Romănul, noiembrie 1897 (Anul 41, nr. 828-851)

1897-11-08 / nr. 834

ANUL .uAI.4 cAl.aI íTüA^. No. 33.4 VOEȘTE ȘI VEI PUTEA­I ABONAMENTE In totă țara 80 lei, pe an —pe 6 luni 15 le­i—7 le­i 5,0 bani pe 3 luni. Pentru preoți și învățătorii sătescii 20 lei pe an.— In streinătate 40 lei pe an. Amintitiri. Pag.IV 50 bani linia mu­unciuri. Pag. III 2 lei linia. II 3 lei linia. Pag­­erisorile^HOfrancate se refasa.­V­­ ■ U îs* | •* ______ nepubUcate se ard Articole Póndat în 1857 de C. A. ROSETTE. Mandatele și corespondențele privitoare la redacție se v­or a­­dresa personal^d-lui Vintilă Rosetti Director : Plai C. * l­«TTI Ignobili si desgustatori S tf k\ \:jt ministru de Jösütie Românul oficios Tocmeala Drapeliștîlor Um EXEMPLfcB IO BlUi... Ignobili șl dés&ísttftörl Sub­linia: „ceva de rușine“ Dreptatea reproduce câte­va rînduri din Românul prin cari spun­eam că „îndărăt­nicia drapeliștilor ne face a crede că pentru moment, o înțelegere este imposibil de stabilit“ și că„ n­u se con­tinuă cu tratările, ar fi o pierdere de timp inutilă și o paralizăre a acțiunei gu­vernului, mai mult, ar fi din partea sa o probă de slă­biciune“. Dreptatea vede în acest articol un ce desgustător care este că „guvernul n’are slu­gă mai zeldsă de­cât pe... diaiul Românul, * care are o atitudine ignobilă“ și în­­cheiă spunând: , „Ce rușine­­știi așa ! „Să ajun­gi slugă la dâr­­l<agă lă vreme de bătrâ­nețe­­ să fii mai Sturdzișț­­ie cât Sturdza și tóte acestea pentru o biată subvenție. “ Trăim­ într’o lume cu­ to­­tul­ alta de­cât a redactori­­lor Dreptățel și de aceia nu ne putem servi de epitete țigănesci ca­­ cele de mai sus. Trăim ,într’o cuime' în care bacșișurile, sub­ formă de subvenție, ne sunt necu­noscute și de aceia nu pu­tem discută, pe acel tărîm cu­ fostul ministru de in­­terne, care să vede că era susținut de unele $iare nu­­mai pentru că le dredea o biaUl subvenție. D­-nu Fleva treb­uie să scie că am susținut guvernul li­beral și pe când era d-sa în guvern și dacă ar fi sin­cer, ar putea spune redac­torilor șei­ cui dedea sub­­vențiuni. D-na Fleva nu înțelege însă că poci susține u­n gu­vern, fără a fi plătit, cum e cașul. Românului„ căruia nu numai că­ nu­ i s’a dat sub­venție de guvern sau‘ amicii sĕi) dar nu-i s’au­ dat nici chiar anun Cirnla, cari prin legi votate de Corpurile L­e­­guitare trebuia sĕ­ i se dea. Cea ce ni să da sub tóte guvernele conservatore, con­form legei, mi s’a luat, în scop de economie desigur, atât sub guvernul liberal înainte de 1886, cât și­­ sub actualul­­ guvern. . Și cu tote acestea suntem mai sturdziscl de­cât d- Sturdza. Resfilata ce o primim e sa­tisfacția morală, stima sin­cerilor liberali. Acesta n’o înțelege d. Fleva și n’o póte pricepe Dreptatea. E o cestiune de e Mi­­cuți e, pe cari o înțeleg cei cari n’au fost crescuți la s­cala bacșișului. Asemenea cestiuni nu se discută, se simt­e nu se simt, trecem deci înainte. Organul d-lui Fleva în­­tr’uni alt articol, exclamă : „Unde sunteți umbre ne­fericite ale lui Ion Brătianu, cari vați muncit a intern­eca partidul liberal, să vedeți soarta lui încredințată în mâini așa de netrebnice, și murdare și pe copii voștri­ a­­mestecați în acesta promis­­cutate. “ Răspundem : Da, copil lui Ion Brătianu sunt alături de aceea cari n’au părăsit un moment pe Ion Brătianu, alături de a­­ceia cari nl’aG Sprijinit când eră tare și măre, cari nu l’au părăsit, când nu se mai găsea în totăl era un colegiu electoral care să’l alegă, și când se cerea darea sa în judecată. Da,, copii lui C. A. Rosetti sunt într’o promiscuitate, unde se află : Deputații cari s’au retras în 1884, cu C. A. ,Rosetti din Cameră cerînd libertatea presei, ca D. Gianni, Gr. Giannni, P. Buescu, I. Bibi­­cescu, etc. Ei sunt într’o promiscui­tate cu aceia cari au votat pentru colegiul unic,, ca Q. Nacu, G. Buicliu, N. Di­­mancea, Ș. Bechianu, V. Tr­­șian Valerian, N. Ionescu, etc. .. , ,, El sunt alături de Comi­tetul de redacțiune al Ro­­mnânudui format de C. A. Rosettti în 1884, care se compunea din: I. Bibicescu, D. Gianni, Gr. Gianni, G. Baladi, P. Buescu, etc. Ei sunt alături de Jaceta Carl dupe mortea lui Rose­­tti se grupase în jurul Ro­mânului. • V ~ . ■ 1 • ) , 3 ț­­ v <­ț­i t Da, copil lui Brătianu, nu sunt în rândurile acelora cari cerau darea în jude­cată a lui Ion Brătianu , nu sunt alături de d. Fleva cari ’și dase mână cu conserva­torii și arunca asupra lui Ion Brătianu cele mai jos­nice insulte. Da, copii lui Rosetti nu sunt la Drapelul, nu sunt cu d-nii Aurelian, E. Costines­­cu, E. Porumbaru, C. De­­metrescu, cari ,deși erau în­ parlament la­ 1884, n’au­ vo­­tat colegiul unic, n’au ridi­cat vocea pentru libertatea presei. Nu sunt alături de d. Lascar raportorul legei e­­lectorale, calificate de C. A. Rosetti. Ca temelia corup­­ței și imoralităței, ci sunt alături de d. Nacu și D. Gianni, propui­orul și ra­portorul legei libertatei in­dividuale, din 1881. Acestea sunt fapte netă­­găduite și mărturisite de noi. Pote d. Fleva ar găsi măr, logic da un democrat să fie în­ râpcru­rile unde se numără num­ai adversarii decl­ar­ați al lui C. A. Rosetti,­­vrăjmașii de odinioră al co­­­legiului unic, susțiitorii imo­­ralităței și corupțiunei. Bărbații cu­ bun simț ■politic vor înțelege însă că­­ locul nostru este acolo unde se întrevede posibilita­tatea realisărea unei părți, cel­ puțin din revendicările democrației. Cât timp gruparea demo­cratică, din partidul liberal, va susține pe d. Sturdza, nu ne vom despărți de ea și vom fi mai sturdziști de­cât d. Sturdza. Independența nostră nu vom încătușa-o câtuși de pu­țin, nici slugă la nimeni nu n­e vom băga, lăsând acel rol altora, cari îl pot înde­plini mai bine, acelora cari au dat sau primit sub­ven­­țiuni. La 1885, d. I. G. Bibices­cu primind sarcina de prim­­redactor al Românului, în­­cheind scrisorea sa, amintind urmatorele sfaturi date de G. A. Rosetti tinerime! sfaturi pe cari le considera ca pro­gramul nostru, al celor de la Românul: „Spune, tinere române, țărft sfială, cea mai afundă silabă a inimei tale, crede în scânteie divină ce este în tine : urmeza geniul epo­­cei, steaua română nu­mai, lucrază cu mâinile și cu sufletul tou numai; a­­r­ată-ne ideile ce nasc în min­tea ta , ascultă și stimă­ pe tot omul și nu îngenuchiă înaintea nimănui“. Așa am fi procedat cu toții. Lucrăm cu sufletul și cu mâinile nostre numai, spu­­­nem cea mai afundă silabă ă inimea nostre, ascultăm și stimăm pe liberalii încercați și cu mai multă experiență și fiu îngenuchiăm înaintea himănui, nici chiar înaintea d-lui.. .Fleva. Drept răsplata primim singura subvenție demnă de un om ce se respectă ...con­­sciința împlinirei datoriei. V. Rosetti. SKC30S5-W‘9»' , Noul ministru de Justiție Tratativele cu di$i deriței s’au­ întrerupt,­­cele ce potvedeam s'a întâmplat și cete ce cerem s’au­ îndepli­nit. Scriam la 7 ianua­rie. „A se continuă cu tratativele qurft o pier­dere de timp inutilă. E de datoria guver­nului a merge înain­te; spr­ijint de amicii sM, cari constit­iesc majoritatea­ , parla­mentului si să com­­plecteze locul rămas, vacant, in cabinet, cu unul din­ amicii sei, înainte de redeschi­derea Camerilor CÍ. A­­cesta s’a făcut. S’am întrerupt trata­tivele si arfi se va a­­nunța Camerilor, că d. G. Paladi a fost numit ministru al justiției si g­uvernul merge înăinte. SAMBATA si DUMINICA 8 -9 NOEMBRIE (20-21) Noembrie 1897 ... ’LIMIL—OT——a— LUMINEAZĂ-TE SI VEI FI IN­­TREM­AXATE ținuj­cturil­e se pri­­ct­i­sc la PARIS d-nn Lorette rue Daumartin 51.-N­avas >3 place de la Bourse, lonce 31 lei* rue Fault M­onmnmrte.—Adam 37 me de Va­ucance ! ru-aatot):. g, *1 euul&îui ;.st> IN GERMANIA-ta d-ai­ Mosse. Ber­­iu, Munich, Liepzig-Steiner (Hamburg, Bei­­ i3) și d-nnu H. L. Double Fr­ankfurt. ZURICH Rudolf-­Mossa, Ra GENEVA ;. la Hisseast ein & V.ogler. , a'ISTRIA, Viena, Rudol* Mosse I. Seiler­­•IV ta -Sukes, Wollzeile 6—8 Vlena. j . , -;••••.... /J- , €»|V V\ 3edá$tfp' ,șî J4 tVÍtifm\l£?*A l) cRraflu iSțavroyoleos No ,T(>, *■! Ch­itanțele emise în numele ziarului Românuli spre a fi • / vor purta semnătura d-lui V. Rosett!. . . 1 r-r 1 rrf otrmi -t»ot (fR OVOTSg ntiSftW" Tratările de împăciuire Din tratările urmate se vede că drapeliș­tii au eșit din atitu­dinea ce luaseră. Până acum pretindea că nu­­ au părăsit partidul liberal și ca sunt numai un element mai democratic. Acum au cerut să fie recu­noscuți ca grup separat și sa trateze cu d. Sturdza ca de la putere la putere. Ei n’au mai vorbit de fusiu­­ne ci de alianță. Au pus apoi ca basă a trată­rilor să li se dea ministrul de interne, pentru d. Lascar, con­diție fără de care nu ceddză. Clubul și­­ ziarul nu se vor desființa. Liberalii au primit chiar în asemenea condițiuni, a trata dar­­ n’au cedat în ce privesce mi­nisterul de interne, pe care, ca , și cel de externe nu î­l pot da aurelianiștilor, înțelegerea în acestă privință, ,■ nu s’a putut stabili. Sâmbătă la 4 ore, drapeliștii . si,au întrunit la clubul lor, unde ’ d-nii Aurelian și Lascar, au dat sumă de resultatul tratărilor. D. D. Gianni deși invitat, n’a asistat la acea întrunire. Din cele­ ce am­ putut afla Strra bâtă sdră, împăcarea era privită ca imposibilă. D. Fleva mai păstrăză dre cam­ ilusil. . Dreptatea, publică o listă mi­­nisterială, în care portofoliul de întrepn­e­t ar fi d­at d-nului Fleva și spune că acea“ listă până în mo,­mțntul de față e numai o fan­­tesiii.­­ Fantesia ar putea însăi să de­cide o realitate, pentru fostul mi­nistru de interne. „Românul“ oficios Timpul, mai cuviincios de­cât Dreptatea nu recurge la ar­gumentul subvenției, dar vede­m no­u a d-lul D. Stur­dza, în cele scrise de noi. Confratele nostru pre­­­tinde că „prin Românul gu­vernul de aici spune de multe ori ceea­ ce găsesce, imprudent să publice în Voința Națio­nală“. Timpul se înștiră. N’avem nici o legătură cu membrii guvernului actual. Relațiunile directorului nos­tru se mărginesc la un schimb de saluturi când îl întâlnesc e,­­ și o singură dată a asistat la o consfătuire intimă, ca simplu­l spectator. In tot timpul vacanțelor par­lamentare, nici d. V. Rosetti, nici vre-uni redactor al Româ­nului n’a văjut sau a­ comu­nicat cu vre-un ministru, fie direct, fie indirect prin alte persone. Aprecierile nóstre, departe d’a fi ale d-lui Sturdza, n’au pu­tut deci nici fi făcute sub in­fluența impresiunilor resimțite­­ , în cercurile oficiale. Am judecat, în cabinetul­­ nostru, cu aceiași logică pe ‘,care o are și Timpul. Sciind că nu o cestiune de principiu desparte pe aurelia­­niști de guvernul actual, am­ spus că unii credem că se va renunța la meschine ambițiuni și că deci înțelegerea nu se va putea stabili. In asemenea împrejurări am exprimat credința că guvernul va merge înainte, ast­fel cum e compus, complectând numai locul rămas vacant prin retra­gerea drlui Djuvara. Crezând că o înțelegere, este, imposibilă, am sfătuit guvernul să fiu mai piari­d timpul în z­adar. Prevederile nóstre s' au rea­lisat și vedem că nu e trebu­ință a­ fi in secretele guvernu­­­­lui, nici doar oficios, spre a face asemenea reflexiuni. Ca dovada, reproducem ur­­mătórel­e rânduri din Tiru­pul, pe cari noi nu le vom atribui d-lui Sp­irdza :­g w ^Team­­ă ne p­lesa cât si de data dată tratările de împăcă­­căciune vor remâne fără re­zultat. Când e vorba de idei, tran­sacțiunile ți concesiunile mutuale se pot face, in vede­■Íik ,i­­' y ' jj' V.VVI...) ' A<­rea unei ac­tuni comune ț cana fi e vorba însă de persane, îm­­­păcăriîe sunit anevoioase, căci ele nu se pot face de­cât prin ’ • ni ă' • .7 jertfe de amor propriu și de interese, cari lasă­m urma lor împunsături veninase“. Acesta a­ fost și ideia nós­­tra și probabil d, Sturdza­n a împărtășit-o de őre pe a mai stat la vorbă cu cei cari se in­­­teresau de persone, nu de idei. Putem asugura pe confrații noștri că Românul­ e tot atât de oficios ca și Timpul. V. B Tocm­eala drapelista Tocmala drapeliștilor pare a nu fi reușit. ’ ' Din conciliabulele ce s’au urmat, se pote deduce că pre­­țul cerut pentru sprijinirea guvernului, de către drapeliști, constă în 3 portofoliuri și mi­nisterul de interne pentru D. V. Lascar. Despre principii nicî vorbă. S’ au realizat deci ceea ce preve­deam: .............. . . „N’a avut curagiul d’a re­nunța la meschine, ambițiuni, cari sunt o stavilă la unirea și unirea nu s’a făcut. Acesta este, până acum, ce am putut afla că s’ar fi petrecut in conciliabulele ținute filele acestea. ULTIME TELEGRAME Budapesta dil Ianuarie. Oficialul publică denpsiunea ministrului­­ ungar, baronul­ Jó­sika de Pranyicka, care a fost primită. Baronul Banffy este în­­­sărcinat cu interimatul. Roma 11 Ianuarie. Un decret regal reduce drep­­­­tul de­­ vama asupra griului de la, 7 franci și 50 centripe; la 5 franci, de la 25 Ianuarie pînă­­ la 30 Aprilie. Florența 11 Ianuarie. Doua sute manifestanți s’au întîlnit ,pe piața Victor Emanuel strigînd­ „Jos impositele!“ Poliția . S-a răspândit și a fă­cut 6 arestări. i Procesul Boitceff Sofia, 10 Ianuarie. — Procesul Boitceff. — Lume puțină. Inte­­­rogatorul martorilor dezvălue puține fapte noi.—Noveli­i de­clară că era beat în seara cînd s’a comis crima. Un doctor și un aghiotant al prințului afirmă că Boitceff n’a pr­iit la palat în seara de 9 Aprilie. — 11 Ianuarie — Toți martorii resping complect i semipoixpu ...in iu.­tiju­­­t^idioțele de p. sp. stabiil, lipsa lu­i.,Șoiic­ cff în­­ fin­a­ iarinaei,. Procurorul epre pedeapsa ,cu m­oarte pentru h Boitceff,­­­ ase­menea și ,pentru , Novelici­­: ,și liberarea lui Nicolae Boitceff. actullt în­ țT~ Curcanii pe­ vre-o treî'săpt­ ămânii' Gmea-. nii confratelui Gr. Ventura, ,o­,­cupă neîncetat afișul Teatrului Național. . Curcanii­ la Crăciun! Curcani­ la Anul Nou, Curcani la Bobo­tează și sf. Ion,și totuși ipublic­, cui nu s’a săturat de mâncarea asta națională., de bucățele as­tea cari nu prea plapi Direcțiu-v­neî teatrului, dar cari plac așș, de mult acelora cari. Când dau un franat la „gălărietî nu vor să vadă pe d-un poștesșg, în. r.plu­ dp marchiz, îndoindu-se pe spața, sau scobindu se in pas ca­ld­ă, dar vor­­ să' Vap^r..maî. bi­­pe pe ..ad­ ^ ro^pî,­ în ro­, Lri r­omâne representând pe spenă vidra ;^^ >ra pe cari ei îl cunosc, a­șa cum cari se întâlnesc la câ.^Lnă, pe stradă, la vre­,o siu.dr­?­ luppp) lor casnică, de holte^in viața so­cială, etc. , S'a de . atâtep. ..ofî­n fi^ț la noî în țară nu există o opini­­une;s aă nu se apreciaza. Pie.Șa d.Țu­­i Veptura a arata lume Ip Țeatru­ gi.ba.pl la Cassă> 'în cât se distruge cu săvîrșire idea unor Înfumurați cu cunoștințe g­roz­ave­­ în ale­ ar­tei ,și­ CU; gusturi,rafinate, nu ale teatrului, că fgiele piese ,­ofigi^ Aale'nu țr^ue să gț g^șiaso^ loc la teatrul nostru națion­al. Dacă avem*Hanuri Conaki în cari te perd­ ea într’un.. han pustiit, apoi ,strem și­ Curțan, pari ne evocă gloria noistră xișvți­o­­nală, și cam­ plap publicului. Deci o mai mare atenție pie­selor originale. A 4L* —V> in 'CIAJ'** Sereno X Deputat al colegiului., al. 31ea de, Putna a fost ales d-nu N. Săveanu, profesor. X .Fn configid s’a ivit Mil. Curtea de,pompiuri și direcția­ căilor ferate care, de la 1883 nu­­ mai trimite regulat socote­lile sale. X D. G. Șendrea, efor al a­­șezămintelor sf. Spiridon din Iași și-a retras dimisia. X D. G. Fsarcu și I. Dobrovici au fost numiți membrii în con­siliul­­ de administrație al regiei monopolului tutunurilor, în lo­cul d-lor G. Sorescu și A. Io-116SC11. ; ■ i . .. : x D. Missail a fost confimat din ■ nou ,ca membru sp­ecel consiliu, pentru un period de 3 ani. X Se anunță apariția unei reviste „România militară“ care I va fi pusă sub direcția d-lui general Barozzi. X Conform legei pensiunilor funcționarilor,­­comunali,și jude­țeni, la 15 ianuarie.^p vș face remanierea comitetului de pen­siuni al primăriei (capitaleî. X. Candidat al partidului li­beral pentru locul de­ deputat de la colegiul al .R-loi din T.­­Jiu este d. Dobronenu, iar­­ al partidului conservator d. Canta­­rașescu, fost prefect sub conser­vatori. *.­­o.. ULTIMA OUA X .Astăzi la Cameră d. prim ministru a citit decretul prin care d. Paladi e numit minis­tru de justiție. X Majoritățile se întrunesc la 4 ore, la Senat. Mâine vom publica amănunte. * O UI

Next