Bader Tibor (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 1. (1969)
M. Bitiri, A. Socolan: Aşezarea paleolitică de la Turulung şi locul ei în paleoliticul din N. V. României
36 Fiind vorba de culmea unui deal înalt, a cărei suprafață este intens degradată, stabilirea poziției stratigrafice a descoperirilor arheologice rămîne o problemă dificilă. Așa cum se prezintă situația în prezent, stratul superior are o alcătuire granulometrică luto-prăfoasă, de culoare închisă, acesta suprapunînd un strat gălbui mai argilos. Ambele straturi sunt relativ subțiri, fiecare dintre ele nedepășind grosimea de 0,25— 0,30 m. La circa 0,45—0,50 m adîncime, culoarea solului devine mai roșcată, în componența acestui strat intră însă mult pietriș provenit din dezagregarea rocii de bază, fapt care n-a permis adîncirea săpăturilor. In urma lucrărilor pentru împădurirea poienei și sub influența precipitațiilor sezoniere, eroziunea a devenit tot mai activă, ducînd la distrugerea aproape totală a așezării paleolitice. Prin săpăturile arheologice întreprinse în 1966 și 1967 s-au recuperat ceva materiale necesare stabilirii ariei culturale din care face parte și vîrsta primei descoperiri paleolitice din preajma Satului Mare. Urmele stratului de cultură se găsesc în partea superioară a depunerilor gălbui și partea inferioară a stratului luto-prăfos de culoare deschisă, între circa 0,15—0,40 m adîncime. Colecția de materiale litice recuperate din această așezare constă din 148 piese, care cuprinde următoarele categorii de unelte: lame simple, lame retușate, gratoare, burine, o lamă detinculată, străpungătoare, după cum și un important număr de așchii de cioplire, înainte de a trece la prezentarea fiecărei categorii de unelte menționăm faptul că, materia primă folosită este aceea în general cunoscută în așezările paleolitice din Oaș: opalul în primul rînd, obsidiana și gresia de prund. Nucleele sunt variate ca tipuri și dimensiuni; unele exemplare au un plan de lovire larg, format dintr-o suprafață plană și vîrful ascuțit (pl. I.17—18), piese întâlnite în special în așezările gravetiene din Oaș, la Boinești, Remetea și Călinești. Nu lipsesc nici nucleele cu două planuri de lovire special amenajate, desprinderile de lame și așchii, făcîndu-se din ambele capete. Dimensional nucleele sînt cuprinse între 2,5—6 cm înălțime, ele determinînd caracterul microlitic preponderent al întregului inventar. Gratoarele, în număr de 11 exemplare,înt cioplite pe așchii scurte și pe lame. Gratoarele pe așchii au partea activă largă, între care, două au forma ușor convexă, altul oblică spre dreapta. (pl. II.8, 9, 10) Un gratoar cu partea activă mică a fost realizat pe o lamă îngustă cu marginile simple. Alte două exemplare au fost cioplite pe lame a căror lățime este de 2 și respectiv 1,8 cm, cu ambele laturi retușate în toată lungimea lor. Două gratoare cioplite pe așchii triunghiulare în secțiune au lățimea de 2 cm și înălțimea părții active de 0,8 cm și respectiv de 1 cm (pl. I.13—14). Ambele piese au laturile lungi retușate, acestea ca și vîrful nucleelor fiind puternic știrbite în urma folosirii intense. Pe colțul unei așchii masive, s-a format un gratoar cu partea activă teșită, oblică spre 2