Satul Socialist, iulie 1969 (Anul 1, nr. 50-76)

1969-07-01 / nr. 50

PAGINA 2 In programele repertoriale ale teatrelor noastre din Capitală, nu se poate vorbi despre un „echili­bru" între turneele de vară la oraşe şi sate. Problema este cu atît mai importantă cu cit săteanul nostru e cuprins într-o vastă acţiune, de desăvîrşire multilaterală a perso­nalităţii sale. In acest proces, apor­tul teatrului, tribună a ideilor înaintate, catalizator al energiilor spirituale, poate fi fundamental. Tocmai de aceea teatrul ar trebui să devină şi bunul mediului sătesc, atît prin repertoriul şi arta specta­colelor, cît şi prin deplina sa acce­sibilitate. Rezultatul apropierii dintre tea­tru şi săteni nu este însă întot­deauna la înălţime. Pe lîngă pu­blic, în rîndurile spectatorilor de la sate se creează şi un non-public, o categorie care din diferite mo­tive refuză gestul de prietenie al teatrului, acest gest nefiind întot­deauna şi pretutindeni cel aştep­tat. Teatrele au destule datorii ne­onorate faţă de mediul rural. Vom încerca să descifrăm cîteva, cău­­tînd cauzele de natură subiectivă sau uneori obiectivă ce le declan­şează. Nu avem pretenţie că ceea ce am aflat vizitînd cîteva teatre bucureştene se poate generaliza pe de-a-ntregul. Primim răspunsuri ca acestea : „Nu ne deplasăm, că nu există săli corespunzătoare“ — Teatrul Naţional Ion Luca Cara­­giale, prima scenă românească. Sau : „De ce să ne ducem noi la ei ? Preferă să vadă spectacolul la sediu" — Teatrul Lucia Sturdza- Bulandra. Se pune întrebarea : nu avem cămine culturale ? Sau cîţi săteni dintr-o comună pot fi aduşi la Bucureşti într-un camion ori autobuz ? De ce să nu dăm unui număr cît mai larg de săteni bucuria participării la acţiune, a comuniunii sufleteşti directe din­tre actorul de mare talie şi spec­tator, satisfacţia că totul se pe­trece în faţa lui, sau îndemnul la meditaţie pe marginea celor mai înaintate probleme ale actualităţii legate strîns de viaţa intimă a oa­menilor. La teatrul S. I. Nottara ni se vorbeşte de o frumoasă tra­diţie a turneelor la sate : premiera pe ţară în comuna Găneasa. Ar­tişti ai poporului ca George Vraca şi Constantin Ramadan au fost aplaudaţi pe scene ale căminelor culturale. Spectacole cu Dragoste, poveste nouă, farsă cu cîntec de H. Nicolaide, piesă montată spe­cial. Spectacole cu Baba Dochia la Cîmpulung. Dar să existe un in­teres şi din partea organelor de conducere locale. Sunt multe scene prost întreţinute, săli cu geamuri sparte, cabine prost încălzite sau inexistente. Se suspendă spectacole din pricina slabelor mobilizări. Să existe o conlucrare cu directorii căminelor culturale care să soli­cite spectacole. Aceleaşi doleanţe le exprimă şi teatrul Barbu De­­lavrancea. Organele locale de conducere, preşedinţii C.A.P.-uri­­lor, învăţătorii, metociştii, ingine­rii nu le dau concursul. Ar fi normal ca atunci cînd vine o echipă de teatru, să o prezinte cineva, directorul căminului cultu­ral, învăţătorul, bibliotecarul , ac­torii să nu fie priviţi ca nişte in­truşi, căminele culturale avind echipele lor artistice de amatori. Sînt uneori spectacole suspendate din pricina slabei mobilizări sau fluierate din pricina proastei orientări a teatrului, ca de pildă spectacolul Cine l-a ucis pe al VI-lea ? piesă poliţistă ce începe cu apariţia unui actor debitînd ur­mătoarea replică : „Azi vom juca fără decoruri. Lada a rămas în ca­mion şi camionul a rămas în pană". In schimb piesa Kathleen de Mi­­chael Soyers, în care e vorba de dragostea curată a unei tinere fete ce nu vrea să se mărite decît cu omul iubit, este primită cu multă bucurie. Ni se dă o listă de spec­tacole pentru vara aceasta. Comu­nele Gh. Doja, Gh. Lazăr, Albeşti, Kogălniceanu, Sudiţi, Traian, Smir­na, Căzăneşti, Sărăţeni, Mărcu­ Ieşti, Ciocăneşti, V. Rodiţă cu aceeaşi piesă Kathleen, vorbin­­du-ni-se însă cu multă seriozitate şi în mod autocritic despre redusa activitate a teatrului în mediul să­tesc. „Dacă s-ar adapta de pildă piesa Ion de Liviu Rebreanu care se joacă la sediu cu un decor foar­te încărcat şi în general dacă ar fi o grijă pentru spectacole adec­vate publicului !" De asemenea, este îngrijorare şi de partea cea­laltă. „Dacă comitetele de cultură şi artă şi organele locale ar spri­jini şi mai mult aceste manifes­tări..." Nu ne-am propus să formulăm ceea ce se cheamă în mod obiș­nuit o concluzie. Această cercetare sumară a motivelor pentru care turneele de vară ale teatrelor bucureștene la sate sînt cît se poate de reduse, are drept scop unic stabilirea unor jaloane ce în­găduie pe de o parte teatrelor, pe de altă parte publicului nostru să­tesc să se cunoască mai bine, să-şi poată veni reciproc în întimpinare să acţioneze deopotrivă pentru re­glementarea relaţiei care trebuie să-i unească. ELENA CREANGA Turneele teatrelor la sate: OBLIGAŢII RECIPROCE ★ _ NEGRU de ALB _ RAU CU rAU, dar MAI RAU FARA RAU Zicala în care se îngrămădeşte de atîtea ori cuvîntul rău este mult prea cunoscută. Dacă aş fi super­stiţios aş zice că faptele petrecîn­­du-se unul într-o vineri, şi celă­lalt într-o marţi, orice-aş fi făcut, trebuiau să mi se întîmple. Cum nu sînt superstiţios mă văd obli­gat să vă scriu indignat de ce mi s-a întîmplat în zilele amitite. In prima, vrînd să merg la lucru, m-am urcat, cu abonament, în au­tobuzul 31 N.T. 192 al autobazei din Piatra Neamţ. Pentru că mi-am manifestat nemulţumirea faţă de întîrzierea permanentă a autobu­zelor, am fost insultat şi îmbrîncit de şofer. Peste cîteva­­Zile m-am văzut în situaţia de a nu putea ajunge la locul meu de muncă. Din aceeaşi postură se mai aflau şi alţi călători : profesori de la şcoala generală din Oglinzi, activişti la instituţiile judeţene etc. Autobuzu­lui cu care trebuia să călătorim i se schimbase ruta. Abia după multe tratative cu diverşi tovarăşi din conducerea autobazei ni s-a asi­gurat o autodubă. Ploua torenţial­ă şi în maşină am călătorit cu um­brele deschise. Cei care au scornit zicala : „Călătorului îi stă bine cu drumul" îi invit să călătorească cu maşinile autobazei Piatra-Neamţ, pe traseul Tg. Neamţ — Suceava DAI 30 DE LEI, AI BUTELIE! Pînă astă-toamnă în satul Pie­trişul (jud. Ilfov) exista un centru volant de schimbare a buteliilor de aragaz. Centrul a fost desfiinţat din considerente pe care oamenii nu le cunosc. Ca să-şi schimbe buteliile, locuitorii trebuie să se deplaseze în localităţile vecine sau să cadă la înţelegere cu şoferii în­treprinderii de desfacere şi trans­port a produselor petroliere. Iar înţelegerea este : dai 30 de lei, şi­­ primeşti butelie. Singura soluţie ar fi să se reînfiinţeze centrul. Din dispariţia lui nimeni nu a avut de cîştigat. Ah, îi uitasem pe şoferi. (V. ROMAN din Pietrişul, judeţul Ilfov). Încotro a zburat vulturul ? In satul Gropşani, judeţul Olt, există un monument înălţat în cin­stea eroilor din primul război mondial. De cîţi­va ani, vulturul aşezat în vîrful monumentului cu aripile întinse,... a dispărut. Cetă­ţenii comunei (Răduţ Ion, Nicu Ştefan, Manea Ion, Mustaţă Ilie, Popescu Ion şi alţii), au întrebat de nenumărate ori pe tovarăşii din Consiliul popular al comunei da­că n-au văzut încotro a zburat vulturul de piatră ? Şi n-au pri­mit nici un răspuns... CEARTA Comuna Vulpeni (Olt), a fost dotată cu o clădire modernă şi încăpătoare in care s-a amenajat un magazin sătesc bine aprovizio­nat. Gestionarul magazinului, Dra­gan Constantin, serveşte însă pe sprinceană. Intr-una din zile Flo­­rica Anghel a venit să cumpere cîţiva litri de petrol. Cum a văzu­t-o, gestionarul a pus lacătul la uşă ! Nu pentru că se terminase programul, ci pentru că Drăgan Constantin este certat cu cumpără­­toarea. După cum ştim în relaţiile vînzător — cumpărător asemenea „probleme" particulare n î-şi au rostul. Ce-i de făcut în cazul de faţă ? Să fie serviţi toţi cumpă­rătorii, chiar şi cei pe care gestio­narul din Vulpeni nu-i poate su­feri. Altminteri, într-o bună zi o să i se închidă şi lui prăvălia în nas. ION TUTUNEA Vacanţa. Ca în fiecare vară, marea îşi primeşte cu bucurie oaspeţii, mai ales pe cei mai mărunţei. Duminică, la Năvodari s-a deschis Tabăra naţională de odihnă a elevilor. Sub soarele litoralului ospitalier au poposit 1840 de elevi din liceele teoretice, liceele de specialitate şi şcolile profesionale din ţară. Cadre didactice cu experienţă şi activişti ai Uniunii Tineretului Comunist vor îndruma activităţile de tabără ale elevilor, împletind cura heliomarină cu interesante acţiuni cu carac­ter instructiv-educativ (Urmare din pag. 1)­ zolvarea acestei probleme de importanţă naţională, fructifi­carea corespunzătoare a apti­tudinilor fiecărui cetăţean, justa utilizare a forţei de mun­că, colaborarea între Ministe­rul învăţămîntului, Ministerul Muncii, Ministerul Sănătăţii şi alte departamente interesate, precum şi cu organizaţiile de masă şi obşteşti (U.T.C., orga­nizaţia de femei), trebuie să ducă la statornicirea unui ca­dru adecvat şi a unui ansam­blu de măsuri unitare pentru orientarea profesională a ele­vilor. Există in documentele publi­cate nu numai direcţiile aces­tor posibilităţi, ci şi garanţia înfloririi multiple a personali­tăţii umane, garanţia satisfa­cerii intereselor personale în unitate armonioasă cu intere­sele majore ale întregului po­por. Tezele prezentate pentru cel de-al X-lea Congres al P.C.R. SATUL SOCIALIST Hotel turistic la Tîrgu Jiu TG. JIU (coresp. „Satului socia­list") In oraşul Tîrgul Jiu se cons­truieşte în prezent un hotel turis­tic caracterizat printr-o arhitec­tură modernă şi un grad de con­fort ridicat. Autorul proiectului, inginerul Corneliu Moroşanu de la D.S.A.P.­Craiova, a amplasat noul hotel în zona centrală a ora­şului, zonă în care vor mai fi cons­truite şi alte clădiri cu destinaţie social-culturală, administrativă şi comercială. Clădirea, din punct de vedere constructiv, va avea parter şi patru nivele. La parter vor fi dispuse : holul de recepţie, salonul de lectură al corespondenţei şi restaurantul cu anexele sale. Capacitatea de ca­zare a hotelului va fi de 171 locuri. Restaurantul cu 150 locuri va mai avea ca anexă o terasă cu 50 locuri, un restaurant cu autoservire de 100 locuri şi un bar de zi cu 27 locuri. O dată cu darea în funcţiune a noului hotel, se va permite turiş­tilor, mai mult, să viziteze tripti­cul brâncuşian de la Tîrgu Jiu, co­loritul peisajului din preajma ora­şului şi zonele industriale de pe platforma oraşului. UN FAPT PE ZI Adevărul din... vin La Miercurea, în judeţul Sibiu, există un bufet care se cheamă „Pod“. De ce i-o fi spunînd aşa, nu ştim. In orice caz se pare că-i aşezat la vad bun. Vine lume multă, butoaiele cu bere stau cu vrana deschisă, unii caută adevărul în vin, alţii în rachiu, iar cînd nu se înţeleg, îl caută în pietre sau în puterea pumnilor. Departe de noi gîndul să afirmăm că la bufetul „Pod" din Mier­curea adevărul este căutat cu pumnii în fiecare zi şi în fiecare oră. Numai uneori. De obicei sîmbăta. La Miercurea se rîde pro­babil copios cînd se spune că marţea sînt şapte ceasuri rele. La Miercurea se crede în schimb că sîmbăta toate ceasurile sínt bune, mai vîrtos cînd în bufetul „Pod" toate mesele sínt pline şi paharele goale. Ei, iată că nu-i aşa. In seara zilei de simbătă 21 iunie a.c. trei ortaci de băutură (I. Dorin Munteanu, Ilie Stănese şi Gh. Moroşanu) s-au luat la ceartă. De la ceartă au trecut uşor şi pe nesimţite la ameninţări, iar de aci la pumni. Evident, au fost repede evacuaţi din bufet, ca să nu spargă dulapul frigorific, raf­turile cu sticle, sau capul gestionarului. In astfel de condiţii, cei trei mardeiaşi au continuat bătălia în uliţă. Nemaiavînd sticle la îndemînă, au început a se bombarda cu pietre. (Dacă-i puneai să facă o treabă cetăţenească şi să aştearnă pietriş pe drum, n-ar fi făcut-o !) Bătaia n-a ţinut mult. Deşi capete tari­­tari şi greoaie în descoperirea adevărului din bunul simţ), cele trei capete s-au lovit cu pietre, pînă cînd unul dintre ele a fost spart. Şi uite-aşa, din trei ortaci de băutură şi apoi din trei bătăuşi, au rămas în viaţă numai doi. Gh. Moroşan a dat ortul popii. Ceilalţi, I. Dorin Munteanu şi Ilie Stănese, au fost arestaţi. Acum, pun vina pe vin şi pe... mort. Cît de simple li se par lucrurile ! Cit de fals şi copilăreşte judecă ei rosturile relaţiilor dintre oameni. Scuza „eram beat" nu mai oferă de mult o circumstanţă atenuantă. Văicăreala tîrzie „vai, n-am­ vrut să-l o­nor" nu impresionează pe nimeni şi oricîte motive ar invoca, ucigaşul rămîne ceea ce este : un om fără minte, adică un neam. Mintea de pe urmă este totdeauna inutilă şi nu mai poate repara nimic. In astfel de cazuri procurorul şi judecătorul rostesc ultimul cuvînt şi ulti­mul adevăr. PETRU VARLAM fotbal. Echipa Greciei SPORT a cîştigat Cupa Balcanică (tineret) ALBANIA — BULGARIA 2 — 1 ROMÂNIA — GRECIA 0 — 4 ! Ultimele partide ale acestui tur­neu s-au disputat duminică în Ca­pitală în faţa a peste 10 000 de spectatori. Meciul vedetă, care tre­buia să decidă pe cîştigătoarea tro­feului, a pus faţă în faţă echipele României şi Greciei. Fotbaliştilor români le-ar fi fost suficient şi un joc egal pentru a intra în posesia Cupei. Pe teren însă lucrurile s-au petrecut cu totul neaşteptat. Echipa care avea cele mai puţine şanse, cea a Greciei, a răsturnat toate cal­culele, şi-a impus cu autoritate jo­cul şi a cîştigat la un scor care nu are nevoie de nici un comentariu, ci numai de felicitări. înaintaşii greci au speculat toate greşelile apărătorilor români şi au marcat de 4 ori, fără să primească nici un gol, avînd o apărare fermă şi un portar (Sarab­otis) care a apărat fenomenal Infrîngerea usturătoare suferită de tinerii fotbalişti români îşi are cauzele ei. Echipa României deşi a avut în componenţa ei jucători din prima divizie (Deselnicu, Domide, Stoicescu, Lupulescu, N. Ionescu ş.a.) a practicat un joc sub orice critică. Fotbaliştii noştri au intrat pe teren îngîmfaţi socotind meciul o simplă formalitate. Surprinşi de jocul în viteză, decis şi eficace al adversarului, ei n-au reuşit în nici un moment să răspundă adversaru­lui lor cu aceleaşi arme. Dimpo­trivă, s-au dezorientat, au comis greşeli peste greşeli de care, firesc, au profitat înaintaşii greci. Schim­bările făcute în formaţie, pe par­cursul meciului, n-au dus la nici un rezultat, dimpotrivă au arătat cît de dezorientaţi erau şi antrenorii (D. Schileru şi C. Drăguşin), care s-au ocupat de pregătirea acestei formaţii. După meci, antrenorul principal al echipei naţionale, Angelo Nicu­­lescu, ne-a declarat : „Echipa Gre­ciei a fost net superioară şi a me­ritat victoria. Meciul dintre echi­pele de tineret a arătat publicului nostru saltul valoric al fotbalului grecesc. Spin aceasta deoarece în toamnă la Bucureşti se vor întîlni primele garnituri. Jocul va fi foarte greu, grecii au la această dată ju­cători de mare valoare..." Aşadar Cupa balcanică a echipelor de tine­ret a luat, pe drept, drumul Atenei, lăsînd tehnicienilor români un pri­lej de reflecţii asupra comportării echipei de tineret şi asupra meciu­lui din toamnă. In primul joc al cuplajului de pe stadionul Republicii, echipa Alba­niei a învins Bulgaria cu scorul de 2—1. CRISTIAN MANTU Clasament final : 1. GRECIA 6 puncte (golaveraj 8—4) ; 2. ROM­NIA 6 puncte (golaveraj 6—7) ; 3. ALBANIA 4 puncte ; 4. BULGA­RIA 3 puncte ; 5. TURCIA 1 punct. Noua configuraţie sînt o exemplară dovadă a înaltului patriotism şi a răs­punderii cu care Partidul Co­munist Român, credincios diti­­totdeauna ideilor marxism-le­­ninismului, ţelurilor şi idealu­rilor de veacuri ale poporului şi patriei noastre, îşi asumă răspunderea pentru conduce­rea întregii noastre activităţi, pe drumul continuu al progre­sului economic şi social al po­porului nostru. Exprimînd ro­dul înţelepciunii colective a partidului, al maselor largi de oameni ai muncii din toate do­meniile de activitate, tezele şi directivele dezvoltării econo­mice sînt programul gîndirii noastre, atitudinii noastre şi voinţei noastre de acţiune, în evoluţia societăţii româneşti, în aportul ei la dezvoltarea so­cietăţii contemporane în di­recţiile idealurilor înaintate. Masele de oameni ai muncii, bărbaţi şi femei din satele pa­triei noastre, tineri şi vîrstnici, prin Uniunile cooperatiste, prin organizaţiile de masă şi obşteşti, participă activ la via­ţa politică a ţării. In cadrul acestora, precum şi în alte for­me organizatorice menite să lărgească şi să perfecţioneze democraţia socialistă, conform indicaţiilor prevăzute în Tezele Congresului al X-lea al P.C.R., se vor putea găsi, şi este ne­cesar să se găsească, mult mai multe acţiuni, pentru înţele­gerea principalelor noastre sarcini, pentru elaborarea me­todelor şi măsurilor eficiente, pentru eliminarea lipsurilor de orice fel, pentru afirmarea de­plină a iniţiativei, priceperii şi spiritului gospodăresc, care sînt trăsături de bază ale har­nicei noastre ţărănimi munci­toare. • ® • © • e Duminică după amiază a luat sfîrşit Turul ciclist al României. Tradiţionala competiţie, care a fost urmărită timp de aproape două săptămîni de zeci de mii de amatori ai sportului Cu pedale, a cunoscut un remarcabil succes. După 1504 km, împărţiţi în 12 v etape fără nici o zi de odihnă, vic­toria a revenit alergătorului JUR­GEN WANZLIK (R. D. Germană), în vîrstă de 24 de ani, instructor sportiv la Dinamo Berlin. Clasamentul final : 1. Wanzlik (R.D.G.) 36 h 41’ 16” (medie orară a competiţiei 41,120 km) ; 2. Tudor Vasile (România) la 2’23” ; 3. So­­fronie (România) la 2’23” ; 4. An­­dresen (Norvegia) la 2’40” ; 5. Ar­­deleanu (Steaua) la 3’24” ; 6. Grigore (România) la 3’25” ; 7. Viard (Franţa) la 3’43” ; 8. Menard (Fran­ţa) la 3’50” ; 9. Benjamins (O­­landa) la 4’03” ; 10. Vermeeren (Belgia) la 4’31” ; etc. Clasamentul pe echipe : 1. România­­ 110 h 11’59” ; 2. R. D. Germană 110 h 1242” ; 3. Franţa 110 h 15’43” ; 4. Steaua 110 h 16’33” ; 5. România A 110 h 17’53” ; 6. Belgia 110 h 25’57" ; 7. Norvegia 110 h 30’27”. Ultima etapă a competiţiei, cea de-a 12-a, desfăşurată duminică pe ruta Braşov—Bucureşti (169 km), a fost cîştigată de românul Puterity în 4 h 00’07”, urmat de colegul său Nemţeanu şi de olan­dezul Kroonen — 4 h 00’24”. Aspect din ultima etapă E Nr. 50 —marţi 1 iulie Marţi 1 iulie Soarele răsare la ora 4 şi 35 de minute. Apune la ora 20 şi 4 mi­nute. Luna răsare la ora 21 şi 58 de minute. Apune la ora 5 şi 52 de minute. De la începutul anului au trecut 182 de zile. Pînă la sfîrşitul anului au rămas 183 zile. STAREA VREMII : I. Maxim : Frumuseţe amară — nuvele (E.P.L.). Preţul 4 lei. Gh. Barcă, M. Bâcescu , Grigore Antipa — (Ed. ştiinţifică). Preţul 8,25 lei. POVESTEA VORBEI : Cel mai frumos dar pe care l-a făcut natura oamenilor după înţe­lepciune, e prietenia (La Rochefoucauld). CUNOŞTINŢE FOLOSITOARE : VÎNĂTOAREA ŞI PESCUITUL SPORTIV In luna iulie este permisă vînătoarea de lupi, vulpi, viezuri etc. Cu autorizaţie specială — urşi carnivori şi căpriori. Pot fi pescuite toate speciile de peşte din apele de şes şi din cele de munte (cu excepţia lostriţei — pentru care se cere autorizaţie specială). POFTA BUNA : ROŞII UMPLUTE CU OVA MIC ÎNDREPTAR DE COMPORTARE : [] SPECTACOL (I) Discuţiile în timpul spectacolu- şi nu bateti tactul frazelor muzi­cdacâ* fi POQrt? • ■}n cale la concerte, şoapta, sint cu totul nepotrivite. Nu fluieraţi (oricît de uşor aţi A asculta în tăcere este singu­­race acest lucru !), nu fredonaţi rul lucru frumos. O GLUMA PE ZI : PE GINDURI Văzîndu-l pe Bemnard Shaw cufundat în gînduri, un cunoscut editor american s-a apropiat numaidecît de dînsul, spunînd : — Ofei un dolar, mister Shaw, ca să aflu la ce vă gîndiți acum. — Vai, gîndurile mele nu fac nici două parale ! — Și totuși la ce vă gîndiți ? insistă editorul. — La dumneavoastră, îi răspunse cu un zîmbet Show. Timpul probabil pentru 1 iulie, vremea în­ general răcoroasă Cer variabil, mai mult noros în ju­mătatea de nord a tării, unde vor cădea ploi locale. In rest ploi izo­late. Vîntul va sufla potrivit. Temperaturile minime vor fi cu­prinse între 8 și 18 grade, iar maximele între 18—28 de grade. Timpul probabil pentru 2, 3 și 4 iulie , vreme răcoroasă in prima parte a intervalului, apoi in în­călzire ușoară. Cer schimbător. Vor cădea averse izolate de ploaie, mai ales în jumătatea de nord a tării. Vîntul va sufla po­trivit. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 9 şi 18 grade, iar maximele între 20—30 de grade. MEDALION: TITU MAIORESCU La 1 iulie 1840 s-a născut, la Craiova, Titu Maiorescu, critic, estetician şi om politic român. A studiat la Braşov, Viena, Berlin şi Paris. A fost profesor la Univer­sitatea din Iaşi, apoi la cea din Bucureşti, membru al Academiei Române. Este întemeietorul so­­cietâfii „Junimea" şi al revistei „Convorbiri literare". Este una din personalităţile dominante ale VITRINA , culturii româneşti din a doua ju­mătate a secolului XIX. El a sti­mulat afirmarea unor valori lite­rare care s-au înscris definitiv în istoria noastră culturală : Emi­­nescu, Caragiale, Creangă, Sado­­veanu ş.a. Opera sa de critică li­terară se remarcă prin rigoarea analizei logice, a verificării infor­­maţiei, prin siguranţa criteriilor de orientare. A murit în anul 1917. Se iau 1 kg roşii rotunde, miez de pîine, 1 dl lapte, pătrunjel verde, o ceapă, puţină sare, 3-4 ouă fierte tari, 100 g unt, o lin­gură de pesmet. Se taie copăcelele de la roşii, se scobesc roşiile cu băgare de seamă ca să nu se spargă, iar miezul lor se amestecă cu pîinea MEDICINA PRACTICA , muiată in lapte, bine stoarsă. La această compoziţie se adaugă pătrunjelul verde tocat mărunt, ceapa dată prin râzătoare, sare şi ouăle tocate mărunt. Se umplu roşiile cu acest amestec, deasupra se presară pesmet şi se ţin la cup­tor 30 de minute. VÎRSTA Şl SOMNUL Oamenii care depăşesc vîrstă de 60 de ani trebuie să doarmă mai mult decit cei tineri, nicide­cum să reducă durata somnului. La această concluzie au ajuns numeroşi cercetători. Considerînd că prelungirea somnului oameni-- ore­­lor de vîrstă înaintată este justi­ficată din punct de vedere fizio­logic ca un mijloc de protecţie a organismului, se propune ca a­­ceştia să doarmă în medie9—1) RADIO ŞI TELEVIZIUNE Miercuri 2 iulie RADIO PROGRAMUL T. — 5.05—6.00 Program muzical de dimineaţă ; 5.30 Jurnal agrar. Buletin agro­­meteorologic ; 6.05—9.30 Muzică şi actualităţi ; 9.30 Viaţa cărţilor; 10.45 Din cîntecele şi dansurile po­poarelor ; 11.05 Revista economi­că ; 12.30 Întîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat ; 13.45 Moment ştiinţific ; 14.00 Melodii populare ; 14.10 Insir­te mărgărite (emisiune pentru co­pii) ; 14.35 Cintec şi joc ; 16.20 Melodii interpretate de Doina Ba­dea ; 17.05 Antena tineretului ; 17.30 Concert de muzică popu­lară ; 18.10 Programul partidului — programul nostru ; 19.00 Ga­zeta radio ; 21.00 Lecturi parale­le ; 21.20 Revista şlagărelor ; 21.35 Sport ; 21.45 Revista şlagărelor ; 22.20 Muzică uşoară ; 22.55 Moment poetic. „Cuptor". PROGRAMUL II. 1­6.00 Din programul zilei ; 6.45 Cîntece şi jocuri ; 7.00 Radiojurnal. Sumarul presei. Buletin meteo-rutier ; 7.11 Cîntă fanfara ; 7.45 Muzică popu­lară din Banat ; 9.00 Cîntece popu­lare ; 10.30 Antena tineretului ; 11.15 Cîntece populare ; 11.50 Sa­lutul cravatelor roşii — cîntece ; 14.11 Melodii populare ; 15.00 Mo­ment ştiinţific ; 16.20 Suita sim­fonică „Privelişti moldoveneşti" de Mihail Jora ; 16.55 Sfatul me­dicului ; 18.00 O melodie pe a­­dresa dv. ; 19.20 Meridiane liri­ce ; 19.55 Muzică populară cerută de ascultători ; 20.55 Muzică; 22.05 Muzică uşoară ; 22.20 Teatru se­rial , lin om între oameni ; 22.41 Viers de doină ; 23.40 Muzică uşoară. TELEVIZIUNE PROGRAMUL I. — 10.00 Ce-aţi dori să revedeţi ? 17.35 Lumea co­piilor ; 18.15 Aplauze pentru co­legii noştri ; 18.45 Tribuna eco­nomică. Realităţi şi perspective ; 19.15 Trepte spre finală ; 20.00 Telecinemateca : Monsieur Taxi ; 21.25 Reflector ; 21.55 Teleglob — emisiune de călătorii geografice ; 22.10 Convorbiri literare ; 22.45 Telejurnalul de noapte. DIN TOLBA CU SÂCEŢI La cooperativa agricolă din Ologeni, judeţul Prahova, nu s-au executat la timp lucrările de întreţinere pe însemnate suprafeţe cultivate cu roşii timpurii, castraveţi, ardei, care au fost năpădite de buruieni. Buruiana : — profită dragă de roşii, că au vitamine multe !... Desen de N. NICOLAESCU ! I­I

Next