Saptamina, 1984 (Anul 14, nr. 2-52)

1984-05-25 / nr. 21

Pentru a suta oară un dialog spiritual in „Amadeus“ purtat de RADU BEUG­AN si IRINA MAZANITIS In curînd premieră la Opera Română : „Orfeu“ si o invitație din partea lui POMPEI HARAS­­TEANU froli : Octavian­ Prof. STOICA PREDA GODEANU preocupat de problemele ecologice O „rimă“ perfectă biografia poetului în GEORGE VIRGIL STOENESCU ILEANA CERN­AT și FLORIN ZAMFIRESCU anunță premiera Teatrului Giulești „Anonimul Venetian“­­foto : Gh Slave­ MIHAEI.A KSAC CRI- Ziaristul MIRCEA JO­SAN vă invită la expo­­NEL a lăsat condeiul ziu­a sa de pictură pentru... a deschide o expoziție personală la Biblioteca „Mihail Sadoveanu“ OLGUTA LUPU, un ti- Ing. DÄNUT GUSA. un năr talent afirmat la pasionat al muzicii de concursul de pian de la operă Catanzaro din Italia O interpretă a folcloru- GH­EORGHE MULTESCU­lui autentic : MARIUCA in plin atac pe teren RADULESCU REALIZĂRI ALE CELOR PATRU DECENII DE LIBERTATE Unul dintre numeroasele lăcașuri de cultură datorat anilor libertă­ții noastre : OPERA ROMÂNA, instituție de prestigiu in peisajul cultural al țării. PRIMĂVARA CULTURALĂ BUCUREȘTEANĂ Acțiunea devenită tradițională. Primăvara culturală bucureșteanâ se înscrie intr-un vast program de manifestări dedicate aniversării 40 de ani de la înfăptuirea Revolu­­­ției de eliberare socială și naționa­lă, antifascistă și antiimperialistâ și a celui de al XIII-lea Congres al partidului. Ediția din acest an, IX-a, a fost gîndită de către Comi­­­tetul de Cultură și Educație Socia­­lista al Municipiului București, in colaborare cu uniunile de creație, ca o sărbătoare a artelor. In care tot ce este mai valoros în Capitală să-și dea mina ca intr-o imensă horă a bucuriei. Scopul acestor manifestări care se desfășoară pe platforme industriale, în săli de teatru, amfiteatre, licee și școli, uzine, in aer liber este acela de a stabili o legătură organică între cei ce muncesc și diversele forme ale culturii și artei. Sub semnul unui uriaș efort, artiști profesioniști și amatori, și-au unit forțele pentru ca „privighetoarea să evite“ intru slava zilei de mîine o odă a­­iber­­tății și demnității noastre. Prologul Primăverii culturale l-a constituit Concursul de creație și Interpretare a muzicii ușoare românești, „Bucu­rești ’84“. Realizată cu Centrului de îndrumare a sprijinul creației populare și mișcării artistice de ma­să, Școlii populare de artă, Radio­­televiziunii, Uniunii Compozitorilor și Comitetului municipal U.T.C., prezenta ediție a fost deschisă in primul rind tinerilor care bat la porțile afirmării, mai ales In do­meniul interpretativ. „Eroul" prin­cipal al secțiunii destinate creației muzicale a fost Bucureștiul cu tot ce are el mai frumos. Orașul, unde an de an, bătrînul Cișmigiu înflo­rește, unde Dîmbovița curge liniș­tită, unde fiecare stradă e un al­bum de amintiri, a fost pus pe note de compozitori­i consacrați, printre care, amintim doar pe cîțiva: Ion Cristinoiu, Edmond Deda, Marcel Dragomir, George Grigoriu, Aurel Giroveanu, Temist­cle Popa sau­ mai puțin cunoscuții Magda Boboc, Valeria Dogaru, Mircea Bădulescu și alții. Este de remarcat receptivitatea creatorilor față de o tematică apa­rent limitată, dorința ca Bucureștiul să aibă melodiile sale de neuitat. Au fost selectate din 80 de cîntece doar 18, care s-au caracterizat prin­­tr-o melodicitate deosebită, prin­­tr-un ritm antrenant. Ar fi de do­rit ca unele cîntece să devină șla­găre, dar trebuie să sesizăm, că nici de data aceasta, unele texte nu s-au ridicat la o cotă valorică înal­tă, că din nou, compozitorii noștri i-au ocolit pe poeți. Fiind vorba de creație, ar fi fost bine să se acor­de o mai mare atenție și calității versurilor. La secțiunea inter­pretare, am avut bucuria de urmări un număr de 23 de repre­­­zentanți ai „noului val", elevi sau foști absolvenți ai Școlii populare de artă, pregătiți cu seriozitate, avînd repertorii variante si adecvate vocii și volumului fiecăruia, de care, cu siguranță vom mai auzi. Ju­riul format­ din muzicologi, compo­zitori, scriitori, reprezentanți ai pre­sei și ai unor organizații a acordat la ambele secții obștești și diplome. Cu premiul I a premii fost distinsă compoziția lui George Gri­goriu, București, iubirea mea, pre­cum și interpreta Mirela Gheorghiu. Diplomele revistei .,Săptămîn»’ au fost acordate solistei Eugenia Dan și compoziției Magdel Boboc „Flori pentru pace“ pe versurile inspirate ale lui Ștefan Tcaciuc. București ’84 reprezintă o reușită care ne Îndrep­tățește să privim cu Încredere vi­itorul muzical al patriei noastre. Raluca tulbure contemporanilor, dotată cu trofeul „BUCUREȘTI". Cele patru faze de­­­­ desfașurare ale concursului pionieresc etapa de masă, inters­coli, pe sectoare și municipiu­­, au fost dedicate marilor aniversări istorice din perioadele respective. Finala pe municipiul București, desfășurată în cadrul acțiunii republicane Patrie română, față de eroi, a avut loc, intr-un cadru festiv, luni 21 mai 1984, in Aula Muzeului de Istorie a Republicii Socialiste România fiind dedicată marilor evenimente din anul acesta — aniversarea a 40 de ani de la revoluția de eliberare so­cială și națională, antifascistă antiimperialistă de la 13 August 1944 și și în cinstea celui de al XIII-lea Congres al Partidului Comunist Român. Pentru finala pe municipiu probele teoretice au fost cuprinse în două tematici intitulate sugestiv „eroicul august 1944“ și „40 de ani de mărețe izbinzi sub drapelul par­tidului", iar probele practice au constatat în creații literar-artistice proprii, arte plastice și muzică tî­­nără. Profesorul examinator Eugen Merghinescu a reușit să imprime concursului o înaltă ținută politico­­educativă și științifică, să mobilizeze întreaga asistentă la o participare activă în urmărirea tuturor probe­lor. • După o Întrecere palpitantă în care toate echipajele au dovedit o pregătire foarte bună, pe locul 1 s-a situat echipajul „Cireșarii“ reprezen­tant al sectorului I. • Concursul pio­nierilor bucureșteni s-a încadrat in același timp în suita de manifestări din „Primăvara culturală bucu­­reșteană“., Cristia maksutovici CĂRȚILE COPIILOR Ne aflăm în preajma Zilei de 1 Iunie, zi a copiilor lumii a căror sărbătoare coincide cu 35 de ani de la constituirea primelor detașamente de pionieri din România. Sub egida acestor două evenimente în viața tinerei generații se vor desfășura în București, ca și în Întreaga țară în­tre 27 mai — 2 iunie — „Zilele căr­ții pentru copii“. Zile în care con­semnăm bilanțul fructuos al activi­tății editoriale din acest domeniu, bilanț care cuprinde pentru perioa­da 1981—1983 apariția a 518 titluri de cărți pentru copii — într-un tiraj total de 28 milioane de exemplare apărute în limba română, în limbile națion­alităților conlocuitoare, în limbi de circulație universală. Să a­­dăugăm la aceasta în perioada co­respunzătoare a 2180 de titluri de manuale școlare cu un tiraj de 70 milioane de exemplare. Iată și alte cifre edificatoare. In ultimii trei ani Editura „Ion Creangă“ specializată în editarea cărților pentru copii, a scos de sub tipar 390 de titluri în­tr-un tiraj de 21 milioane de exem­plare, multe din aceste titluri fiind încununate cu diverse premii inter­naționale. Dincolo de cifre, oricît de impresionante ar fi acestea, revine situată calitatea cărții pentru copii. O calitate girată în primul rînd de testele întreprinse asupra unor cărți de noi înșine la vîrsta copilăriei, cărți precum ..Basmele românilor“, „Doi feți cu stea în frunte“, de Ioan Slavici. ..Legendele istorice“ ale lui Dimitrie Bolintineanu, „Nicușor“ de Al. Brătescu-Voinești. ..Osul de peș­te fermecat“ de Charles Dickens, „Hector Sevardac“ de Jules Verne — pentru a coi­ta doar din aparițiile ultimelor luni — ne-au înaripat nouă înșine gîn­durile copilăriei și avem toate temeiurile să credem, deși structura psihică a copiilor s-a schimbat substanțial, că asemenea cărți vor încînta și tînăra generație de astăzi. La aceste apariții se a­­daugă și o serie de lucrări origi­nale care au văzut în aceste zile pentru prima oară lumina tiparului, și a căror calitate este girată de prestigiul cărții de vizită a unor autori precum Gheorghe Șovu, Vic­tor Tulbure și Raluca Tulbure. George Sbârcea. Alexandru Mitru. haralambie lerea SPECTACOLELE OPEREI Astă seară deci premieră pe scena Operei Române : Orfeu de Gheorghe Dumitrescu. Conducerea muzicala a spectacolului aparține dirijorului Caro­l Litvin, in timp ce regia este iscălită de George Zahanescu, presti­giosul director de scenă ce debu­tează acum cu un spectacol pe pri­ma scenă muzicală a țării. Și cei­lalți realizatori, Hristofenia Cazaciu (decoruri si costuime), Stelian Olariu (maestru de pop) si Alexa Mezinces­­cu (coregrafia) sunt nume bine cu­noscute si de mult afirmate In pei­sajul teatrului nostru liric. In rolul titular tenorul Constantin Ene • Mîine seară cealaltă premieră a stagiunii in curs: capodopera mozar­tiamé Nunta lui Figaro, mariaj fe­ricit între inspirația ..soarelui muzi­cii“ și aciditatea replicii lui Beau­marchais. Sub bagheta dirijorului Cornel Trăilescu vor evolua de a­­ceastă dată Monica Teodorescu, E­­lena Grigorescu, Mihaela Agachi, A­­dina Iurașcu, Nicolae Urziceanu, Marcel Roșea, Constantin Gabor, Corneliu Fânățeanu . Duminică di­mineața, la ora 11, Coppelia, spec­tacol de referință în repertoriul ori­cărei trupe de balet din lume. In rolul titular va apărea, In debut, Carmen Anghelus alături de George Bodi­arciuc, Adrian Caracas, Roxana Bodiarciuc etc. Dirijor Carol Litvin - Duminică seară, de la ora 18, Madame Butterfly, spectacol ce va­­ avea în fruntea distribuției pe Elena Simionescu, Cerina Circa, Diaconescu, Lucian Marinescu. Florin Ba­gheta dirijorală este Încredințată maestrului Constantin Petrovici . Lunii 28 mai, ora 16, ciclul de Ca­podopere lirice comentate va conti­nua cu Oberon de Weber. Distribu­ția nu mai are nevoie de prezen­tări: Birgit Nilsson, Placido Domin­go, Hermann Prey. Dirijează Rafael Kubelic . Artistul emerit, Valentin Teodorian va fi protagonistul spec­tacolului cu Flautul fermecat de luni 28 mai, ora 18. Ca parteneri amintim pe Gerda Radher și Emilia Ciurdea, amîndouă in debut, alături de Pompei Hărășteanu, Constantin Gabor și Cristian Mihăilescu. Con­ducerea muzicală Lucian Anca • Marți 29 mai, ora 18, o reîntîl­­nire mult așteptată de melomani : mezzosoprana Elena Cerne­ in rolul titular din Carmen, alături de nume prestigioase ca Octavian Naghiu, Victoria Bezetti, Dan Zancu. La pu­pitru Carol Litvin . In plin proces de Întinerire a distribuțiilor, de în­tărire a calității lor, afișul de ba­let al Operei programează tot mai dese și mai valoroase debuturi. Așa va fi și în cazul spectacolului de miercuri 30 mai, ora 18, cu Lacul lebedelor. Vor debuta Doina Dăianu Mihaela Țigănuș și Tiberiu Almos­­nino alături de consacrații Aurora Rotaru, Ștefan Bănică, Gabriel O­­pincaru. Dirijează Cornel Trăilescu . Tot un debut de balet vom con­semna și duminică 3 Iunie In mati­neu cînd Carmen Anghelus va dan­sa pentru prima oară in rolul prin­cipal din Precauțiuni inutile alături de George Bodnarciuc. Adrian Gheorghiu și Gheorghe Anghelus­ Dirijează Carol Litvin , înainte In­să, vineri 1 Iunie, ora 18, revine pe afișul Operei Răpirea din serai cu Victoria Bezetti, Silvia Vo­iniea, Florin Diaconescu, Ștefănița Lascu și Marcel Roșea. Bagheta va aparți­ne dirijorului Lucian Anca POEZIE - BALET - MUZICĂ ___________________ CENACLU Pe data de 11 mai 1984, la ora 17, la Casa de Cultură „Petőfi Sándor“ din str. Zalomit nr. 8 a avut loc un spectacol de succes. Au­ participat elevi de la Liceul de Artă „George Enescu" — secția coregrafie — Bog­dan Golumbeanu (Arlechino) și sec­ția muzicală — Mihai Iordache la fagot, Eugen Popescu la xilofon pre­gătiți de Florin Goia de la Teatrul de Operetă. In sală au fost specta­tori de vîrste diferite... pină la co­pii, care s-au bucurat văzîndu-l e­­voluind pe micul „Arlechino“. Au participat alături de elevi și tineri, artiști de renume, îndrăgiți de spec­tatori ca: Ion Duțu, Nicu Constantin și Liliana Pagu. Mihai Babușcă — prim balerin la Opera Română din București, alături de partenera sa Mihaela Feher de la Teatrul „C. Tă­­nase”, cu emoție și sensibilitate, au alcătuit un cuplu viu aplaudat. Ruxandra Măgureanu a prezentat programul cu suplețe Folk-ul, în compoziție și eleganță­ proprie, cucerit publicul prin matrițerul de­­ la întreprinderea „Electromagnetica" — Gheorghe Dinu, acompaniat la orgă electronică de micul... Arlechi­no. Actorul Virgil Bojescu de la Teatrul de Operetă din București a citit poezii inspirat alese. Frumos !... Dorim un... va urma !... Coregrafia și regia spectacolului au fost reali­zate de Elena Teodorescu-Iancu. Au mai colaborat cu multă pricepere la sonorizare și lumini Adrian Preda (student Facultatea de electrotehni­că), la ilustrația muzicală Geta Huszti (de la Radioteleviziune), orașul CENTRALA „DACIA” re”. Pe suprafața Bucureștilor sînt răs­­pîndite cîteva centrale telefonice, care reprezintă atît pentru cetățeni cît și pentru instituții, întreprinderi, puncte de interes deosebit, gîndin­­du-ne la maxima importanță pe care a căpătat-o în viața cotidiană telefonul, aparatul Indispensabil al civilizației contemporane, fără de care relațiile interomenești nu mai pot fi concepute. Nici nu este ne­voie să mai stăruim asupra acestei realități, de care fiecare dintre noi este convins prin propria lui expe­riență. Vasta rețea telefonică a Me­tropolei românești a căpătat am­ploare cu fiecare an, iar diversifica­rea și înmulțirea centralelor pe aria sa a reprezentat un urcuș pe scara progresului. La această oră orice instalație de acest gen are totuși o istorie a ei, un început. La întreba­rea care a fost prima centrală te­lefonică automată din România, prin urmare din București, specia­liștii în telecomunicații ne răspund invariabil „Centrala Dacia“. De alt­fel o știe toată lumea. Se află în­­tr-o clădire de tip neoclasic româ­nesc cu trei etaje, cu un portal în ogivă deasupra scării principale, foarte arătoasă și la această oră, ușor de recunoscut pe Bulevardul Dacia nr. 45. De ce mă ocup acum și aici despre această întreprindere? Fiindcă, așa cum au fost informați beneficiarii serviciilor sale această instalație veche, care a funcționat timp de 57 de ani neîntrerupți iese la pensie, se retrage din activitatea­­ bogată și îndelungată, iar sarcinile pe care le-a îndeplinit trec pe ume­rii unei centrale noi, care se va numi la fel și-și va desfășura acti­vitatea într-un bloc utilat în același scop cu aparatură construită în țară. Inginerii Ion Neacșu și Boris Sto­­ian mi-au vorbit de meritele acestei, „pensionare“ intrată în serviciul pu­blic în anul 1927 și care acum pre­dă ștafeta cu „regret“ dar și cu demnitate noii sale înlocuitoare. Mi-am imaginat epoca intrării în circuit a primului bloc automatizat de telefoane din Bucureștii acelor ani, cînd bărbații purtau pantaloni reiați, jiletcă pepită, pălărie tare, guler și manșete de celuloid, fe­meile rochii lungi și pălării cu bo­ruri largi, mănuși albe pînă la cot. Epoca de tranziție dintre trăsurile­­taxi și automobilele-taxi, care șe­deau aliniate în fața Teatrului Na­țional de pe Calea Victoriei. Mi-am CONCURS PIONIERESC • In organizarea Consiliului munici­pal București al Organizației Pio­nierilor și a Muzeului de Istorie a Republicii Socialiste România, pe parcursul întregului an școlar 1983— 1984 s-a desfășurat ediția a II-a a manifestării politico-educative-con­curs Cinstire înaintașilor, omagiu imaginat sociale la lucrurilor suspine, i broșuri i cari la pic lungate ci rostit prin culegerea pentru a­­ celălalt ca la furturi de haos ș punde dui rie, N­ rec­e intre­ întreg sis și su­perb­ studierea de Reis­f­ociază m­i Neosteni­ti­vitatea acest dom bule sa a îngrijit umane și ei undelui ral. In ca­zim aici I slujitori f Bd. Dacia Mănăilă , Instalator crători și canismul ca instala trecerea a contrib mers al ne și in generații Cenaclul are o vec numără funcționea p sanitare d prima pas prof. univ cut­o amp lui N. Ion Antonescu pre Tudor Valentina versiuni limba frar ț Tudor Via­tru a fi Oproiu, C Pruneș. V conducător elide, Can­cer și Val Valeria O­magiei pe glifele un« identificat,a­proape un pul metal vede tunul O lume cu­­are apar toianul­ri asupra un nat de la a trăi Intr infinitul: i țigării tim­puri, un n destin pen­tonic lumi formulate, mersul Uri 2 PREMIEI (U.R.S.S.) Iuri Egorc imaginea : muzica : I ton­ Papar Alioșa­las Rulează la ghiu-Dej 2 CUSCRII Magheru 1 SAU DELI Magheru 2 Gh. Gheor­lodia (Șos. 12.06.88), E 65.49.45) ; TOARE (F (Bd. Gh. C Feroviar­­­ Modern () „Omenirea BATALIA slavia — 2 13 DE LA — 3 iunie ghiu-Dej ÎI IN FLĂCĂI ceafărul (I­FICUL IN U.R.S.S. - div“ (Bd. PROGRAM (dim.), COI — 28—31 ) (S.U.A.) — Doamnei 9 PIGOT (Fi Gh. Gheor) TOARCERE Victoria­­ I 16.28.79), giului 119­­ S.U.A. — Decembrie MENTUL 1 lea 13 Sept ga (Șos. I PIERDUT ș vorit (Drui LA MORI DE VIAȚA Griviței 13* lea Giuleșt: „PANA-AL golia) ; Ar 21.31.86) ; MULT (S.t trov 113 ; ) VRA (S.U.; 9—11 . 50.43 ROG ! (R.) Cosmos I

Next