Saptamina, 1984 (Anul 14, nr. 2-52)
1984-05-25 / nr. 21
Pentru a suta oară un dialog spiritual in „Amadeus“ purtat de RADU BEUGAN si IRINA MAZANITIS In curînd premieră la Opera Română : „Orfeu“ si o invitație din partea lui POMPEI HARASTEANU froli : Octavian Prof. STOICA PREDA GODEANU preocupat de problemele ecologice O „rimă“ perfectă biografia poetului în GEORGE VIRGIL STOENESCU ILEANA CERNAT și FLORIN ZAMFIRESCU anunță premiera Teatrului Giulești „Anonimul Venetian“foto : Gh Slave MIHAEI.A KSAC CRI- Ziaristul MIRCEA JOSAN vă invită la expoNEL a lăsat condeiul ziua sa de pictură pentru... a deschide o expoziție personală la Biblioteca „Mihail Sadoveanu“ OLGUTA LUPU, un ti- Ing. DÄNUT GUSA. un năr talent afirmat la pasionat al muzicii de concursul de pian de la operă Catanzaro din Italia O interpretă a folcloru- GHEORGHE MULTESCUlui autentic : MARIUCA in plin atac pe teren RADULESCU REALIZĂRI ALE CELOR PATRU DECENII DE LIBERTATE Unul dintre numeroasele lăcașuri de cultură datorat anilor libertății noastre : OPERA ROMÂNA, instituție de prestigiu in peisajul cultural al țării. PRIMĂVARA CULTURALĂ BUCUREȘTEANĂ Acțiunea devenită tradițională. Primăvara culturală bucureșteanâ se înscrie intr-un vast program de manifestări dedicate aniversării 40 de ani de la înfăptuirea Revoluției de eliberare socială și națională, antifascistă și antiimperialistâ și a celui de al XIII-lea Congres al partidului. Ediția din acest an, IX-a, a fost gîndită de către Comitetul de Cultură și Educație Socialista al Municipiului București, in colaborare cu uniunile de creație, ca o sărbătoare a artelor. In care tot ce este mai valoros în Capitală să-și dea mina ca intr-o imensă horă a bucuriei. Scopul acestor manifestări care se desfășoară pe platforme industriale, în săli de teatru, amfiteatre, licee și școli, uzine, in aer liber este acela de a stabili o legătură organică între cei ce muncesc și diversele forme ale culturii și artei. Sub semnul unui uriaș efort, artiști profesioniști și amatori, și-au unit forțele pentru ca „privighetoarea să evite“ intru slava zilei de mîine o odă aibertății și demnității noastre. Prologul Primăverii culturale l-a constituit Concursul de creație și Interpretare a muzicii ușoare românești, „București ’84“. Realizată cu Centrului de îndrumare a sprijinul creației populare și mișcării artistice de masă, Școlii populare de artă, Radioteleviziunii, Uniunii Compozitorilor și Comitetului municipal U.T.C., prezenta ediție a fost deschisă in primul rind tinerilor care bat la porțile afirmării, mai ales In domeniul interpretativ. „Eroul" principal al secțiunii destinate creației muzicale a fost Bucureștiul cu tot ce are el mai frumos. Orașul, unde an de an, bătrînul Cișmigiu înflorește, unde Dîmbovița curge liniștită, unde fiecare stradă e un album de amintiri, a fost pus pe note de compozitorii consacrați, printre care, amintim doar pe cîțiva: Ion Cristinoiu, Edmond Deda, Marcel Dragomir, George Grigoriu, Aurel Giroveanu, Temistcle Popa sau mai puțin cunoscuții Magda Boboc, Valeria Dogaru, Mircea Bădulescu și alții. Este de remarcat receptivitatea creatorilor față de o tematică aparent limitată, dorința ca Bucureștiul să aibă melodiile sale de neuitat. Au fost selectate din 80 de cîntece doar 18, care s-au caracterizat printr-o melodicitate deosebită, printr-un ritm antrenant. Ar fi de dorit ca unele cîntece să devină șlagăre, dar trebuie să sesizăm, că nici de data aceasta, unele texte nu s-au ridicat la o cotă valorică înaltă, că din nou, compozitorii noștri i-au ocolit pe poeți. Fiind vorba de creație, ar fi fost bine să se acorde o mai mare atenție și calității versurilor. La secțiunea interpretare, am avut bucuria de urmări un număr de 23 de reprezentanți ai „noului val", elevi sau foști absolvenți ai Școlii populare de artă, pregătiți cu seriozitate, avînd repertorii variante si adecvate vocii și volumului fiecăruia, de care, cu siguranță vom mai auzi. Juriul format din muzicologi, compozitori, scriitori, reprezentanți ai presei și ai unor organizații a acordat la ambele secții obștești și diplome. Cu premiul I a premii fost distinsă compoziția lui George Grigoriu, București, iubirea mea, precum și interpreta Mirela Gheorghiu. Diplomele revistei .,Săptămîn»’ au fost acordate solistei Eugenia Dan și compoziției Magdel Boboc „Flori pentru pace“ pe versurile inspirate ale lui Ștefan Tcaciuc. București ’84 reprezintă o reușită care ne Îndreptățește să privim cu Încredere viitorul muzical al patriei noastre. Raluca tulbure contemporanilor, dotată cu trofeul „BUCUREȘTI". Cele patru faze de desfașurare ale concursului pionieresc etapa de masă, interscoli, pe sectoare și municipiu, au fost dedicate marilor aniversări istorice din perioadele respective. Finala pe municipiul București, desfășurată în cadrul acțiunii republicane Patrie română, față de eroi, a avut loc, intr-un cadru festiv, luni 21 mai 1984, in Aula Muzeului de Istorie a Republicii Socialiste România fiind dedicată marilor evenimente din anul acesta — aniversarea a 40 de ani de la revoluția de eliberare socială și națională, antifascistă antiimperialistă de la 13 August 1944 și și în cinstea celui de al XIII-lea Congres al Partidului Comunist Român. Pentru finala pe municipiu probele teoretice au fost cuprinse în două tematici intitulate sugestiv „eroicul august 1944“ și „40 de ani de mărețe izbinzi sub drapelul partidului", iar probele practice au constatat în creații literar-artistice proprii, arte plastice și muzică tînără. Profesorul examinator Eugen Merghinescu a reușit să imprime concursului o înaltă ținută politicoeducativă și științifică, să mobilizeze întreaga asistentă la o participare activă în urmărirea tuturor probelor. • După o Întrecere palpitantă în care toate echipajele au dovedit o pregătire foarte bună, pe locul 1 s-a situat echipajul „Cireșarii“ reprezentant al sectorului I. • Concursul pionierilor bucureșteni s-a încadrat in același timp în suita de manifestări din „Primăvara culturală bucureșteană“., Cristia maksutovici CĂRȚILE COPIILOR Ne aflăm în preajma Zilei de 1 Iunie, zi a copiilor lumii a căror sărbătoare coincide cu 35 de ani de la constituirea primelor detașamente de pionieri din România. Sub egida acestor două evenimente în viața tinerei generații se vor desfășura în București, ca și în Întreaga țară între 27 mai — 2 iunie — „Zilele cărții pentru copii“. Zile în care consemnăm bilanțul fructuos al activității editoriale din acest domeniu, bilanț care cuprinde pentru perioada 1981—1983 apariția a 518 titluri de cărți pentru copii — într-un tiraj total de 28 milioane de exemplare apărute în limba română, în limbile naționalităților conlocuitoare, în limbi de circulație universală. Să adăugăm la aceasta în perioada corespunzătoare a 2180 de titluri de manuale școlare cu un tiraj de 70 milioane de exemplare. Iată și alte cifre edificatoare. In ultimii trei ani Editura „Ion Creangă“ specializată în editarea cărților pentru copii, a scos de sub tipar 390 de titluri într-un tiraj de 21 milioane de exemplare, multe din aceste titluri fiind încununate cu diverse premii internaționale. Dincolo de cifre, oricît de impresionante ar fi acestea, revine situată calitatea cărții pentru copii. O calitate girată în primul rînd de testele întreprinse asupra unor cărți de noi înșine la vîrsta copilăriei, cărți precum ..Basmele românilor“, „Doi feți cu stea în frunte“, de Ioan Slavici. ..Legendele istorice“ ale lui Dimitrie Bolintineanu, „Nicușor“ de Al. Brătescu-Voinești. ..Osul de pește fermecat“ de Charles Dickens, „Hector Sevardac“ de Jules Verne — pentru a coita doar din aparițiile ultimelor luni — ne-au înaripat nouă înșine gîndurile copilăriei și avem toate temeiurile să credem, deși structura psihică a copiilor s-a schimbat substanțial, că asemenea cărți vor încînta și tînăra generație de astăzi. La aceste apariții se adaugă și o serie de lucrări originale care au văzut în aceste zile pentru prima oară lumina tiparului, și a căror calitate este girată de prestigiul cărții de vizită a unor autori precum Gheorghe Șovu, Victor Tulbure și Raluca Tulbure. George Sbârcea. Alexandru Mitru. haralambie lerea SPECTACOLELE OPEREI Astă seară deci premieră pe scena Operei Române : Orfeu de Gheorghe Dumitrescu. Conducerea muzicala a spectacolului aparține dirijorului Carol Litvin, in timp ce regia este iscălită de George Zahanescu, prestigiosul director de scenă ce debutează acum cu un spectacol pe prima scenă muzicală a țării. Și ceilalți realizatori, Hristofenia Cazaciu (decoruri si costuime), Stelian Olariu (maestru de pop) si Alexa Mezincescu (coregrafia) sunt nume bine cunoscute si de mult afirmate In peisajul teatrului nostru liric. In rolul titular tenorul Constantin Ene • Mîine seară cealaltă premieră a stagiunii in curs: capodopera mozartiamé Nunta lui Figaro, mariaj fericit între inspirația ..soarelui muzicii“ și aciditatea replicii lui Beaumarchais. Sub bagheta dirijorului Cornel Trăilescu vor evolua de această dată Monica Teodorescu, Elena Grigorescu, Mihaela Agachi, Adina Iurașcu, Nicolae Urziceanu, Marcel Roșea, Constantin Gabor, Corneliu Fânățeanu . Duminică dimineața, la ora 11, Coppelia, spectacol de referință în repertoriul oricărei trupe de balet din lume. In rolul titular va apărea, In debut, Carmen Anghelus alături de George Bodiarciuc, Adrian Caracas, Roxana Bodiarciuc etc. Dirijor Carol Litvin - Duminică seară, de la ora 18, Madame Butterfly, spectacol ce va avea în fruntea distribuției pe Elena Simionescu, Cerina Circa, Diaconescu, Lucian Marinescu. Florin Bagheta dirijorală este Încredințată maestrului Constantin Petrovici . Lunii 28 mai, ora 16, ciclul de Capodopere lirice comentate va continua cu Oberon de Weber. Distribuția nu mai are nevoie de prezentări: Birgit Nilsson, Placido Domingo, Hermann Prey. Dirijează Rafael Kubelic . Artistul emerit, Valentin Teodorian va fi protagonistul spectacolului cu Flautul fermecat de luni 28 mai, ora 18. Ca parteneri amintim pe Gerda Radher și Emilia Ciurdea, amîndouă in debut, alături de Pompei Hărășteanu, Constantin Gabor și Cristian Mihăilescu. Conducerea muzicală Lucian Anca • Marți 29 mai, ora 18, o reîntîlnire mult așteptată de melomani : mezzosoprana Elena Cerne in rolul titular din Carmen, alături de nume prestigioase ca Octavian Naghiu, Victoria Bezetti, Dan Zancu. La pupitru Carol Litvin . In plin proces de Întinerire a distribuțiilor, de întărire a calității lor, afișul de balet al Operei programează tot mai dese și mai valoroase debuturi. Așa va fi și în cazul spectacolului de miercuri 30 mai, ora 18, cu Lacul lebedelor. Vor debuta Doina Dăianu Mihaela Țigănuș și Tiberiu Almosnino alături de consacrații Aurora Rotaru, Ștefan Bănică, Gabriel Opincaru. Dirijează Cornel Trăilescu . Tot un debut de balet vom consemna și duminică 3 Iunie In matineu cînd Carmen Anghelus va dansa pentru prima oară in rolul principal din Precauțiuni inutile alături de George Bodnarciuc. Adrian Gheorghiu și Gheorghe Anghelus Dirijează Carol Litvin , înainte Insă, vineri 1 Iunie, ora 18, revine pe afișul Operei Răpirea din serai cu Victoria Bezetti, Silvia Voiniea, Florin Diaconescu, Ștefănița Lascu și Marcel Roșea. Bagheta va aparține dirijorului Lucian Anca POEZIE - BALET - MUZICĂ ___________________ CENACLU Pe data de 11 mai 1984, la ora 17, la Casa de Cultură „Petőfi Sándor“ din str. Zalomit nr. 8 a avut loc un spectacol de succes. Au participat elevi de la Liceul de Artă „George Enescu" — secția coregrafie — Bogdan Golumbeanu (Arlechino) și secția muzicală — Mihai Iordache la fagot, Eugen Popescu la xilofon pregătiți de Florin Goia de la Teatrul de Operetă. In sală au fost spectatori de vîrste diferite... pină la copii, care s-au bucurat văzîndu-l evoluind pe micul „Arlechino“. Au participat alături de elevi și tineri, artiști de renume, îndrăgiți de spectatori ca: Ion Duțu, Nicu Constantin și Liliana Pagu. Mihai Babușcă — prim balerin la Opera Română din București, alături de partenera sa Mihaela Feher de la Teatrul „C. Tănase”, cu emoție și sensibilitate, au alcătuit un cuplu viu aplaudat. Ruxandra Măgureanu a prezentat programul cu suplețe Folk-ul, în compoziție și eleganță proprie, cucerit publicul prin matrițerul de la întreprinderea „Electromagnetica" — Gheorghe Dinu, acompaniat la orgă electronică de micul... Arlechino. Actorul Virgil Bojescu de la Teatrul de Operetă din București a citit poezii inspirat alese. Frumos !... Dorim un... va urma !... Coregrafia și regia spectacolului au fost realizate de Elena Teodorescu-Iancu. Au mai colaborat cu multă pricepere la sonorizare și lumini Adrian Preda (student Facultatea de electrotehnică), la ilustrația muzicală Geta Huszti (de la Radioteleviziune), orașul CENTRALA „DACIA” re”. Pe suprafața Bucureștilor sînt răspîndite cîteva centrale telefonice, care reprezintă atît pentru cetățeni cît și pentru instituții, întreprinderi, puncte de interes deosebit, gîndindu-ne la maxima importanță pe care a căpătat-o în viața cotidiană telefonul, aparatul Indispensabil al civilizației contemporane, fără de care relațiile interomenești nu mai pot fi concepute. Nici nu este nevoie să mai stăruim asupra acestei realități, de care fiecare dintre noi este convins prin propria lui experiență. Vasta rețea telefonică a Metropolei românești a căpătat amploare cu fiecare an, iar diversificarea și înmulțirea centralelor pe aria sa a reprezentat un urcuș pe scara progresului. La această oră orice instalație de acest gen are totuși o istorie a ei, un început. La întrebarea care a fost prima centrală telefonică automată din România, prin urmare din București, specialiștii în telecomunicații ne răspund invariabil „Centrala Dacia“. De altfel o știe toată lumea. Se află într-o clădire de tip neoclasic românesc cu trei etaje, cu un portal în ogivă deasupra scării principale, foarte arătoasă și la această oră, ușor de recunoscut pe Bulevardul Dacia nr. 45. De ce mă ocup acum și aici despre această întreprindere? Fiindcă, așa cum au fost informați beneficiarii serviciilor sale această instalație veche, care a funcționat timp de 57 de ani neîntrerupți iese la pensie, se retrage din activitatea bogată și îndelungată, iar sarcinile pe care le-a îndeplinit trec pe umerii unei centrale noi, care se va numi la fel și-și va desfășura activitatea într-un bloc utilat în același scop cu aparatură construită în țară. Inginerii Ion Neacșu și Boris Stoian mi-au vorbit de meritele acestei, „pensionare“ intrată în serviciul public în anul 1927 și care acum predă ștafeta cu „regret“ dar și cu demnitate noii sale înlocuitoare. Mi-am imaginat epoca intrării în circuit a primului bloc automatizat de telefoane din Bucureștii acelor ani, cînd bărbații purtau pantaloni reiați, jiletcă pepită, pălărie tare, guler și manșete de celuloid, femeile rochii lungi și pălării cu boruri largi, mănuși albe pînă la cot. Epoca de tranziție dintre trăsuriletaxi și automobilele-taxi, care ședeau aliniate în fața Teatrului Național de pe Calea Victoriei. Mi-am CONCURS PIONIERESC • In organizarea Consiliului municipal București al Organizației Pionierilor și a Muzeului de Istorie a Republicii Socialiste România, pe parcursul întregului an școlar 1983— 1984 s-a desfășurat ediția a II-a a manifestării politico-educative-concurs Cinstire înaintașilor, omagiu imaginat sociale la lucrurilor suspine, i broșuri i cari la pic lungate ci rostit prin culegerea pentru a celălalt ca la furturi de haos ș punde dui rie, N rece intre întreg sis și superb studierea de Reisfociază mi Neostenitivitatea acest dom bule sa a îngrijit umane și ei undelui ral. In cazim aici I slujitori f Bd. Dacia Mănăilă , Instalator crători și canismul ca instala trecerea a contrib mers al ne și in generații Cenaclul are o vec numără funcționea p sanitare d prima pas prof. univ cuto amp lui N. Ion Antonescu pre Tudor Valentina versiuni limba frar ț Tudor Viatru a fi Oproiu, C Pruneș. V conducător elide, Cancer și Val Valeria Omagiei pe glifele un« identificat,aproape un pul metal vede tunul O lume cuare apar toianulri asupra un nat de la a trăi Intr infinitul: i țigării timpuri, un n destin pentonic lumi formulate, mersul Uri 2 PREMIEI (U.R.S.S.) Iuri Egorc imaginea : muzica : I ton Papar Alioșalas Rulează la ghiu-Dej 2 CUSCRII Magheru 1 SAU DELI Magheru 2 Gh. Gheorlodia (Șos. 12.06.88), E 65.49.45) ; TOARE (F (Bd. Gh. C Feroviar Modern () „Omenirea BATALIA slavia — 2 13 DE LA — 3 iunie ghiu-Dej ÎI IN FLĂCĂI ceafărul (IFICUL IN U.R.S.S. - div“ (Bd. PROGRAM (dim.), COI — 28—31 ) (S.U.A.) — Doamnei 9 PIGOT (Fi Gh. Gheor) TOARCERE Victoria I 16.28.79), giului 119 S.U.A. — Decembrie MENTUL 1 lea 13 Sept ga (Șos. I PIERDUT ș vorit (Drui LA MORI DE VIAȚA Griviței 13* lea Giuleșt: „PANA-AL golia) ; Ar 21.31.86) ; MULT (S.t trov 113 ; ) VRA (S.U.; 9—11 . 50.43 ROG ! (R.) Cosmos I