Romănul, noiembrie 1897 (Anul 41, nr. 828-851)
1897-11-08 / nr. 834
ANUL .uAI.4 cAl.aI íTüA^. No. 33.4 VOEȘTE ȘI VEI PUTEAI ABONAMENTE In totă țara 80 lei, pe an —pe 6 luni 15 lei—7 lei 5,0 bani pe 3 luni. Pentru preoți și învățătorii sătescii 20 lei pe an.— In streinătate 40 lei pe an. Amintitiri. Pag.IV 50 bani linia muunciuri. Pag. III 2 lei linia. II 3 lei linia. Pagerisorile^HOfrancate se refasa.V ■ U îs* | •* ______ nepubUcate se ard Articole Póndat în 1857 de C. A. ROSETTE. Mandatele și corespondențele privitoare la redacție se vor adresa personal^d-lui Vintilă Rosetti Director : Plai C. * l«TTI Ignobili si desgustatori S tf k\ \:jt ministru de Jösütie Românul oficios Tocmeala Drapeliștîlor Um EXEMPLfcB IO BlUi... Ignobili șl dés&ísttftörl Sublinia: „ceva de rușine“ Dreptatea reproduce câteva rînduri din Românul prin cari spuneam că „îndărătnicia drapeliștilor ne face a crede că pentru moment, o înțelegere este imposibil de stabilit“ și că„ nu se continuă cu tratările, ar fi o pierdere de timp inutilă și o paralizăre a acțiunei guvernului, mai mult, ar fi din partea sa o probă de slăbiciune“. Dreptatea vede în acest articol un ce desgustător care este că „guvernul n’are slugă mai zeldsă decât pe... diaiul Românul, * care are o atitudine ignobilă“ și încheiă spunând: , „Ce rușineștii așa ! „Să ajungi slugă la dârl<agă lă vreme de bătrânețe să fii mai Sturdzișție cât Sturdza și tóte acestea pentru o biată subvenție. “ Trăim într’o lume cu totul alta decât a redactorilor Dreptățel și de aceia nu ne putem servi de epitete țigănesci ca cele de mai sus. Trăim ,într’o cuime' în care bacșișurile, sub formă de subvenție, ne sunt necunoscute și de aceia nu putem discută, pe acel tărîm cu fostul ministru de interne, care să vede că era susținut de unele $iare numai pentru că le dredea o biaUl subvenție. D-nu Fleva trebuie să scie că am susținut guvernul liberal și pe când era d-sa în guvern și dacă ar fi sincer, ar putea spune redactorilor șei cui dedea subvențiuni. D-na Fleva nu înțelege însă că poci susține un guvern, fără a fi plătit, cum e cașul. Românului„ căruia nu numai că nu i s’a dat subvenție de guvern sau‘ amicii sĕi) dar nu-i s’au dat nici chiar anun Cirnla, cari prin legi votate de Corpurile Leguitare trebuia sĕ i se dea. Cea ce ni să da sub tóte guvernele conservatore, conform legei, mi s’a luat, în scop de economie desigur, atât sub guvernul liberal înainte de 1886, cât și sub actualul guvern. . Și cu tote acestea suntem mai sturdziscl decât d- Sturdza. Resfilata ce o primim e satisfacția morală, stima sincerilor liberali. Acesta n’o înțelege d. Fleva și n’o póte pricepe Dreptatea. E o cestiune de e Micuți e, pe cari o înțeleg cei cari n’au fost crescuți la scala bacșișului. Asemenea cestiuni nu se discută, se simte nu se simt, trecem deci înainte. Organul d-lui Fleva într’uni alt articol, exclamă : „Unde sunteți umbre nefericite ale lui Ion Brătianu, cari vați muncit a interneca partidul liberal, să vedeți soarta lui încredințată în mâini așa de netrebnice, și murdare și pe copii voștri amestecați în acesta promiscutate. “ Răspundem : Da, copil lui Ion Brătianu sunt alături de aceea cari n’au părăsit un moment pe Ion Brătianu, alături de aceia cari nl’aG Sprijinit când eră tare și măre, cari nu l’au părăsit, când nu se mai găsea în totăl era un colegiu electoral care să’l alegă, și când se cerea darea sa în judecată. Da,, copii lui C. A. Rosetti sunt într’o promiscuitate, unde se află : Deputații cari s’au retras în 1884, cu C. A. ,Rosetti din Cameră cerînd libertatea presei, ca D. Gianni, Gr. Giannni, P. Buescu, I. Bibicescu, etc. Ei sunt într’o promiscuitate cu aceia cari au votat pentru colegiul unic,, ca Q. Nacu, G. Buicliu, N. Dimancea, Ș. Bechianu, V. Trșian Valerian, N. Ionescu, etc. .. , ,, El sunt alături de Comitetul de redacțiune al Romnânudui format de C. A. Rosettti în 1884, care se compunea din: I. Bibicescu, D. Gianni, Gr. Gianni, G. Baladi, P. Buescu, etc. Ei sunt alături de Jaceta Carl dupe mortea lui Rosetti se grupase în jurul Românului. • V ~ . ■ 1 • ) , 3 ț v <ți t Da, copil lui Brătianu, nu sunt în rândurile acelora cari cerau darea în judecată a lui Ion Brătianu , nu sunt alături de d. Fleva cari ’și dase mână cu conservatorii și arunca asupra lui Ion Brătianu cele mai josnice insulte. Da, copii lui Rosetti nu sunt la Drapelul, nu sunt cu d-nii Aurelian, E. Costinescu, E. Porumbaru, C. Demetrescu, cari ,deși erau în parlament la 1884, n’au votat colegiul unic, n’au ridicat vocea pentru libertatea presei. Nu sunt alături de d. Lascar raportorul legei electorale, calificate de C. A. Rosetti. Ca temelia corupței și imoralităței, ci sunt alături de d. Nacu și D. Gianni, propuiorul și raportorul legei libertatei individuale, din 1881. Acestea sunt fapte netăgăduite și mărturisite de noi. Pote d. Fleva ar găsi măr, logic da un democrat să fie în râpcrurile unde se numără numai adversarii declarați al lui C. A. Rosetti,vrăjmașii de odinioră al colegiului unic, susțiitorii imoralităței și corupțiunei. Bărbații cu bun simț ■politic vor înțelege însă că locul nostru este acolo unde se întrevede posibilitatatea realisărea unei părți, cel puțin din revendicările democrației. Cât timp gruparea democratică, din partidul liberal, va susține pe d. Sturdza, nu ne vom despărți de ea și vom fi mai sturdziști decât d. Sturdza. Independența nostră nu vom încătușa-o câtuși de puțin, nici slugă la nimeni nu ne vom băga, lăsând acel rol altora, cari îl pot îndeplini mai bine, acelora cari au dat sau primit subvențiuni. La 1885, d. I. G. Bibicescu primind sarcina de primredactor al Românului, încheind scrisorea sa, amintind urmatorele sfaturi date de G. A. Rosetti tinerime! sfaturi pe cari le considera ca programul nostru, al celor de la Românul: „Spune, tinere române, țărft sfială, cea mai afundă silabă a inimei tale, crede în scânteie divină ce este în tine : urmeza geniul epocei, steaua română numai, lucrază cu mâinile și cu sufletul tou numai; arată-ne ideile ce nasc în mintea ta , ascultă și stimă pe tot omul și nu îngenuchiă înaintea nimănui“. Așa am fi procedat cu toții. Lucrăm cu sufletul și cu mâinile nostre numai, spunem cea mai afundă silabă ă inimea nostre, ascultăm și stimăm pe liberalii încercați și cu mai multă experiență și fiu îngenuchiăm înaintea himănui, nici chiar înaintea d-lui.. .Fleva. Drept răsplata primim singura subvenție demnă de un om ce se respectă ...consciința împlinirei datoriei. V. Rosetti. SKC30S5-W‘9»' , Noul ministru de Justiție Tratativele cu di$i deriței s’au întrerupt,cele ce potvedeam s'a întâmplat și cete ce cerem s’au îndeplinit. Scriam la 7 ianuarie. „A se continuă cu tratativele qurft o pierdere de timp inutilă. E de datoria guvernului a merge înainte; sprijint de amicii sM, cari constitiesc majoritatea , parlamentului si să complecteze locul rămas, vacant, in cabinet, cu unul din amicii sei, înainte de redeschiderea Camerilor CÍ. Acesta s’a făcut. S’am întrerupt tratativele si arfi se va anunța Camerilor, că d. G. Paladi a fost numit ministru al justiției si guvernul merge înăinte. SAMBATA si DUMINICA 8 -9 NOEMBRIE (20-21) Noembrie 1897 ... ’LIMIL—OT——a— LUMINEAZĂ-TE SI VEI FI INTREMAXATE ținujcturile se prictisc la PARIS d-nn Lorette rue Daumartin 51.-Navas >3 place de la Bourse, lonce 31 lei* rue Fault Monmnmrte.—Adam 37 me de Vaucance ! ru-aatot):. g, *1 euul&îui ;.st> IN GERMANIA-ta d-ai Mosse. Beriu, Munich, Liepzig-Steiner (Hamburg, Bei i3) și d-nnu H. L. Double Frankfurt. ZURICH Rudolf-Mossa, Ra GENEVA ;. la Hisseast ein & V.ogler. , a'ISTRIA, Viena, Rudol* Mosse I. Seiler•IV ta -Sukes, Wollzeile 6—8 Vlena. j . , -;••••.... /J- , €»|V V\ 3edá$tfp' ,șî J4 tVÍtifm\l£?*A l) cRraflu iSțavroyoleos No ,T(>, *■! Chitanțele emise în numele ziarului Românuli spre a fi • / vor purta semnătura d-lui V. Rosett!. . . 1 r-r 1 rrf otrmi -t»ot (fR OVOTSg ntiSftW" Tratările de împăciuire Din tratările urmate se vede că drapeliștii au eșit din atitudinea ce luaseră. Până acum pretindea că nu au părăsit partidul liberal și ca sunt numai un element mai democratic. Acum au cerut să fie recunoscuți ca grup separat și sa trateze cu d. Sturdza ca de la putere la putere. Ei n’au mai vorbit de fusiune ci de alianță. Au pus apoi ca basă a tratărilor să li se dea ministrul de interne, pentru d. Lascar, condiție fără de care nu ceddză. Clubul și ziarul nu se vor desființa. Liberalii au primit chiar în asemenea condițiuni, a trata dar n’au cedat în ce privesce ministerul de interne, pe care, ca , și cel de externe nu îl pot da aurelianiștilor, înțelegerea în acestă privință, ,■ nu s’a putut stabili. Sâmbătă la 4 ore, drapeliștii . si,au întrunit la clubul lor, unde ’ d-nii Aurelian și Lascar, au dat sumă de resultatul tratărilor. D. D. Gianni deși invitat, n’a asistat la acea întrunire. Din cele ce am putut afla Strra bâtă sdră, împăcarea era privită ca imposibilă. D. Fleva mai păstrăză dre cam ilusil. . Dreptatea, publică o listă ministerială, în care portofoliul de întrepnet ar fi dat d-nului Fleva și spune că acea“ listă până în mo,mțntul de față e numai o fantesiii. Fantesia ar putea însăi să decide o realitate, pentru fostul ministru de interne. „Românul“ oficios Timpul, mai cuviincios decât Dreptatea nu recurge la argumentul subvenției, dar vedem nou a d-lul D. Sturdza, în cele scrise de noi. Confratele nostru pretinde că „prin Românul guvernul de aici spune de multe ori ceea ce găsesce, imprudent să publice în Voința Națională“. Timpul se înștiră. N’avem nici o legătură cu membrii guvernului actual. Relațiunile directorului nostru se mărginesc la un schimb de saluturi când îl întâlnesc e, și o singură dată a asistat la o consfătuire intimă, ca simplul spectator. In tot timpul vacanțelor parlamentare, nici d. V. Rosetti, nici vre-uni redactor al Românului n’a văjut sau a comunicat cu vre-un ministru, fie direct, fie indirect prin alte persone. Aprecierile nóstre, departe d’a fi ale d-lui Sturdza, n’au putut deci nici fi făcute sub influența impresiunilor resimțite , în cercurile oficiale. Am judecat, în cabinetul nostru, cu aceiași logică pe ‘,care o are și Timpul. Sciind că nu o cestiune de principiu desparte pe aurelianiști de guvernul actual, am spus că unii credem că se va renunța la meschine ambițiuni și că deci înțelegerea nu se va putea stabili. In asemenea împrejurări am exprimat credința că guvernul va merge înainte, astfel cum e compus, complectând numai locul rămas vacant prin retragerea drlui Djuvara. Crezând că o înțelegere, este, imposibilă, am sfătuit guvernul să fiu mai piarid timpul în zadar. Prevederile nóstre s' au realisat și vedem că nu e trebuință a fi in secretele guvernului, nici doar oficios, spre a face asemenea reflexiuni. Ca dovada, reproducem următórele rânduri din Tirupul, pe cari noi nu le vom atribui d-lui Spirdza :g w ^Teamă ne plesa cât si de data dată tratările de împăcăcăciune vor remâne fără rezultat. Când e vorba de idei, transacțiunile ți concesiunile mutuale se pot face, in vede■Íik ,i' y ' jj' V.VVI...) ' A<rea unei actuni comune ț cana fi e vorba însă de persane, împăcăriîe sunit anevoioase, căci ele nu se pot face decât prin ’ • ni ă' • .7 jertfe de amor propriu și de interese, cari lasăm urma lor împunsături veninase“. Acesta a fost și ideia nóstra și probabil d, Sturdzan a împărtășit-o de őre pe a mai stat la vorbă cu cei cari se interesau de persone, nu de idei. Putem asugura pe confrații noștri că Românul e tot atât de oficios ca și Timpul. V. B Tocmeala drapelista Tocmala drapeliștilor pare a nu fi reușit. ’ ' Din conciliabulele ce s’au urmat, se pote deduce că prețul cerut pentru sprijinirea guvernului, de către drapeliști, constă în 3 portofoliuri și ministerul de interne pentru D. V. Lascar. Despre principii nicî vorbă. S’ au realizat deci ceea ce prevedeam: .............. . . „N’a avut curagiul d’a renunța la meschine, ambițiuni, cari sunt o stavilă la unirea și unirea nu s’a făcut. Acesta este, până acum, ce am putut afla că s’ar fi petrecut in conciliabulele ținute filele acestea. ULTIME TELEGRAME Budapesta dil Ianuarie. Oficialul publică denpsiunea ministrului ungar, baronul Jósika de Pranyicka, care a fost primită. Baronul Banffy este însărcinat cu interimatul. Roma 11 Ianuarie. Un decret regal reduce dreptul de vama asupra griului de la, 7 franci și 50 centripe; la 5 franci, de la 25 Ianuarie pînă la 30 Aprilie. Florența 11 Ianuarie. Doua sute manifestanți s’au întîlnit ,pe piața Victor Emanuel strigînd „Jos impositele!“ Poliția . S-a răspândit și a făcut 6 arestări. i Procesul Boitceff Sofia, 10 Ianuarie. — Procesul Boitceff. — Lume puțină. Interogatorul martorilor dezvălue puține fapte noi.—Novelii declară că era beat în seara cînd s’a comis crima. Un doctor și un aghiotant al prințului afirmă că Boitceff n’a priit la palat în seara de 9 Aprilie. — 11 Ianuarie — Toți martorii resping complect i semipoixpu ...in iu.tijut^idioțele de p. sp. stabiil, lipsa lui.,Șoiic cff în fina iarinaei,. Procurorul epre pedeapsa ,cu moarte pentru h Boitceff, asemenea și ,pentru , Novelici: ,și liberarea lui Nicolae Boitceff. actullt în țT~ Curcanii pe vre-o treî'săpt ămânii' Gmea-. nii confratelui Gr. Ventura, ,o,cupă neîncetat afișul Teatrului Național. . Curcanii la Crăciun! Curcani la Anul Nou, Curcani la Bobotează și sf. Ion,și totuși ipublic, cui nu s’a săturat de mâncarea asta națională., de bucățele astea cari nu prea plapi Direcțiu-vneî teatrului, dar cari plac așș, de mult acelora cari. Când dau un franat la „gălărietî nu vor să vadă pe d-un poștesșg, în. r.plu dp marchiz, îndoindu-se pe spața, sau scobindu se in pas caldă, dar vor să' Vap^r..maî. bipe pe ..ad ^ ro^pî, în ro, Lri române representând pe spenă vidra ;^^ >ra pe cari ei îl cunosc, așa cum cari se întâlnesc la câ.^Lnă, pe stradă, la vre,o siu.dr? luppp) lor casnică, de holte^in viața socială, etc. , S'a de . atâtep. ..ofîn fi^ț la noî în țară nu există o opiniune;s aă nu se apreciaza. Pie.Șa d.Țui Veptura a arata lume Ip Țeatru gi.ba.pl la Cassă> 'în cât se distruge cu săvîrșire idea unor Înfumurați cu cunoștințe grozave în ale artei ,și CU; gusturi,rafinate, nu ale teatrului, că fgiele piese ,ofigi^ Aale'nu țr^ue să gț g^șiaso^ loc la teatrul nostru național. Dacă avem*Hanuri Conaki în cari te perd ea într’un.. han pustiit, apoi ,strem și Curțan, pari ne evocă gloria noistră xișvțională, și cam plap publicului. Deci o mai mare atenție pieselor originale. A 4L* —V> in 'CIAJ'** Sereno X Deputat al colegiului., al. 31ea de, Putna a fost ales d-nu N. Săveanu, profesor. X .Fn configid s’a ivit Mil. Curtea de,pompiuri și direcția căilor ferate care, de la 1883 nu mai trimite regulat socotelile sale. X D. G. Șendrea, efor al așezămintelor sf. Spiridon din Iași și-a retras dimisia. X D. G. Fsarcu și I. Dobrovici au fost numiți membrii în consiliul de administrație al regiei monopolului tutunurilor, în locul d-lor G. Sorescu și A. Io-116SC11. ; ■ i . .. : x D. Missail a fost confimat din ■ nou ,ca membru specel consiliu, pentru un period de 3 ani. X Se anunță apariția unei reviste „România militară“ care I va fi pusă sub direcția d-lui general Barozzi. X Conform legei pensiunilor funcționarilor,comunali,și județeni, la 15 ianuarie.^p vș face remanierea comitetului de pensiuni al primăriei (capitaleî. X. Candidat al partidului liberal pentru locul de deputat de la colegiul al .R-loi din T.Jiu este d. Dobronenu, iar al partidului conservator d. Cantarașescu, fost prefect sub conservatori. *.o.. ULTIMA OUA X .Astăzi la Cameră d. prim ministru a citit decretul prin care d. Paladi e numit ministru de justiție. X Majoritățile se întrunesc la 4 ore, la Senat. Mâine vom publica amănunte. * O UI