Rondul, octombrie 1998 (Anul 6, nr. 1634-1660)

1998-10-10 / nr. 1642

CVț­ Frontierist la patru ani Un tânăr a fost prins pe Aeroportul Otopeni, în timp ce încerca să scoată ilegal din România un co­pil în vârsă de patru ani, informează Poliția de Fron­tieră. Mihai Stoicheci (29 ani), cu cetățenie româno­­canadiană, s-a prezentat, joi, la PCTF București- Otopeni, pentru cursa KLM, în direcția Amster­dam-Toronto. El era înso­țit de românca Mariana Munteanu (22 ani) și de un copil pentru care Stoi­checi a prezentat un pașa­port canadian pe numele Andrew Jordan Stoicheci, născut în 1992. în urma verificărilor, polițiștii de frontieră au constatat că băiețelul se numește Paul Alexandru Butnariu, are patru ani și este fiul lui Ci­­prian și Daniela Butnariu. Totodată, Stoicheci a de­clarat că a cunoscut-o pe Daniela Butnariu la To­ronto, în 1997. Aceasta i-a spus că are un copil în Ro­mânia, care i-a fost încre­dințat în urma divorțului și care locuiește la părinții acesteia, în Brașov. Deoa­rece Alexandru semăna cu unul din fiii lui Stoicheci, cei doi au stabilit să se fo­losească de pașaportul a­­cestuia și să îl aducă pe co­pil în Canada. Stoicheci este cercetat de poliție pentru fals privind identitatea. Retrageri - diplomatice la Belgrad Membrii misiunii di­plomatice române la Bel­grad nu au fost retrași, a declarat, ieri, Carmen Pod­­goreanu, purtător de cu­vânt ai MAE. Podgoreanu a precizat că ambasada României la Belgrad a in­format Bucureștiul despre retragerea personalului u­­nor ambasade occidentale, sugerând Ministerului de Externe să accepte reveni­rea în țară a membrilor fa­miliilor personalului neîn­cadrat. MAE român a ac­ceptat această sugestie, la 7 octombrie. sâmbătă, 10 octombrie 1998 pag. 3 "Universitatea Petöfi-Schiller este Petőfi Sándor toată ziua" • Apropierea fonetică Sándor - Schiller este un joc de copii • Excluderea limbii române va fi urmată de excluderea limbii germane în filiala Cluj • Bi-culturalismul, bun ca paravan pentru izolaționismul maghiar? Spectacolul “noutăților”politice, abil întreținut în ultimii nouă ani, a cultivat o percepție superficială din partea publicului și o in­capacitate de a urmări pe termen lung temele principale ale scenei politice. “Reforma” care durează numai trei săptămâni (cât timp rămâne la București delegația de negociatori ai FMI) are un frate geamăn în “patriotismul de trei zile” - ne-a declarat președintele PUNR, deputatul Valeriu Tabără. Domnia sa este îngrijorat de tre­cerea prea repede în uitare a ultimei gafe a guvernului Vasile: uni­versitatea bilingvă “Petőfi - Schiller”. Nici reprezentanții minorității germane nu sunt foarte convinși de avantajele cadoului căzut din cer în urma șantajului UDMR, o universitate pur germană la Sibiu, cu o denumire de complezență, care anunță o grabnică separare a lui Petőfi de Schiller. Dacă două din cele trei părți ale dialogului multicultural sunt nemulțumite de găselnița guvernului, este sigur că cea de-a treia parte le-a jucat o farsă? La această întrebare am încercat să obținem răspuns pe culoarele Parlamentului. Iată ce au consemnat corespondenții noștri: • Valeriu Tabără, președintele PUNR: “Jocurile se fac în afara Parlamentului” “Mi-e teamă că evenimentele ulterioare vor face repede uitată lovitura de forță pe care guvernul Vasile a dat-o Parlamentului în chestiunea învățământului în limba maghiară. Dacă “Ordonan­ța Ciorbea” care modifica discre­ționar legea abia votată, s-a blo­cat în mod lamentabil în ambele Camere ale Parlamentului, gu­vernul actual a recurs la o soluție în disprețul legii și al Consti­tuției. Numai un copil de gră­diniță s-ar fi putut înșela asupra intențiilor adevărate ale inițiato­rilor acestui proiect universitar maghiaro-german. Nici apropie­rea fonetică Sándor - Schiller și nici separarea celor două secții mono­lingve la Târgu Mureș și la Sibiu nu au dat de gândit mi­niștrilor CDR-USD. Realitatea este că UDMR încearcă să obțină un veritabil izolaționism cultural sub paravanul unor desiderate europene. Avem, astfel, în Ro­mânia, un “multiculturalism ori­ginal”, așa cum am avut și o “de­mocrație originală”, care nu face decât să ne îndepărteze de restul țărilor civilizate.” • Eugen Matis, deputat UDMR de Cluj: “Nu toate minoritățile au resurse pentru o universitate proprie” “Mie mi se pare mai mult propagandistică cererea unor colegi din grupul parlamentar al minorităților de a avea secții ucrainiene sau sârbe sau tur­cești într-o universitate multi­cultural. Este evident că nu toate minoritățile dispun de cadre și de potențiali studenți pentru a organiza o universi­tate proprie. Una este o mino­ritate de aproape dou­ă mili­oane de oameni și cu totul alt­ceva o minoritate de doar 30.000 de oameni. Nu este re­alist să punem pe picior de egalitate două mărimi care sunt în mod evident inegale. Eu nu mă aștept, de pildă, ca secția germană a Universității Petőfi-Schiller să fie la fel de puternică pe cât va fi secția maghiară. Eugen Mátis Wormas Wittstock, deputat din partea minorității germane. Secția de la Sibiu ar putea fi __ ________________ __________ ___«m l­d î­n limba fror. ___^ ^ * * Hp Q1lH 11 \ 1­76»rd­ f Qti 1 «=» romano-germana a “O universitate în limba ger­mană, finanțată de stat, nu este un lucru ușor de refuzat, chiar dacă se pune problema formării cadrelor didactice necesare și a concurenței relativ mici la secțiile în limba germană deja existente la Cluj sau la Timișoara. Eu cred că dacă acest proiect va prinde viață, în cele din urmă, secția de Sibiu a Universității “Petöfi- Schiller” va fi, probabil, una româno-germană. Nu știu dacă “Filiala Petőfi” de la Cluj sau de la Târgu Mureș va fi una româno­­maghiară sau va fi exclusiv ma­ghiară. Din declarațiile colegilor maghiari rezultă că ei ar dori să excludă limba română din viitoa­rea universitate de stat. Vreau să spun că acest gen de separatism educațional nu se practică în Europa, în Elveția sau în Tirolul de Sud, universitățile multicultu­­rale nu sunt exclusiv germane, ci au secții cu predare în limba italiană sau franceză etc. în orice caz, lim­ba de stat nu este exclusă dintr­­un centru universitar care este finanțat de la bugetul de stat”. Grupuj de Mihai POP și Andreea PASCU Consiliul Județean Sibiu Organizarea procedurii cererii de ofertă de preț pentru expertizarea,­­ conf. OGR 20/1994, modi­ficată și completată de OGR 67/1997, a unor clă­diri de locuit - clădiri unicat în fondul vechi construit cu valoare de patrimoniu cultural național, în lo­calitățile: Sibiu, Mediaș, Cisnădie. Sibiu: imobil: Str. Avram Iancu nr. 7, P+2E - 1011 mp P-ța Mică nr. 24, S+P+2E+M - 1311 mp P-ța Mică nr. 25, S+P+2E - 1602 mp P-ța Mică nr. 26, S+P+E - 1005 mp Mediaș: imobil P-ța Ferdinand nr. 18, P+E - 373 mp Cisnădie: imobil Str. Măgurii nr. 2, P+E - 92 mp. Ofertele se vor face la mp de clădire expertizată. Ofertele se primesc până la data de 20 oct. 1998, ora 12.00 la sediul Consiliului Județean Si­biu, Str. G-ral Magheru nr. 14, Sibiu. Informații suplimentare se pot obține de la Sen­iciul social cultural și locuințe al Consiliului Județean Sibiu, telefon 42.43.04 sau 21.77.33, int. 113. (619) anunța: CORESPONDENTA DIN KÖLN Proba de foc a Germaniei Ultimele declarații apă­rute în presa germană in­dică faptul că social-de­­mocrații nu vor putea face, cel puțin în primul an, schimbările promise în campania electorală. Ei au câștigat alegerile cu un program de reformă socia­lă bazată pe o modificare a fiscalității și pe un pact tri­partit pentru muncă și perfecționare. Electoratul așteaptă acum o reformă fiscală masivă, care să pla­că atât patronatului, cât și salariaților dar mai ales o scădere a ratei șomajului - considerată de comentato­rul cotidianului FRANK­FURTER ALLGEMEI­NE ZEITUNG, ca“probă de foc, chiar existențială”, pentru Cabinetul Schro­­eder. Știut fiind că reforma va fi dificilă și că există șanse de eșec, politicienii social-democrați au înce­put să-și pregătească elec­toratul pentru acest lucru. IerU (07.10.1998 - n.r.) Schroeder a anunțat că un­­control financiar al unei comisii formate din social­­democrați și “verzi” s-a soldat cu descoperirea, în bugetul federal pentru 1999, a unei “găuri” de 20 miliarde D.M. “Aceasta dovedește - a subliniat vi­itorul cancelar german - stilul neserios în care fosta coaliție aflată la guver­nare, a abordat problema economică”. Declarația sa a fost ur­mată, la scurt timp, de cea a lui Rudolf Scharping, șeful grupului parlamen­tar al social-democraților, prin care vechea coaliție aflată la guvernare a fost acuzată ca “a adus daune Germaniei, în domeniul stabilității financiare”. Desemnat pentru postul de ministru al Muncii, actualul vicepreședinte al I.G.Metal, Walter Riester, a atenționat că, “pe lângă riscurile așteptate, au apă­rut probleme suplimen­tare, care micșorează masa financiară de manevră pentru reformă”. Viitoare surprize de acest gen nu sunt excluse, președintele Partidului Social-Demo­crat, Oscar Lafontaine, declarând jurnaliștilor germani că social-demo­­crații se află “în stadiul de a căuta găurile din buget”. • Radu ANDRONE Târguiala de-a șomajul Administrația Compa­niei Naționale a Lignitu­lui a precizat, ieri, printr­­un comunicat de presă, că nu va putea să îi disponi­­bilizeze pe minerii de la Urdari, în baza Ordonan­ței 22 privind concedierile in minerit. Minerii pot fi trimiși în șomaj, dar fără nici o plată compensato­rie, pentru a nu se bloca locurile respective de muncă. Ortacilor blocați în subte­ran li s-a comunicat că Or­donanța 22 se aplică doar acelor salariați cărora nu li se poate asigura locul de muncă. Blocarea locurilor de muncă pe care le ocupă protestatarii ar pune în pe­ricol siguranța utilajelor din subteran, cred repre­zentanții CNLO. Grupul de mineri de la Urdari care a declarat greva foamei, la începutul săptămânii, își continua ieri protestul. Minerii cer să fie trecuți în șomaj. Aceștia au rămas blocați în subteran, refu­zând să iasă la suprafață, până la soluționarea cere­rilor lor. Minerii susțin, în continuare, că mina lor este nerentabilă. Sindica­tele miniere cred că pro­testatarii ar trebui să ac­cepte măcar varianta tran­sferării în cariere. Calendarul zilei Sâmbătă 1857 - începe con­strucția clădirii Univer­sității din București, după planurile arhitec­tului Alexandru Orăs­­cu (10/22). 1880 - S-a născut e­­piscopul greco-catolic Ioan Bălan (m. 1959). 1942 - S-a născut primul ministru al Ro­mâniei, Radu Vasile. 1946 - Conferința de Pace de la Paris aprobă pe articole Tratatul de Pace cu România. 1968 - A apărut săp­tămânalul “România literară”. 1992 - Se constituie Liga Profesionistă din Divizia Națională de fotbal. Duminică 1942­­­ S-a născut Alexandru Ion Herlea, ministru delegat pe lângă primul ministru pentru Integrare Euro­peană. 1947 - Crearea Or­ganizației Meteorologi­ce Mondiale (World Meteorogical Organi­sation - WMO), insti­tuție specializată a ONU (din 1951), cu sediul la Geneva; prin­tre membrii fondatori figurează și România. 1967 - A intrat în vigoare Tratatul cu pri­vire la “Principiile care conduc activitatea sta­telor în explorarea și folosirea spațiului cos­mic, al Lunii și altor corpuri cerești” (sem­nat la 27.1.1967 de URSS, SUA și Marea Britanie).

Next