Ardelean, Gavril - Buicu, Florin (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria ştiinţele naturale 8. (2007)
Ştiinţele naturii
SPECTRUL TROFIC A TREI POPULAȚII DE BOMBINA BOMBINA (LINNAEUS 1761) DIN JUDEȚUL SATU MARE (ROMANIA) Sara FERENȚI1, Marius I. GROZA2, Anamaria DAVID1, Ramona COVACI 1, Noemi (SZEIBEL) BÁLINT 2 ’Esc., University of Oradea, Vacuity of Sciences, Departament of Biology 1 2MBiol., University of Oradea, Vacuity ofSdences Rezumat. Am analizat spectrul trofic a trei populații de Bombina bombina din județul Satu-Mare, în conținuturile stomacale, prelevate cu ajutorul metodei spălătorii stomacale, am identificat prezența fragmentelor de vegetale, exuvie, și prăzi de natură animală, reprezentată de diferite nevertebrate. Dintre acestea din urmă cele mai importante au fost Hymenopterele Formicide, Homopterele Cicadine și Afidine, Colembolele, Coleopterele. Se observă o variabilitate a spectrului trofic în ceea ce privește habitatele de proveniență, în funcție de sexe în spectrul trofic al masculilor se reflectă strategia de vânare folosită de către ei, active-foraging, in timp ce femelele și juvenilii folosesc metoda sit-and-wall. Broaștele au mâncat majoritar terestru. Summary. We had studied the trophic spectrum of three populations of Bombina bombina from Satu-Mare County. From the stomach contents, collected using the stomach flushing method, there were identified vegetal remains, shed skins and animal preys represented by different invertebrates. Among the last ones the most important were: Hymenoptera-Formicidae, Homoptera Aphids and Cicadas, Collembola, Coleoptera. There is variability in the feeding of the toads depending on the three habitats. As far as the toads’ sex is concern, the food composition of males denotes an active-foraging strategy while females and juveniles use the sit-and-wait method for feeding. Toads had eaten mainly terrestrial preys. Introducere Bombina bombina este o specie foarte comună în România, ocupând zonele de câmpie, urcând numai până la altitudini de 400 m (Madej 1964). Este o specie vest-palearctică, aparținând valului est-euro-asiatic (Stugren 1957). Există ipoteze după care această specie în timpul ultimei glaciațiuni a avut refugiul în zonele joase de vărsare al Dunării, și după încălzirea climei acesta și-a extins arealul spre nord ocupând și Câmpia Panonică ( Szymura 1993). In țara noastră este întâlnită în primul rând în Bărăgan, apoi Dobrogea, Podișul Transilvaniei, Podișul Moldovei, dealungul râurilor Mureș, Olt și Someș, Câmpia de Vest, și bineînțeles și în partea nordică a țării (Cogălniceanu et al. 2000), unde s-a făcut și studiul nostru. Studii asupra statutul acestei specii nu prea s-a mai făcut în trecut, existând numai câteva lucrări pe această temă (e.g. Sârbu 1976). Numai în ultimii ani s-a concentrat mai mult la această specie, fiind publicate foarte multe lucrări despre izvorașii de baltă cu burtă roșie (e.g. Sas et al. 2003a, 2004a; Széplaki et al. 2006; Cogălniceanu , Miaud 2004; Kinne et al. 2004). Obiectivul studiului nostru a fost analiza spectrului trofic al trei populații de Bombina bombina, respectiv a diferențelor ce apar în funcție de sexe respectiv habitate. Satu Mare - Studii și Comunicări Seria Științele Naturii Voi VIII (2007) pp. 11 -19 Materiale și metode Studiul nostru a fost efectuat în perioada maiiunie 2006, în județul Satu Mare. Cele 108 de exemplare de Bombina bombina au fost colectate din bălțile de lângă localitățile Gherța Mică, Porumbești și Turulung. Habitatul de la Gherța Mică este reprezentat de o mlaștină situat pe marginea unei păduri situată în sud de localitate. Această baltă este alimentată în perioadele ploioase de un canal cu care se află în legătură. Adâncimea apei variază între 0,5-1 m, și acesta la nivelul mlaștinii prezintă un strat gros de mâl. Vegetația este reprezentată de pipirig, respectiv de câteva arbuști dealungul canalului. Habitatul este puternic afectat antropic, această baltă fiind un loc de adăpost pentru vite. La Porumbești habitatul este reprezentat de un sistem de băltire cu o întindere foarte mare, reprezentat de diferite canale și bălți, suprafața acestuia fiind mai mare în perioada de primăvară. Acesta este localizată pe lângă calea ferată, balta cea mai adâncă fiind situată pe lângă gară. Altitudinea aici este de 120 m. Habitatul de la Turulung se află în apropierea digurilor de la râul Tur, la ieșirea estică din localitatea Turulung. Este reprezentată de o baltă cu suprafață întinsă, alimentată în permanență de râu. Adâncimea apei nu depășește 70 de cm, și