Saptamina, 1988 (Anul 18, nr. 1-52)
1988-01-08 / nr. 1
urmînd exemplul E ziua ta cuprinsă în răsărit de soare Și-n filiera de aur înscrisă pentru veci. Tu ești făptura Pură și vietui ești izvoare Cinci secole de-a rindul prin generații treci. In Țara socialistă vegherea ta e trează Și temerari ți-s pașii in muncă și la Joc Urmind exemplul Fiicei de Țară ce cutează Știința s-o înalțe in lume pe prim loc. Ție — de sărbătoare — prinosul națiunii Și dragostea fierbinte din inimi românești ! Sublimă militantă, ești glasul națiunii Cinci sub un cer de pace copii frumoși ne crești! corina soroceanu om de omenie In fiecare an, la 7 ianuarie, la unison cu întregul nostru popor, noi, muzicienii din România socialistă — compozitori, muzicologi, interpreți și educatori — omagieri, cu un sentiment de profundă mândrie patriotică, ziua de naștere a tovarășei academician doctor inginer Elena Ceaușescu, în vasta sa activitate de militant revoluționar, de eminent om politic și de stat, savant de prestigiu internațional, cu excepționale realizări în domeniul cercetării științifice, noi, muzicienii, vedem o inaltă pildă de dăruire consacrată înfloririi civilizației materiale și spirituale a patriei, triumfului păcii și colaborării între toate popoarele lumii. Ne exprimăm din adâncul inimii profunda gratitudine față de tovarășa academician doctor inginer Elena Ceaușescu pentru sprijinul și Îndrumarea plină de grijă și atenție pe care le acordă Întregului front al științei, Invățămintului, artei și culturii românești, care în anii socialismului și îndeosebi in perioada de după cel de-al IX-lea Congres al Partidului a cunoscut cele mai frumoase împliniri din istoria existenței milenare a poporului nostru. Oamenii de artă, de știință și de învățămînt își exprimă adîncareacunoștință față de tovarășa Elena Ceaușescu, care în vasta și complexa sa activitate împletește generozitatea caldă a omului de omenie cu exigența firească a răspunderilor majore, creînd un climat de emulație, de efervescență creatoare și spirit de autodepășire. 7 ianuarie reprezintă pentru noi un moment înălțător, care ne oferă prileul de a îi adresa cele mai călduroase elicitări, urări de sănătate și fericire, de noi și mari succese in rodnica activitate pusă în slujba progresului și prosperității scumpei noastre patrii, Republica Socialistă România. Conștienți de marile noastre îndatoriri de artiști-cetățeni ai României Socialiste, însuflețiți de socialismului și comunismului, idealurile sîntem hotărîți să ne indeplinim in mod exemplar sarcinile ce ne revin din Programul Ideologic al partidului, din documentele adoptate de Conferința Națională a partidului, din Îndemnurile și orientările formulate, cu diferite prilejuri, de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, cu privire la necesitatea îmbunătățirii continue a întregii activități politico-ideologice și culturalartistice. LA MULȚI ANI ! prof. univ. nicolae Calinoiu Președintele Uniunii Compozitorilor și Muzicolog. din R.S. România Rectorul Corner—"titlul de muzică „Ciprian Porumbescu" o viață pentru știință și umanism II. epoca contemporană, cind stiinta, creativitatea, geniul unei națiuni jalonează calea progresului unei tari, a unui popor intre factorul politic și cel științific nu numai că nu există o ruptură, ci se impune cu pregnantă o identitate care tine nu doar de interesele momentului, ci de esență. Corelația de care vorbeam mai sus este strălucit întruchipată, in România socialistă, de savantul si omul politic, academician doctor inginer Elena Ceaușescu, membru al Comitetului Politic Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, prim viceprim-ministru al guvernului, președintele Consiliului National al Stiintei si Invătamintului Exemplară pildă de patriotism, de angajare revoluționară, de neostoit dăruire pentru transpunerea in viață a mai nobile și mai mnalte idealuri ale celor poporului căruia îi aparține, tovarășa academician doctor inginer Elena Ceaușescu a devenit, prin tot ceea ce a Înscris in cartea Împlinirilor românești, un adevărat simbol al savantului, al revoluționarului, al comunistului animat de profundă dragoste pentru patria și partidul său, al omului nou, făuritor al unei lumi noi. Autor al unor lucrări fundamentale privind cercetarea științifică in chimia românească și europeană, tovarășa academician doctor inginer Elena ca recunoaștere a meritelor sale Ceaușescu, științifice, a fost aleasă membru de onoare al Societății Internaționale de Chimie Industrială, membru activ al Academiei de științe din New York, membru de onoare al Colegiului chimiștilor și inginerilor chimiști din Costa Rica, membru de onoare al Consiliului universitar și al Consiliului de conducere al Universității Centrale din Ecuador, membru de onoare al Școlii de știința informaticii a Universității Centrale din Ecuador. Este profesor onorific al Universității Naționale de Inginerie din Peru, membru de onoare al Institutului american al chimiștilor, Doctor Honoris Causa al Universității din Buenos Aires și al Universității din Sud — Bahia Blanca (Argentina), membru de onoare al Institutului ecuadorian de științe naturale. Este, de asemenea, Doctor Honoris Causa al Universității feminine din Manila, membru de onoare al Societății de chimie din Mexic, Doctor Honoris Causa al Universității Yucatan (Mexic), deține titlul de profesor universitar extraordinar al Universității Naționale Autonome din Mexic este membru de onoare al Societății de știința polimerior din Japonia, Doctor Honoris Causa al Universității din Teheran membru corespondent al Academiei din Atena, membru de onoare al Academiei de arte și științe din Ghana, membru de onoare al Academiei de științe a statului Illinois (S.U.A), membru de onoare al Institutului regal de chimie <in Marea Britanie și Profesor Honoris Causa al Institutului politehnic din Londra centrală, este membru titular al Academiei europene de științe, arte și litere și membru al comitetului de onoare al Academiei, Doctor Honoris Causa al Universității tehnice pentru Orientul Mijlociu din Ankara, Doctor Honoris Causa al Universității din Malta, Doctor Honoris Causa al Universității din Islamabad. Lucrările tovarășei academician inginer Elena Ceaușescu, ,,Cercetări doctor în domeniul sintezei și caracterizării compușilor macromoleculari“, „Polimerizarea stereospecifică a izoprenului“. Noi cercetări in domeniul compușilor macromoleculari" „Cercetări in domeniul chimiei și tehnologiei polimerilor" au fost traduse in numeroase țări și au apărut în edituri prestigioase, iar succesul de care s-au bucurat constituie o nouă dovadă a prețuirii acordate, in lume, științei românești, savanților Întreaga noștri, cuceririlor tehnologiei românești. In primăvara anului trecut, la Beijing, a apărut traducerea volumului „Cercetări in chimia și tehnologia polimerilor" care, alături de întreaga operă științifică a tovarășei academician doctor inginer Elena Ceaușescu, constituie cristalizarea unei munci creatoare dedicate propășirii de sine stătătoare a economiei românești, promovării științei, progresului și păcii pe întreaga Planetă. Apariția in limba chineză și difuzarea valorosului volum al eminentului savant român este dovada interesului deosebit de care ce bucură opera sa în țara prietenă, fiind totodată expresia fructuoaselor schimburi tehnico-științifice dintre țările noastre. Personalitate de marcă a științei românești și europene, tovarășa academician doctor inginer Elena Ceaușescu se bucură de o inaltă prețuire, de un deosebit respect pretutindeni, presa din R.D. Germană consemnînd — spre exemplu — contribuția excepțională a savantului român la dezvoltarea științei, cu prilejul publicării volumului .,Polimerizarea stereospecifică a izoprenului". Apreciind elogios dezvoltarea chimiei românești, oamenii de știință est-germani au subliniat faptul că aceasta este încununarea cercetării efectuate sub îndrumarea și cu aportul direct al tovarășei doctor Inginer Elena Ceaușescu, academician Rezultatele teoretice ale cercetării, aplicarea practică a acestora au contribuit — conform mărturiilor specialiștilor est-germani — la îmbogățirea cunoștințelor științifice In R.D.G. Interesul manifestat în cercurile științifice din diferite țări ale lumii fată de știința românească, față de opera celui mai prestigios reprezentant și Îndrumător al cercetării științifice din România, tovarăși academician doctor inginer Elena Ceaușescu, se concretizează prin zile lucrărilor sale in numeroase traducelimbi : germană, rusă, engleză, italiană, greacă, chineză, japoneză, olandeză, spaniolă, turcă. Referindu-se la activitatea omului de știință și a omului politic Elena Ceaușescu, ziarul egiptean „Al Akhbar" sublinia recent : „Se poate afirma, cu deplin temei, că este o mare șansă pentru un popor de a avea, în cadrul conducerii sale politice și, deopotrivă, In domeniul științific , al țării un om care, întrunind consensul național, să slujească cu atîta abnegație și curaj tot ceea ce definește o națiune prin aportul ei specific de inteligență la patrimoniul creației universului Remarcabil om politic și de stat, străucit om de știință și savant de largă recunoaștere internațională, academician lector inginer Elena Ceaușescu aduce In România o contribuție de seamă la înhumarea și coordonarea activității de cercetare științifică și inginerie tehnologică, la elaborarea și realizarea programelor de dezvoltare economico-socială ale ării, pe baza celor mai noi cuceriri ale ființei și tehnicii moderne la progresul stiintei românești și afirmarea tot mai puternică a acesteia in lume, la însă ptulegii . Militant de frunte al vieții politice, sociale și științifice, tovarășa Elena Ceaușescu iși aduce o substanțială contribuție la elaborarea și înfăptuirea politicii interne și externe a statului nostru, la afirmarea plenară a creației științifice românești pe plan mondial, la creșterea prestigiului pe care România socialistă și l-a cucerit și și-l cucerește prin noi și valoroase realizări în toate domeniile vieții, constituîndu-se ca o țară care se pronunță prin fapte pentru progres, pace dezarmare. Sărbătorind și în acest an, cu aleasă stimă și prețuire, cu vibrantă dragoste și adînc respect, ziua de naștere a tovarășei academician doctor inginer Elena Ceaușescu, poporul român omagiază o existență exemplară închinată, alături și împreună cu marele Erou al națiunii noastre socialiste, tovarășul Nicolae Ceaușescu, celor mai înalte idealuri ale poporului nostru de înflorire permanentă a patriei, a științei, culturii și învățămîntului, de afirmare plenară a României pe plan internațional, de ridicare a sa în rîndul celor mai înaintate țări ale lumii. George Bogdan lăstun știință și învățămint formare din pag. 1) al Dezvoltării Economice și Sociale României — evenimente majore care au a avut loc în cursul anului trecut și care reconfirmă politica profund științifică și adînc ancorată în realitățile naționale ale forței conducătoare a societății noastre — Partidul Comunist Român, în spiritul acestor orientări, care se înscriu organic în principiile și formulate de secretarul general al direcțiilorului nostru la Congresul al XIII.l ca parțial comuniștilor români, cercetarea științifică și învățămîntul își concentrează energiile și eforturile pentru a răspunde la cote înalte de exigentă comandamentelor actuale și viitoare ale României pe magistrala societății înaintării liste multilateral dezvoltate.. Știința sociaeste chemată și își mobilizează eforturile pentru a da viață sarcinilor importante pe care le stabilesc documentele programatice de partid. Programul-directivă de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și de introducere a progresului tehnic pînă în anul 2000, programele speciale și prioritare elaborate de Comitetul Național pentru Știință și Tehnologie la inițiativa și sub directa coordonare a tovarășei academician doctor inginer Elena Ceaușescu. In acest sens se acționează pentru sprijinirea cit mai largă și eficientă a dezvoltării bazei de materii prime a țării, găsirea de soluții pentru recuperarea și refolosirea materialelor, a subansamblelor și pieselor, a diminuării consumurilor energetice și de materiale, pentru reducerea cheltuielilor de producție și sporirea productivității, crearea de noi mașni și utilaje de mare randament etc. — in industrie și obținerea unor noi soiuri de plante, pentru mai productive și mai rezistente, pentru creșterea producției agricole in general — în agricultură, învățămintul, potrivit acelorași exigențe, are misiunea de a pregăti cadre cu vaste și temeinice cunoștințe, în spiritul concepției revoluționare a partidului nostru despre lume și viață, devotate trup și suflet patriei și poporului din care fac parte și pe care trebuie să le slujească cu nestrămutată abnegație patriotică și revoluționară. Pornind de la realitățile societății noastre care conferă oamenilor muncii dubla calitate de producători și de proprietari, procesul instructiv-educaional este investit și cu sarcina de a asigura pregătirea forței de muncă calificate într-o nouă, revoluționară, așa cum cer viziunementele partidului nostru, astfel incit de caaceasta să participe nemijlocit nu numai la efortul promusiv, dar să fie orientată și înspre stîmularea spiritului său de inițiativă, de cre 9titate științifică, de responsabilitate la locul de munca. Materializarea rolului hotărîtor al științei și învățământului în opera de edificare a noii societăți este indisolubil conexată la dinamismul dezvoltării, la marile și substanțialele contribuții pe care le aduc efortului constructiv al poporului nostru. Factori esenț?ăi de progres și civilizație, cele două domenii se implică responsabil în regizarea obiectivului strategic al Conresie f al XIII-lea al partidului : treer^s României, pînă în anul 1990, într-un nou stadiu de dezvoltare, acela de țară mereu dezvoltată. In viziunea important obiectiv, după cum relega ,o aresa Elena Ceaușescu, eminent om p’’,'tîr’ și de stat, la Plenara Consiliului National al Stiintei și învățămîntului din noiembrie 1987, este necesar ca ..C''re'''-rea științifică — intr-o strînsă relabtare cu învățămîntul, cu producția — snoreascâ și mai mult contribuția la o---* ?avarea problemelor de bază ale realîlor*i sarcinilor economice, a planurilor dezvonare, la înfăptuirea programeor organizare și modernizare a produc--*!.*4 Marile răspunderi ce revin muncii din domeniile științei și oamenilor învățămîntului, în documentelor programatice ale? stat'luî și partidului nostru comunist, ale Popririlor Conferinței Naționale din decembrie anul trecut, care marchează o nouă etapă în edificarea socialismului și comunismului în România, se constituie în nnsori de mobilizare și fermitate pentru propășirea patriei și popoului român pe noi culmi de civilizație și progres. « 0 tam cronica întregirii neamului (Urmare din numărul trecut) Anul Nou 1917 debuta sub auspicii dramatice Țara era redusă la dimensiunile anterioare Unirii Principatelor sub Duza la 1859 și anume numai Moldova era liberă, dar impinzită și ea de trupe rusești. Sub impulsul evenimentelor revoluționare din propria lor țară soldații armatei țariste nu mai doreau să lupte intr-un război care, din punctul de vedere al guvernanților era unul de dominație de la Petersburg, si împărțirea lumii Acest război era pentru țăranul simplu a imensităților cvitate chiar In acea epocă de un Esenin, bunăoară un război străin inutil, criminal. Generalul Berthelot șeful misiunii militare franceze In România, aprecia „la rece” evenimentele: „Armata rusă pare să se dezagregheze, soldații țin reuniuni politice, dezertează un număr mare, se comportă in Romania ca inamici». Ei expoateaza populația, devastează, pradă sub privirile indiferente ale ofițerilor lor. Disciplina dispare și e necesară intervenția foarte energică a generalului Scerbacev ca să interzică soldaților ruși si se amestece de treburile interne ale României. Atât din acest punct de vedere, cit și din acela al presiunii exercitate de masa forțelor ruse asupra resurselor alimentare situația din zona libea a Moldovei nu era asemănătoare cu cea din teritoriile ocupate de Puterile Centrale. O acțiune de anvergură, cu efecte incalculabile asupra viitoului țării a constituit-o evacuarea la Moscova a tezaurului României. Astfel, in urma semnării unor protocoale diplomatice a fost expediat în decembrie 1916 un tren special, format din 17 vagoane , erau bunuri in valoare de 314.580.455 lei-aur. In anul 1917 a fost efectuat și cel de-al doilea transport, de 24 vagoane în valoare de 7,5 miliarde lei. Autorii tratatului „România In anii primului război mondial“ apreciază această acțiune disperată astfel : „Evacuarea tezaurului țării, judecată atunci ca salutară, ca un gest de prevedere și siguranță prin care se puneau la adăpost pentru a nu cădea în mlinile ocupanților valorile Băncii Naționale, a zguduit însă edificiul financiar național îngreunind serios contractarea unor împrumuturi de la băncile străine, atît de necesare bunei desfășurări a amplului proces de redresare a economiei naționale“.VotSnd odiseea incredibilă a tezaurului care ar putea constitui subiectul unui film de mare succes, istoricii români continuă : „La sfîrșitul lunii mai 1935 împreună cu rămășițele pămîntești ale domnitorului Dimitrie Cantemir, au fost trimise in România de către guvernul sovietic 1 *** citlă»1 «HWr1 proprietate și_alte documente cu_ arhivele românești transferate in Rfusia in lioada mc—1917. Guvernul român a continurat 713 solicite statului sovietic înapoierea în totalitate a tezaurului, Inclusiv rambursarea sumei de aproape 315 milioane lei aur . apartinuind . ttizaurului JE Vu'll 'Națiunare Române,precum și a Teremi tevuturi.—In iunie nr.r ^tnrnntn U.R.S.S. a expediat în România o altă parte din tezaurul României în Rusia in anii 1916—1917 (așadar, trimis după A0 de ani — n.n. C.V.T.I. Cu această ocazie au reintrat în proprietatea statului român importante valori istorice, de artă aplicată, decorativă și plastică , vestigii arheologice cuprinzînd tezaurul de la Pietroasa — 12 piese — rhytonul de la Poiana, tezaurul de la Turnul Măgurele și diferite ale obiecte istorice din aur , o colecție numismatică însumînd un număr de 135.533 de monede — serii monetare antiter^medievale și moderne — plus unele sigilii, medalii și plachete din metale prețioase; obiecte de artă feudală românească — peste o mie de exemplare din domeniul broderiei, artei metalelor prețioase, miniaturii și sculpturii în lemn — și un număr de 651 de tablouri ale pictorilor români și străini“. Dar bunurile tezaurului erau cu mult mai numeroase. Aceasta a fost, după opinia * mea ^meura greșeală guvernării lui cine bănuia că lucrurile vor lua un scuiirea intersanilor “Să adăugăm, la toate acestea, pagubele incalculabile făcute de britanici, care ne-au aruncat în aer sondele de petrol, pentru a nu cădea în mina germanilor, precum și jaful sistematic al trupelor de ocupație despre care am scris in episoadele anterioare — și ne vom face o idee despre tilhăria grosolană, de drumul mare la care a fost supusă România în acea epocă și chiar după aceea, și, de parcă toate acestea n-ar fi fost de ajuns cum o nenorocire nu vine niciodată singură. Anul Nou 1917 a adus și al! Încercări tragice, la care autorii tratatulie referă lapidar: „Numai printr-o solidaritate și tărie sufletească impresionante au putut fi biruite momentele de cumpănă, dramatice ale retragerii in Moldova, asprimile unei ierni neobișnuit de geroase, flagelul marilor epidemii de tifos exantematic și febră recurentă din lunile ianuarie-aprilie 1917, lipsa de alimente și îmbrăcăminte, criza locuințelor în teritoriul rămas liber. De pildă Iașul, care în mod normal avea 60.000 locuitori, a atins în anul 1917 o populație de 609.000 locuitori, deci de zece ori mai numeroasă. Aglomerări urbane similare s-au Înregistrat și in alte zone ale Moldovei. Bolnavii mureau pe capete. La Spitalul Spiridoniei din Iași, de exemplu, 100 de exantematici iși impărțeau cele 14 paturi, revenind așadar cam un pat la șapte bolnavi. Un tablou cutremurător este descris de Constantin Kirițescu: „La porțile spitalelor, pe geruri cumplite, șiruri de bolnavi, ce se urîseră singuri ori fuseseră depuși de căruțe și sănii, așteptau ca moartea să zărească pe cei dinăuntru ca să li se facă loc”. De altfel, existau sate în Moldova unde pierise toată populația, ca într-un masacru sistem duc. In această stampă a nenorocirii a răsunat, deodată, o vioară Sunetul ei dulce, Împletit cu colindele răzlețe ale copiii Înfometați urca din adîncurile frumuseților morale ale românului dintotdeauna și despletea bicele de foc al vintoaselor, aținînd durerea celor nefericiți. Era vioara lui George Enescu, ca flamura magică a unui arhanghel îl deșteptă di, picurîndu-și mierea pe rănile nepotolite ale dezastrelor. Tinerul om politic I.G. Duca avea să noteze la însemnârie sale : „In această privință, ce mai neobosit era Enescu, fără răgaz pretutindeni, și-a pus talentul în slujba nevoilotării. Refuzind orice remunerație făcind donațiuni generoase din modestele sale mijloace, stimulind pe cei mai tineri, aierenna in spață Moldova, fost admirabil. In avele grele ceasuri ale a vicii noastre naționale, el s-a dovedit a fi nu numa un mare talent, dar și un mare suflet" La fe cum în bezna unei nopți din 1916 se strecueag în căsuța pictorului Luchian pentru a-i cînta și alina suferințele de muribund. Enescu avea să dea poate cele ma înălțătoare concerte ale vieții sale la căpătâlul celor mulți și neștiuți, rănit de glonț sau de flagel, oferind astfel posterității Icoana în argint topit a ceea ce Înseamnă cu adevărat un mare artist-patriot: tnvața-vom oare de la el sacrificiul pentru patrie? Greutățile erau formidabile In adevăr, dar cind oare a capitulat acest popor In fata lor? Niciodată, firește pentru că altminteri am fi dispărut ca neam de pe harta lumii, așa cum au fost In-Triizite atîtea seminții cărora li s-a pierdut urma de veacuri. Renașterea national" clocotea in adincuri și, bun cunoscător al puterilor noastre lăuntrice de a ieși din nou la lumină, din orice încercare a sortii, dascălul Nicolae loreș scria: „Incetu" cu național Încetul neasemănata putere de refacere a acestui neam, de atîtea »olrosit și călcat In picioare, incepeaă s manifeste, înainte de a se ridica această iarnă aspră fără părerile, care per"ma să ne fie nesfîrșit supt tristul ei ~il»hi. semnele de încredere apătură ne legaserăm fără ea în Apusul de care să ne fi venit încă primii mîngâietori si soți ai biruintii comune". corneliu vădim tudor