Romanulu, februarie 1892 (Anul 36)
1892-02-23
ANUL AL XXXVI-LEA Voicece și vei putea: ANUNCIURI Stal» da 80 Utere, petit parta» IV 40 bai l'etto „ „ „ n m.. i.lW“ 0 laaerthuri fi reclame pagina HI fi IV Bila, I , - , A se adiata: IN ROMANIA, la administrațlaiea (JiaralnL pi PARI»; la Havat- Lafflte et C-aia, 8, Place de la Boum LA VLENA, la d-ail Haaoenttein et Vogler, Otto IN ELVEȚIA, la „ Din țrile cele alte direct la administrația mea ijistahil. — Scrisorile nefrancate si refasa — ESEMPLARUL 15 BANI IN CAPITALA ȘIIIN JUDEȚE MARȚI 23 FEBRUARIE 11 FEBRUARE 1892. Lumineza te și vei fi. ABONAMENT Ii Capitali si detricte, no an 48 IM; fi E fite hud 84 IM: tIM lM IIM ; al lan« 4 lei Pentru Preed fi terSțldiB ăk sat« akcauimtM cate re» du la MIM 4ea* mt m* XMma potaie, tataMtnd ft IM. A ae adrena, IBppmmA, la »feMalattlisiea fardai și eficile poștale i PAX18. hHaim^he^0<KI.PI»ude«s8eam m SȘmULBA, AHtll, PTAUA. 0 BJILSU.tabfeEM«Ot«lo BlIMIMIUlftt« Mui « Fundator: C. A. ROSETTI REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA STRADA BREZOIANU, No. 12 a.. 1 & 1 V BULETIN Bucuresci, 11/13 Făurar Corespondentul Gazetei de Frankfurt și al Gazetei de Foss, segretor in Belgrad, la 1890 a fost espulsat din Serbia de către ministrul Taușanovici pentru că răspândea știri false ostile Serbiei, însă in urmă a obținut permisiunea de la ministrul Djaia să rămâe la Belgrad. Acum acea permisiunea i s’a retras, pentru că a început din nou a răspândi noutăți false și alarmante contra Serbiei. Cu tote acestea guvernul german nu numai că nu a intervenit, dar încă n’a făcut nici uă observare guvernului sârb în acesta privință. El prin acestă tăcere a arătat că recunosce fiecărui Stat, oricât de mic ar fi el, dreptul de a ’și apăra interesele, liniștea și siguranța sa. Nu tot astfel a urmat Francia facă cu Bulgaria. Guvernul republican al marei națiuni franceze, care a proclamat drepturile omului, emanciparea poporelor, libertatea și egalitatea intre cel mare și cel mic, a făcut un adevărat scandal pentru că guvernul din Sofia a expulsat pe un corespondent al Agenției Havas care nu numai că răspundea solii false contra statului bulgar, dar Încă făcea politică militantă, se amesteca în intrigile și comploturile urzite contra independenței Bulgariei, contra prințului Ferdinad și contra guvernului si. De ce are acestă deosebire ? De ce Germania care se consdera agil arbitra Europei, care e tratată de fiarele francese de statul cel mai despot, ca uă mână de fier, a lăsat pe un corespondent al foțelor săle se fie tratat conform deligilor sârbesci, se fie gonit dintr’uă țăra care ’i adapostea și contra căria el lucra cu vrăjmășie ! De ce pe de altă parte guvernul francez a nesocotit drepturile unei țeri să ’și apere interesele săle la ea acasă contra acelora cari lucrau să le compromită? Pentru că ura contra Germaniei și dorința de a se apropria de ruși, de a’i ajuta să’și resbune contra vrăjmașilor neîmpăcați, a orbit întru atâta pe francesi încât ’î-a împins la cea mai mare greșeală, acea de a uita și tradițiunea lor și principiile lor atât de mărețe cari au uimit lumea prin străluciturele lor race. Nu am văzut pre adesea că atât iubirea cât și ura prea mare rătăcesc e mintea celui mai serios om ? Noi ca litinl deplângem acestă schimbare în politica tradițională și în principii a acelora cari conduc, agh destinatele Franciei ! Conservatorii Conservatorii prin tote părțile sunt tot aceiași. In Spania, însată ce au venit la putere, au început alegerile prin presiune și violențe. Libertățile publice au fost restrânse, dăcâ nu prin legi cel puțin prin fapte. Tărători la palat, ei sunt aroganți și brutali cu poporul. Tote aspirațiunile la libertate și la bunul train al poporului au fost înăbușite. Agitatorii politici, care lucrau pentru ideiele și principiile lor, s’au trimis la gilotină. Trei din aceștia au fost esecutați chiar zilele acestea când la noi se pregătea vandalismul din cele d’ântâin c^ile ale lui februarie. In Italia conservatorii nu se deosibesc de confrații lor din Peninsula Hiberica. Deși între ei sunt așa numiți liberali ca Nicotera, totuși spiritul reacționar domnesce în cabinet. La 1 Mai, anul trecut lucrătorii au voit să facă un manifestare pentru reducerea orelor de lucru la 8. Poliția a intervenit, însă nu ca să oempedice, ci ca să o provoce. Câțiva agenți polițienești au tras cu revolverele ca să găsăscă pretext a încrimina pe lucrători și a ’l aresta. Sumă de arestări sau făcut și acei nenorociți au fost trimiși în naintea justiției. Ei stau și apel în închisore. De două ori s’au înfățișat, dar totdeuna s’au amânat după stăruința guvernului care căuta să cumpere din martorii deciși a declara lucrurile astfel precum s’au petrecut. In Franța, după căderea imperiului, s’a proclamat Republica ? Dar ce fel de republică ? Mai reacționară decât guvernul imperial. Toți câți conduc afacerile Franciei de câțiva ani sunt conservatori subt masca republicană. Oricine e adevărat liberal, adevărat republican e persecutat, și chiar alungat peste frontieră. Libertatea întrunirilor este adesea ori violată, în fiecare zi presa să trimite înaintea justiției și se condamnă la inchisore și amende colosale. Subt cuvânt de poliția moravurilor s’au făcut abuzuri nepomenite. Fete cinstite au fost arestate și ținute noiptea la inchisore după simplul capriciu al unul agent polițienesc. După un telegramă pe care ne-a trimis’o Agenția română chiar în contra alegerilor se pregătește un campanie de presiune și de violențe. D. Constans, care a comis cel mai neauzit act de brutalitate din partea unui ministru, lovind în plină cameră pe d' deputat Laur, se spune că va fi numit președinte al consiliului «m vederea reînoiră consilielor municipale și a consilielor generale. * In Englitera conservatorii cari se află acum la putere s’au purtat cu irlandezii ca cu zulușii. Pe când liberalii luptă pentru reforme echitabile în Irlanda, tocmai ca să înlăture agitațiunile și crimele seculare, conservatorii se incapățânază a menține starea de lucruri cea mai nedrepta și mai asupritore în patria lui Parnell. Nu mai vorbim de alte state mai mici, căci acolo nici educațiunea politică nu e destul de desvoltată, nici organizația politică nu se potrivesce cu a nostră. Totuși nu putem lăsa deuă parte pe Belgia. Acolo tot partidul conservator e la putere și tot cam aceiași atitudine are. De câtava vreme clasele muncitare se agită pentru revisuirea constituțiunei și pentru lărgirea votului. Guvernul, ne putând să se opue curentului, a consimțit a revizui pactul fondamental al Belgiei, dar mai mult spre a se da mai multe prerogative coronei. înjosirea lor în acesta privință a fost așa de mare încât chiar regele s’a indignat și a refuzat acea ce i se oferea. Voiau ca să dea drepturi tuturor membrilor familiei regale sta in corpurile legiuitore numai in a virtutea rudeniei lor cu suveranul, ca să aiba facultatea de a supune legile refulate de Cameră la votul popular ca în Elveția, sperând că sătenii, subt influența popilor, să voteze tot ce li se va cere. La noi însă conservatorii au întrecut în despotism pe toți cei din celel’alte state de care am vorbit. Prin petiția de la Iași , au voit să restrângă libertățile publice și să înființeze pedepsa cu marte. N’au putut din causa atitudinei energice a națiunei. Au cuijat de la putere, statul s’a transformat dar el când au fost aduși din nou la cârma statului numai prin grația regelui, ne dovedesc că nu au schimbat nimic din programul lor. Presiunile și violențele în alegeri ca în trecut, prin urmare și ideiele aceleași. Națiunea trebue să se aștepte acum la reforme reacționare. Prima lege care se va propune oamenilor va fi înființarea geandarmerielor, uă altă greutate pe spinarea bietului țeran. Pe urmă va veni cele lalte legi de organisare ciocoiască până va sosi la pedepsa cu mórte. Atunci se mai indrasnesca cineva a se manifesta contra tendințelor despotice. Nu mai este trebuința de trei somațiuni, ci se va esecuta fiecare cetățian sumariu. In acesta stare de lucruri se află au mal tata Europa. Insă nici poporele nu stau liniștite. Ele se agită, se pregătesc și când va veni vremea, nimeni nu se va mai putea opune voinței lor. 2 . Ediția de dimineța Informațiuni dille acestea s’a ținut la Universitate uă întrunire a studenților facultății de drept în scop de a cere înființarea titlului de doctor pe lângă acea facultate. Au luat cuvântul d-nii Miron Mortzan, Mircea Petrescu, Cihosk, Prisiceanu, etc. Unii vorbind contra, alți pentru acesta propunere. Apoi s’a procedat la numirea unei comisiuni, care sé redigeze un memoriu în acest scop. Consiliul comunal al capitalei ține aji ședință, fiind a se resolva peste 400 de contestațiuni electorale. —x Listele definitive vor fi afișate mâne diminăță. Representațiunile Coquelin vor începe la 12 Februarie și vor urma în tote zilele până la 20 inclusiv afară de Duminică 16 când va fi tetru românesc.Compania gazului din Capitală a propus primăriei să -i acorde încă pe douăzeci de ani concesiunea ecleragiului orașului, și în schimb compania să instaleze încă zece mii de metre conducte prin părțile orașului unde până acum se luminază cu petrol, de asemenea compania gazului a propus ca pentru tot timpul concesiunei, pe viitor să scată prețul gazului cu 15 la sută. —x— Revista pădurilor, întră cu numărul acesta in anul VII, cel mulți înainte. —x— Mitropolitul primat va adresa să euciclică pravoslavnicilor, în prima săptămână a postului mare. A început din nou a se vorbi despre retragerea Em. S. Melisedec episcop al Romanului.x-Alaltăerl nopte a încetat din viață locot-colonel Murat. Condoleanțele nóstre. -x-In vara viitore corpul flotilei va face diferite manevre importante. Tote vasele vor lua parte la aceste manevre. — x Arl se oficiază la primăria din Iași căsătoria d-lui Nicu Manu cu d-nora Valeria Micle fiica decedatei poete. —x— Viitorul consiliu de miniștrii se va ție mâine Luni 10 a. c., sub președenția d-lui Lascar Catargiu. —x— La șcala comercială din Pitești, în urma concursului ce s’a ținut s’a numit, ca profesori cu titlu provisor , D-nil. Ion Dumitrescu, la catedra de științele naturale. Dr. G. Gozma, la catedra de higienă. N G. Lăzărescu, la catedra de matematică. M. Spirescu, la catedra de caligrafie și desemn. I. B. Jean, la catedra de limba germană. D. A. Teodoru, la catedra de istorie. —x— Mai mulți liberali s’au întrunit spre a se lua uă înțălegere ca nici anul din el să nu mai mărgă la cofetăria Capșa. —"— Un caporal de roșiori s’a impușcat a$I fiindcă inspestândui-se casa s’au găsit mai puțin 60 de lei. El a fost transportat într’uă stare descsperată la spitalul militar. Telegrame Belgrad, 19 Februarie. Cererea ministrului de resbel în privința unui credit de 200 000 franci pentru manevrele pe divisie din 1892 s’a trimis unei comisiuni în mijlocul unor semne de vie aprobate, aceste creditj va servi și la uă încercare de mobilizare. Orașul Belgrad a fost autorizat să negocieze un împrumut de 3 milione. Roma, 19 Februarie D. Ferrari și alți radicali au presentat la Cameră un moțiune care zice* că Camera in fața situațiunei anormale din Roma invită guvernul a se depărta fnpe cand originea cu libenatea și drepturile individuale. D. Nicotera cere in interesul demnitatei er ei retragerea acestei moțiuni. El nega că situațiunea este anormală, el vrea să păzesca libertățile constituționale, dar trebuia să opresca ca câțiva indivizi sa atenteze la viața altuia. V. Ferrari retrage moțiunea sa, Resultatul Balotagiurilor Colegiul I de Cameră din Dolj înscriși 638 Votanți 408 Anulate 6 N. T. Pop lib. 223 ales N. Crătunescu lib. 218 ales l. Pieșia cons. 213 ales Sava Șomănescu 210 Aug. Peșiacov 165 1. G. Pieșia 129 Colegiul II de cameră înscriși 990 BRAILA Votanți 774 Anulate 11 loan Negulici guv. 413 ales Atanasie Simu op. 354 ales CRAIOVA înscriși 1678 Votanți 1006 Tache Ionescu guv. 523 ales M. N. Sculescu guv. 390 ales G. Ștefănescu op. 448 ales Anastasie Stolojan op. 392 ales IȘI înscriși 1528 Votanți 1259 Anulate 15 Al. Sculy-Logotetides guv. 662 ales Cantacuzino-Pășcanu guv. 662 ales G. Catargiu guv. 760 ales Milițiade Toni op. 513 AL Bădărău op. 492 Nicu Catargiu op. 359 Al. V. Beldiman op. 250 FOIȚA «ROMANULUI», 23 FEBR. 10 VICTIME TARULUI NÜELIL.E CARTEA I-a — CAPITOLUL II. — Pâstreazâ’i, pentru câ’l al, vorbește în numele britarilor, cerurâ mai multe voci, începe,ai cuvântul. Ivan începu astfel: Ma oa mărgini să deslușesc vederile partidului mic, fără să-mi iert ca se judec chipul de a vedea al celorlalte grupuri raávratitare. Dombnilor, iată idealul nostru; noi voim libertatea și egalitatea politica și sociala pentru fiecare. Toți omenii trebuie sé se gasesca la nașterea lor in aceleași stări sociale, fara asta egalitatea nu’i decât ua nălucire. Pe câtă vreme copiii nu vor capătă toți aceiași creștere morala și trupesca, veți avea totdeuna pe pământ nedreptatea și arbitrariul care domnesc în societățile nóstre de azil. Libertatea fiecarul vis nu trebuie sa aibă alte margini decât libertatea semenului său. Starea obicinuita, neschimbatóre a ori-carei vieți este lupta în potriva naturei cu ajutorul științei. Trebue ca teca lumea să fie pregătită într’același chip pentru a susținea acesta luptă, care’i afirma oricărei propășiri. Prin urmare noi nu voim să avem caste. Nu mai voim, ca înainte chiar de a fi născut, un om să fie hotărât ca să fie un ciocan sau un ilan. Nu mai voim, ca unioment să se bucure de tóte drepturile de întâietate pe care le dă civilizația, pe câtă vreme cel i’alți nasc într’uă stare mai ticalsa decât aceea in care se găsesc sălbatecii. Credeți póte ca defăimez peste măsură ? Ei bine ! nu, domnilor, caci am sa vă spun cum traește copilul țăranului rus. Nu cunosc într’adever pe pământ un plantă sau un dobitoc care să aiba de susținut un luptă atât de sălbateca în potriva traiului ca copilul muncitorului in Rusia. Oricărei plante și oricărui dobitoc, natura îl da cu îmbelșugare aerul și lumina, pe câta vreme copilul țăranului naște Intr’un bordeiu înădușit, unde domnește necontenit tifosu, vărsatu, anghina, scarlatina, sifilisul. Dar, ce pate țăranul în potriva acestor boli? Nimic. Și țeranca pate să se hrănesca și sâ’și apere copilul ? Nu, împovărată prea mult de lucru, sleită de fóuseiea începe să fie atât de slabâ și de pâcătasâ încât nu are lante. Atunci bea nu’și mai alapteija copilul și’l dă lapte de vacă adeseori înăcrit, căci trebue sâ’i vândă pe cel mult prospat pentru ca să pluteșcă birurile, fără de care perceptorul o sâ’i vînd â unica vacă a țăranului și’l va cufunda în cea mai mare sărăcie, adecă îl va osândi să mora de teme. Acum, ce ocrotire vor putea ele mamele ca să deie la copiii lor ? Nici una. Trebue să muncească ; pleca d’acasă, și în timpul acesta, se întâmplă ceea ce s’a întâmplat nu de mult, niște lupi au sfâșiat toți copiii lăsați singuri acasă. O știu, le socotesc drept sălbatece pe mamele care nu stau lângă copiii lor. Dar ce voiți ca să facă ? Daca rămân acasă pentru ca se’și va da de copii atunci nu muncesc, munca tatălui nu mai ajunge pentru ca să platesca dările, și mama, pentru că’și a îngrijit de copii, vede pe bărbatul iei supus bârfei cu mnele, pentru ca nu își putut plăti dajdiile. Și daca ele muncesc atunci copii sunt acel cam sufăr, lata în ce stare optzeci de mii one de oameni își încep viața în societatea nostra de acum a Rusiei. Dar cum să se ajungă la statornicirea egalitate! copiilor ? Ni se propune desființarea moștenirei. Negreșit desființarea moștenirei ie în adevăr condiția «fără care nimic nu se va face», după cum copilul nu trebue să fie răspunzător de greșaiele părinților sei, nu trebue nici să moștenească rodul muncei lor. Astazi, se supun folosele familiei la acelea ale statului cari impovareza poporul de birui pentru ca se întreție risipa boierime), care’și îngăduie tóte plăcerile. Atunci, pentru ce, familia, care știe se’și jărtfiăscâ folosele sale acelora ale statului, n’ar face ea acesta jârtfa tot atât de bine și comunei neatîrnate, al cărei scop ie de a împlini fericirea fie carul îns și prin urmare aceia a fiecărei familii, fiindcă familia ie ua adunare de inși ? Omul acum nu mai ie dobitocul primitiv cârmuit de pornirile lui firești, și simțimăutul pâriuțesc nu mai ie pornirea firesca dintru’nceput, ci din potriva un simțiment chibzuit. Iata dovada , noi vedem adese ori in societatea nostra toții neîngrijindu- și, și chiar părăsindu-și de tot copii lor adevărați, pe câtă vreme au forte multa îngrijire pentru copii legiuiți» Acestă deosebire nu-i din pornirea lui firesca, ea nu’i de cât chibzuită. Vedea mame ucigându-și rodul unei iubiri vinovate, și cu tóte astea simțimintul de mamă nu’i aa pornire firesca órba, căci vedem mame dânduși cu nobleță, pentru țara, jartfa copiii lur. Tot asfel ieși cu simțîmintul părintesc, căci s’a vezut mulți prapastuindu-se în flăcări pentru ca se scape un copil străin fară sĕ se îngrijască că póte se-i râmâie orfan însăși copilul seu. Ei bine! cer ca fiecare se vie în ajutorul copiilor nenorociți, căci în ziua când va mama nu va mai face nici ua deosebire între copilul ei și acela al altei femei, moștenirea își va fi trăit traiul, încă egalitatea copiilor tot nu va fi, chiar după desființarea moștenire). Va rămânea uă deosebire între copilul născut într’ua familie de soța și copilul născut într’uă familie săracă și prostá. Acesta nepotrivire va f mai cu semn simțită în cei dintâi ani ai dezrobirei omenire, și nepotrivirea va rămânea statornică. Așadar, trebuiește găsit un mijloc de a îndeplini egalitatea, câci ea este principiul dreptaței sociale; și se vorba da o statornici așa ca se nu se va tăme în nici un chip ce sta l-alt principiu al libertăței fiecârui îns.» Ivan vorbia cu atâta foc că toți cei cari se aflau de față, câștigați prin elocvența lui, îl ascultară cu mare băgare de … Nu cunosc, domnilor, decât un mijloc pentru a ajunge la îndeplinirea acestei iâgâduinți; e unirea liberă a tuturor la principiile de libertate și de egalitate. Acolo, unde cea mai mică apăsare nu mai este libertate. Nu voim nici ua constringere. Nu, nici un om nu trebuie să fie supus celui l’alt. Fiecare trebuie să aibă dreptul a trăi după cugetul, convingerile și dorințele lui cele mai de aprope. Se are atât de greu de ajuns la acesta librtate a tuturor ? Nu, e de ajuns să se gasesca un chip de societate care să îngăduie tuturor părerilor ca să fie înfățișate. Mă deslușesc. Toți oamenii cari au aceleași vederi, aceleași păreri, se ia preuna și se stăpânesc ei însăși, aduc un număr de comune neatîrnate și neficând să se resimtă nici un apăsare a unora asupra celorlalte. Iată făgăduinței anarhiștilor. Daca milione de ómeni ajung ca saiba aceiași ideie de bine, același pâter asupra robiei, a căsătoriei, a omorului dom, a stârci de guvernâmint..... Pentr ce sute de mii de ómeni n’ar ajunge la oâ idee comună, asupra proprietaței, munce’, asupra capitalului și a împărțiri bogățiilor ? Sa ne uităm Împrejurul nostru. Avei în Rusia, comuna așa cum o ințelegem noi, și daca nu ar fi războiul pe cai guvernul nu inceteza de a’i face acești așezamînt, chipurile ocroind libertate fiecarui vis, Rusia ar putea tare lesne e íncepa a fi un stat federativ de comun neatârnate. Acesta nu’i decât felul de vedea al țăranilor noștri, așa cum și’l irata in graiul lor popular. Pamintul nu este al nimarui, e un de al lui Dumnezeu, fiecare trebuie sa pui munci unde voiește, și să mănânce, e femeia și copii sei, tot rodul muncei sau lusa comisarii pe care i-a trimis țari pentru ca să implinesca acesta făgăduind inșala pe țaran, îl fac să plătăscă drepți de a lucra pamintul, și se bucură din zidul muncei sale,