Romanulu, februarie 1893 (Anul 37, nr. 22-44)

1893-02-14 / nr. 33

ANUL AL 37-LEA—IV ©. 33—Ediția II-a REDACȚIA și ADMINISTRAȚIA, Strada Brezoianu, 12 Voesce și vei putea. AZBONAMENTE. 36 lei pe an în tafa­téra; 20 „ „ sese luni „ 10 „ „ trei „ „ 00 lei pe an în streinătate I­w­n H­n I­n DI, Pae- Iv linia 20 bani , p- ni a IM J)­IM 11 U li 1. 1 leii. Inserții și reclame 2­le Scrisorile nefrâncate se reiasă.—Artico­lele nepublicate se ard. Anunciuri și abonamente se primesce la administrația gliarului. EXEMPLARUL í re­pondat in 1857 de C. A. ROSETTI APARE IN TOATE Z­ILELE DE LUCRU ȘI DUMINICELE Director, VINTILA C. A. ROSETTI MARTI și MERCUR­ 14-15 FEBRUAR (2-3 FEBRUAR sf. v.) 189.3 L­aminéta­te și vel fi. IN STREINĂTATE anunciuri se primesce LA PAK1S, la d-nii Lorelle, rue Caumart —Havas 8 place de la Bourse—Jones, 31 rue Faub. Montmartre—Adam, Bd Kaspail 105 . IN GERMANIA la d. A. Steiner IHambnrg Berlin) și d. G. L. Daube (Frankfurt ENEVA, la Haasenstein și Vogler.—AUS la Dukes, I Wollzeile 6—8, Viena aments se pot face la tote bi­rourile poștale din țară și străinătate. BULETIN Bucurescu, 1 (13) Făurar Spionagiul rusesc Pe lângă actele compromițătore pentru Rusia, pe care le publică de cât­va timp organul oficios al guver­nului bulgar, Svoboda este unul care ne intereseza forte de aprope: Ziarul din Sofia reproduce on te­legramă pe care a adresat-o la 1887, ministrul de externe al Rusii, către agentul său diplomatic din Bucuresci. Prin acea telegramă se face cu­noscut că colonelul de stat major Dean Subotin a fost însărcinat să ri­dice planul fortificărilor nostre și al lucrărilor ce se vor mai face, să co­munice care este aranjamentul in­terior al forturilor și modul cum sunt așez­ate tunurile, făcând despre tote acestea un raport amănunțit care a fost adresat marelui stat major rusesc. In scrisarea trimisă agentului sau din Bucurescî, ministrul de externe îi cere tot concursul spre a înlesni misiunea lui Subotin și adaugă că «colonelul va trebui să figureze în fața sumei oficiale, ca atașat militar in Bucurescî și Belgrad» deci agen­tul va face tote formalitățile pentru acesta. După câte­va luni d. Hitrovo, dând s­ mă despre resultatul misiunei co­lonelului Subotin, adresă ministrului de externe din Petersburg că tele­grama în care spunea : «îndeplinesc uă plăcută datorie făcând cunoscut Escelențe­i Ved­re că colonelul Su­botin a obținut un suces desăvâr­șit grație activitatei și cunoscințelor sale speciale.» Deci colonelul rus a isbutit se ia planul forturilor nóstre și ’i s’a dat tóte amănuntele dorite asupra pozi­­țiunei tunurilor. Cea ce însă este mai grav este a­­cusațiunea pe care agentul rusesc o aduce ofițerilor noștri, făcându­n com­plici al spionului rusesc. Suntem siguri că este uă calom­nie, căci nici un ofițer român n’a putut servi interesele rusesci. Cum Iasa asemenea informațiuni, care nu pot fi de­cât murdare ca­lomnii, se publică într’un­­ ziar oficias bulgar, este de datoria guvernului nostru a face un sericisă anchetă și a publica resultatul ei, drept răspuns la calomniile fetei oficioși din Sofia, care afirmă că doi ofițeri români ar fi fost decorați cu ordinu Stanislas, pe lângă altele, pentru concursul ce au dat spionului Subotin. Spre a fi complectă, telegrama din Svoboda ne vorbesce de falșii iconari cari in realitate sunt spioni plătiți de Rusia. „In ce privesce pe ingineri ata­șați pe lângă d. colonel Subotin, spune d. Hitrov, cari travestiți în lu­crători și iconari, au făcut un stu­diu teh­nic desăvârșit Inprejurul fortificațiunilor, colonelul Sabotin a făcut un raport amănunțit directo­rului diviziei de răsboi de la ma­rele stat major, generalul Feldmann: Nu seim ce temeia sa pute pune pe aceste declarațiuni pe caii unul din confrații noștri bucuresceni le reproduce în întregul lor, dar în ori­ce caz credem că autoritățile nóstre n’ar face räu să fie mai aspre cu streinii de tot felul cari să strecura în țara nostră și în special față de iconarii, cari numai felose nu pot aduce țărei, colindând satele r­omâ­nesci. După expunerea financiară a ministru­lui tesaurului italian, budgetul din 1892-93 va presinta un excedent definitiv de 10 milione, cel din 1893-94, un excedent de 1 400.000. El vorbește în urmă de re­forma serviciului pensiunilor, singurul mij­loc de a echilibra cheltuelile și veniturile In scop de a da o mai mare întindere budgetului, expunerea anunță monopolul petroliului, care va produce 13 milione , examineza apoi chestiunea monopolului al­coolului, care va a 12 milione. Ea nu se ocupa cu băncile de emisiune, care vor forma obiectul unei discuțiuni forte întinse la Cameră. D. Mitilineo a dat o mare serată care a avut loc ieri pentru a serba căsătoria prin­țului moștenitor. Afară de colonia română au­ mai luat parte la acesta serată toți ambasadorii și miniștrii străini cu perso­nalul misiunilor lor și mulți demnitari o­­tomani. Serbarea, care a durat până la 2 noptea, a fost din cele mai reușite. D. Mitilenea a fost primit Vineri de că­tre Sultanul, căruia i-a dat o scrisare a regelui Carol, prin care 'i notifica căsăto­ria prințului moștenitor. Primirea făcută ministrului României a fost făcută la o­ extremă afabilitate. Eri la Praga s’a făcut înmormântarea deputatului Troyan in present a guverna­torului provinciei, a comitetelor perma­nente ale Dietei, a muncipalităței și a nu­meroșilor deputați. La intrarea cimitirului deputatul Herold a făcut un călduros ne­crolog. După înmormântare mulțimea s-a dus înaintea casei lui Herold, căruia i-au fă­cut ovațiuni­ pe urmă înaintea monumen­telor publice și ia fine înaintea clubului german, unde a încercat să facă uă ma­nifestație o­stilă. Poliția a intervenit și a împedicat desordinele. T­elegorame Atena 12 Februare.—împăratul Austriei a trimes 1000 franci în favorea victime­lor de la Zante. Viena 12 Februare.—Z­iarele publică un apel al personagiilor marcate adresat binefacerii în favorea victimelor de la Zante. S’au și adunat sume importante Madrid 12 Februare.—Știrile din Ma­laga vestesc că agitațiunea se măresce printre triburile marocane, chiar cele mai pacifice, are cumpăra arme de la Gibral­tar. Corespondencia și „El Imparcial publi­că mai multe telegrame din Tanger, cari anunță o rescula a Kabuglilor. Fii Sulta­nului au fost răniți într’o întâlnire cu resculații. Villefrache 12. Februare. — Iachtul Miramar a sosit ori in port. Buxrelles, 12 Februarie.—A­zi a avut­­ loc un congres al lucrătorilor, la care au luat parte delegați din Liege, Gand, An­vers și alte orașe. S’au pronunțat discur­suri violente in care s’a atacat in mod viu atitudinea guvernului și a primarului din Bruxelles. Wasington, 11 Februarie.—Provisiunile de aur ale guvernului se ridică penă ieri la 1,111,927,679 dolari. New­ York, 12 Februarie.—Vaporul en­glez „Britania“ pleacă mâine spre Europa, cu 3,750,000 dolari aur, dintre cari 3,150,000 date de către tesaur. Aurul exportat de l­a 1 Ianurie se urcă la 15,650,000 dolari de argint. Un vapor englez a plecat aicr cu 250,000 uncii de argint și 105,000 dolari mexicani. Londra, 11 Februarie.­Camera comu­nelor a continuat discuta adresei. Ea a respins amendamentul d-lui Lowther con­tra imigrațiunii streinilor lipsiți de re­surse. D. Gladstone a combătut acest amenda­ment­­ ficând că, tote măsurile necesare contra h­olerei fiind luate, nu s’ar putea invoca motivul de epidemie. Dacă s’ar adopta teoria că ori­ce lucrător care n’are nici capital, nici contract, este un om fără resurse, ne-am­ expune a vedea că cele­­l’alte țări oprimă pe lucrătorii englezi cari se du se lucreze aiurea. D. Gladstone a­­nunț va trimite in America­nă comi­­siune, c­e va studia chestiunea imigra­­țiunei. In ceea­ ce privesce rasa ebree, starea ei sanitară pate in general sa fie comparată cu a creștinilor și­­ pate lupta in mod favorabil cu creștinii și pe alte puncte. Logodna ducelui de York cu prin­țesa de Teck, va fi proclamată mâine la prânzul Reginei la Osborne. Rouen, 11 Februarie.—Consiliul comu­nal a hotărât de a da cheiului Ferdinand de Lesseps, numele de Boisguister­t. Bazin, 11 Februarie.­­D-nii Carol de de Lesseps, Fontane și Cottu au făcut re­curs in casațiun­. D-na Ferdinand de­­ Lesseps, intervie­dievată de un redactor al lui Bigaro, a declarat că săptămâna trecută, d. Ferdi­nand de Lesseps avuse un acces de de­­lir care a durat uă <ji ; bolnavul a recă­zut in urmă in amorțeala lui ordinară. Marsilia, 12 Februarie.—De ieri sera la 6 ore până adi la 2, s’au înregistrat 35 decese, dintre cari 8 de buli sus­pecte. Bruex (Boemia) 11 Februare. — 1000 lucrători de la minele de cărbuni de pă­mânt ale statului, de lângă Kopitz s’au pus de ieri în grevă; a<fi 900 lucrători din minele vecine s’au pus și ei în grevă. Până acum nici uă desordine. Madrid 11 Februarie. — Meetingul de studenți a fost disolvat di poliția din causa discursurilor violente, la eșire s’a făcut u­ manifestație zgomotósa, s’au o­­perat mai multe arestări. Gând 11 Feb.—Azi s’a judecat proce­sul socialiștilor care au avut un conflict cu poliția la 12 Decembrie. Opt preveniți au fost condamnați la pedepse ce variază de la 15 zile la 18 luni inchisore; 5 au fost achitați. Sofia 11" Feb.—Joi la 8 ore seară s’a simțit un cutremur de pământ, care a du­rat câte­va secunde; sguduitura a fost u­­șoră și mișcarea ei era îndreptată de la sud la nord. la cale clasei Grigore Serurie unul din vechii luptă­tori ai liberalismului român, a încetat din viață. Serumie a fost un model de virtute ci­vică și nu s’a abătut nici oă dată de la principiile sale. El a fost unul din cei 12 deputați, cari s’au retras din cameră, împreună cu C. A. Rosetti, când a crezut că liberalii se abateau de la calea cea drepta. In timpii din urmă a urmat pe Dimitrie Brătianu și împreună cu densul s-a înscris in clubul liberalilor. Pirderea lui Serurie este forte simțită de partidul liberal. Sâmbătă seară membrii clubului liberal au fost convocați la clubul liberalilor, spre a lua disposiți­uni pentru înmormântarea lui Serurie. * Clubul liberalilor a arborat drapelul ne­gru, din causa morței lui Serurie. Sâmbăta trecută trenul care a plecat din Craiova la Achim a sosit in Bucuresci la 6 seara. Causa acestei întârzieri se datoresce întreruperea linii către Golesci și Leordeni unde a detaliat un tren de marfă. La sosire călătorii fură nevoiți se mai aștepte în gara Bucurescu, din cauză că nu erau trăsuri. * Astă sera se va da balul de la Palat. * Primăria a început in sfârșit, se pue sa se taie ghiața de pe strade. Ridicarea ei însă se face forte incet, ast­fel ea este încă grămădită pe marginea stradelor. Când două trăsuri se întâlnesc, circu­­lațiunea devine imposibilă. * Serviciul funebru pentru înmormântarea lui Gr. Serurie se va face mâine Marți la 2 ore p­m, in biserica sf. Gheorghe Nou­, de unde corterul va porni la cimi­tirul Șerban Vodă. * Serurie era in vârstă de 72 ani, a fost membru al divanului Ad-hoc, deputat și ajutor de primar. A luat parte activă la tote mișcările naționale de la 1848 până aici . Opera „Falstaff“ a lui Verdi. Iată conținutul depeșei trimise de re­gele Umberto lui Verdi cu ocasiunea pri­mei representări a nouei sale opere in Milano . Deci nici că, nici Regina nu putem să fim de față la prima representare a o­­perei „Falstaff“, totuși voim să prevenim cu felicitările si admirațiunile nóstre a­­plauselor ce in curând vor fi un nouă m­a­­nitestațiune pentru neasemuitul geniu. Do­rim ca să trăiți incă multă vreme pentru onórea artei, bucuria nostră și pentru mulțumirea intregei Italii, care chiar in zilele sale de restriște, s’a hrănit din pa­triotismul celebrelor opere ale d-vestre. Umberto. O­ lucrare monumentală «The Standard“ de la 8 Febr­e, pu­blică aparițiunea unei lucrări monumen­tale, apărute de curând în Londra și in­titulată : Hospitals and Asylums of the World de Henry C. Burdett. Lucrarea se compune din patru­ mari volume,ilustrate și însoțite de planuri, tratând despre spitalu­­rile și asilele din intrega lume din timpurile cele mai vechi și poua in Zilele nóstre Până acuma au apărut volumul 1 și al 2. Presa englesă aduce mari elogii autorului care dă la lumină oă mulțime de cunos­­tințe istorice și sociale. Volumul 1 și al 2 tratează despre a si­­luri, iar volumul 3 și al 4 tratează despre spitaluri. In volumul al 3 autorul vor­besce despre spitalurile din România. Pre­țul intregei lucrări e­l­te Sterlinge 8 și shilingi Churchill, 8 și se găsesce la: I. and A. 11 New Burlington­ Street in London, * SOCIE­TATE­A PRESEI Convocare D-nii membrii ai Societăței Presei sunt convocați „pentru a treia erau în adu­nare generală extraordinară Mercuri 5 Februarie 1803, la orele 8 sură, când șe­dința se va ține cu ori­ce număr de mem­brii presenți La ordinea Zilei : 1) Votarea budgetului. 2) Admitere de noi membrii. 3) Luarea ultimelor disposițiuni pentru organisarea balului de Vineri 5 Februare. Tot in acea sară se vor distribui d-lor membrii biletele de intrare la bal. * Vineri, 29 Ianuarie, Camera prelungin­­du-și ședința până dupa ora 7 sera, a votat, aprope fără discuții, intrega lege a inființărei s­andarmerii rurale. * D. Nic. Colceag, actualul profesor de limba elină la gimnasiul Șincai și liceul sf. George, care a funcționat până la finea anului școlar trecut in aceiași calitate la divisionarele liceelor sf. Sava și Lazăr,­­și a susținut Sâmbătă, 30 Ianuarie teza de licență in litere și filosofie, al cărei su­biect a fost. Studiu asupra Eroinelor lui Euripide. Tînerul licențiat a reușit magna cum lau­­dae din partea juriului facultăței, intru­­nind unanimitatea bilelor albe. De alt­cum acest studiu, pe lângă ea este tratat cu o deosebită competință, dar mai este scris și într’un elegantă limbă românască.—Fe­licitările nóstre noului licențiat. * Casieria centrală a Ligei culturale a priimit prin domna Câmpinenu 150 lei de la d. N. Gherassi și 80 de lei de la D. baron Barbu Bellu ca donațiune. Comitetul Ligei aduce generoșilor do­natori cele mai vîi mulțumiri. Eminentul chirurg d. dr. Kiriac a dat la lumină uă importantă și savantă operă medicală intitulată : Curs Clinic de pa­­tologie Chirurgicală. Lecțiuni profesate la Institutul de Chi­rurgie. Volumul I cu 100 de figuri in text 552 pagini. Prețul 10 lei. Acesta operă care umple un mare la­cună in literatura nostră medicală cuprinde o sumă mare de observații de ale auto­rului făcute la Institutul de Chirurgie, precum și experience făcute pe cadavre cu armele Martini și Manlicher. Miniim Toți abonații cei noi vor primi gra­tis numerile care au apărut începutul sorții: Miserie Regală Cumpărătorii cu numărul vor putea cere numerile cari au apărut deja, la toți corespondenții noștrii din județe.

Next