Romanulu, aprilie 1892 (Anul 36)
1892-04-08
ANUL AL B6-LEA Voes ce și vei putea. Inserțiuni și reclame linia.....................2 „ A *e adresa: In România la adm. Românului FRANCIA, la d-nii Lorette, rue Caumartin 61 —Havas 8 place de la Bourse-Jones, 31 bis rue Paub. Montmartre - Adam, Bd Raspail 105 bis IN GERMANIA la d. A. Steiner Hamburg , Berlin) și d. G. L. Daube (Frankfurt.) ELVEȚIA la Haasenstein și Vogler. — Scrisorile nefrancate se refuză. — ANUNCIDRI Linia de 30 litere pagina IV.....................20 ba n n n n ti AII.................1 leü încercarea făcută în timpul alegerilor, prin reducerea prețul țiarului, dând rezultatul cel mai satisfăcător, direcțiunea «Românului» a decis a menține prețurile următore . Un număr în tată țara 10 bani. Abonament 3 lei pe lună în Motănia. In străinătate 4 lei pe lună. Prețul anundurilor este asemenea redus pe jumătate. Pagina 1 V-a réndul 30 băni. » Zila » 1 lea. Sumte datorite din trecut se vor plăti în întregul lor, reducerea considerându-se numai de la 1 Aprilie st. n. EXEMPLARUL 1Q BANI IN CAPITALA ȘI IN JUDEȚE Fundator: C. A. ROSETTI Director: VINTILA C.A. R( REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚII STRADA BREZOIANU, No. 10 10I rere situațiunea nostra financiara și economică în óta goluciunea ei. Este drept ca d. Porumbare, in ședința de eri Marți, a intrat In inima cestiunei, a ridicat velul situcțiunei financiare, dar și d-sea refiând graba ce are guvernul de a termina mai curând, a trecut mai cu repediciune de teamă sé nu fie împedecat cu totul. Anul acesta dar bugetele se vor discuta și vota cu iuțiala electricității Ikra ca țara se cunoscâ In zece amenunte de ei situațiunea nostra financiara. Acesta e un sistem Vechiu al conservatorilor. Ei tot aeuna au fugit de lumina fiind va nu búmat il orbesce pe ei, ofir arăta nea tote rănile lor. BULETIN Bucureștii, 25/6 Mărțișor uri s’au început desbaterile asupra bugetului general al statului. Sunt înscriși mai mulți deputați din oposițiune și guvernamental. Negreșit ca vor vorbi și dintre miniștri spre a răspunde la criticele adversarilor guvernului. In alte timpuri aceste desbateri luau cel puțin trei patru file. Pe urma votarea diferitelor bugete ținea de multe ori mai bine de un séptamanna. Cat va dura acum desbaterea generala și votarea bugetelor unul cate unul ? Este greu de precis. Toți deputații pa care il cunoscem ne asigura ca Sămbăta vor cere a se lua vacanțe. Destul au lucrat, trebue se se dirame la casele lor spre a’si vedea și de interesele familiei. Tot timpul ce au Înainte este prin urmare de trei fiile. Apoi se pote discuta și vota opt bugete In acest timp ? După noi nici cu iuțiala fulgerului nu este cu putința, chiar daca s ar ține ședințe de nopte. Ce are se iaca ? Desigur se se suprime desbaterea. Dar atunci se suprima și regimul constituțional, se nimicesce și controlul. Oposițiunea, care totdeuna i se pune călușul la gura de a se pronunța asupra unor legi de la importanța ore care, după tote usuile are misiuncele se vorbesca cel puțin cu ocasiunea răspunsului la mesagiul coronei și la desbaterea bugetelor, când se atinge de punga țerei. Cei de la putere pot se cresca cheltuelile și se pue împosite noul. Oposițiunea estetere inse se se opue, se arate națiunei zeul care o amenința și se o deștepte. Ne permităndu-se se vorbesca, guvernul pute se faca tot ce voesce tara sa, care se scia pe bieții contribuabili cari iși varsa punga In labile statului. Cu tote acestea recunoscem că nu se putea face asttfel. La întâia Apilie bugetele trebue se intre In lucrare. Altfel tote serviciunle ar suferi. Ca se merga cu bugetul anului trecut este Crasl cu neputința când corpurile legiuitore sunt înființa. Cine Inse este de vină ca bugetele &U remas pana in cele din urma duete ale lunei lui Matie ase votate? Negreai ca guvernul. El scia că se apropie termenul tatal și ca Sâmbătă Camerne trebue se ia vacanțe. Pentru ce nu s’a grăbi cu aducerea lor mai nainte Camerei? Pentru ce nu a lăsat tote cele in alte legi, cum este acea a organisam ministerului de interneacea prvitore la posti și delegrafe și acea privitore la telefon , precum și alte catteva cari se puteau lasau pentru dupe serbatoriie PaacPoi? Guvernul in se avea nevoe tocmai de a procede astfel, pentru ca se temea de control, era friga de oposițiune se nu acircula un zvon pe cât e de bizar, pe atat pare neîntemeiat și deci il înregistram cu rezervele cuvenite de fiice ta Regele Carol fiind deagustat de atitudinea bărbaților noșrii politici,—carinind la guvern, il tamăiaza, iar in oposiție il atacă cu cea mai estrema Înverșunare, — s’a decis a abdica de la tronul României In favórea prințului Ferdinand Pe de altă parte, Regina fiind bolnavă și desgustată de modul cum a fost atacată de chiar de unii miniștrii din actualul cabinet cu ocazia afacerei prințului Ferdinand cu d-ra Elena Văcărescu, pare a avea intențiunea de a nu se intorce in țara. Repetam Inc’odata că dam acesta scrie, destul de gravă in cas de s’ar adeveri, sub cea mai mare rezervă, căutând in cel mai scurt timp a ne procura detaiii mai amănunțite In acesta privință. Deci vom reveni. Programul partidului liberal filele acestea am publicat cea ce am aflat despre bazele pe care are se se cladesca noul program al partidului liberal. Negreșit noul nu am afirmat că tote principiile enumerate de noi vor fi admise de Întreg comitetul numit pentru acest scop, ci am arătat numai că mare parte din membrii partidului au ajuns la convingerea despre uâ modificare însemnata în programul cel vechi, și despre Introducerea unor elemente noul inel pentru a'I da mai multă putere partidului in lupta contra reactunei care a luat masca liberalismului tocmai ca se paralieze pe liberali. Liber e oricine se critice sau se laude opiniunile politice ale adversarului seu, se arete greșielele sau acțiunele cele bune ale cuiva. De acea e presa, se discute opiniunile fiecăruia, ca din acea ciocnire de ideii se scapere lumina. Dar confrații nostrii vor se se dea secțiuni partidului liberal. Ei susțin că principiile emise, unele sunt liberale și democratice, ér altele autoritare. Așa, de exemplu, confrații noștrii găsesc că retrangerea prerogativele coronei, desființarea legei tocmelelor agricole, colegiul civic și suprimarea impositului personal sunt idei democratice; dar verificarea alegerilor de către Curtea de Casația și proectul d-lui Sturza asupra instrucțiunei publice sunt idei autoritare. «Pumind uă așa de împetecata programa, fiice Timpul, partidul liberal isi va crea el singur, în calea spre putere, piedici pe care numai cu multa muncă se va putea dobori și acesta pentru un mic folos pe •V&r VINERI, 8. APRILIE (27, MARTE) Luminezate și vei fi. An OMAMENT E In capitală:: 1 lei pe lună; 12 lei 3 luni; 21 lei 8 ■uni ; 43 lei pe an. ^n județe 4 lei pe lună; 2 lei 3 luni; 24 lei, 6 la 4o*del un an. Preoții și învățătorii saătescl 2 lei 5) pe lună, In străinătate 15 lei trimestru. Abonamentele se primesc direct la administrația farului 12, strada Brezoianu sau în tote binrourile poștale din țară și străinătate. — Articolele nepublicate se ard. — Ediții de dimit éi care îl póte avea și fără un asemenea jertfa.» După cum vedem, pe confrații noștrii îi deie inima ca partidul liberal, adoptând programul despre care am vorbit, își creafia dificultăți de a veni la putere. Noi avem obiceiu de a nu face tot dupa cea ce ne recomanda viâjmașii noștrii. Negreșit ca așa trebue se urmeze tot omul cugetător. Dar se admitem ca confrații noștrii sunt sinceri și nevoesc binele. Cari sunt viáe acele dificultăți spre a impedeca partidul liberal de a veni la putere, când n’ar adopta noul program? Națiunea nu pate se nu voiască nici restrângerea prerogativelor coronei, nici celelalte reformele care am vorbit, excepțiune făcând de proectul d-lui Sturza și de verificarea titlurilor, pentru ca tote sunt in folosul ei. Prin restrângerea prerogativelor regale, ea iși rea suveranitatea ei pe care Carol de Hohenzolern a călcat-o în piciure cu ocasiunea menținerii actualului guvern la putere contra tuturor regulilor constituționale. Prin votul universal, tot cetățianul căpătă drepturi egale. Prin desființarea legei tocmelelor agricole, țeranul scapă de esploatare. Prin suprimarea împositului personal se face un dreptate pentru toți. Rămâne prin urmare numai voința regelui care pute să se opue la venirea partidului liberal în capul guvernului, pentru că Majestatea sea nu admite negreșit a i se scădea puterile de care se bucură azil. Dar cine a spus confraților noștrii că el voesce să vie la putere pe acesta cale ? Partidul liberal, ori d câte ori a luat guvernul, l’a priimit din mâinele națiunei. Nici de astă dată prin urmare nu va căuta alte mijijlace. El fiind atunci aprobat de națiune, prin noul program, nu se pute preocupa de voința suveranului Partidul liberal va lupta alături cu poporul până când regele va fi silit să cedeze, căci nu el este puterea, ci numai delegațiunea puterei. Regii sunt trecători, dar poporele neperitare. Exemplele din istoria ne dau uă suma de Invețământe in acesta privință. Când vom ajunge ca să învingem disposițiunile despotice ale suveranului, atunci pate să fie mic folosul pentru partide, dar va fi un mare săștig pentru națiune, căci numai așa ea va putea intra în tote drepturile ei. Programul dur, pe care noi l-am schițit, și care credem că este crediul marei majorități a membrilor partidului liberal, pate să fie adoptat, daca suntem hotăriți să combatem autoritarismul ce domnesce astăfil, înțelegem ca el să nu placă confraților noștril, pentru ca el va aduce u mare schimbare In atitudinea țerei. Omul când vede Înaintea lui avantagie însemnate, nu se mai lasă nici a fi Înșelat, nici a fi intimidat. Oâ nouă alegere pe un asemenea program va face imposibil triumful conservatorilor. Liberalii vor veni in majoriate și numai atunci se va face adevarata organisare durabila a statului român. Cu starea de lucruri actuală reformele cari se proedeza sunt numai provisorii, ca sé nu facem iluzoriu. Acesta este Întregul adevĕr, și confrații noștril nu pot înșela pe nimeni susținând altfel. Ei se tem de uă catastrofă cu noul program, noi vedem scăparea numai în el. Singura nostra dorință este ca toți membrii partidului liberal se înțeleagă astfel lucrurile și totul atunci va fi scapat. ADUNAREA DEPUTATILOR (Uimirea ședinței de la 24 Marție) D. Mihăscu-Iorumbaru are curentul: Sarcina minoritatii in camera actuala, fiicei sa, este grea, escepțional de grea, pentru ca escepționala este și situația ce’i s’a creat. Nu’i s’a lasat de către guvern decat termenul strict legal de trei fine pentru a studia proeUul de budget si raportul comisiunei budgetare, sitote teme cu regim constituțional, discuția generala a budgetelor este ua ocazie pentru a discuta întreaga politica interna si stema a guvernului. Acuma după paru ani de stare la putere a partidului conservator, putem vedea si oricepe bine care este resultatul obținut prin aplicarea teoriilor conservatoare In materie de i nnnee si econome. Când conservatorii făceau opoziție guvernului liberal, obicinuiau a’i imputa mai cu suma doue lucruri: ne reforma impositelor si neregulantatea în emisiunea rentei. Azi că conservatorii, deși se afla de patru ani la putere, nici nu s’au încercat macar de a readsa acest program financiar, pe care l’au avut când erau In oposiție. Arătorul recunoaste ca mare formă a impositelor este indispensabil necesara Darea fonciara este din multe puncte de vedere foarte nedreapta, pentru ca ea e foarte impusa tuturor propietaților si mari și mici In mod egal, cu toate ca unele sunt libere de orice sarcină si asupra altora apasa îndestul de mult multele ipoteci. Nedreaptă de aseminea mai este si legea patentelor. D-sa susține impositul pe netimul mobiliar. Ați avut timp destul de cănd stați la putere de a treduce in fapt ideile d-v, dar aceasta n’ați facut’o, ci v’ați mărginit de a emite speranțe vage și de a face promisiuni. Nu numai că n’ați reformat impositele, dar nici In emisiunea rentelor nu v’ați oferit. Pe când sub guvernul liberal in timp de 12 ani nu s’a emis ca renta de căt 240 de milioane, sub guvernul conservator în timp numai de 4 ani, s’a emis pentru 800 de milione. Unde este deci prosperitatea financiară pe care ați promis’o In atâtea ora zil ? aparenta democratică, dar In fondu sa a Incarnația reacționarismului. D. Carp a avut mare dreptate facandu 1 astfel. Discuția se închide apoi. Legea se Totósa apoi după oreear observațiuni ale d lui P. S Aurelian. In f Ol XXI JAț lui Xi A apărut Memoriul de fasele prin care a trecut societatea «Gutemberg» de la Înființarea ei, 1858 până la 1892. Acest memoriu s’a presentat adunarei generale din acest an. Broșura nu e lipsită de interes. Camera de comerciu din Ploești a intervenit oficial pe lănga celeilalte Camere de comercia din tara, ca cu tóte sft întervie pe lănga guvernul nostru pentru a reveni asupra decisiunei luata de a nu participa la exposiția bulgara din Rusciuc. Numita camera fiice: «noi credem ca că „asemenea decisiune este In detrimentul „agriculturei și industriei nostre naționale, „care s’ar putea recomanda țeilor cir„com vecine, deschidéndu-se mai multe de„bușeluri pentru consumațiunea lor.” (Urmarea șed. de la 24 Martie 1893) Veufi trea moșiilor statului în lotul D. Carp respunsiind d-lui Panu fiice ca acesta modificare ce se face legel e un bine ce se aduce țăranilor. Evaluările sunt fórte bine făcute. Vega deci senatul a adopta proectul presentat. Voci cer închiderea discuției. D P. S. Aurelian, vorbește in contra inchiderei, aratand ca modul de procedare al senatului e cum turcesc. Discutia remane deschisa. Dr. M. isturdza face ca țeranul trebue se știe ca clasa dirigenta si face un bine daca-i da pământ. El n are drept se si-l ia. Sunt unii cari ațața pe (éran), ademenindu-i se tara réscole. D. Gh Pum arata ca d. Sturdza are —X— Camera de comerciu din Botoșani agită din nou chestiunea congresului Camerilor de comerciu din ora. —x— In Galați se va înființa un curund dă fabrică de parafină și ceresină. —x— D. Gh. Vernessu va pleca cu familia d-sale la Neapoli unde va petrece vacanțile Paștelor. —x— In anul acesta se va ține un congres internațional de pace, la care vor lua parte un mare număr de deputați și senatori. Vineri acuma se va ține o întrunire în acest scop la Senat. Experiențele d-rului Zorileanu D. Colonel dr. Zorileanu inventatorul substanței medicamentase contra oboselei trupei și cailor In marșuri forțate, care Dumineca dimineta a sosit la Bucuresci făcând 100 kilometrii In 24 ore cu 104 omeni, și 4 călăreți făcând In același timp 164 kilometri, a oferit un dejun la Capsa atat ofițerilor cari au condus trupa pe jos, cât și celor din cavalerie, cu care prilej s’a ridicat toaste pentru inventator, ofițerii presenti, și pentru regimentul 3 infanterie No. 22. Aflam ca d sa ar mai fi făcut asemenea experiențe spre Pietroșița de la Târgoviste, când soldaților cărora nu le-a dat pastile contra oboselei n’au putut sa se ție de aceia cari luați din 4 t4 kilometre din pastile inventate de d-sa. Trupa care a sosit de la Târgoviste a fost comandata de d na căpitan Anghelescu și de locotenenții Georgescu și Lerescu și de sub-locotenții Cernescu și Craioveanu, cari in tot acest drum au mers alături de soldați pe jos. Sa făcut un singur repaus de 3 ore , cănd au întins corturi și au dormit și mici repause de câte 10 minute din 4 in 4 kilometrii, cănd luau și pastile care le leimprospata forțele. Calări au venit din căpitani Archip și Augustn Ionescu secondați de două subofițeri din escadronul de Dâmbovița. La șosea au fost întâmpinați de d-nul Ministru de resboiu Însoțit de doul generali și mai mulți ofițeri, fi de d nu dr. Teodori.