliție, în total 25000 ómeni pentru a învăța mâ­nuirea noii puști. Viena, 16 Octombre. Cu ocazia exerciților de mine la Krems, regimentul de geniu a experimentat pen­tru prima ore cu ecrasita care a probat calități minunate de explosiv, mai cu semn pentru a face să sară ferul in aer. Pola, 16 Octombre. Fata cea mică de curând născuta a ar­­h­iducelui Carol Ștefan a fost botezată a­ fi ea a avut de nașă pe Regina Spaniei. Erfurth, 16 Octombre. D. Wildeberger a apelat la congresul socialiștilor atitudinea opoziției, el a de­clarat ca nu va mai­ apare înaintea comi­­siunei propusa de d. Bebel.­­ D. Fischer a imputat oposiției tendințele sale anar­­h­iste. Congresul a emis un vot de încre­dere in favorea direcțiunei partidului și a insarcinat comisiunea se examineze acu­­sanle tomulate de oposiție. Berna, 16 Octombre. Consiliul federal a fixat pentru 6 De­cembre votul popular pentru răscumpăra­rea drumului de for central. Consiliul a numit pe comandanții celor 1 corpuri de armata create de curtaci, aceștia sunt coloneii Ceresoie, Feiss, Wie­land și Bleuter. Londra, 16 Octombre. Times, primește din Zanzibar amănunte care indica ca comerțul maritim a luat un mare avânt. Bruxelles, 16 Octombre. Indépéndance Belge confirma știrea că tractatul de comerț între Germania și Bel­gia­­ a conține un tarif complect pentru numerosele mărfuri. Bordeaux, 16 Octombre. Patronii sticlari au asignat pe lucrătorii lor înaintea consiliului prudomților, cari au condamnat pe lucratori la 100 franci pen­tru repararea daunelor și la 15 franci de indemnitate pe «fi de întârziere», oi ce au s’ar relua lucrul în cele 24 de ore. Agenția Români Haras. Londra, 16 Octombre. Agenția Reuter află de asemenea din Sanghai câ știrea în privința rupturei ne­­gocierilor între representanții puterilor și guvernul chinesesc este inexactă ; cu tote nu au ascuns nemulțumirea lor pentru măsurile luate de autoritățile chinesesci pentru protegerea străinilor în porturile cu învoială. I Pentru d. Poni Se scrie din Bacǎu Adevărului: Pentru anul școlar 1891 în gim­naziul din Bacǎu, au fost înscriși peste 200 școlari din care numai pentru clasa I-a 98. La esamenul din Iunie s’au presentat la esamen din clasa l­ ia vr’o 90 și din a­­ceștia cu val nevoe abia reușesc să fie promovați 24. Directorul, ved end situația acesta deplorabilă a școlarilor și din motive lesne de înțeles, a găsit de cuviință să mai promoveze singur încă vr’o 24, ca așa fel măcar jumătate din numeral total se fie promovați, de se noteze că notele elevilor la mai multe obiecte erau trecute deja în matriculă și în care este interzis a se face corecțiuni. Cu tote aces­te corecțiuni s’au făcut și le-a făcut d. director cu de la sine pu­tere și acesta credem că constitue un fals în acte publice. Ne abținem de la ori­ce comen­tarii și aducem cazul la cunoșciința d-lui ministru respectiv, care va în­țelege gravitatea faptului și va lua măsuri ca cei culpabili se fie pe­depsiți conform legei. Se pare ca în dosul acestui pro­­cedeu se fie ascunse interese mes­chine și d. ministru trebue se vie urgent și energic decà vrea ca pres­tigiul scólei se nu fie mânjit. Fapte ca acele expuse mai sus au deve­nit un sistemă in administrația gim­­nasiului din Bacau, promoțiunile in toate clasele se fac după acesta sis­temă. Un ancheta imparțială trimesii de d. ministru ar descoperi lucruri gro­zave și cel mai sigur isvor de in­formații sunt matriculele sculei, ce­­rcctate și motivate cu procese-ver­­bale în regulă. Pe de altă parte d. procuror ge­neral din Bucuresci ne însciințază, că într’adever a primit uă denunțare de la acel d. Zamfirescu și că a pus pe ea resoluția : se se înainteze parchetului curței din Craiova, în al cărui resort întră județul Olt. Verax din Băcan. Telegrame Viena, 16 Octombre. Ziarele află din Reichenberg că un lu­crător a găsit erl sub traversele podului de lângă Reichenberg o mică cutie care conținea cartușe, dinamită și un bomba ; ea a fost confiscată de autoritățile. Paris, 16 Octombrie, împrumutul rusesc a fost acoperit de 7 și jumătate ori. In Francia s-a subscris 7.180.000 de obligațiuni, în Rusia 218.000 ; la Londra 12000; la Amsterdam 75.000, la Copenhaga 6000. Repartiția va fi mai mică de 10 la sută. Agenția Română Havas.

Next