Ardelean, Gavril (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria ştiinţele naturale 4-5. (2003-2004)

Micologie, floră

Satu Mare - Studii și Comunicări Științele naturii Vol. IV - V (2003-2004) : + + -+ + IV Hh Eua6 3 4.5 Oenanthe aquatica­-+ -+ II Ibh-1[ Cp5 3 4 Glyceria maxima­+ + --II Ibh Eua6 3 4.5 Glyceria plicata­--+ -I­bh Eua5 3 0 Lycopus europaeus+ ----I Ilh-II Eua5 0 0 Lysimachia vulgaris+ ----I Ilh-H Cosm6 0 3 Alisma plantago-at) uattca BIDENTETEA TRIPARTIȚI Locul și data releveului: Turulung spre Turulung-VI, 03. IX. 1986. Spectrul bioformelor: Hh-20,6% / Hh-H-8,8% / K-32,5%­/ CZ-Hh-2,9% / T-41,1% / Th-38,2% / Th-TH-2,9% / Ch-2,9%. Spectrul ei: Floristice Eua —44,3% / Eua(M) —11,8% / Cp —23,5% / Cp(bor) —17,7% / Ad­-M — 2,9% / Alp-Ca-Ba -2,9% / Cosm -23,5%. Mici pâlcuri dominate de Eleocharis ovata și E­camiolica am identificat în mai multe locuri din Depresiunea Oașului. O stațiune însă unde formează cenoze închegate le-am găsit la extremitatea zonei amintite, și anume la periferia Câmpiei Someșului, în hotarul satului Turulung (spre Turulung-Vii), la poalele Munților Oașului. Aici populeză teremuri depresionare, temporar sau pe alocuri permanent inundate, aproape de albia râului Tur. In această parte răsăriteană a Câmpiei Someșului mai multe terenuri înmlăștinite iau naștere pe soluri pseudogleice. Acest tip de sol se formează în urma levigării particolelor de argilă,care formând un orizont compact “G”, astupă­torii capilari ai solului, oprind circulația apei de infiltrație. Geneza solurilor pseudogleice este legată de apele de precipitații, care stagnează pe suprafață (Asvadurov și Boieriu 1983). Pe alocuri aceste terenuri microdepresionare sunt invadate de Juncus effusus. Fitocenozele prezentate de noi în general se formează mai rar. Speciile dominante sunt Eleocharis ovata și respectiv E. camiolica, cea din urmă un element alpino-carpatico-balcanic, care imprimă un caracter specific fitocenozelor analizate, cantonate într-o stațiune de joasă altitudine. Astfel pe lângă elementele eurasice dominante (44,3 %) în spectrul floristic, procentul circumpolarelor atinge 17,7 %, în spectrul bioformelor atât terofitele (41,1 %), cât și hidrofitele (32,5 %) dar și helohidarofitele (20,6 %) ating procente însemnate, fapt care subliniază caracterul complex al acestei stațiuni. Analizând comportamentul speciilor față de principalii factori ecologici umiditatea (U), temperatura (T) și reacția solului (R) se constată că majoritatea dintre ele sunt hidrofile (29,5 %), mezoterme (17,7 %). (Fig. 1-A). Cele mai multe specii constante aparțin Al­­ei Natiocyperion, dintre care remarcăm prezență plantei rare Elatine triandra. Pe lângă elementele floristice aparținătoare acestei Cla­sei Bidenterea tripartiti, respectiv pe alocuri prezența masivă a speciei Juncus effusus, indică diferite derecții posibile ale succesiunii vegetale. Th Eua (M) 4.53 4 Polygonum hydropiper+ 2 1 + + V Th Eua5 3 4 Fdaginella n/iginosa­---+ I c;-tih Cosm5 0 4 Eleocbaris palustris­+ -+ 1-2 III H Eua(M)4 3 5 Mentha pnlegium+ + -+ -III H Eua3 0 3 Plantago major+ ----I Th Cosm4 3 0 Echinochloa Crus-galU PHRAGMITETEA + + 1 + + V Th Eua 4,53 0 Bidens tripartita+ --+ + III 11 Cp(bor)5 3 5 Alopecurus aequalis+ + -+ + IV Ilh-II Cosm5 3 0 Rorippa islandica­+ -+ + III Th Cosm4 0 3 Polygonum lapatbijolium­--+ + II Th Eua3 4 0 Cbenopodium polyspermum­--+ -I Th Eua 3,53 4 Xanthium strumarium­+ -+ -II ChE 4 3 0 Lysimachia numullaria+ --++ -III NI Cp(bor)0 3 0 Eeersia otyyoides MOUNIO-JUNCETEA + + -+ -III II Cosm 4,53 2 Juncus effusus­+ -+ 2 III II Cp(bor)5 2 0 Juncus articulatus­---+ I II Eua 4,53 0 Ranunculus repens­---+ I H Eua 4,53 4 Polygonum aviculare VARIAE SYNTAXA ---+ -I­H Cp5 3 0 Galium palustre­+ ---1 II Cp(bor)4 0 0 Agrostis sto­onifera+ -+ -+ III II Eua(M)4­0 0 Ranunculus repens­-+ •-1 Th Cosm 2.50 3 Polygonum aviculari­+ -+ -II 77

Next