Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 34/2. (2018)
Paula Virag: Evenimentele de la finalul anului 1918 şi prima jumătate a anului 1919 din regiunea Satu Mare reflectate în paginile Historiei Domus
Paula Virág în História Domus din Turulung există câteva informații și despre organizarea militară defensivă din partea de vest a comitatului Satu Mare. Aflăm astfel că frontul a fost în jurul orașului Seini. Observatorul cu telefon a fost instalat în turnul bisericii din Livada 15. Dar, în sâmbătă mare efectivele secuiești au fost nevoite să fugă Înspre Satu Mare din fața puterii covârșitoare a trupelor române. Era chiar sfințirea apei de sâmbătă mare când în biserică au apărut trei preoți fugari: Horváth György din Iosip, Almási Péter din Livada, Taulvetter János, preot din Sein, și Szilágyi, pastorul român din Iojib. Românii au putut acum înainta spre Satu Mare fără rezistență. Panica a izbucnit și în satul nostru, crezându-se că vin și aici și că vor începe să mâne vitele de pe pășune. Femeile s-au adunat plângând în hohote în jurul bisericii. Vestea însă s-a dovedit exagerată, iar în scurt timp spiritele s-au calmat și noi am putut oficia în liniște învierea. Mai târziu, în Turulung au apărut doar jandarmi români ocupând locul celor vechi 16. în primăvara anului 1919, și preotul din Tiream notează în Historia Domus câteva rânduri despre intrarea armatei române și despre instalarea administrației românești, exprimându-și destul de clar părerea despre aceste evenimente. Câteva luni mai devreme, în sâmbăta mare, a intrat armata română. Pentru un timp au tolerat vechea conducere deoarece nu au avut funcționari pregătiți și instruiți, dar în scurt timp pur și simplu au fabricat intelectuali români organizând cursuri intensive și i-au schimbat repede pe vechii funcționarii de încredere cu oameni incompetenți17. 4. Concluzii Situația politică, socială, economică și militară din Ungaria de la finalul primului război mondial s-a resimțit și pe teritoriul comitatelor Satu Mare și Ugocea, provocând panică și agitație în rândul comunităților maghiare de aici. Unii dintre preoții romano-catolici, în calitatea lor de conducători spirituali ai enoriașilor lor, au luat atitudine și au încercat să le explice oamenilor ceea ce se întâmplă, ce înseamnă comunismul și ce efecte poate avea asupra societății civile. însă această implicare în viața politică a comunității a fost pedepsită prin arestare, zile de temniță și umilință publică (cazul parohului din Cămin). în însemnările lor din Historia Domus, preoții își exprimă în mod clar propriile lor sentimente și temeri față de evenimentele care au avut la în toamna anului 1918 și primăvara lui 1919. Se remarcă dezaprobarea și nemulțumirea că la conducerea țării au ajuns comuniștii bolșevici. Criza politică, economică și militară îi determină să privească cu îngrijorare înspre viitor. Faptul că în parohia lor apar adepți ai noii conduceri îi uimește și le provoacă sentimente de vinovăție pentru că nu au aflat mai repede informații de la Budapesta pentru a le putea explica oamenilor noua realitate politică. Situația din armata maghiară stârnește, de asemenea, nemulțumirea și îngrijorarea preoților, sentimente exprimate cât se poate de clar în rândurile Historiei Domus. Pentru atmosfera creată ei învinovățesc noua conducere politică a Ungariei, dar mai ales pe evrei care erau văzuți ca principali exponenți ai comunismului bolșevist. Intrarea armatei române pe teritoriul comitatului Satu Mare a fost percepută, în general, ca fiind o acțiune pașnică, în unele localități vestea că românii vor ocupa aceste zone a stârnit panică în rândul populației maghiare și șvăbești, ea temându-se că se vor realiza rechiziții de animale și hrană, însă aceste temeri au dispărut curând. Odată cu sosirea armatei române, comuniștii maghiari și gărzile roșii au fugit, de multe ori, luând cu ei și ultimele resurse financiare ale localităților. 15 Parohia romano-catolică Turulung, neinventariat. 16 Idem. 17 Parohia romano-catolică Tiream, neinventariat. 203