Romanulu, februarie 1892 (Anul 36)
1892-02-14
ANUL AL XXXVI-LEA Voiönce și vei putea. ANUNCIURI Uda de 10 litere, fetit pagina IV...:.....40ba8 n n n o ® I • Í W —• 0 Inerțiali și reelane pagii» HI și IT Uda. 3 „ — s A se adren: IN ROMANIA, la admlnistrațtaBea (Jlarmhil IN PARIS; la Haraa- Lafflte et C-nie, 8, Plaee de 1» Borne LA VI£NA, la d-nil Haaeenstein et Vogler, Otto Maiad, IN ELVEȚIA, la „ „ Din țările cele alte direct la administrațiu neau htrobiL — Scrisorile nefrancate se teunea — r Spre a da uă mai mare întindere propagare ideilor nóstre, direcțiunea „Românului“ își a impus sacrificiul d’a pune harul în vânsfare, în tot timpul campanii electorale, cu prețul de 5 bani în capitala^ IO „ în județe, Ediția I apare de aci înainte a 6 ore dimineța și ediția II-a, la 5 ore sera. BULETIN București^ 1/13 Făurar Astăzi se încep alegerile în total ora. Lupta va fi mare și decisivă. Am crezut de datoria noistră a nu rămânea ca spectatori, am voit ca In acesta luptă, dintre guvern și oposțiune, să fâlfâe și drapelul nostru. Numai In acel scop am depus buletine cu numele meu, la colegiul II de Ilfov, colegiul cel mai mare din era, acela care se apropie mai mult de colegiul unic, pe care ’l-au cerut democrații.. Nu m’am adresat însă la nici un alegător spre a ’i cere votul, n’am împărțit nici un buletin cu numele meu, fiind contra acestor procedur electorale, care mi se par înjositorre și pentru alegător și pentru candidat! Am voit ca candidatura mea să reprezintă numai un principiu și se fie uă protestare contra vechiilor procedări. Nu voesc a întruni voturi multe și urez din suflet isbenda oposițiunei, dar doresc ca vechiile partide să-și deschidă ochii, să vădă că pe viitor nu vor putea a se mai presinte fără program, căci se vor găsi totdeuna indisciplinați, cari, când vor fi mai numeroși, vor putea da naștere la un balotagiu, și pate chiar la uă cădere a oposițiunei. Din fericire astăzi nu suntem amenințați de acesta și de acea am crezut că pot, fără a face jocul guvernului, să-mi pun candidatura. Convins sunt că criticele ce se vor ridica în contra purtărelele vor da naștere la discuțiuni, care vor face pe adevărații liberali să înțelegă că azi alegătorii nu se mai conduc la vot, ca turme de oi, că comitetele dirijente ale partidelor nu au dreptul a face liste, fără a consulta pe alegători. Sunt sigur că muncitorii și mare parte a comercianților din capitală cugetă ca și mine, că mulți simt disprețul ce au șefii partidelor pentru el și că prin protestarea și nesupunerea mea la hotârîrile șefilor, sunt cel mai credincios interpret al cugetării lor. Și chiar dacă astfel n’ar fi, déci comerciul capitalei, al cărui represintant sunt în camera de comerciu, n’ar aproba procedarea mea, rămâne marea mulțime a lucrătorilor, a sincerilor democrați, a desmoșteniților cari n’au drept de vot, cari desigur vor aproba programul Românului, cari mă vor sprijini, afară di parlament, in lupta ce am întreprins. Drapelul pe care stau scrise revendicările lor trebuie să fie desfășurat înaintea alegătorilor, de aceia spun adj, fa și erl alegătorilor . Votați pentru colegiul unic. Votaț I pentru electivitatea magistraturei. Votați pentru dreptele revendicări ale muncitorilor. VIntilä C. A. Bosetti. EXEMPLARUL: 5 BANI IN CAPITALA SI 10 bani in județe DUMINICA si «FEBRUARIE 2 FEBRUARE 1892. Luminezate si vei fi: ABONAMENTE In Capitali și districte, un an 48 lei; ștae Ion! 34 lei: tr«5 ind U lei ; in leni 4 lei. Pentru Preoți și larȘKtor« Maette »bonta edd este re» de 1» 80 lel de an. Pentru tête țfctle Dolind poetaik, tofaneamd « lel. A ae »drei« Fundator: C. A. ROSETTI 1EDACȚIA ȘI ARMin mUȚI.! STRADA BREZOIAMUT, It. 12 f ROMANIA, la adarm le traduca durerii și eRoiele poataie PARIS, is Kara», Lafttoot 0-«U,A Place de la Boune prrmaida, av«t«a, Italia, p bsloia, 1» mé. re aide poataie. Sí JMHMb iifMicat« •» ari, — PROGRAMUL NOSTRU Colegiul unic. Electivitatea magistraturei. Justiția și învățământul gutuit. Drepturile lucrătorilor egale cu ale patronilor. Recunoșterea drepturilor femeilor și al copiilor naturali. Lărgirea atribuțiunilor curților cu jurații învățământul liber, hrană, îmbrăcăminte și cărți pentru cei săraci, Reforma organisărei armatei în sens democratic, pe baza instituțiunei dorobanților. Suprimarea voluntariatului de 6 luni pentru fiii privilegiaților. Judecarea infracțiunelor de drept comun, ale militarilor, de către tribunalele ordinare. Descentralizarea administrației, comuna fiind absolută stăpâna pe treburile ei. Valabilitatea actelor stărei civile. Emanciparea bisericei de subt dependința statului. Recunoscerea dreptului de resistență la măsurile ilegale. Garantarea posițiunei funcționarilor. Transformarea monastirelor în asiluri pentru infirmi. înlocuirea penitenciarelor prin case de corecțiune. Reabilitarea osândiților nevinovați. Fixarea prețului aremfilor și al islasurilor. Al macsimulul orelor de lucru, al Zilei de lucru (minimu!) cu brațele cu carele, cu bucata. Pământ pentru săteni și respectarea dreptului de a lua uscături și lemne din pădurile statului, pentru trebuințele lor. Credit comunelor spre a da unelte de muncă sătenilor. Case de ajutor, cu participarea patronilor, pentru lucrătorii bolnavi sau infirmi. Răspunderea patronilor în cas de accidente provenite din imprudența lor. Interzicerea de a întrebuința în fabrici și ateliere copii prea tineri. Regularea muncei femeilor și adolescenților. Trecerea proprietăților statului în stăpânirea comunelor. Luarea instituțiunilor de credit din mâna Statului. Pensiuni proporționale cu depunerile fiecăruia. Desființarea dărilor indirecte și înlocuirea tuturor dărilor printr-un imposit progresiv. Impunerea moștenirilor. Unitatea națională și confederațiunea Balcanica. Vintilă Rosetti, cazuri de nediscplină și chiar de revoltă contra superioilor brutali, a silit pe autoritățile militare să schimbe sistemul și sa modifice modul tratărilor ce se întrebuința până acum contra soldaților. In Austria, în Rusia chiar, unde ținutul și ghionturile erau singurul argument cu care se servea superiorii pentru exerciție și discipină, s’au îndulcit cu mult moravurile. Daci sunt maltratați cu multă asprime condamnații politici trimiși la Siberia, soldatul din contră e răsplătit și respectat. Nu zicem că brutalități nu se întâmplă. Sunt chiar de multe ori numerose, căci temperamentele nu se schimbă decât forte rar chiar cu instrucțiunea. Dar autoritățile superiore nu rămân indiferinte in facia unor maltratări ceri nu sunt omenesc. Ele pedepsesc la rândul lor pe criminali. In Germania, unde sistemul brutalisărea soldaților dateza după timpul când domnea tatăl lui Frederic cel mare, cestiunea acesta a atras atențiunea atât a împăratului cât și a Parlamentului. După denunțările din anii trecuți de către Curt Abel și căpitanul Kurtemberger Mitler, în broșuri cari au avut mare resunet, suveranul marelui imperiu central a pus la ordinea Z^eL în Februarie 1890, decretul lui Frideric Wilhelm IV din 1 Februarie 1848, care sună astfel: «In armata mea, fiecare soldat trebueșce tratat cu justețe, legalitate și umanitate, pentru că în asemenea tratament constitue baza pe care amorul pentru profesiunea militară și devotamentul către șefi pate să nască în inime. Dacă, în viitor, se vor presenta cozuri de maltratări sistematice, comandanții de regiment trebue să’mi arate fără întârziere numele subalternilor din a căror neglijență, în exercițiulul lor de priveghere, s’au săvârșit ofensele. Trebue asemenea să-mi arate ce măsuri au luat pentru a pedepsi pe delicvenți. Acum, după publicarea raportului ce princepele Georges de Sacsonia a făcut, în calitate de comandant al corpului 12 din armata germană, asupra maltratărilor ce sufere soldații de la ofițeri și sub-oficii, chiar Reichstagul german s-a alarmat. că comisiunea sa a votat un proect de resoluțiune care tinde a înlesni soldaților exprimarea nemulțumirilor lor și a asigura garanția publicității în procedurile justiției militare. Aceste măsuri, care desigur vor trece in domeniul legei căci tóte partidele s’au unit asupra lor, vor constitui íntr’adevĕr un progres serios. Prin urmare tale statele se ocupă cu îmbunătățirea fortei militarului și cu desființarea brutalităților. Numai la noi nu vedem nimic. Au fost atâtea cazuri cari trebuiau să atragă atențiunea nu numai a miniștrilor noștrii de resbel, dar încă și a parlamentelor. Guvernele au făcut uă sumă de legi militare, au modificat pe acelea cari nu le permiteau să fie stăpâni absoluți pe armată, dar n’am văzut nici una care să fie în avantagiul soldatului, să ’i puc la adăpostul persecuțiunilor și brutalităților. Legea posițiunei ofițerilor s’a schimbat, dar numai pentru a putea, să se facă din oficeri nisce instrumente. Nici un singur cuvânt nu se găsesce în ea prin care să se prevadă pedepsa acelora cari abuzată de rangul lor pentru a brutaliza pe infiriori, cari și el sunt cetățieni ca dânșii. A Vă sumă de manifeste s’au făcut alegătorilor, atât de membrii al partidului conservator, cât și de guvern ; uă sumă de discursuri s’au ținut de miniștrii și nici uă ajusiă măcar la acestă cessiune atât de importantă și atât de armătare la noi. Regele Carol este după Constituție șeful suprem al armatei. Majestatea sească cá se maltrateza soldații în mod barbar de superiori, cu tote acestea nu numai că nu a cerut ministrului de resbel a lua măsuri pentru pedepsirea vinovaților, dar nici nu și-a arătat nemulțumirea sea. Și Wilhelm al II-lea e cu Hohenzolern și tóte acestea ce deosebire! Pe când cel din Berlin spune că soldatul trebue să fie tratat cu justețe, cu legalitate și cu umanitate, cel din Buceresci lasă să se comită tóte nelegiuirile în armată, văzând în costa rigarea disciplinei. Insă pare să mergă acesta multă vreme ? Nu va veni văz< când răbdarea să se schimbe în cutezanță și atunci care vor fi consecințele? Noi facem acesta întrebare și lăsăm pe cel în drept să cugete la ea și să răspundă cum le va veni la secolele. Până atunci însă protestăm în contra nepăsarea superiorilor care lasă să se maltrateze că parte din societatea română, numai pentru că datoria i-a chiamat să servesca era și se o apere în timp de pericol. MALTRATARIE IN ARMATA Cestiunea maltratărilor în armată preocupă a<jli mal pe tote statele mari ale Europei. In Francia, după evenimentul din Algeria, când un soldat a omorât pe ofițerul seU fiind că l’a brutalizat, și după mai multe alte scene durerose petrecute prin casărmî, câte*va ziare s’au ridicat contra acelora cari nu țin nici un cont că soldatul este și el cetățian. Ele au cerut măsuri ca să garanteze liniștea aceluia care se duce subt drapel să servescá era în timp de pace și să o apere în timp de resbel. In Englitera, unde sistemul bas* tonărel pentru soldați este înrădăcinat In moravurile englese, câteva Ediția de sera, Artiștii însă își au dat fie ostenelile de a -i salva de căderea pe care piesa o merita cu prisos. Publicul a aplaudat mult pe d-na Vasilescu, beneficienza, pe d. Notara și d na A. Weber. Suntem convinși că Fiul Nopței nu se va putea susținea multă vreme în repertoriul teatrului național. —"— Alaltă era un lucrător de la tăbăcăria d-lui Meluși Trandafirescu din strada Radu-Vodă No. 36, anume Alecu Matei, Boeru, pe când lucra la uă mașină, ’i s’a tăiat trei degete și podul palmei de la mâna stângă. Nenorocitul a fost transportat la spitalul Brâncovenesc. —…— Ieri s’a ținut în sala teatrului «Dacia» întrunirea liberalilor. Am luat cuvântul d-nii Procopescu, Răceanu și N. Fleva. A fost multă lume, oratorii au fost fórte aplaudați. întrunirea s’a ridicat la orele 5. —x — Informațiuni §e Astăzi 31 Ianuarie „1892, P. S. Sa Ieocentie, vicarul Mitropoliei a oficiat In biserica Sf. Gheorghe Nou, un Te Deum pentru serbarea celei de a X-a aniversare a societății Funcționarilor Publici, la care au asistat d-nn vicepreședinți G. S. Marcovici și Mihail Vulcănescu, mare parte din membrii consiliului auxiliar din Dorohoiu. După terminarea serviciului divin, P. S. părintele Inocentie a ținut un discurs și a exprimat sincerile urări pentru prosperarea Societăței. La acest discurs a răspuns d-nn vice-președinte C. S. Marcovici. După acea d. vice-președinte C. S. Marcovici împreună cu mai mulți membrii al Societăței s’au dus la d. Dimitrie Ghika, președintele de onore al Societăței pentru a ’i exprima cuvenitele felicitări. Judecătorul de instrucție a arestat pe d. Leovenu, ca să nu potă lua parte la alegerile de azi-Mai mulți advocați, printre care d-nii G. Vernescu, Misir, E. Stătescu, au adresat un protest, cerând punerea lui Leovenu în libertate. —x— D. Th. Augustin s’a retras de la redacția țarului România. —x— Aflăm cu regret încetarea din viață a d-lui Hauvenzi, consulul Austro-Ungariei din Brăila. —x— Mai mulți alegători au luat decizia de a chema în judecată de urgență înaintea primului president al tribunalului pe d. Orbescu, primarul capitalei, care face ca alegătorii din opoziție să nu’și potá lua cărțile de alegători. —x— —x— naisérá s’a dat la Teatrul Naționiul nopței, dramă în 7 tablouri, tradusa din franțuzește. Piesa e scrisă după vechiul calapod al dramelor romantice. Din Voința Națională . La ministerul de interne s’au sfârșit fondurile pentru ordinea publică. De aceea acum s’au liberat de la ministerul de externe trei mandate în sumă de 21,000 lei. Două din aceste mandate erau de câte 10,000 lei fiecare și unul de 1,000 lei. Ele au fost eliberate pe numele d-lui T. Andreescu, intendentul ministerului de externe, spre a fi trimise apoi, prin d. ministru de externe A. Lahovari, prefecților de județe, veniul român în privința măsurilor vrăjmașe ce Germania a luat contra României. Ministerul Catargiu va avea recurs la represalii sau va adera la liga vamală din Europa centrală ? «Nu se scie încă ce decisiune va fi luată. Dar este sigur că daca cabinetul actual nu se ocupă de a resolva acestă cestiune, se pote afirma că Zilele sale sunt numărate». Splarul frances, după cât se vede, se ocupă de situațiunea nostru vamală faciă cu Germania, dar nu zice nici un cuvânt de situațiunea nostru faciă cu Francia. Tot în aceiași posițiune ne aflam cu amândouă aceste state, și mult mai reț cu Francia. Taxele franceze asupra productelor nostre sunt cu mult mai mari decât acelea ale Germaniei. Dar omul totdeuna vede paiul din ochiul altuia și nu vede bârna din ochiul său. —x— La scala militară din Capitală, cursurile ce au fost suspendate din prima Influenzei, vor reîncepe Luni. —x— Adevărul află că socialiștii se vor întruni mâine sora la clubul lor spre a lua decizia să mergă în corpore pe la secțiile de vot spre a nu fi atacați de bandele polițiite și ale primăriei. S8 l^elegrame Comercial cărbunarilor Nete—York, 11 Februarie. Marele societăți de drumuri de fer au format un uniune pentru controlul comerțului carbunurilor și a antracitei ; se speră să iasă mari avantagii din acesta uniune care va împedica fraudele și va procura prin urmare însemnate economii. Camera din Viena Viena, 11 Februarie Ședința de azel a Camerei a fost de asemenea plină de discuțiuni violente și de un caracter personal între antisemiți, pe de -a parte, și representanții guvernului și câțiva liberali germani pe de altă parte. Discuția a fost asupra proiectului de navigațiune pe Dunăre. Viena, 12 Februarie După tiarul Die Preise D. Etienne, inspector central al societății de navigațiune pe Dunăre, a trimes martori deputatului Lueger pentru ai cere socotela de aserțiunile injuriase făcute de clencul la Camera Marii. Situația guvernului Catargiu Le Courrier du soir din Paris publică urautarele rânduri privitore la România: «Cabinetul Catargiu-Carp se gâsesce în cea mai tristă situațiune, în urma interzicerii intrării cerealor române în Germania. «Atăstă interzicere a produs un efect forte nemulțumitor, mai cu semă în ajunul alegerilor generale. Tota lumea se Intreba ce gândesce gn Liga culturala Secțiunea Mehedinți Severin, 26 Ian. 1892. Vineri 24 Ianuarie trecut, tot ceea ce Severinul și Mehedinții au mai distins și mai înflâcăcat de sacrul amor national, ș’au dat întâlnire sora în salonul Appolo, pentru a serba împreună, printr’un bal, aniversarea a doua acte mari Românești, și anume: Unirea celor două teri surori cum ș aniversarea primă a ligei Române, pas gigantic în lupta pentru întreținerea totdeauna aprinsă flamura națională la surorile despărțite de tulpina mamă prin nedreptatea trecutului. In adevăr pe figura fiecăruia părea că se vede pe lângă plăcerea obicinuită oricărei serate dansante și satisfacerea internă a causal serbării. In sala, splendid decorata, atrăgea privirea și fermeca pe fiecare un tablou alegoric în cleia de dimensiune colosala intitulată «Soluțiunea unei probleme» și reprezentând pe oârmare agitată și sub un cer sumbru un grup de copile vâslând cu rapiditate pentru a ajunge la țărmul de pe care mama lor incurajându-le le primesce cu brațele întinse, ele fiind urmărite de sălbatecul, care se ținuse până aci răpite, și care póte le ajungea deca trăsnetul unit cu furia valurilor nu l’ar fi nimicit. In zare se vede legendara cetate Neamțu încongiurată de aureola divină, și în care să înalță rugi pentru drăgălașele surori în pericol. Acest tablou, lucrat prin amabilitatea unui artist din localitate, se va vinde în folosul fondului acestei secțiuni. Mă vom încerca acum, pe cât condeiul meu neexpert în asemenea materie me va ajuta, se amintesc în puține cuvinte a ceea ce era de remarcat în acesta frumosâ asistenta printre gentilele demne și sveltele și vulpitorele domnișore. Domnele: Steriad, en soire la Reine; Maior Botescu ; Mihutescu, în national, Gh. Capeleanu, In albastru ; Lepri, tour Eifel; Radian, in alb, profusiune de flori naturale ; Greceanu, intr’un elegant costum național; Petcoff, un vis al lui Rubens, toilette à la Watteau; colonel dr. Șerbănescu, în alb; căpitan Boțea, în roșu; locotenent Maiorescu, în roș ; dr. căpitan Voiculescu, national; T. Constantinescu, soie crame ; Focșan, In negru; Wiesx, național ; Suniu, in negru ; Ciupagea, național ; etc. Diorele Mitulescu, gaze rose pale (trou frou), nă stea de curând aparuta la orizontul Severinului și a cărei strălucire merge crescănd; Botezeanu, rose mais, ravistanta, gentilele d șpre Canda, în albastru ; Buhoreanu, în negru, uă șira de primavera; Isvoranu, corsage negru; Domnica Stretcu, în albastru, aprigă și neobosită bantuitare, calitate recunoscuta ; Matilda Stretcu, in rose ; Gheorghiu, national; Lecto, uă mignonă atragatore, în alb; Gayraud, în alb; Hacik, un Ofelie ; Giurescu, uă incântătore floreas primăvară ; Mârculescu ; Orghidan, în național; Fratostițianu, în rose; Corlâțeacu, etc. etc. Printre hainele negre an mare stock de copurchic Severinean,permite ml d-nn Glaymoor, acest plagiat!) Epoletul era pa