Romanulu, aprilie 1893 (Anul 37, nr. 72-94)
1893-04-18 / nr. 83
318 JS*®. Convențiunea conține măsuri internaționale pentru combaterea bolerei, evitându-se iise pe viitor dificultăți nefolositoare pentru comerț și disposițiuni relative la regimul sanitar la imbucătura Dunării. St. Petersburg, 15 Aprilie.—Știrile despre semănător sunt forte favorabile. Budapesta, 15 Aprilie. — Semănăturile au fost forte intărziate de frigul din ultimele Zile. Charleroi, Toți minerii din basmnul Charleroi, au declarat că se vor pune in grevă cu începere de Luni S’au trimes trupe la fața locului. Roma 15 Aprilie.—Papa primind pe pelerinii cari se duc la Ierusalim, a dis că pelerinagiile contribuie la risipirea prejudecăților al căror obiect sunt creștinii din Orient. Carlsruhe 15 Aprilie.—Doctorii au sfătuit cele mai mari îngrijiri mari ducese care suferă de ochi. Londra 15 Aprilie. — Uă întrunire de 76 delegați ai asociațiunilor lucrătorilor navigațiunei engleze, a decis in scop, de a veni in ajutorul greviștilor din Hui, de a începe să grevă in toate porturile engleze. E posibil că toate docurile Angliei o se stea Luni fără lucru. Schenemund, 15 Aprilie.— împăratul a plecat ani dimineață la Kiel. Londra, 15 Aprilie. — Se anunță din Zanzibar Harului Times că scrisorile fiului lui Tipo-Tip confirmă moartea lui Enim Pașa și a omenilor săi într’o luptă. Bruxel, 15 Aprilie.— In timpul manifestației de ieri seară de la ușa Poporului“ de la Bursă au fost 60 răniți 50 de arestări s’au făcut. Astăzi este liniște. Roma, 15 Aprilie.— Arhiducele Rainer va sosi la 19 Aprilie, adjutantul general Rășini va fi atașat la persona sa. Berlin, 15 Aprilie.— Fracțiunea socialistă a Reichstagului va sprijini propunerea d-lui Ahlwardt, care tinde a se numi o comisiune care va face Reichstagului un raport asupra documentelor d-lui Ahlwardt. Viena, 15 Aprilie.—Starea d-lui Stambuloff continuă a se îmbunătăți. Ambasadorii Turciei și Angliei au luat informațiuni despre dînsul ; ambasadorul Angliei a venit în persona. Londra, 16 Aprilie.—Uă numerosă întrunire a lucrătorilor sindicați ai docurilor ,și au amânat pe mâine fără decisiunea in privința grevei generale. Bruxelles, 16 Aprilie. — Primarul, d. Buls, care se plimba pe șoseaua Louise, a fost recunoscut de către manifestanți ; unul din aceștia i-a tras cu un baston plumbuit și l-a rănit in mod grav. Agenții de poliție și jandarmii au atacat pe manifestanți ; unul din ei (socialist) a fost rănit și alți două arestați. (12 nopte).Seara a fost liniștită. Circulațiunea bandelor a încetat in oraș. Numerose intruniri au avut loc ’in satele din teritoriul grevei, dar nicăieri n’a fost vr’un incident serios. Kiel, 16 Aprilie.—împăratul a debarcat după amendi de pe bordul vaporului „Hohenzollern“ și imediat a plecat cu drumul de fier. ROMANULU, 18 APRILIE PoVestea, <IM MUTRE VIS JUCĂTORUL DE CĂRȚI ȘI mai bate luna Mică cât aluna De sub norii groși, In ferești cu geamuri Dosite de ramuri De copaci frumoși , Și din dos de ele Pupe cercevele Intre lămpi se perde, Unde îndrept boerii Cumpéna averii Pe postavul verde Trăgând pentru pungă Dungă lungă dungă Dupe miezul nopței. Și sorb din pahare Răscroind hotare... Badea Pletea. A dus uă vieață sdruncinată și cu tote astea ații încă ’ți place să ’l privesci! S’a însurat când înclina spre bătrânețe după ce gustase tot răul și tot bunul vieței, după ce consumase cea din urmă picătură de sentiment omenesc. ’I rămăsese de la părinți puțină avere pe care și-a mărit’o prin jocul de cărți. Jocul de cărți ?.. Dar asta este pasiunea lui—ce <Jic eu?... meseria lui! Ați chiar, însurat, cu uădreie de copii, este peste pote ca să lipsescă într’uă seră de la clubul jucătorilor de cărți din micul orășel de provincie unde locuesce. Décu astă-nopte până la două, mâne fără ’l vei vedea din nou la locul său, cam de obicei în capul mesei verzi, fără cea mai mică urmă de oboseală, rece cu fruntea lui lată și... senină și care pare afla unui om inteligent—pare numai, căci ochii săi care au uă privire stupidă, vagă, te fac să ’i cetesci în inimă și să gâcești ce’i pate capul—; pufăe din țigareta sea de chihlibar și îndrugă câte’n lună ți ’n sőre. „Trebuie să fie de oțel omul ăsta“ elicea un jucător care freqventa și, el, iasă mai rar, clubul jucătorilor. Părul alb, care -i íncadreza fruntea, fața lui roșătă, congestionată puțin, nasul aquilin, mutra senoșă, umbletul său precum și pasa ceva când stă jos, te fac să creții că ai aface cu un om serios, un om cum se cade în adevăratul înțeles al cuvântului. Hm !... Ședi în fața lui atunci când jocă „chemin de fer“—jocul favorit al celor din orășelul lui,—ori maca â deux tableaux... Ochii lui vagi, sticlesc de fericire când câștigă, încrunt când perde , nasul sau aquilin se încovoie și mai mult, sprîncenele’i cărunțite se sbârlesc, mânile și vocea ’i tremură .. Interesant afară din cale, umblă tot după câștiguri neoneste, e în stare să’și aproprieze chiar banii strânși la cagnotte. Și ceea ce este și mai condamnabil, nu se dă înapoi dinaintea oricărei măsluiri, fie ea oricât de scârbosă, și vai de naivul care ’i cade în ghiare. Atunci să ’i vedi mușchii feței cum se dilată și se contractă , ochii aci se fac mici ca de gâscă, aci mari ca ai uni vaci speriate... Un surîs rînjet ’i fluture pe buze, ’i crisperă fața, și atunci. o ! atunci nu poți nici se ’i mai privesci măcar !...................................................... ’L cunosceți bine, voi toți, cari vă petreceți nopțile dinaintea mesei verde, în aerul infectat de fumul tutunului. De câte ori dimineața, când zorile au început se se reverse, nu v’ați despărțit de dînsul, strângându’i mâna cu pritenie și șoptindu’i: „la revedere“ v’ați îndrumuți spre casă umblând pe eonă poteci, cu ochii încercănăți și duși în fundul capului, cu mintea turburată, cu coscliița îndobitocită, cu inima strânsă de durere, cugetând că mâine va trebui să luați predatorie pânea pentru soția și copii voștrii, ori cu inima săltând de bucurie cugetând că ați amjpoi“af--buzunărit! pe românească verde—pe vecinul cu câteva sute de lei. ’L cunoscețî, ’1 evitați și cu tóte astea ’1 căutați, ’1 vorbiți de roți și ve temeți de el. k'puneți’mi, cugetat-ați vre-vă dată că el vă... fură..., că voi vă furați unul pe ---------- Mimim ------------- întrunirea de la Dacia Eri pe la orele 2 p m. a avut loc în sala Dacia întrunirea de protestare în contra legei maximului. Sala teatrului nefiind destul de mare, publicul numeros staționa prin coridare, prin grădină și pe stradă. De remarcat era mulțimea cea mare a comercianților, industriașilor și căruțașilor. D. P. S. Aurelian vorbi de circulara D-lui L. Catargiu către prefecți, în care li se spune că criticile îndreptate contra legei maximului sunt false. Dovedesce că D. Catargiu habar n’are ce a scris în circulară, căci nu se potriveșce cu textul legei și cu expunerea de motive. Citeză mai multe exemple între care și acela că circulara spune că legea ce se prezintă ,e veche, pe când expunerea de motive a legei zice că e nouă. D. Gr. Alexandrescu (tăbăcar) vorbeșce de agitația ce s’a început în contra legei maximului și insistă asupra faptului că comercianții au convocat pe reprezentații naționali Capitalei, și din 21 nu s’au prezentat decât 4, și aceștia au venit numai ca se le facă grație. Singurul care s’a purtat corect este D. Demetrescu-Mirea care s’a declarat contra legei (aplause). D. Gr. Cantacuzino directorul farului „Voința Națională“ ține un lung și substanțial discursul arătând primejdia ce guvernul actual aduce prin legea maximului. Critică arta din lege și arată că industria nostrá urmează a fi dată pe mâna streinilor. Apoi analizează pe larg taxele ce se pun pe obiecte care înainte nu se taxau (api). Se taxează însă obiectele de prima necesitate pentru alimentația celor săraci. D. Cantacuzino termină îndemnând pe cetățeni la agitație până se va retrage legea. D. A. Fleva spune că legea maximului este numai arvuna pe care o iau ciocoii de la cetățeni. Mâine vor veni cu nouă impozite percepute de Stat. Legea maximului are trei părți: fiscală, economică și politică. Partea fiscală este când înzecește taxele. Partea economică este că ruinează industria națională. Partea politică este că agenții guvernului vor sta la căpătâiul cetățeanului pentru a-i executa la încasarea taxelor. D. Fleva face apel la cetățeni ca să numească o comisiune care se redacteze un memoriu; apoi Dumineca viitoare să se întrunască din nou căci numai astfel vor scăpa de acesta lege care este un adevărată robie. D. G. D. Palade începe prin a critica sistemele de impozite directe arătând cât de reü sunt alcătuite, apoi critică impozitele indirecte care constitue o mare injustiție, căci apasă asupra celor săraci. Atinge câteva articole din lege arătând cum sunt de apăsați micii comercianți, industriași, căruțași, etc Spune că guvernul actual este capul unui corp pe care au început să apară pete cadaverice. * Se alege o comisiune de cinci comercianți cari să se prezinte la d. Catariu spre a ’i pune în vedere primejdia ce formază legea maximului și se ceară a fi retrasă. Astăzi la ora 12 comercianții se vor întruni la Sf. Gheorghe și de acolo vor pleca la Cameră. Cronica Științifică Foc de artificie cu cuje de portocală Celulele platelor sunt laboratóre miraculose unde amidonul, zahărul, materiile grase, sunt formate sub diferite forme. Corpurile grase se găsesc mai ales, fie pe caja fructului, sau, de multe ori în sămânță. Coiza, inul, nuca, migdală, furniseza uleiese întrebuințate la alimenațiune, la lumină sau la industrie. Punerea în evidență a uleiului mig mm dalei se póte face întrun mod original la sfirșitul unei mese . Se tac un sfert de pară în așa mod încât sa imiteze capătul unei luminări. Se tac Intr’un migdală un mic cilindru și care serveșce lumînărel de fitil. Cu ajutorul unui chibrit se dă foc migdalei, care arde câteva minute cu o flacăre albă forte luminose, scoțând puțin fum. Când cineva judecă că experiența a durat destul de mult, pentru cea mai mare distracțiune a musafirilor se pote pune sfîrșit înghițind luminarea. Se pote reuși tot așa de bine cu o bucată de mică. In afară de aceste substanțe supranumite ulei gras se găsesc în număr mare plante cu principii odorante cari se numesc esențe. Esențele sunt obiectul unui important comerț, cari fac bogăția departamentelor de Sud ale Franței. Sunt plante din regiunile tropicale, cari în momentul când bobocul se deschide, produc o cantitate considerabilă de esență. Luați o bucată de cuje de portocală—sau de lămâe — țineți-o la câteva centimetri depărtare de flacăre, și veți avea o frumosa flacăre de artificie în miniatură. EDIȚIA II ULTIME INFORMAȚIUNI Candidatul partidului conservator pentru scaunul colegiului I de Senat din Olt, în urma încetărei din viață a maiorului Munteanu, ed. Dimitrie Polichron, fost liberal iar actualmente președinte al consiliului permanent de Olt. Alegerea va avea loc la 22 Aprilie curent. —x— D. Aureliu Turca, absolvent al facultăței de drept din București, a publicat, sub titlul , Schițe juridice, o lucrare interesantă în care studiază cestiunea «Hemaiitos—atului» și a «dublei naționalități.» —x— Anul la 10 ore dimineața miniștrii s’au întrunit ln consiliu la ministerul de interne sub presidenția d-lui L. Catargiu, președinte al consiliului. —x— Lupta spune, că ieri Duminică 4 Aprilie toți birjarii din Iași s’au pus în grevă din pricina numeroaselor vexațiuni ce suferă din partea agenților administrației ieșene. —x— La teatrul Dacia, trupa de operetă sub conducerea artistică a d-lui Gh. Stephănescu, va da, Marți 13 Aprilie curent, o representație extraor- FOIȚA DIARULUI «ROMÂNULU» 52 Mizerie Regală DE SOILIESF'.b'G H Avu un moment de bucurie nebună. Regina nu’l ura prin urmare! Regina ’I ordona sa rămână! Fără îndouiala, totul se va arangea. Falsitatea acestor acusațiuni absurde va fi necunoscută, și după acestă furtună de geloșii acumulate, cerul se va lumina ; viața între doui, acestă viață atât de inocent intimă, va reîncepe, și harmonii mai noui, mai suave, de-uă țesătură magică ,l-ar înfășură. Vai! Țilele urmară mai triste, mai agitate. Pe pianul părăsit, în loc de partituri erau îngrămădite diare, agresive, ariciose, perfide, și fiece curier aduceau o nouă durere. Lavrik, cuprins de necesitatea de a pleca, enervat de mișcarea legânătare a gondolelor, umbla prin miile strădulețe populare, făcea turul gradinelor publice, se găsea, fără să scie cum, la extremitatea opusă a orașului, la Ghetto Nuovo, și reîntors la hotel, ocolia fețele curiose, obosit de a fi urcat și scoborit de atâtea ori treptele nenumăratelor poduri arcuite, ce arunca pe pat, și, cu creierul plin de durere, cu inima tintă și amărică prin ferestrele deschise privin clopotnița de la San- Giorgio-Maggiore, număra coloanele de marmură sub acoperișul ascuțit, și timpul făcându-se ploios, aerul era umed, orizontul întunecat, și melancholia apelor infinite prelungea melancholia cerului nouros. — Colea, aprope de tot de mine din causa mea, regina suferă, și nu pot să ’i cer iertare, se gândia el. A o vedea, nu mai puțin de un moment ! Oh! a’i săruta mâna ! Și de-uă dată simțită dorință arbătare d’a apuca acastă mână diafană și încântarare, d’a o duce la buze, nu ca îndrăgostit, ci ca sclav, d’a se arunca în genuchi d’înaintea acestei regini profanate, d’a face pentru ea ceva fără înțeles. —• Der da, dér da, o iubesc. Și că tandrețe fără margini ’I pornia In mod dureros din inimi spre buze, și Intr’un sărutat inesprimabil ar fi vrut să o imprășcie toată cu lacrămile sale... Dor d’înaintea streinilor, d’înaintea chiar a doctorului, care avea milă de dânsul, sta nepăsător, picând numai doctorului : „Déca regele nu intervine, ínsemneza acésta că crede în acele istorii ridicule de spionagiu politic ? Cu toate acestea este drept, este inteligent, și la sosirea’i aci ’i voia proba în destul nevinovăția mea“. Da, Lavrik îl aștepta pe rege, dar pentru a’i spune că pleca, deorece simțea că din toate punctele de vedere devenise necesară plecarea-i, dar pentru a citi în ceaia lui că nu credea acusațiunile aduse contra reginei. Intr’aceea, regina nu mai eșia. Avea dese accese de friguri intense, cari o lasau foarte slăbită, în neputință d’a se mișca. Și era uă binefacere pentru dânsa acest fel de paralisie a membrelor care o făceau prisonieră în camera ’1, deorece cum ar fi putut vedea acum pe Lavrik ? Ceva înfricoșător se ridica intre dânșii , dragostea’I cea castă ’I fusese desvelită cu brutalitate, dată în vileag, răpită din inima ei, murdărită și batjocorită !... — De ce ’mi au făcut acesta ? Și ce roii le-am produs, că se năpustesc cu toții asupra mea ? Astfel plângea ea in nopțile’I fără somn. Ah Lavrik! De ce mi’la lăsat să plece, când a rugat’o să’i dea drumul ? Acum avea să’i mai vină durerea acestei despărțiri. Și totuși simțea u o consolație trecătoare, sosindu’l aproape, auijindu- pașii și, din când în când, vocea. La scrisorile pline de blândețe ale regelui, răspundea cu energie contra miserabilităței acelora care o atacau. «Și tu, protectorul, soțul meu, -i lași pe omenii aceștia să vorbiască ? Și rabi ca el să mă învinovățască în Yasna ? Ce batjocură ! Nu, Lavrik nu va pleca înainte de sosirea tea aci ? trebuie să ’i primescl ; trebue să se puta apăra ! Am cerut ca el să râmână și va rămânea !» Cu uă zi înainte de sosirea regelui sosiră în Veneția prințul de Waldstett cu soția mea și traseră—fără ca regina să suie— la un hotel învecinat. Aduseseră doui medici alieniști. Princesa-mamă, care nu încetase se vaste de rătăcirile fiică-sei, hotărâse că acesta este bolnavă de nervi și că numai medicii ar putea-o readuce la minți. Nu se Indouia, ca gineri sCu va fi gata să împărtășască acestä părere.... ....Gondola cu trei vâsle a regelui apărea pe canalul cel mare pe la ora trei după amiedi, plutea în partea stângă spre podul de la rio dei Greci și se opresce d’Inaintea hotelului. Se adunase mulți curioși. La uă ferastă d’asupra porței de intrare apăru scârbasa față a Anei Bovitz, trădată mulțumire drăciască. Fără a saluta pe cineva, intră în hotel regele care era înbrăcat civil în haine negre. (Va urma). HH