Saptamina, 1988 (Anul 18, nr. 1-52)

1988-01-08 / nr. 1

urmînd exemplul E ziua ta cuprinsă în răsărit de soare Și-n filiera­ de aur înscrisă pentru veci. Tu ești făptura Pură și vietu­­i ești izvoare Cinci secole de-a rindul prin generații treci. In Țara socialistă vegherea ta e trează Și temerari ți-s pașii in muncă și la Joc Urmind exemplul Fiicei de Țară ce cutează Știința s-o înalțe in lume pe prim loc. Ție — de sărbătoare — prinosul națiunii Și dragostea fierbinte din inimi românești ! Sublimă militantă, ești glasul națiunii Cinci sub un cer de pace copii frumoși ne crești! corina soroceanu om de omenie In fiecare an, la 7 ianuarie, la uni­son cu întregul nostru popor, noi, mu­zicienii din România socialistă — com­pozitori, muzicologi,­­ interpreți și educatori — omagieri, cu un sentiment de profundă mândrie patriotică, ziua de naștere a tovarășei academician doctor inginer Elena Ceaușescu, în vasta sa activitate de militant re­voluționar, de eminent om politic și de stat, savant de prestigiu interna­țional, cu excepționale realizări în do­meniul cercetării științifice, noi, muzi­cienii, vedem o inaltă pildă de dăruire consacrată înfloririi civilizației ma­teriale și spirituale a patriei, triumfu­lui păcii și colaborării între toate po­poarele lumii. Ne exprimăm din adâncul inimii profunda gratitudine față de tovarășa academician doctor inginer Elena Ceaușescu pentru sprijinul și Îndru­marea plină de grijă și atenție pe care le acordă Întregului front al științei, Invățămintului, artei și culturii româ­nești, care în anii socialismului și în­deosebi in perioada de după cel de-al IX-lea Congres al Partidului a cunos­cut cele mai frumoase împliniri din istoria existenței milenare a poporului nostru. Oamenii de artă, de știință și de învățămînt își exprimă adînca­rea­­cunoștință față de tovarășa Elena Ceaușescu, care în vasta și complexa sa activitate împletește generozitatea caldă a omului de omenie cu exigența firească a răspunderilor majore, creînd un climat de emulație, de efervescență creatoare și spirit de autodepășire. 7 ianuarie reprezintă­ pentru noi un moment înălțător, care ne oferă prile­­ul de a îi adresa cele mai călduroase elicitări, urări de sănătate și­­ fericire, de noi și mari succese in rodnica acti­vitate pusă în slujba progresului și prosperității scumpei noastre patrii, Republica Socialistă România. Conștienți de marile noastre înda­toriri de artiști-cetățeni ai României Socialiste, însuflețiți de socialismului și comunismului, idealurile sîntem hotărîți să ne indeplinim in mod exem­plar sarcinile ce ne revin din Progra­mul Ideologic al partidului, din docu­mentele adoptate de Conferința Națio­nală a partidului, din Îndemnurile și orientările formulate, cu diferite pri­lejuri, de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, cu privire la necesitatea îm­bunătățirii continue a întregii acti­vități politico-ideologice și cultural­­artistice. LA MULȚI ANI ! prof. univ. nicolae Calinoiu Președintele Uniunii Compozitorilor și Muzicolog.­­ din R.S. România Rectorul Corner—"titlul de muzică „Ciprian Porumbescu" o viață pentru știință și umanism II. epoca contemporană, cind stiinta, crea­tivitatea, geniul unei națiuni jalonează ca­lea progresului unei tari, a unui popor­ intre factorul politic și cel științific nu numai că nu există o ruptură, ci se im­pune cu pregnantă o identitate care tine nu doar de interesele momentului, ci de esență. Corelația de care vorbeam mai sus este strălucit întruchipată, in România so­cialistă, de savantul si omul politic, aca­demician doctor inginer Elena Ceaușescu, membru al Comitetului Politic Executiv al Comitetului Central al Partidului Comu­nist Român, prim viceprim-ministru al gu­vernului, președintele Consiliului National al Stiintei si Invătamintului Exemplară pildă de patriotism, de an­gajare revoluționară, de neostoi­t dărui­re pentru transpunerea in viață a mai nobile și mai mnalte idealuri ale celor po­porului căruia îi aparține, tovarășa acade­mician doctor inginer Elena Ceaușescu a devenit, prin tot ceea ce a Înscris in cartea Împlinirilor românești, un adevă­rat simbol al savantului, al revoluționaru­­lui, al comunistului animat de profundă dragoste pentru patria și partidul său, al omului nou, făuritor al unei lumi noi. Autor al unor lucrări fundamentale pri­vind cercetarea științifică in chimia ro­mânească și europeană, tovarășa acade­mician doctor inginer Elena ca recunoaștere a meritelor sale Ceaușescu, științi­­fice, a fost aleasă membru de onoare al Societății Internaționale de Chimie Indus­trială, membru activ al Academiei de ști­ințe din New York, membru de onoare al Colegiului chimiștilor și inginerilor chimiști din Costa Rica, membru de o­­noare al Consiliului universitar și al Consiliului de conducere al Universității Centrale din Ecuador, membru de onoare al Școlii de știința informaticii a Univer­sității Centrale din Ecuador. Este profesor onorific al Universității Naționale de Inginerie din Peru, membru de onoa­re al Institutului american al chi­miștilor, Doctor Honoris Causa al Universității din Buenos Aires și al Universității din Sud — Bahia Blanca (Argentina), membru de onoare al In­­stitutului ecuadorian de științe naturale. Este, de asemenea, Doctor Honoris Causa al Universității feminine din Manila, membru de onoare al Societății de chimie din Mexic, Doctor Honoris Causa al U­­niversității Yucatan (Mexic), deține ti­tlul de profesor universitar extraordi­nar al Universității Naționale Auto­nome din Mexic este membru de onoare al Societății de știința polimeri­or din Japonia, Doctor Honoris Causa al Uni­versității din Teheran membru co­respondent al Academiei din Atena, mem­bru de onoare al Academiei de arte și științe din Ghana, membru de onoare al Academiei de științe a statului Illinois (S.U.A), membru de onoare al Institutu­lui regal de chimie <­in Marea Britanie și Profesor Honoris Causa al Institutului politehnic din Londra centrală, este mem­bru titular al Academiei europene de științe, arte și litere și membru al comitetului de o­­noare al Academiei, Doctor Honoris Causa al Universității tehnice pentru Orientul Mijlociu din Ankara, Doctor Honoris Causa al Universității din Malta, Doctor Honoris Causa al Universității din Islamabad. Lucrările tovarășei academician inginer Elena Ceaușescu, ,,Cercetări doctor în domeniul sintezei și caracterizării com­pușilor macromoleculari“, „Polimerizarea stereospecifică a izoprenului“. Noi cercetări in domeniul compușilor macro­­moleculari" „Cercetări in domeniul chi­miei și tehnologiei polimerilor" au fost traduse in numeroase țări și au apărut în edituri prestigioase, iar succesul de care s-au bucurat constituie o nouă do­vadă a prețuirii acordate, in lume, științei românești, savanților Întreaga noș­tri, cuceririlor tehnologiei românești. In primăvara anului trecut, la Bei­jing, a apărut traducerea volumului „Cer­cetări in chimia și tehnologia polimeri­lor" care, alături de întreaga operă ști­­ințifică a tovarășei academician doctor inginer Elena Ceaușescu, constituie cris­talizarea unei munci creatoare dedicate propășirii de sine stătătoare a economi­ei românești, promovării științei, progre­sului și păcii pe întreaga Planetă. Apari­ția in limba chineză și difuzarea valoro­sului volum al eminentului savant român este dovada interesului deosebit de care ce bucură opera sa în țara prietenă, fiind totodată expresia fructuoaselor schimburi tehnico-științifice dintre țările noastre. Personalitate de marcă a științei ro­mânești și europene, tovarășa academi­cian doctor inginer Elena Ceaușescu se bucură de o inaltă prețuire, de un deose­bit respect pretutindeni, presa din R.D. Germană consemnînd — spre exemplu — contribuția excepțională a savantului ro­­mân la dezvoltarea științei, cu prilejul publicării volumului .,Polimerizarea ste­reospecifică a izoprenului". Apreciind e­­logios dezvoltarea chimiei românești, oa­menii de știință est-germani au subliniat faptul că aceasta este încununarea cerce­tării efectuate sub îndrumarea și cu a­­portul direct al tovarășei doctor Inginer Elena Ceaușescu, academician Rezulta­tele teoretice ale cercetării, aplicarea prac­tică a acestora au contribuit — conform mărturiilor specialiștilor est-germani — la îmbogățirea cunoștințelor științifice In R.D.G. Interesul manifestat în cercurile științi­fice din diferite țări ale lumii fată de știința românească, față de opera celui mai prestigios reprezentant și Îndrumător al cercetării științifice din România, to­varăși academician doctor inginer Elena Ceaușescu, se concretizează prin zile lucrărilor sale in numeroase traduce­limbi : germană, rusă, engleză, italiană, greacă, chineză, japoneză, olandeză, spaniolă, turcă. Referindu-se la activitatea omului de știință și a omului politic Elena Ceaușescu, ziarul egiptean „Al Akhbar" sublinia re­cent : „Se poate afirma, cu deplin te­mei, că este o mare șansă pentru un po­por de a avea, în cadrul conducerii sale politice și, deopotrivă, In domeniul ști­­ințific , al țării un om care, întru­nind consensul național, să slujească cu atîta abnegație și curaj tot ceea ce de­finește o națiune prin aportul ei specific de inteligență la patrimoniul creației uni­versului Remarcabil om politic și de stat, stră­­ucit om de știință și savant de largă re­cunoaștere internațională, academician lector inginer Elena Ceaușescu aduce In R­omânia o contribuție de seamă la în­­h­umarea și coordonarea activității de cercetare științifică și inginerie tehnologic­­ă, la elaborarea și realizarea programel­or de dezvoltare economico-socială ale ării, pe baza celor mai noi cuceriri ale ființei și tehnicii moderne la progresul stiintei românești și afirmarea tot mai puternică a acesteia in lume, la însă p­tul­egii . Militant de frunte al vieții politice, so­ciale și științifice, tovarășa Elena Ceaușescu iși aduce o substanțială con­tribuție la elaborarea și înfăptuirea politi­cii interne și externe a statului nostru, la afirmarea plenară a creației științifice românești pe plan mondial, la creșterea prestigiului pe care România socialistă și l-a cucerit și și-l cucerește prin noi și valoroase realizări în toate domeniile vie­ții, constituîndu-se ca o țară care se pronunță prin fapte pentru progres, pace dezarmare. Sărbătorind și în acest an, cu aleasă stimă și prețuire, cu vibrantă dragoste și adînc respect, ziua de naștere a tovarășei academician doctor inginer Elena Ceaușescu, poporul român omagiază o existență exemplară închinată, alături și împreună cu marele Erou al națiunii­­ noastre socia­liste, tovarășul Nicolae Ceaușescu, celor mai înalte idealuri ale poporului nostru de înflorire permanentă a patriei, a științei, culturii și învățămîntului, de afirmare plenară a României pe plan internațional, de ridicare a sa în rîndul celor mai înain­tate țări ale lumii. George Bogdan lăstun știință și în­vățămint formare din pag. 1) al Dezvoltării Economice și Sociale României — evenimente majore care au a avut loc în cursul anului trecut și care reconfirmă politica profund științifică și adînc ancorată în realitățile naționale ale forței conducătoare a societății noastre — Partidul Comunist Român, în spiritul acestor orientări, care se în­scriu organic în principiile și formulate de secretarul general al direcțiilo­rului nostru la Congresul al XIII.l ca parți­al comuniștilor români,­ cercetarea științi­fică și învățămîntul își concentrează e­­nergiile și eforturile pentru a răspunde la cote înalte de exigentă comandamen­telor actuale și viitoare ale României pe magistrala societății înaintării liste multilateral dezvoltate.. Știința socia­este chemată și își mobilizează eforturile pentru a da viață sarcinilor impor­tante pe care le stabilesc documen­tele programatice de partid. Pro­gramul-directi­vă de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și de introducere a progresului tehnic pînă în anul 2­000, pro­­gramele speciale și prioritare elaborate de Comitetul Național pentru­ Știință și Tehnologie la inițiativa și sub directa coordonare a tovarășei academician doc­tor inginer Elena Ceaușescu. In acest sens se acționează pentru sprijinirea cit mai largă și eficientă a dezvoltării bazei de materii prime a țării, găsirea de soluții pentru recuperarea și refolosirea mate­rialelor, a subansamblelor și pieselor, a diminuării consumurilor energetice și de materiale, pentru reducerea cheltuielilor de producție și sporirea productivității, crearea de noi maș­ni și utilaje de mare randament etc. — in industrie și obținerea unor noi­­­ soiuri de plante, pentru mai productive și mai rezistente, pentru creș­terea producției agricole in general — în agricultură, învățămintul, potrivit acelorași exigențe, are misiunea de a pregăti cadre cu vaste și temeinice cunoștințe, în spiritul con­cepției revoluționare a partidului nostru despre lume și viață, devotate trup și suflet patriei și poporului din care fac parte și pe care trebuie să le slujească cu nestrămutată abnegație patriotică și revoluționară. Pornind de la realitățile societății noas­­tre care conferă oamenilor muncii dubla calitate de producători și de proprietari, procesul instructiv-educaional este investit și cu sarcina de a asigura pregătirea for­ței de muncă calificate într-o nouă, revoluționară, așa cum cer viziune­mentele partidu­lui nostru, astfel incit de ca­a­­ceasta să participe nemijlocit nu numai la efortul promusiv, dar să fie orientată și înspre stîmularea spiritului său de inițiativă, de cre 9t­itate științifică, de responsabilitate la locul de munca. Materializarea rolului hotărîtor al ști­inței și învățământului în opera de edifi­care a noii societăți este indisolubil co­nexată la dinamismul dezvoltării, la ma­­rile și substanțialele contribuții pe care le aduc efortului constructiv al poporului nostru. Factori esen­ț?ăi de progres și ci­vilizație, cele do­uă domenii se implică responsabil în regizarea obiectivului stra­­tegic al Co­nres­­i­e f al XIII-lea al parti­dului : tre­er^s României, pînă în anul 1990, într-un nou stadiu de dezvoltare, a­­cela de țară mereu dezvoltată. In viziunea important obiectiv, după cum relega ,o aresa Elena Ceaușescu, eminent om p’’,'tîr’ și de stat, la Plenara Consiliului National al Stiintei și învăță­mîntului din noiembrie 1987, este nece­sar ca ..C''re'''-rea științifică — intr-o strînsă relabta­re cu învățămîntul, c­u producția — snoreascâ și mai mult contribuția la o---* ?av­area problemelor de bază ale realîlor­*i sarcinilor economice, a planurilor dezvonare, la înfăptuirea programeor organizare și modernizare a produc--*­!.*4 Marile răspunderi ce revin muncii din domeniile științei și oamenilor învăță­­mîntului, în documentelor pro­gramatice ale? stat­'luî și partidului nostru comunist, ale Popririlor Conferinței Na­ționale din dece­mbrie anul trecut­, care marchează o nouă etapă în edificarea socialismului și comunismului în România, se constituie în­­ nnsori de mobilizare și fermitate pentru propășirea patriei și popo­ului român pe noi culmi de civilizație și progres. « 0 t­a­m cronica întregirii neamului (Urmare din numărul trecut) Anul Nou 1917 debuta sub auspicii dramatice Țara era redusă la dimensiu­nile anterioare Unirii Principatelor sub Duza la 1859 și anume numai Moldova era liberă, dar impinzită și ea de trupe rusești. Sub impulsul evenimentelor re­voluționare din propria lor țară soldații armatei țariste nu mai doreau să lupte intr-un război care, din punctul de ve­­dere al guvernanților era unul de dominație de la Petersburg, si împărțire­a lumii Acest război era pentru țăranul simplu a­ imensităților cvitate chiar In acea epocă de un Esenin, bunăoară un război străin inutil, criminal. Generalul Berthelot șeful misiunii militare franceze In România, aprecia „la rece” eveni­mentele: „Armata rusă pare să se dezagregheze, soldații țin reuniuni po­litice, dezertează un număr mare, se comportă in Romania ca­­ inamici». Ei exp­­oateaza populația, devastează, pradă sub privirile indiferente ale ofițerilor lor. Disciplina dispare și e necesară interven­ția foarte energică a generalului Scerba­­cev ca să interzică soldaților ruși si se amestece d­e treburile interne ale Româ­niei. Atât din acest punct de vedere, cit și din acela al presiunii exercitate de masa forțelor ruse asupra resurselor alimentare situația din zona libe­a a Moldovei nu era asemănătoare cu cea din teritoriile ocupate de Puterile Centrale. O acțiune de anvergu­ră, cu efecte incalculabile asupra vi­­ito­ului țării a constituit-o evacuarea la Moscova a tezaurului României. Astfel, in urma semnării unor protocoale diplo­­matice a fost expediat în decembrie 1916 un tren special, format din 17 vagoane , erau bunuri in valoare de 314.580.455 lei-aur. In anul 1917 a fost efectuat și cel de-al doilea transport, de 24 va­goane în valoare de 7,5 miliard­e lei. Autorii tratatului „România In anii pri­mului război mondial“ apreciază această acțiune disperată astfel : „Evacuarea tezaurului țării, judecată atunci ca sa­lutară, ca un gest de prevedere și sigu­ranță prin care se puneau la adăpost pentru a nu cădea în mlinile ocupanților valorile Băncii Naționale, a zguduit însă edificiul financiar național îngreunind serios contractarea unor împrumuturi de la băncile străine, atît de necesare bunei desfășurări a amplului proces de redresare a economiei naționale“.­­­­VotSnd odiseea incredibilă a tezaurului care ar putea constitui subiectul unui film de mare succes, istoricii români continuă : „La sfîrșitul lunii mai 1935 împreună cu rămășițele pămîntești ale domnitorului Dimitrie Cantemir, au fost trimise in România de către guvernul sovietic 1 *** cit­lă»1 «HWr1 proprietate și_alte documente c­u_ arhive­le românești transferate in Rfusia in lioada mc—1917. Guvernul român a con­­tinurat 713 solicite statului sovietic înapo­ierea în totalitate a tezaurului, Inclusiv rambursarea sumei de aproape 315 mi­­lioane lei aur . apartinuind . ttizaurului JE Vu'll 'Națiunare Române,­­precum și a Teremi te­vuturi.—In iunie nr.r ^tnrnntn U.R.S.S. a expediat în România o altă parte din tezaurul României în Rusia in anii 1916—1917 (așadar, trimis după A0 de ani — n.n. C.V.T.I. Cu această ocazie au reintrat în proprietatea statului român importante valori istorice, de artă aplicată, decorativă și plastică , vestigii arheologice cuprinzînd tezaurul de la Pietroasa — 12 piese — rhytonul de la Poiana, tezaurul de la Turnul Măgurele și diferite ale obiecte istorice din aur , o colecție n­umismatică însumînd un număr de 135.533 de monede — serii mo­netare antiter^­medievale și moderne — plus unele sigilii, medalii și plachete din metale prețioase; obiecte de artă feudală românească — peste o mie de exemplare din domeniul broderiei, artei metalelor prețioase, miniaturii și sculp­turii în lemn — și un număr de 651 de tablouri ale pictorilor români și străini“. Dar bunurile tezaurului erau cu mult mai numeroase. Aceasta a fost, după opinia * mea ^meura greșeală guvernării lui cine bănuia că lucrurile­ vor lua u­n­­­ scuiirea intersanilo­r “Să adăugăm, la toate acestea, pagubele incalculabile făcute de britanici, care ne-au aruncat în aer sondele de petrol, pentru a nu cădea în mina germanilor, precum și jaful sistematic al trupelor de ocupație despre care am scris in episoadele ante­rioare — și ne vom face o idee despre tilhăria grosolană, de drumul mare la care a fost supusă România în acea epocă și chiar după aceea, și, de parcă toate acestea n-ar fi fost de ajuns cum o nenorocire nu vine niciodată singură. Anul Nou 1917 a adus și al! Încercări tra­gice, la care autorii tratatu­li­­e referă lapidar: „Numai printr-o solidaritate și tărie sufletească impresionante au putut fi biruite momentele de cumpănă, dramatice ale retragerii in Moldova, asprimile unei ierni neobișnuit de geroase, flagelul mari­lor epidemii de tifos exantematic și febră recurentă din lunile ianuarie-aprilie 1917, lipsa de alimente și îmbrăcăminte, criza locuințelor în teritoriul rămas liber­. De pildă Iașul, care în mod norm­al avea 60.000 locuitori, a atins în anul 1917 o populație de 609.000 locuitori, deci de zece ori mai numeroasă. Aglomerări urbane si­milare s-au Înregistrat și in alte zone ale Moldovei. Bolnavii mureau pe capete. La Spitalul Spiridoniei din Iași, de exemplu, 100 de exantematici iși im­­părțeau cele 14 paturi, revenind așadar cam un pat la șapte bolnavi. Un tablou cutremurător este descris de Constantin Kirițescu: „La porțile spitalelor, pe geruri cumplite, șiruri de bolnavi, ce se u­rîseră singuri ori fuseseră depuși de căruțe și sănii, așteptau ca moartea să zărească pe cei dinăuntru ca să li se facă loc”. De altfel, existau sate în Moldova unde pie­rise toată populația, ca într-un masacru sistem du­c. In această stampă a nenorocirii a ră­sunat, deodată, o vioară Sunetul ei dulce, Împletit cu colindele răzlețe ale copii­­i Înfometați urca din adîncurile frumuse­ților morale ale românului dintotdeauna și despletea bicele de foc al­ vintoaselor, ați­­nînd durerea celor nefericiți. Era vioara lui George Enescu, ca flamura magică a unui arhanghel îl deșteptă di, picurîndu-și mierea pe rănile nepotolite ale dezastre­lor. Tinerul om politic I.G. Duca avea să noteze la însemnâri­e sale : „In această privință, ce mai neobosit era Enescu, fără răgaz pretutindeni, și-a pus talentul în slujba nevoilo­­tării. Refuzind orice re­munerație făcind donațiuni generoase din modestele sale mijloace, stimulind pe cei mai tineri, aierenna in spață Moldova, fost admirabil. In avele grele ceasuri ale a vic­ii noastre naționale, el s-a dovedit a fi nu numa un mare talent, dar și un mare suflet" La fe cum în bezna unei nopți din 1916 se strecuea­g în căsuța pic­torului Luchian pentru a-i cînta și alina suferințele de muribund. Enescu avea să dea poate cele ma înălțătoare concerte ale vieții sale la căpătâlul celor mulți și neștiuți, rănit­ de glonț sau de flagel, oferind astfel posterității Icoana în argint topit a ceea ce Înseamnă cu adevărat un mare artist-patriot: tnvața-vom oare de la el sacrificiul pentru patrie? Greutățile erau formidabile In­­­ adevăr, dar cind oare a capitulat acest popor In fata lor? Nici­odată, firește pentru că altminteri am fi dispărut ca neam de pe harta lumii, așa cum au fost In-Triizite atîtea seminții că­rora li s-a pierdut urma de veacuri. Re­nașterea national" clocotea in adincuri și, bun cunoscător al puterilor noastre lăun­trice de a ieși din nou la lumină, din orice încercare a sortii, dascălul Nicolae loreș scria: „Incetu" cu național Încetul neasemănata putere de refacere a acestui neam, de atîtea »ol­rosit și călcat In pi­cioare, incepea­­ă s manifeste, înainte de a se ridica această iarnă aspră fără pă­rerile, care per­"­­m­a să ne fie nesfîrșit supt tristul ei ~i­l»hi. semnele de încre­dere apătură ne legaserăm fără ea în Apusul de care să ne fi venit încă primii mîngâietori si soți ai biruintii comune". corneliu vădim tudor

Next