Romanulu, februarie 1892 (Anul 36)

1892-02-14

ANUL AL XXXVI-LEA Voiönce și vei putea. ANUNCIURI Uda de 10 litere, fetit pagina IV...:.....40ba8 n n n o ® I • Í W —• 0 Inerțiali și reelane pagii» HI și IT Uda. 3 „ — s A se adren: IN ROMANIA, la admlnistrațtaBea (Jlarmhil IN PARIS; la Haraa- Lafflte et C-nie, 8, Plaee de 1» Borne LA VI£NA, la d-nil Haaeenstein et Vogler, Otto Maiad, IN ELVEȚIA, la „ „ Din țările cele alte direct la administrațiu nea­u htrobiL — Scrisorile nefrancate se teunea — r Spre a da uă mai mare întin­dere propagare­ ideilor nóstre, direcțiunea „Românului“ își a impus sacrificiul d’a pune­­ h­a­rul în vânsfare, în tot timpul campanii electorale, cu prețul de­ 5 bani în capitala^ IO „ în județe, Ediția I apare de aci înainte a 6 ore dimineța și ediția II-a, la 5 ore sera. BULETIN București^ 1/13 Făurar Astăzi se încep alegerile­ în tota­l ora. Lupta va fi mare și decisivă. Am crezut de datoria noistră a nu rămânea ca spectatori, am voit ca In acesta luptă, dintre guvern și opo­­sți­une, să fâlfâe și drapelul nostru. Numai In acel scop am depus bule­tine cu numele meu, la colegiul II de Ilfov, colegiul cel mai mare din era, acela care se apropie mai mult de colegiul unic, pe care ’l-au cerut democrații.. Nu m’am adresat însă la nici un alegător spre a ’i cere votul, n’am împărțit nici un buletin cu numele meu, fiind contra acestor procedur electorale, care mi se par înjositorre și pentru alegător și pentru candidat! Am voit ca candidatura mea să reprezintă numai un principiu și se fie uă protestare contra vechiilor pro­cedări. Nu voesc a întruni voturi multe și urez din suflet isbenda oposițiu­­nei, dar doresc ca vechiile partide să-și deschidă ochii, să văd­ă că pe viitor nu vor putea a se mai pre­­sinte fără program, căci se vor găsi tot­deuna indisciplina­ți, cari, când vor fi mai numeroși, vor putea da naștere la un balotagiu, și pate chiar la uă cădere a oposițiunei. Din fericire astăzi nu suntem a­­menințați de acesta și de acea am crezut că pot, fără a face jocul gu­vernului, să-mi pun candidatura. Convins sunt că criticele ce se vor ridica în contra purtărel­­ele vor da naștere la discuțiuni, care vor face pe adevărații liberali să înțelegă că azi alegătorii nu se mai conduc la vot, ca turme de oi, că comitetele dirijente ale partidelor nu au dreptul a face liste, fără a consulta pe ale­gători. Sunt sigur că muncitorii și mare parte a comercianților din ca­pitală cugetă ca și mine, că mulți simt disprețul ce au șefii partidelor pentru el și că prin protestar­ea și nesupunerea mea la hotârîrile șe­filor, sunt cel mai credincios inter­pret al cugetării lor. Și chiar dacă astfel n’ar fi, déci comerciul capita­lei, al cărui represintant sunt în camera de comerciu, n’ar aproba procedarea mea, rămâne marea mul­țime a lucrătorilor, a sincerilor de­mocrați, a desmoșteniților cari n’au drept de vot, cari de­sigur vor aproba programul Românului, cari mă vor sprijini, afară di­ parla­ment, in lupta ce am întreprins. Drapelul pe care stau scrise re­vendicările lor trebuie să fie desfă­șurat înaintea alegătorilor, de aceia spun adj, fa și erl alegătorilor . Votați pentru colegiul unic. Votaț I pentru electivitatea magis­­traturei. Votați pentru dreptele revendicări ale muncitorilor. VIntilä C. A. Bosetti. EXEMPLARUL: 5 BANI IN CAPITALA SI 10 bani in județe DUMINICA si «FEBRUARIE­­ 2 FEBRUARE 1892. Lumineza­te si vei fi: ABONAMENTE In Capitali și districte, un an 48 lei; ștae Ion! 34 lei: tr«5 ind U lei ; in leni 4 lei. Pentru Preoți și lar­ȘKtor« Ma­ette »bonta edd este re» de 1» 80 lel de an. Pentru tête țfctle Dolind poetaik, tofaneam­d « lel. A ae »drei«­ Fundator: C. A. ROSETTI 1EDACȚIA ȘI ARMin­ mUȚI.! STRADA BREZOIAMUT, It. 12 f ROMANIA, la adarm­ le trad­uca durerii și eRoiele poataie PARIS, is Kara», Lafttoot 0-«U,A Place de la Boune prrmaida, av«t«a, Italia, p bsloia, 1» mé. re aide poataie. Sí JMHMb iifMicat« •» ari, — PROGRAMUL NOSTRU Colegiul unic. Electivitatea magistraturei. Justiția și învățământul gutuit. Drepturile lucrătorilor egale cu ale patronilor. Recunoșterea drepturilor femeilor și al copiilor naturali. Lărgirea atribuțiunilor curților cu jurați­­i învățământul liber, hrană, îmbră­căminte și cărți pentru cei săraci,­­ Reforma organisărei armatei în sens democratic, pe baza instituțiu­­nei dorobanților. Suprimarea voluntariatului de 6 luni pentru fiii privilegiaților. Judecarea infracțiunelor de drept comun, ale militarilor, de către tri­bunalele ordinare. Descentralizarea administrației, co­muna fiind absolută stăpâna pe tre­burile ei. Valabilitatea actelor stărei civile. Emanciparea bisericei de subt de­pendința statului. Recunoscerea dreptului de resis­­tență la măsurile ilegale. Garantarea posițiunei funcționarilor. Transformarea monastirelor în a­­siluri pentru infirmi. înlocuirea penitenciarelor prin case de corecțiune. Reabilitarea osândiților nevinovați. Fixarea prețului aremfilor și al is­­lasurilor. Al macsimulul orelor de lucru, al Zilei de lucru (minim­u!) cu brațele cu carele, cu bucata. Pământ pentru săteni și respec­tarea dreptului de a lua uscături și lemne din pădurile statului, pentru trebuințele lor. Credit comunelor spre a da unelte de muncă sătenilor. Case de ajutor, cu participarea pa­tronilor, pentru lucrătorii bolnavi sau infirmi. Răspunderea patronilor în cas de accidente provenite din imprudența lor. Interzicerea de a întrebuința în fa­brici și ateliere copii prea tineri. Regularea muncei femeilor și ado­lescenților. Trecerea proprietăților statului în stăpânirea comunelor. Luarea instituțiunilor de credit din mâna Statului. Pensiuni proporționale cu depune­rile fie­căruia. Desființarea dărilor indirecte și în­locuirea tuturor dărilor printr-un im­­posit progresiv. Impunerea moștenirilor. Unitatea națională și confedera­­țiunea Balcanica. Vintilă Rosetti, cazuri de nediscplină și chiar de re­voltă contra superio­ilor brutali, a silit pe autoritățile militare să schim­be sistemul și sa modifice modul tratărilor ce se întrebuința până a­­cum contra soldaților. In Austria, în Rusia chiar, unde ținutul și ghionturile erau singurul argument cu care se servea superio­rii pentru exerciție și discipină, s’au îndulcit cu mult moravurile. Daci sunt maltrataț­i cu multă asprime condamnații politici trimiși la Sibe­ria, soldatul din contră e răsplătit și respectat. Nu zicem că brutalități nu se întâmplă. Sunt chiar de multe ori numerose, căci temperamentele nu se schimbă de­cât forte rar chiar cu instrucțiunea. Dar autoritățile supe­­riore nu rămân indiferinte in facia unor maltratări ceri nu sunt ome­nesc­. Ele pedepsesc la rândul lor pe criminali. In Germania, unde sistemul bru­­talisărea soldaților dateza după tim­pul când domnea tatăl lui Frederic cel mare, cestiunea acesta a atras atențiunea atât a împăratului cât și a Parlamentului. După denunțările din anii trecuți de către Curt Abel și căpitanul K­urtemberger Mitler, în broșuri cari au avut mare resunet, suveranul marelui imperiu central a pus la ordinea Z^eL în Februarie 1890, decretul lui Frideric Wilhelm IV din 1 Februarie 1848, care sună ast­fel: «In armata mea, fie­care soldat trebueșce tratat cu justețe, legalitate și umanitate, pentru că în asemenea tratament constitue baza pe care a­­morul pentru profesiunea militară și devotamentul către șefi pate să nas­că în inime. Dacă, în viitor, se vor presenta cozuri de maltratări siste­­matice, comandanții de regiment tre­­bue să’mi arate fără întârziere nu­mele subalternilor din a căror ne­glijență, în exercițiulul lor de prive­ghere, s’au săvârșit ofensele. Trebue asemenea să-mi arate ce măsuri au luat pentru a pedepsi pe delicv­­enți.­ Acum,­ după publicarea raportului ce princepele Georges de Sacsonia a făcut, în calitate de comandant al corpului 12 din armata germană, a­­supra maltratărilor ce sufere sol­dații de la ofițeri și sub-oficii, chiar Reichstagul german s-a alar­mat. că comisiune­a sa a votat un proect de resoluțiune care tinde a înlesni soldaților exprimarea nemul­țumirilor lor și a asigura garanția publicității în procedurile justiției militare. Aceste măsuri, care de­si­gur vor trece in domeniul legei căci tóte partidele s’au unit asupra lor, vor constitui íntr’adevĕr un progres serios. Prin urmare tale statele­­ se o­­cupă cu îmbunătățirea fortei mili­tarului și cu desființarea brutalități­lor. Numai la noi nu vedem nimic. Au fost atâtea cazuri cari trebuiau să atragă atențiunea nu numai a miniștrilor noștrii de resbel, dar­ încă și a parlamentelor. Guver­nele au făcut uă sumă de legi mi­litare, au modificat pe acelea cari nu le permiteau să fie stăpâni ab­soluți pe armată, dar n’am văzut nici una care să fie în avantagiul soldatului, să ’i puc la adăpostul per­­secuțiunilor și brutalităților. Legea posițiunei ofițerilor s’a schimbat, dar numai pentru a putea, să se facă din oficeri nisce instrumente. Nici un singur cuvânt nu se găsesce în ea prin care să se prevadă pedepsa a­­celora cari abuzată de rangul lor pentru a brutaliza pe infiriori, cari și el sunt cetățieni ca dânșii. A Vă sumă de manifeste­­ s’au fă­cut alegătorilor, atât de membrii al partidului conservator, cât și de guvern ; uă sumă de discursuri s’au ținut de miniștrii și nici uă ajusiă măcar la acestă cessiune a­­tât de importantă și atât de armă­­tare la noi. Regele Carol este după Constituție șeful suprem al armatei. Majestatea sea­sc­ă cá se maltrateza soldații în mod barbar de superiori, cu tote a­­cestea nu numai că nu a cerut mi­nistrului de resbel a lua măsuri pen­tru pedepsirea vinovaților, dar nici nu­­ și-a arătat nemulțumirea sea. Și Wil­helm al II-lea e cu Hohenzolern și tóte acestea ce deosebire! Pe când cel din Berlin spune că soldatul trebue să fie tratat cu justețe, cu legalitate și cu umanitate, cel din Buceresci lasă să se comită tóte ne­legiuirile în armată, văzând în costa rigarea disciplinei. Insă pare să mergă acesta multă vreme ? Nu va veni vă­z< când răb­darea să se schimbe în cutezanță și atunci care vor fi consecințele? Noi facem acesta întrebare și lă­săm pe cel în drept să cugete la ea și să răspundă cum le va veni la secolele. Până atunci însă protes­tăm în contra nepăsarea superiorilor care lasă să se maltrateze că parte din societatea română, numai pentru că datoria­­ i-a chiamat să servesca­­ era și se o apere în timp de pe­ricol. MALTRATARIE IN ARMATA Cestiunea maltratărilor în armată preocupă a<jli mal pe tote statele mari ale Europei. In Francia, după evenimentul din Algeria, când un soldat a omorât pe ofițerul seU fiind că l’a brutali­zat, și după mai multe alte scene durerose petrecute prin casărmî, câte*va ziare s’au ridicat contra a­­celora cari nu țin nici un cont că soldatul este și el cetățian. Ele au cerut măsuri ca să garanteze liniș­­tea aceluia care se duce subt dra­pel să servescá­­ era în timp de pace și să o apere în timp de res­­bel. In Englitera, unde sistemul bas* tonărel pentru soldați este înrădă­cinat In moravurile englese, câte­va Edi­ția de sera, Artiștii însă își au dat f­ie oste­nelile de a -i salva de căderea pe care piesa o merita cu prisos. Publicul a aplaudat mult pe d-na Vasilescu, beneficienza, pe d. Notara și d na A. Web­er. Suntem convinși că Fiul Nopței nu se va putea susținea multă vre­me în repertoriul teatrului național. —"— Alaltă­ era un lucrător de la tăbă­­căria d-lui Meluși Trandafirescu din strada Radu-Vodă No. 36, anume Alecu Matei, Boeru, pe când lucra la uă mașină, ’i s’a tăiat trei degete și podul palmei de la mâna stângă. Nenorocitul a fost transportat la spitalul Brâncovenesc. —…— Ieri s’a ținut în sala teatrului «Da­cia» întrunirea liberalilor. Am luat cuvântul d-nii Procopescu, Răceanu și N. Fleva. A fost multă lume, oratorii au fost fórte aplaudați. întrunirea s’a ridicat la orele 5. —x — In­formațiuni §e Astă­zi 31 Ianuarie „1892, P. S. Sa Ieocentie, vicarul Mitropoliei a o­­ficiat In biserica Sf. Gheorghe Nou, un Te Deum pentru serbarea celei de a X-a aniversare a societății Func­ționarilor Publici, la care au asistat d-nn­ vice­președinți G. S. Marcovici și Mihail Vulcănescu, mare parte din membrii consiliului auxiliar din Do­­rohoiu. După terminarea serviciului divin, P. S. părintele Inocentie a ținut un discurs și a exprimat sincerile urări pentru prosperarea Societăței. La acest discurs a răspuns d-nn vice-președinte C. S. Marcovici. După acea d. vice-președinte C. S. Marcovici împreună cu mai mulți membrii al Societăței s’au dus la d. Dimitrie Ghika, președintele de onore al So­­cietăței pentru a ’i exprima cuveni­tele felicitări. Judecătorul de instrucție a arestat pe d. Leovenu, ca să nu potă lua parte la alegerile de azi-Mai mulți advocați, printre care d-nii G. Vernescu, Misir, E. Stătescu, au adresat un protest, cerând pune­rea lui Leovenu în libertate. —x— D. Th. Augustin s’a retras de la redacția țarului România. —x— Aflăm cu regret încetarea din viață a d-lui Hauvenzi, consulul Austro-Ungariei din Brăila. —x— Mai mulți alegători au luat deci­zia de a chema în judecată de ur­gență înaintea primului president al tribunalului pe d. Orbescu, primarul capitalei, care face ca alegătorii din opoziție să nu’și potá lua cărțile de alegători. —x— —x— nai­­sérá s’a dat la Teatrul Națio­niul nopței, dramă în 7 tab­louri, tradusa din franțuzește.­­ Piesa e scrisă după vechiul ca­lapod al dramelor romantice. Din Voința Națională . La ministerul de interne s’au sfâr­șit fondurile pentru ordinea publică. De aceea acum s’au liberat de la ministerul de externe trei mandate în sumă de 21,000 lei. Două din a­­ceste mandate erau de câte 10,000 lei fie­care și unul de 1,000 lei. Ele au fost eliberate pe numele d-lui T. Andreescu, intendentul ministerului de externe, spre a fi trimise apoi, prin d. ministru de externe A. La­­hovari, prefecților de județe, veniul român în privința măsurilor vrăjmașe ce Germania a luat contra României. Ministerul Catargiu va a­­vea recurs la represalii sau va ade­ra la liga vamală din Europa cen­trală ? «Nu se scie încă ce decisiune va fi luată. Dar este sigur că daca ca­binetul actual nu se ocupă de a re­­solva acestă cestiune, se pote afir­ma că Zilele sale sunt numărate». Splarul frances, după cât se vede, se ocupă de situațiunea nostru va­mală faciă cu Germania, dar nu zice nici un cuvânt de situațiunea nos­­tru faciă cu Francia. Tot în aceiași posițiune ne aflam cu amândouă a­­ceste state, și mult mai reț cu Fran­cia. Taxele franceze asupra produc­telor nostre sunt cu mult mai mari de­cât acelea ale Germaniei. Dar omul tot­deun­a vede paiul din ochiul altuia și nu vede bârna din ochiul său. —x— La scala militară din Capitală, cur­surile ce au fost suspendate din prima Influenzei, vor reîncepe Luni. —x— Adevărul află că socialiștii se vor întruni mâine sora la clubul lor spre a lua decizia să mergă în cor­pore pe la secțiile de vot spre a nu fi atacați de bandele polițiite și ale primăriei. S8 l^elegram­e Comercial cărbunarilor Nete—York, 11 Februarie. Marele societăți de drumuri de fer au format un uniune pentru controlul comer­țului carbunurilor și a antracitei ; se speră să iasă mari avantagii din acesta uniune care va împedica fraudele și va procura prin urmare însemnate economii. Camera din Viena Viena, 11 Februarie Ședința de azel a Camerei a fost de a­­semenea plină de discuțiuni violente și de un caracter personal între anti­semiți­, pe de -a parte, și representanții guvernului și câți­va liberali­ germani pe de altă parte. Discuția a fost asupra proiectului de navi­­gațiune pe Dunăre. Viena, 12 Februarie După t­iarul Die Preise D. Etienne, ins­pector central al societății de navigațiune pe Dunăre, a trimes martori deputatului Lueger pentru ai cere socotela de aserțiu­nile injuriase făcute de clencul la Camera Marii. Situația guvernului Catargiu Le Courrier du soir din Paris pu­blică urautarele rânduri privitore la România: «Cabinetul Catargiu-Carp se gâses­­ce în cea mai tristă situațiune, în urma interzicerii intrării cerealor ro­mâne în Germania. «Atăstă interzicere a produs un efect forte nemulțumitor, mai cu se­­mă în ajunul alegerilor generale. To­ta lumea se Intreba ce gândesce gn­ Liga culturala Secțiunea Mehedinți Severin, 26 Ian. 1892. Vineri 24 Ianuarie trecut, tot ceea ce Severinul și Mehedinții au mai distins și mai înflâcăcat de sacrul amor national, ș’au dat întâlnire sora în salonul Appolo, pentru a serba împreună, printr’un bal, a­­niversarea a doua acte mari Românești, și a­nume: Unirea celor două teri surori cum ș aniversarea primă a ligei Române, pas gigantic în lupta pentru întreținerea tot­dea­una aprinsă flamura națională la surorile despărțite de tulpina mamă prin nedreptatea trecutului. In adevăr pe figura fie­căruia părea că se vede pe lângă plă­cerea obicinuită ori­cărei serate dansante și satisfacerea internă a causal serbării. In sala, splendid decorata, atrăgea pri­virea și fermeca pe fie­care un tablou alegoric în cleia de dimensiune colosala intitulată «Soluțiunea unei probleme» și reprezentând pe oârmare agitată și sub un cer sumbru un grup de copile vâslând cu rapiditate pentru a ajunge la țărmul de pe care mama lor incurajându-le le pri­­mesce cu brațele întinse, ele fiind urmă­rite de sălbatecul, care se ținuse până aci răpite, și care póte le ajungea deca trăs­netul unit cu furia valurilor nu l’ar fi ni­micit. In zare se vede legendara cetate Neamțu încongiurată de aureola divină, și în care să înalță rugi pentru drăgălașele surori în pericol. Acest tablou, lucrat prin amabili­tatea unui artist din localitate, se va vinde în folosul fondului acestei secțiuni. Mă vom­ încerca acum, pe cât condeiul meu neexpert în asemenea materie me va ajuta, se amintesc în puține cuvinte a ceea ce era de remarcat în acesta fru­m­osâ a­­sistenta printre gentilele demne și sveltele și vulpitorele domnișore. Domnele: Steriad, en soir­e la Reine; Maior Botescu ; Mihutescu, în national, Gh. Capeleanu, In albastru ; Lepri, tour Eifel; Radian, in alb, profusiune de flori natu­rale ; Greceanu, intr’un elegant costum na­țional; Petcoff, un vis al lui Rubens, toi­lette à la Watteau; colonel dr. Șerbănes­­cu, în alb; căpitan Boțea, în roșu; loco­tenent Maiorescu, în roș ; dr. căpitan Voi­­culescu, national; T. Constantinescu, soie crame ; Focșan, In negru; Wiesx, națio­nal ; Suniu, in negru ; Ciupagea, națio­nal ; etc. D­iorele Mitulescu, gaze rose pale (trou frou), nă stea de curând aparuta la orizontul Severinului și a cărei strălucire merge crescănd; Botezeanu, rose mais, ravistanta, gentilele d șpre Canda, în al­bastru ; Buhoreanu, în negru, uă șira de prima­vera; Isvoranu, corsage negru; Domnica Stretcu, în albastru, aprigă și neobosită bantuitare, calitate recunoscuta ; Matilda Stretcu, in rose ; Gheorghiu, na­tional; Lecto, uă mignonă atragatore, în alb; Gayraud, în alb; Hacik, un Ofelie ; Giurescu, uă incântătore flore­as primă­vară ; Mârculescu ; Orghidan, în național; Fratostițianu, în rose; Corlâțeacu, etc. etc. Printre hainele negre an mare stock de copurchic Severinean,­­permite ml d-nn Glaymoor, acest plagiat!) Epoletul era pa

Next