Ardelean, Gavril - Buicu, Florin (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria ştiinţele naturale 8. (2007)
Ştiinţele naturii
Satu Mare - Studii și Comunicări Seria Științele Naturii Vol. VIII (2007) Din punct de vedere al taxonilor de natură animală există numeroase diferențe în funcție de habitate. Faptul că numărul maxim de prăzi /individ a fost găsit la Turulung este datorită condițiilor de mediu optime care a determinat diversitatea mare a prăzilor în acest biotop. Izvorașii de baltă sunt considerate specii legate de medii acvatice (Mader 1973), dar totuși în spectrul trofic al acestora se observă prezența majoritară a prăzilor terestre. Despre specia Bombina bombina este constatat faptul că ocupă habitatele de mică întindere (Fuhn 1960), fiind astfel nevoită să vâneze și în mediul terestru. Putem observa prezența majoritară a prăzilor terestre în balta de la Gherța Mică, respectiv Turulung, in timp ce la Porumbești apar și prăzi acvatice. Acest aspect al spectrului trofic la buliai de baltă poate fi explicat prin particularitățile fiecărei bălți aparte. Bălțile de la Gherța Mică respectiv Turulung fiind în mai mică măsură afectate antropic, oferă prăzilor terestre condiții optime de supraviețuire, aspect ce se reflectă și în spectrul trofic al exemplarelor capturate din aceste habitate. In timp ce habitatul de la Porumbești este de mărime mai mică și puternic afectat antropic, neoferind astfel condiții optime pentru prăzi. Astfel putem constata că probabilitatea apariției a unui anumit tip de taxon în spectrul trofic al broaștelor este direct proporțională cu accesibilitatea lor, și este influențat de factori de mediu (Sas et al. 2003a). Astfel de situații au mai fost semnalate și în cazul altor amfibieni, astfel la Bombina variegata (Peter et al. 2005; Sas et al. 2006), Pelobates fuscus (Cogălniceanu et al.1998). In cazul masculilor prezența prăzilor de dimensiuni mai mici este datorat strategiei de vânare folosită de către ei, „active foraging”, capturând prăzi de talie mică și cu viață gregară (Homoptere-Asidine, Colembole, Hymenoptere- Formicide). In spectrul trofic al femelelor putem observa prezența prăzilor de talie mai mare (Araneide, Coleoptere, Lepidoptere larve), dar și cele de viață gregară (Afidine, Colembole, Formicide). Situația este asemănătoare și în cazul juvenililor. Acesta indică faptul, că femelele și juvenilii folosesc metoda de vânare „sit-and-wall”, capturând prăzile de talie și mobilitate mai mare, iar prezența prăzilor de talie mai mică sugerează faptul că acestea mai folosesc și metoda de vânare „active-foraging”. Acest fapt a fost semnalat și la alte populații de Bombina variegata (Sas et al. 2005). Interesant este apariția Lepidopterelor numai în formă larvară, și numai în cazul femelelor. Omizii, fiind prăzi ușor accesibile devin un element foarte important in spectrul trofic al femelelor, în a căror comportament de hrănire este foarte important economisirea și menținerea energiei pentru reproducere. Pe de altă parte larvele sunt considerate de unii autori având o valoare nutritivă mai ridicată ca și formele lor adulți, fiind mai bogate în lipide (Brooks et al. 1996). Pondere ridicată a larvelor s-a mai întâlnit și la Rana ridibunda (Cicek - Mercier 2007), Rana arvalis (Sas et al 2003b), sau la o altă populație de Bombina bombina din zona Resighea (Sas et al. 2003a). Putem constata că ponderea unui anumit taxon nu corespunde neapărat cu frecvența lui (Covaciu Marcov et al. 2002). In cazul nostru acest lucru se observă în ponderea taxonilor pradă de talie mai mică, care prezintă o valoare mai mare al ponderii în comparație cu frecvența lui , iar în cazul prăzilor de talie mai mare, ponderea lor este mai mică decât frecvența. In ceea ce privește valoarea ponderii, acesta depinde mult de numărul prăzilor consumate, fapt ceea ce explică valoarea astfel de ridicată a Colembolelor și Formicidelor, broaștele fiind nevoite să consume din aceste în număr mai mare, ca să-și acopere nevoile energetice. Ponderea Coleopterelor și a Arahnidelor este aproape nesemnificativă, în timp ce frecvența lor este foarte mare, acestea fiind nevertebrate de talie mai mare, acoperă nevoile energetice a broaștelor și în cazul consumării lor în număr mai scăzut. Astfel de situații s-au mai întâlnit și la alte specii de amfibieni, respectiv la Bombina variegata (Sas et al. 2004b), la Bombina bombina (Széplaki et al. 2006). Prezența prăzilor de diferite mărimi (Colembole, Hymenoptere-Formicide, respectiv Coleoptere, Arahnide), sugerează ideea că hrănirea acestor broaște nu se face selectiv, acestea hrănindu-se cu hrana cea mai abundentă din jurul lor. In cazul acestor broaște necesitatea de energie este care dictează intensitatea de hrănire, influențând astfel și compoziția spectrului trofic. Astfel folosirea metodei de vânare „sit-and-wait” de către femele poate fi considerat o modalitate de a economisi cât mai bine energia necesară pentru perioada de reproducere. Astfel de situații s-au mai întâlnit și în literatura de specialitate (Peter et al. 2005,2006; Sas et al. 2004a, 2004b). Mulțumiri Acest studiu a fost realizat cu sprijinul Societății Carpatine Ardelene - Satu Mare (ELICE) în cadrul programului dedicat studiului herpetofaunei rezervației “Râul Tur”. 17