Romanulu, februarie 1892 (Anul 36)

1892-02-23

ANUL AL XXXVI-LEA Voicece și vei putea: ANUNCIURI Stal» da 80 Utere, petit parta» IV 40 bai l'etto „ „ „ n m.. i.lW“ 0 laaerthuri fi reclame pagina HI fi IV Bila, I , - , A se adiata: IN ROMANIA, la administrațlaiea (JiaralnL pi PARI»; la Havat- Lafflte et C-aia, 8, Place de la Boum LA VLENA, la d-ail Haaoenttein et Vogler, Otto IN ELVEȚIA, la „ Din ț­rile cele alte direct la administrația mea ijistahil. — Scrisorile nefrancate si refasa — ESEMPLARUL 15 BANI IN CAPITALA ȘIIIN JUDEȚE MARȚI 23 FEBRUARIE­­ 11 FEBRUARE 1892. Lumineza­ te și vei fi.­­ ABONAMENT Ii Capitali si detricte, no an 48 IM; fi E fite hud 84 IM: tIM l­M II­M ; al lan« 4 lei Pentru Preed­ fi terSțl­diB ăk sat« akcauimtM cate re» du la M­IM 4e­a* mt m* XMma potaie, tataMt­nd ft IM. A ae adrena, IBppmmA, la »feMalat­tlisiea fardai și eficile poștale i PAX18. hHaim^he^0<KI.PI»ude«s8eam­ m­ SȘmULBA, AHtll, PTAUA. 0 BJILSU.tabfe­EM«Ot«lo BlIMIMIUlftt« M­ui « Fundator: C. A. ROSETTI REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA STRADA BREZOIANU, No. 12 a.. 1 &­ 1 V­ BULETIN Bucur­esci, 11/13 Făurar Corespondentul Gazetei de Frank­furt și al Gazetei de Foss, segretor in Belgrad, la 1890 a fost espulsat din Serbia de către ministrul Taușa­­novici pentru că răspândea știri false ostile Serbiei, însă in urmă a obți­nut permisiunea de la ministrul Djaia să rămâe la Belgrad. Acum acea per­misiunea i s’a retras, pentru că a început din nou a răspândi noutăți false și alarmante contra Serbiei. Cu tote acestea guvernul german nu nu­mai că nu a intervenit, dar încă n’a făcut nici uă observare guvernului sârb în acesta privință. El prin ace­­stă tăcere a arătat că recunosce fie­cărui Stat, ori­cât de mic ar fi el, dreptul de a ’și apăra interesele, li­­niștea și siguranța s­a. Nu tot ast­fel a urmat Francia fac­ă cu Bulgaria. Guvernul republi­can al marei națiuni franceze, care a proclamat drepturile omului, eman­ciparea poporelor, libertatea și ega­litatea intre cel mare și cel mic, a făcut un adevărat scandal pentru că guvernul din Sofia a expulsat pe un corespondent al Agenției Havas care nu numai că răspundea solii false contra statului bulgar, dar Încă fă­cea politică militantă, se amesteca în intrigile și comploturile urzite con­tra independenței Bulgariei, contra prințului Ferdinad și contra guver­nului s­i. De ce are acestă deosebire ? De ce Germania care se cons­dera agil arbitra Europei, care e tratată de fiarele francese de statul cel mai despot, ca uă mână de fier, a lăsat pe un corespondent al foțelor săle se fie tratat conform deligilor sâr­­besci, se fie gonit dintr’uă țăra care ’i adapostea și contra căria el lucra cu vrăjmășie ! De ce pe de altă parte guvernul francez a nesocotit dreptu­rile unei țeri să ’și apere interesele săle la ea acasă contra acelora cari lucrau să le compromită? Pentru că ura contra Germaniei și dorința de a se apropria de ruși, de a’i ajuta să’și resbune contra vrăj­mașilor neîmpăcați, a orbit întru atâta pe francesi încât ’î-a împins la cea mai­­ mare greșeală, acea de a uita și tradițiunea lor și principiile lor atât de mărețe cari au uimit lumea prin străluciturele lor rac­e. Nu am văzut pre adesea că atât iubirea cât și ura prea mare rătă­cesc e mintea celui mai serios om ? Noi ca litinl deplângem acestă schimbare în politica tradițională și în principii a acelora cari conduc, agh destinatele Franciei ! Conservatorii Conservatorii prin tote părțile sunt tot aceiași. In Spania, însată ce au venit la putere, au început alegerile prin pre­siune și violențe. Libertățile publice au fost restrânse, dăcâ nu prin legi cel puțin prin fapte. Tărători la palat, ei sunt aroganți și brutali cu poporul. Tote aspir­ațiunile la liber­tate și la bunul train al poporului au fost înăbușite. Agitatorii politici, care lucrau pentru ideiele și princi­piile lor, s’au trimis la gilotină. Trei din aceștia au fost esecutați chiar zilele acestea când la noi se pregătea vandalismul din cele d’ân­­tâin c^ile ale lui februarie. In Italia conservatorii nu se deo­­sibesc de confrații lor din Peninsula Hiberica. De­și între ei sunt așa numiți liberali ca Nicotera, totuși spiritul reacționar domnesce în ca­binet. La 1 Mai, anul trecut lucră­torii au voit să facă un manifestare pentru reducerea orelor de lucru la 8. Poliția a intervenit, însă nu ca să o­em­pedice, ci ca să o provoce. Câți­va agenți polițienești au tras cu revolverele ca să găsăscă pre­text a încrimina pe lucrători și a ’l aresta. Sumă de arestări s­au făcut și acei nenorociți au fost trimiși în naintea justiției. Ei stau și apel în închisore. De două ori s’au înfățișat, dar tot­deuna s’au amânat după stăruința guvernului care căuta să cumpere din martorii deciși a de­clara lucrurile ast­fel precum s’au petrecut. In Franța, după căderea imperiu­lui, s’a proclamat Republica ? Dar ce fel de republică ? Mai reacționară de­cât guvernul imperial. Toți câți conduc afacerile Franciei de câți­va ani sunt conservatori subt masca republicană. Ori­cine e adevărat liberal, adevărat republican e perse­cutat, și chiar alungat peste frontieră. Libertatea întrunirilor este adesea ori violată, în fie­care­­ zi presa să tri­mite înaintea justiției și se condamnă la inchisore și amende colosale. Subt cuvânt de poliția moravurilor s’au făcut abuzuri nepomenite. Fete cins­tite au fost arestate și ținute noiptea la inchisore după simplul capriciu al unul agent polițienesc. După un telegramă pe care ne-a trimis’o A­­genția română chiar în contra ale­gerilor se pregătește un campanie de presiune și de violențe. D. Constans, care a comis cel mai neauzit act de brutalitate din partea unui mi­nistru, lovind în plină cameră pe d' deputat Laur, se spune că va fi nu­mit președinte al consiliului «m ve­derea reînoiră consilielor municipale și a consilielor generale. * In Englitera conservatorii cari se află acum la putere s’au purtat cu irlandezii ca cu zulușii. Pe când li­beralii luptă pentru reforme echita­bile în Irlanda, tocmai ca să înlă­ture agitațiunile și crimele seculare, conservatorii se incapățânază a men­ține starea de lucruri cea mai ne­­drepta și mai asupritore în patria lui Parnell. Nu mai vorbim de alte state mai mici, căci acolo nici educațiunea po­litică nu e destul de desvoltată, nici organizația politică nu se potrivesce cu a nostră. Totuși nu putem lăsa de­uă parte pe Belgia. Acolo tot par­tidul conservator e la putere și tot cam aceiași atitudine are. De câta­­va vreme clasele muncitare se agită pentru revisuirea constituțiunei și pentru lărgirea votului. Guvernul, ne putând să se opue curentului, a con­simțit a revizui pactul fondamental al Belgiei, dar mai mult spre a se da mai multe prerogative coronei. înjosirea lor în acesta privință a fost așa de mare în­cât chiar regele s’a indignat și a refuzat acea ce i se oferea. Voiau ca să dea drepturi tu­­turor membrilor familiei regale sta in corpurile legiuitore numai in a virtutea rudeniei lor cu suveranul, ca să aiba facultatea de a supune legile refulate de Cameră la votul popular ca în Elveția, sperând că sătenii, subt influența popilor, să voteze tot ce li se va cere. La noi însă conservatorii au în­trecut în despotism pe toți cei din cele­l’alte state de care am vorbit. Prin petiția de la Iași , au voit să restrângă libertățile publice și să înființeze pedepsa cu marte. N’au putut din causa atitudinei energice a națiunei. Au cuijat de la putere, statul s’a transformat dar el când au fost aduși din nou la cârma statului numai prin grația regelui, ne dovedesc că nu au schimbat ni­mic din programul lor. Presiunile și violențele în alegeri ca în trecut, prin urmare și ideiele aceleași. Națiunea trebue să se aș­tepte acum la reforme reacționare. Prima lege care se va propune oa­­menilor va fi înființarea geandarme­­rielor, uă altă greutate pe spinarea bietului țeran. Pe urmă va veni cele l­alte legi de organisare ciocoiască până va sosi la pedepsa cu mórte. Atunci se mai indrasnesca cine­va a se manifesta contra tendințe­lor despotice. Nu mai este trebuința de trei somațiuni, ci se va esecuta fie­care cetățian sumariu. In acesta stare de lucruri se află a­u­ mal tata Europa. Insă nici po­­porele nu stau liniștite. Ele se agită, se pregătesc și când va veni vre­mea, nimeni nu se va mai putea o­­pune voinței lor. 2 . Ediția de dimineța In­formațiuni d­il­le acestea s’a ținut la Uni­versitate uă întrunire a studenților facultății de drept în scop de a cere înființarea titlului de doctor pe lângă acea facultate. Au luat cuvântul d-nii Miron Mortzan, Mircea Petrescu, Cihosk­, Prisiceanu, etc. Unii vorbind con­tra, alți pentru acesta propunere. Apoi s’a procedat la numirea unei comisiuni, care sé redigeze un memoriu în acest scop. Consiliul comunal al capitalei ține aji ședință, fiind a se re­­solva peste 400 de contestațiuni e­­lectorale. —x­ Listele definitive vor fi afișate mâne diminăță. Representațiunile Coquelin vor în­cepe la 12 Februarie și vor urma în tote zilele până la 20 inclusiv afară de Duminică 16 când va fi tetru românesc.­­­­Compania gazului din Capitală a propus primăriei să -i acorde încă pe douăzeci de ani concesiunea e­cleragiului orașului, și în schimb compania să instaleze încă zece mii de metre­­ conducte prin părțile orașului unde până acum se lumi­­nază cu petrol, de asemenea com­pania gazului a propus ca pentru tot timpul concesiunei, pe viitor să scată prețul gazului cu 15 la sută. —x— Revista pădurilor, întră cu numă­rul acesta in anul VII, cel mulți înainte. —x— Mitropolitul primat va adresa să euciclică pravoslavnicilor, în prima săptămână a postului mare. A început din nou a se vorbi despre retragerea Em. S. Melisedec episcop al Romanului.­­x-Alaltăerl nopte a încetat din viață locot-colonel Murat. Condoleanțele nóstre. -x-In vara viitore corpul flotilei va face diferite manevre importante. Tote vasele vor lua parte la a­­ceste manevre. — x Arl se oficiază la primăria din Iași căsătoria d-lui Nicu Manu cu d-nora Valeria Micle fiica decedatei poete. —x— Viitorul consiliu de miniștrii se va ți­e mâine Luni 10 a. c., sub președenția d-lui Lascar Catargiu. —x— La șcala comercială din Pitești, în urma concursului ce s’a ținut s’a numit, ca profesori cu titlu pro­­visor , D-nil. Ion Dumitrescu, la catedra de științele naturale. D­r. G. Gozma, la catedra de hi­­gienă. N G. Lăzărescu, la catedra de matematică. M. Spirescu, la catedra de cali­grafie și desemn. I. B. Jean, la catedra de limba germană. D. A. Teodoru, la catedra de istorie. —x— Mai mulți liberali s’au întrunit spre a se lua uă înțălegere ca nici anul din el să nu mai mărgă la co­fetăria Capșa. —"— Un caporal de roșiori s’a impuș­cat a$I fiind­că inspestându­i-se casa s’au găsit mai puțin 60 de lei. El a fost transportat într’uă stare descsperată la spitalul militar. Telegrame Belgrad, 19 Februarie. Cererea ministrului de resbel în privin­ța unui credit de 200 000 franci pentru manevrele pe divisie din 1892 s’a trimis unei comisiuni în mijlocul unor semne de vie aprobate, aceste creditj va servi și la uă încercare de mobilizare. Orașul Belgrad a fost autorizat să ne­gocieze un împrumut de 3 milione. Roma, 19 Februarie D. Ferrari și alți radicali au presentat la Cameră un moțiune care zice* că Ca­­mera in fața situațiunei anormale din Roma invită guvernul a se depărta fnpe cand ori­ginea cu libenatea și drepturile individuale. D. Nicotera cere in interesul demnitate­­i er ei retragerea acestei­ moțiuni. El nega că situațiunea este anormală, el vrea să păzesca libertățile constituționale, dar tre­buia să opresca ca câți­va indivizi sa a­­tenteze la viața altuia. V. Ferrari retrage moțiunea sa, Resultatul Balotagiurilor Colegiul I de Cameră din Dolj înscriși 638 Votanți 408 Anulate 6 N. T. Pop lib. 223 ales N. Crătunescu lib. 218 ales l­. Pieșia cons. 213 ales Sava Șomănescu 210 Aug. Peșiacov 165 1. G. Pieșia 129 Colegiul II de cameră înscriși 990 BRAILA Votanți 774 Anulate 11 loan Negulici guv. 413 ales Atanasie Simu op. 354 ales CRAIOVA înscriși 1678 Votanți 1006 Tache Ionescu guv. 523 ales M. N. Sculescu guv. 390 ales G. Ștefănescu op. 448 ales Anastasie Stolojan op. 392 ales I­ȘI înscriși 1528 Votanți 1259 Anulate 15 Al. Sculy-Logotetides guv. 662 ales Cantacuzino-Pășcanu guv. 662 ales G. Catargiu guv. 760 ales Milițiade Toni op. 513 AL Bădărău op. 492 Nicu Catargiu op. 359 Al. V. Beldiman op. 250 FOIȚA «ROMANULUI», 23 FEBR. 10 VICTIME TARULUI NÜELIL.E CARTEA I-a — CAPITOLUL II. — Pâst­reazâ’i, pentru câ’l al, vorbește în numele britarilor, cerurâ mai multe voci, începe,­ai cuvântul. Ivan începu ast­fel: Ma­­ o­a mărgini să deslușesc vede­rile partidului mic, fără să-mi iert ca se judec chipul de a vedea al celor­l­alte gru­puri raávratitare. Dombnilor, iată idealul nostru; noi voim libertatea și egalitatea politica și sociala pentru fie­care. Toți omenii t­rebuie sé se gasesca la nașterea lor in aceleași stări sociale, fara asta egalitatea nu’i de­cât ua nălucire. Pe câtă vreme copiii nu vor capătă toți ace­iași creștere morala și trupesca, veți avea tot­deuna pe pământ nedreptatea și arbi­­trariul care domnesc în societățile nóstre de azil. Libertatea fie­carul vis nu tre­­­­buie sa aibă alte margini de­cât libertatea semenului său. Starea obicinuita, neschim­­batóre a ori-carei vieți este lupta în po­triva naturei cu ajutorul­ științei. Trebue ca teca lumea să fie pregătită în­­tr’același chip pentru a susținea acesta luptă, care’i afirma ori­cărei propășiri. Prin urmare noi nu voim să avem­ caste. Nu mai voim, ca înainte chiar de a fi născut, un om să fie hotărât ca să fie un ciocan sau un ilan. Nu mai voim, ca uni­­oment să se bucure de tóte drepturile de întâie­tate pe care le dă civilizația, pe câtă vreme cel i’alți nasc într’uă stare mai tical­sa de­cât aceea in care se găsesc sălbatecii. Credeți póte ca defăimez peste măsură ? Ei bine ! nu, domnilor, caci am sa vă spun cum traește copilul țăranului rus. Nu cu­nosc­ într’adever pe pământ un plantă sau un dobitoc care să aiba de susținut un luptă atât de sălbateca în potriva traiului ca copilul muncitorului in Rusia. Ori­că­rei plante și ori­cărui dobitoc, natura îl da cu îmbelșugare aerul și lumina, pe câta vreme copilul țăranului naște Intr’un bor­­deiu înădușit, unde domnește necontenit tifosu, vărsatu, anghina, scarlatina, sifili­sul. Dar, ce pate țăranul în potriva acestor boli? Nimic. Și țeranca pate să se hră­­nesca și sâ’și apere copilul ? Nu, împovă­rată prea mult de lucru, sleită de fóuse­­iea începe să fie atât de slabâ și de pâ­­cătasâ în­cât nu are lante. Atunci bea nu’și mai alapteija copilul și’l dă lapte de vacă adese­ori înăcrit, căci trebue sâ’i vândă pe cel mult prospat pentru ca să pluteșcă birurile, fără de care perceptorul o sâ’i vînd â unica vacă a țăranului și’l va cufunda în cea mai mare sărăcie, adecă îl va osândi să mora de teme. Acum, ce ocrotire vor putea ele mamele ca să deie la copiii lor ? Nici una. Trebue să muncească ; pleca d’acasă, și în timpul acesta, se întâmplă ceea ce s’a întâmplat nu de mult, niște lupi au sfâșiat toți co­piii lăsați singuri acasă. O știu, le socotesc drept sălbatece pe mamele care nu stau lângă copiii lor. Dar ce voiți ca să facă ? Daca rămân acasă pentru ca se’și va da de copii atun­ci nu muncesc, munca tatălui nu mai ajunge pentru ca să platesca dă­rile, și mama, pentru că’și a îngrijit de copii, vede pe bărbatul iei supus bârfei cu mnele, pentru ca nu își putut plăti dajdiile. Și daca ele muncesc atunci copii sunt a­­cel cam­ sufăr, lata în ce stare opt­zeci de mii one de oameni își încep viața în so­­cietatea nostra de acum a Rusiei. Dar cum să se ajungă la statornicirea egalitate! copiilor ? Ni se propune desfiin­țarea moștenirei. Negreșit desființarea moș­­tenirei ie în adevăr condiția «fără care ni­mic nu se va face», după cum copilul nu trebue să fie răspunzător de greșaiele pă­rinților sei, nu trebue nici să moștenească rodul muncei lor. Asta­zi, se supun folosele familiei la a­celea ale statului cari impovareza poporul de birui­ pentru ca se întreție risipa bo­ierime), care’și îngăduie tóte plăcerile. A­­tunci, pentru ce, familia, care știe se’și jărtfiăscâ folosele sale acelora ale statului, n’ar face ea acesta jârtfa tot atât de bine și comunei neatîrnate, al cărei scop ie de a împlini fericirea fie­ carul îns și prin ur­mare aceia a fie­cărei familii, fiind­că fa­milia ie ua adunare de inși ? Omul acum nu mai ie dobitocul primi­tiv cârmuit de pornirile lui firești, și sim­­țimăutul pâriuțesc nu mai ie pornirea fi­­resca dintru’nceput, ci din potriva un sim­­țiment chibzuit. Iata dovada , noi vedem adese ori in societatea nostra toții neîn­­grijindu- și, și chiar părăsindu-și de tot co­pii lor adevărați, pe câtă vreme au forte multa îngrijire pentru copii legiuiți» Acestă deosebire nu-i din pornirea lui firesca, ea nu’i de cât chibzuită. Vedea mame uci­­gându-și rodul unei iubiri vinovate, și cu tóte astea simțimintul de mamă nu’i aa pornire firesca órba, căci vedem mame dânduși cu nobleță, pentru țara, jartfa co­piii lur. Tot asfel ie­și cu simțîmintul părintesc, căci s’a vezut mulți prapastuin­­du-se în flăcări pentru ca se scape un co­pil străin fară sĕ se îngrijască că póte se-i râmâie orfan însăși copilul seu. Ei bine! cer ca fie­care se vie în aju­torul copiilor nenorociți, căci în ziua când va mama nu va mai face nici ua deose­bire între copilul ei și acela al altei femei, moștenirea își va fi trăit traiul, încă ega­litatea copiilor tot nu va fi, chiar după desființarea moștenire). Va rămânea uă deosebire între copilul născut într’ua familie de soța și copilul năs­cut într’uă familie săracă și prostá. Acesta nepotrivire va f mai cu semn simțită în cei dintâi ani ai dezrobirei omenire­, și nepotrivirea va rămânea statornică. Așa­dar, trebuiește găsit un mijloc de a înde­plini egalitatea, câci ea este principiul drep­­taței sociale; și se vorba d­a o statornici așa ca se nu se va tăme în nici un chip ce sta l-alt principiu al libertăței fie­câ­­rui îns.» Ivan vorbia cu atâta foc că toți cei cari se aflau de față, câștigați prin elocvența lui, îl ascultară cu mare băgare de … Nu cunosc, domnilor, de­cât un mijloc pentru a ajunge la îndeplinirea a­­cestei iâgâduinți; e unirea liberă a tutu­ror la principiile de libertate și de ega­litate. Acolo, unde­­ cea mai mică apă­sare nu mai este libertate. Nu voim nici ua constringere. Nu, nici un om nu tre­buie să fie supus celui­ l’alt. Fie­care tre­buie să aibă dreptul a trăi după cugetul, convingerile și dorințele lui cele mai de aprope. Se are atât de greu de ajuns la acesta lib­rtate a tuturor ? Nu, e de ajuns să se gasesca un chip de societate care să îngăduie tuturor părerilor ca să fie în­fățișate. Mă deslușesc. Toți oamenii cari au a­celeași vederi, aceleași păreri, se ia preuna și se stăpânesc ei însăși, aduc un număr de comune neatîrnate și nefi­când să se resimtă nici un apăsare a u­nora asupra celor­l­alte. Iată făgăduinței anarhiștilor. Daca milione de ómeni ajung ca s­aiba aceiași ideie de bine, același pâter asupra robiei, a căsătoriei, a omorului d­om, a stârci de guvernâmint..... Pentr ce sute de mii de ómeni n’ar ajunge­­ la oâ idee comună, asupra proprietaței, munce’, asupra capitalului și a împărțiri bogățiilor ? Sa ne uităm Împrejurul nostru. Avei în Rusia, comuna așa cum o ințelegem noi, și daca nu ar fi războiul pe cai guvernul nu inceteza de a’i face acești așezamînt, chipurile ocro­ind libertate fie­carui vis, Rusia ar putea tare lesne e íncepa a fi un stat federativ de comun neatârnate. Acesta nu’i de­cât felul de vedea al țăranilor noștri, așa cum și’l i­rata in graiul lor popular. Pamintul nu este al nimarui,­ e un de al lui Dumnezeu, fie­care trebuie sa pui munci unde voiește, și să mănânce, e femeia și copii sei, tot rodul muncei sau lusa comisarii pe care i-a trimis țari pentru ca să implinesca acesta făgăduind inșala pe țaran, îl fac să plătăscă drepți de a lucra pamintul, și se bucură din zi­dul muncei sale,

Next