Satul Socialist, septembrie 1969 (Anul 1, nr. 104-128)

1969-09-02 / nr. 104

SATUL SOCIALIST. PAGINA 28 Folclorul (Urmare din pag. 1) Mihai Voievod să cucerească Braşovul. Au cămeşi lungi, bă­­tute-n stele, de sus p­înă jos. Trei femei lucrează o jumătate de an la o astfel de cămaşă. Greutatea ei, 6 ocale. Carul alegoric cu siluetele co­coşilor, care nu lipsesc din arhi­tectura ţărănească, e încărcat cu poclade, chindele rubinii, vase de ceramică. Nicolăe Cer­nat, bătrînul cioplitor în lemn, Maria Spiridon, meştera ţesătu­rilor cu alesături şi alţii sînt aici. Buciumaşii, tulnicarii şi tulnicăresele din Apuseni bu­ciumă, mergînd. Fetele din Co­păcel, Făgăraş, au adus carul de zestre. Ridică deasupra capu­lui perinile, scoarţele brodate, cergile. Sunt doar o parte. Gro­sul e acasă, nn lădoiul de zestre. Femeile din Bărbăteşti—Vîl­­cea fac alaiul abundenţei. Pe cap poartă baniţe încărcate cu roadele toamnei. Aşa cum fac în satul lor de baştină. Pe această mare nervură a Capitalei Curge folclorul, nă­valnic şi mult ca apa Oltului, a Jiului, a Mureşului şi a Siretu­lui şi ca a tuturor la un loc. Căiuţii din Botoşani, buhaiul moldovenesc şi tînjaua oferă fiecare un spectacol al straiu­lui popular. Fug după ei cei cu aparatele de filmat şi amatorii de sunete cu magnetofoanele. Fiindcă portul care-i steaua zi­lei e completat şi definit de mişcare şi de sunet. Fapt vădit şi la oaspeţii străini. E o depli­nă şi armonioasă împletire între jocul intempestiv rus, iugoslav şi bulgar şi elementele de cost­­umaţie. Francezii care ne ofe­ră dansul acela delicios al sabo­­ţilor au în costum tonalităţi profunde. Germanii din Repu­blica Federală fac în dansul panglicilor corespondenţa între acestea şi culorile din costum. Vin căluşarii. Sunt scăldaţi în podoabe şi în ritm. Şi strigă de aude cerul. Sunt din Vîlcele şi Osica de Sus — Olt, din Stol­nici — Argeş şi din Olteniţa. Pe cei din Conţeşti — Braga­­diru, cei mai trepidanţi i-am lă­sat la urmă. Vin, parcă, sărind, tocmai din Teleorman. Două popasuri a avut parada portului : în Piaţa Romană, unde bistriţenii au desfăşurat ritualul de nuntă şi-n Piaţa Pa­latului, unde în aceeaşi uriaşă horă s-au unit toate porturile, toate braţele şi inimile. P. S. Un moment emoţionant pe Calea Victoriei. O tînără pereche de miri care ieşeau de la fotograf au păşit în stradă. Dar, tocmai în clipa aceea tre­cea convoiul folcloric. Şi fieca­re naţiune, cu cea mai spontană şi mai sinceră pornire, a venit rînd pe lină în faţa mirilor şi şi-a rostit în graiul naţional u­­rarea. Italienii, într-o româ­nească fără cusur, cîntă de trei ori : „Mulţi ani trăiascăCei din R. F. a Germaniei îl iau pe mire în braţe şi îl saltă în aer. — Este de două ori cea mai fericită zi din viaţa noastră — spuse mirele, pe numele său Luchian Constantin. La care adăugăm : Frumuse­ţile artei împărţite între naţii dau impulsuri generoase, înno­bilează gîndul şi fapta, îi apro­pie pe oameni şi-i îndeamnă să se iubească sincer. In cadrul marilor manifestări folclorice ale festivalului „România ’69“, echipa de dansuri din R. P. Ungară execută un ceardaș plin de energie Reduceri la taxele de transport pentru vizitatorii „EREN '69 " Pentru a veni în sprijinul celor care vor să viziteze Expoziţia Realizărilor Economiei Naţionale de la Bucureşti, Agenţia centrală O.N.T. pentru turism intern, în colaborare cu C.F.R., a hotărît a­­cordarea unor facilităţi şi anume: 50 la sută reducere la taxele de transport pe C.F.R. pentru turiş­tii care vin să viziteze expoziţia în grupuri organizate (minimum 15 persoane) ; 25 la sută reducere la taxele de transport pe C.F.R. pen­tru turiştii individuali. Agenţiile judeţene de turism din toată ţara stau la dispoziţia celor interesaţi pentru organizarea de excursii la Bucureşti, asigurînd procurarea biletelor de tren, bile­telor de intrare la expoziţie, ser­vicii de cazare-masă, turul oraşu­lui Bucureşti, precum şi alte ser­vicii solicitate de turişti. Ar fi nedrept să trecem cu vede­rea transformările (destul de im­portante) care au avut loc şi se fac în continuare simţite în sectorul a­­limentaţiei publice săteşti. Mai lim­pede exprimat , restaurantele şi bufetele din mediul rural se re­marcau pînă nu demult printr-o teribilă lipsă de personalitate. Cine nu cunoaşte „bufetul de la margi­nea drumului“ indiferent de comu­nă, în care încă de la uşă te în­­­tîmpinau roiuri agresive de muşte, în care prepararea unei gustări frugale se dovedea a fi pentru gaz­de o problemă mai grea decit dez­legarea unei ecuaţii cu şapte necu­noscute ? Băuturile „specifice" lo­calului sătesc ? Molanul cel negru ca motorina şi rachiul. Cină erau... Perfecţionarea, în general, a sec­torului de alimentaţie publică a fost una dintre problemele strin­gente pe care forurile centrale le-au pus cu cîţiva ani în urmă în faţa comerţului. Dar să ne oprim puţin. In fond ce înseamnă perfecţionare în ali­mentaţia publică ? îmbunătăţirea aprovizionării, îmbunătăţirea ser­viciului, diversificarea unităţilor de consum; specializarea, profila­rea şi reprofilarea lor ; crearea de noi unităţi capabile să satisfacă multilateral cerinţele diverselor ca­tegorii de consumatori. De ridicarea alimentaţiei publice din mediul sătesc pe o treaptă su­perioară răspunde, cum se ştie, cooperaţia de consum. Şi acum, în­trebarea : s-a făcut vizibil reviri­mentul aşteptat, au fost luate mă­suri ? Sau în mediul rural se află suverană tot „circiuma" de la şo­sea, cu­ roiul ei de muşte, cu galan­tarul ei înţesat de „bunătăţi" cum ar fi de pildă... cutiile de conser­ve ? Afirmam la începutul acestor însemnări că şi în acest sector al alimentaţiei publice servirea cetă­ţeanului a cunoscut modificări sub­stanţiale. Pentru ca resturantul să­tesc, unitate tradiţională, absolut necesară în oricare sat, să poată deveni efectiv o unitate de con­sum, oricînd capabilă să răspundă cerinţelor actuale, trebuia negre­şit schimbată mentalitatea celor care conduc şi gospodăresc sectorul aflat în discuţie. Precizăm acest lu­cru pentru că aici, în mediul să­tesc, dezideratul cerinţe actuale e poate mai stringent decit în oricare altă parte. In mediul sătesc au a­­părut indiscutabil pretenţii noi, a apărut o intelectualitate a satului, multe localităţi au căpătat un pro­nunţat caracter turistic, factori care impun comerţului o cu totul altă orientare decit deschiderea u­­nor localuri de consum banale, a­­nonime, în conflict cu noua faţă a localităţii rurale. Comerţul coope­ratist a înţeles — cel puţin teore­tic — noua conjunctură şi a căutat (a şi reuşit în multe cazuri) să dea localurilor de consum „de la ţară" înfăţişarea de rigoare. Dar, pe par­curs, în mod cu totul surprinzător, în unele judeţe, acţiunea perfecţio­nării a început să-şi cam piardă din suflu, iar în unele sate ea a sucombat înainte de a se naşte. In consecinţă foarte multe localuri de alimentaţie publică au rămas nişte crîşme prost aprovizionate, gospo­dărite stîngaci, veşnic în conflict cu normele de igienă comercială. E drept, pînă acum doi sau trei ani, iniţiativa şefilor de localuri, a directorilor de întreprinderi comer­ciale era urm­ată de unele instrucţi­uni ale M.C.I. depăşite de viaţă. Dar instrucţiunile au fost anulate, acum orice şef de local e liber să se aprovizioneze de unde poate, in­clusiv de pe piaţa neorganizată, de la producătorii particulari , au fost desfiinţate reţetarele, fiecare unita­te avînd posibilitatea să producă un nelimitat sortiment de bucate, să fixeze preţul în funcţie de chel­tuielile efectuate pentru prepara­tele respective ; mai mult, şefii de unităţi au posibilitatea (teoretic) să angajeze şi să propună desfacerea contractelor de muncă. Deci nici o oprelişte, nici o frînă. Dacă există condiţii de perfecţionare a activi­tăţii alimentaţiei publice la sate, dacă cetăţenii cer insistent acest lucru, dacă pentru unităţile res­pective e avantajos să facă un co­merţ activ, cine împiedică respon­sabilii, cooperativele, resorturile de specialitate (şi sunt destule !) ale cooperaţiei de consum să facă din localurile săteşti veritabile puncte de atracţie pentru localnici şi dru­meţi ? Nimeni. Dacă bineînţeles nu punem la socoteală indolenţa, co­moditatea, iresponsabilitatea — molime cunoscute, care după cit se vede și-au făcut cuiburi calde și moi în acest sector de largă soli­citare. Pentru a exemplifica cele afir­mate, sau mai bine zis pentru a demonstra pînă unde merge como­ditatea unora, dăm un exemplu. Am intrat în restaurantul din co­muna Potigrafu, judeţul Prahova. Localul era plin. Ne-a surprins un lucru : pe la mese se serveau mi­titei, dar pe grătar nu era niciunul! Cum aşa ? Am dezlegat enigma fără prea mari dificultăţi. Ca să nu se mai obosească executînd pe loc comenzile clienţilor, grataragiul fripsese cu mult timp înainte o sută sau poate două sute de mititei, li pusese într-o tavă și îi lăsase pra­dă muștelor și prafului de pe drum. La mese se serveau astfel — de necrezut — mici reci ! Nu are nici un rost să notăm aici zecile de exemple asemănătoare pe care le-am întîlnit. Din toate se desprinde însă clar o concluzie : perfecţionarea activităţii în alimen­taţia publică de la sate e departe de a fi ajuns la parametrii ceruţi de realităţile vieţii. Iată de ce soli­cităm insistent cooperaţiei de con­sum, forurilor competente, măsuri drastice impuse de situația exis­tentă. GH. GRAURE Restaurant sătesc, sau circiumă cu molan? Impârţim frăţeşte. Combinele încetaseră re­coltatul. Se lăsa noaptea. Neridicate, 1 500 kg de grîu se aflau încă pe cîmp. Gri­juliu, pasămite, faţă de a­­verea cooperativei, Ştefan Dunuţă din comuna Suha­­tu-Ilfov i-a oprit pe trac­toriştii Florea Ghenu şi Constantin Chirneacă şi le-a zis cam aşa : „Măi, oa­meni buni, am eu o pre­simţire că-n noaptea asta o să plouă. Şi n-ar fi păcat de mîndreţea de grîu să-i strice ploaia ? Hai să-l transportăm la mine acasă şi acolo... l-om împărţi fră­ţeşte". Zis şi făcut ! Numai că n-au mai apucat să îm­partă griul. Surprinşi asu­pra faptului, vor împărţi, însă, tot frăţeşte, pedeapsa Balogh Alexe a declarat că nu el ar fi de vină, ci ro­mul, pe care l-a băut. Le­gile codului penal sunt însă de altă părere. Pentru ten­tativă de crimă el este pa­sibil de o pedeapsă între 5 şi 10 ani închisoare. De, Balogh Alexe, romul face... dar omul trage ! • O familie cu­ un sat Umblă vorba prin comu­na Butea-Iaşi că văzîndu-l îngîndurat pe moş Petru Demeter, un cunoscut l-ar fi întrebat, mai deunăzi, ce i s-a întîmplat. — Apăi, ce să mi se in­­tîmple, taică ? Iacă, mîine­­poimîine împlinesc 88 de ani și cum vor veni să mă felicite urmaşii, mă tot gîn­­desc unde să-i primesc pe durată. Incubatorul întîrzia să funcţioneze. Şi nici a­­cum, după cinci ani, ni­meni nu se îngrijeşte să-l dea în folosinţă. Pe bună dreptate oamenii se întrea­bă : pînă cînd incubatorul va mai cloci nu ouă, ci... banii cooperativei ? • Pe cuvint de onoa­re ca sunt băiat ! Marin Carvin, din comu­na Ciurea jud. Iaşi, şi-a luat băiatul de mină, pe Jenică, şi-a plecat să-l în­scrie la examenul de admi­tere al unei şcoli profesio­nale. După ce s-a uitat prin acte, secretarul şcolii i le-a dat înapoi : — Nu primim fete. — Păi, nu-i nimic, a zis ADUNATE DE PRIN SATE aplicată celor care fură din avutul obştesc. • Romul face ••• omul trage ! Pe Balogh Alexe, un tî­­năr de 22 de ani, locuitorii din Sîncrăieni-Harghita îl cunosc mai ales după şapca de elev pe care­ o poartă în permanenţă, bineînţeles fără nici o legătură cu pro­fesia sa şi mai ales cu fap­tele sale pe care le consem­năm mai jos : In ziua de 30 iulie, pe la vremea amiezei, după ce băuse un litru şi jumătate de rom la bufetul coopera­tivei, a năvălit în locuinţa cetăţenei Miklos Rozalia căreia i-a aplicat mai multe lovituri de cuţit cauzîndu-i leziuni grave. Cică, victima, o bătrînă în vîrstă de a­­proape 60 de ani, l-ar fi bîrfit că trăieşte cu o fe­meie din sat. In faţa orga­nelor de anchetă, pocăit, toţi, că familia noastră-i mare cu­ un sat. Şi intr-adevăr, moş Pe­tru are nu mai puţin de 92 de urmaşi. Din aceştia 24 sunt cooperatori, 16 sala­riaţi in diferite întreprin­deri şi instituţii, 6 licenţiaţi, 3 studenţi, 25 elevi, iar res­tul, mai mărunţei, şcolari şi... preşcolari. Moş Petre, noi îţi urăm să trăieşti mulţi ani, să ajungi la peste 100 de urmaşi. • In loc de pui •De răb­dări Ce s-au mai bucurat membrii cooperativei 16 Februarie din comuna Zîm­­breasca-Teleorman, cină la sediu a fost adus un incu­bator perfecţionat în va­loare de 18 804 lei. Acum sa vezi ce „producţie de pui" o să scoatem şi ce sector avicol înjghebăm ! Dar bu­curia le-a fost de scurtă Marin Darvin, copilul meu e băiat. — Ba nu e de loc băiat, e fată ! — Ia ascultă, tovarășe, eu adică nu știu ce e copilul meu ? Dacă-ți spun că e băiat, e băiat ! — Pe cuvint de onoare că sunt băiat, a sărit și Je­nică cu lacrimi în ochi. Dar secretarul școlii a rămas neînduplecat. In acte scria că pe copil îl cheamă Jenica și e de sex feminin. Acelaşi motiv l-a împiedicat pe copil să-şi poată scoate buletinul de identitate. Pînă la urmă, cu ajutorul justiţiei, lucrurile se vor lămuri. Cum rămî­­ne însă cu neglijenţa con­damnabilă a unor funcţio­nari de la Starea Civilă, generatoare a atîtor în­curcături ? Rubrică redactată de DUMITRU ATANASSU cu sprijinul corespondenţilor voluntari • • • L :Nr. 104 — marţi 2 septembrie Marţi 2 septembrie SOARELE răsare la ora 5 şi 39 de minute. Apune la ora 18 şi 51 de minute. Luna răsare la ora 21 şi 30 de minute. Apune la ora 12 şi 39 de minute. De la începutul anului au trecut 245 de zile. Pînâ la sfîrşitul anului au rămas 120 de zile. STAREA VREMII s Timpul probabil pentru 2 sep­tembrîe •­OTimp frumoasă şi cal­­duroasă. Cer senin, mai mult noaptea şi dimineaţa. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit. Tempe­raturile minime vor fi cuprinse intre 13 şi 20 de grade, iar maxi­mele între 22—33 de grade. Timpul Diacon, traducător şi meşter tipograf, originar din Tîrgovişte, Coresi a trăit în secolul XVI. Ti­păriturile lui au apărut la Braşov, între 1556 şi 1583, sub influenţa curentelor de reformă religioasă luterană şi calvină, răspîndite a­probabil pentru 3, 4 şi 5 septem­­brie , vreme în general frumoasa. Cer variabil. Vor cădea ploi loca­le. Vîntul va sufla slab pînă la po­trivit. Temperaturile minime vor oscila între 12 și 20 de grade, iar maximele între 21—31 de grade,, local mai ridicate a­tunci în Transilvania. Ele sînt mo­numente de veche limbă româ­nească. Utilizînd graiul din Țara Românească și sud-estul Transil­vaniei, tipăriturile coresiene stau la baza formării limbii române literare. MEDALION : CORESI MEDICINA PRACTICA HEMORAGIA PRIN RĂNIRI Se aplică un pansament com­­presiv. Dacă sîngele ţîşneşte cu putere, se aplică o legătură strîn­­să deasupra plăgii. Legătura nu poate fi ţinută mai mult de o oră (pericol de can­grenă). Se desface pentru 2-3 mi­nute, la fiecare 15-20 minute, pînă la intervenţia medicului. O GLUMA PE ZI . Un fermier a cumpărat o suprafaţă de teren care nu mai fusese lucrată de mult timp. Imediat a început aratul. Nu mică i-a fost însă mirarea cînd, după primele brazde, a găsit o măsea de om. „Mă rog, îşi zise el, se mai întîmplă şi aşa ceva", şi continuă aratul. Dar găsi încă o măsea, şi încă una, ş.a.m.d. Contrariat, fermierul şi-a deshămat calul şi a pornit-o de îndată spre oraş, la cetăţeanul care-i vînduse terenul. — Da, se poate, îi spuse acesta. Trebuie să ştiţi că, cu mulţi ani în urmă, pe acest loc a fost un stadion de fotbal... Miercuri 3 septembrie RADIO PROGRAMUL I — 5,05 — 6,00 Program muzical de dimineaţă ; 5,30 Jurnal agrar.. Buletin agro­­meteorologic ; 6,05—9,30 Muzică şi actualităţi ; 9,30 Aspecte de la Festivalul internaţional de folclor — România ’69 ; 10,05 Varietăţi muzicale ; 11,05 Revista economi­că ; 11,25 Solişti şi formaţii artis­tice de amatori laureaţi ai celui de al IX-lea concurs pe ţară ; 12,25 Moment ştiinţific ; 12,30 întîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat ; 13,00 Ra­diojurnal ; 14,10 File de legendă „Vînătoarea lui Dragoş", de Gri­­gore Băjenaru ; 14,50 Cu cîntecul şi jocul pe întinsul patriei ; 16,00 Radiojurnal. Buletin meteo-ru­­tier ; 16,30 Expoziţia realizărilor economiei naţionale — România ’69 ; 16,40 Cîntec drag partidului — emisiune muzicală ; 17,05 An­tena tineretului ; 17,30 Muzică populară din Transilvania ; 18,10 Programul partidului — progra­mul nostru ; 18,30 O melodie pe adresa dv. ; 20,10 Festivalul şi Concursul internaţional de folclor — România ’69 ; 20,30 Eminescia­na ;21,30 Sport ; 22,00 Radiojurnal. Buletin meteorologic ; 22,20 Clipe­­ de visare — muzică uşoară ; 22,55­­ Moment poetic. PROGRAMUL II — 6,00 Din programul zilei ; 7,00 Radiojurnal. Sumarul presei. Buletin meteo­­rutier ; 8,10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri) ; 9,00 Melodii populare ; 10,30 Antena tineretu­lui ; 10,55 Muzică populară şi uşoară ; 11,50 Melodiile străzii — muzică uşoară ; 16,00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier ; 16,55 Sfatul medicului ; 18,00 Varietăţi muzi­cale ; 19,55 Alegeţi melodiile pre­ferate ; 21,10 Teatru radiofonic : Ion — dramatizare de Mhail Sorbul. TELEVIZIUNE 10,25 Сi-aţi dori să revedeţi ? Spectacolul de teatru : Oameni sărmani ; 11,30 închiderea emisiu­nii de dimineaţă ; 17,30 Buletin de ştiri ; 17,35 Lumea copiilor : Povestea circului (I) ; 18,15 Emi­siune pentru tineret : Laureaţi '69 ; 19,00 Transmisiune de la Ex­poziţia realizărilor economiei na­ţionale — România ’69 ; 19,30 Te­lejurnalul de seară. Buletin me­teorologic ; 20,00 Festivalul şi concursul internaţional de folclor — România ’69 ; 20,15 Reflector ; 20,30 Tele-cinemateca : Veneau spre Cordura ; 22,40 Telejurnalul de noapte şi buletinul meteorolo­gic ; 23,00 închiderea emisiunii _________________ inni ! SPORT FOTBAL O etapă cu surprize?Nicidecum.. F. C. Argeş — Rapid Dinamo Bucureşti — Dinamo Bacău Steagul roşu — Jiul C.F.R. — Steaua 1 După ce cu o săptâmînă în urmă se înre­gistraseră trei surprize, adică trei echipe ob­ţinuseră victorii în deplasare, iată că în etapa a treia s-au înregistrat patru surprize, adică patru echipe au obţinut victorii în deplasare ! Nu ştim de ce marele public consideră Victoriile în deplasare... surpriză. In fond în fotbal, ca de altfel în ori­care sport, ciştigă întotdeauna cel mai bine pre­gătit. Aşa că, trecînd peste elementul sur­priză, înclinăm să credem în faptul că pe măsură­ ce campionatul înaintează, echipele îşi găsesc cadenţa, antrenorii aflînd — pa­­re-se — cele mai bune soluţii de alcătuire a formaţiilor. In aceasta constă secretul evoluţiilor bune sau proaste a oricărei echi­pe, implicaţiile de pregătire, forma jucăto­rilor, tactica etc. 1—3 Trniv. Craiova — Farul 4—0 3—1 Petrolul — A.S.A. 1—0 0—1 C.T.A. — Crişul 2—0 1—3 Politehnica — „IJ“ Cluj 0—2 Rezultatele tehnice înregistrate duminică confirmă în mare parte afirmaţiile de mai sus. Un singur exemplu pare edificator în acest sens. După două succese, F.C. Argeş a pierdut pe teren propriu în faţa Rapidului. Cei ce au urmărit partida la faţa locului nu pot spune că a fost vorba de o surpriză. Rapidul a confirmat printr-un joc bine organizat că a meritat cele două puncte puse în joc, în timp ce localnicii au comis gre­şeli de tactică şi o scădere bruscă a mora­lului. Conduşi cu 2-0 în primele 20 de mi­nute, antrenorul Teaşcă face schimbări pe linia ultimilor apărători. Şi deşi piteştenii erau la un pas de egalare, nu reuşesc aceasta, dimpotrivă îşi înscriu un autogol (Vlad, mi­nutul 78), prin care confirmă victoria bucu­­reştenilor. După părerea noastră, în clubul piteştean nu au fost înlăturate toate cauzele care macină echipa pe dinăuntru. Cu atît mai regretabil este faptul că de neseriozi­tate în joc a dat dovadă fundaşul Barbu, selecţionat şi în lotul reprezentativ. Comportări meritorii au avut în etapa aceasta U.T.A. şi Steaua. Cele două repre­zentante ale noastre în competiţiile europene „Cupa campionilor europeni" şi „Cupa cupe­lor", sunt pe cale (în special, Steaua) să-şi omogenizeze garniturile ca să ne reprezinte, sperăm, cu cinste în meciurile internaţio­nale ce vor avea loc în curînd. Menţionăm în această ordine de idei şi pregătirile echi­pei naţionale, care din această săptămînă capătă un ritm mai intens. Miercuri seara la Belgrad, selecţionata română întîlneşte Iugoslavia. Un meci de verificare important care va da posibilitate antrenorului Angelo Niculescu să cristalizeze o formulă de echipă naţională pentru jocul cu Portugalia. Ieri dimineaţă, Angelo Niculescu ne-a declarat : Etapa de duminică a reuşit să scoată la suprafaţă pe acei fotbalişti care sunt suscep­tibili de a purta tricoul naţional. Din infor­maţiile observatorilor federali reiese că marea majoritate a jucătorilor asupra cărora ne­am fixat au evoluat mulţumitor. Meciul cu Iugoslavia ne va edifica pe deplin asupra formei lor...“. La întrebarea : consideraţi victoriile obţinute de echipe în deplasare drept surprize ? antrenorul naţionalei ne-a răspuns : „Nu este vorba de surprize, ci nu­mai de seriozitate în joc şi pregătire. Lucrul acesta mi-a fost confirmat la Piteşti...". CLASAMENT 6 5 5 4 4 4 3 2 2 2 2 2 2 г 1— 5 0 2— 10 0 LOTUL REPREZENTATIV DE FOTBAL AL ROMÂNIEI A PLECAT ÎN IUGOSLAVIA Ieri, a plecat la Belgrad pe ca­lea aerului — lotul reprezentativ de fotbal. După cum se știe, echi­pa României va întîlni miercuri, la Belgrad, naționala Iugoslaviei. Meciul va avea loc în nocturnă și va fi transmis la posturile noastr­­e radio de către crainicul Io Ghițulescu. (Urmare din pag. 1) de, în tot mai bune condiţiuni, sarcinile sporite de construcţie a teritoriului şi care depăşesc puterea sau necesităţile fiecărei aşezări în parte. Intensificarea construcţiei sa­telor, ce oglindeşte atît creşte­rea posibilităţilor economice şi cerinţele gospodarilor din mediul rural, cit şi grija acor­dată pentru satisfacerea tot mai deplină a cerinţelor a­­cestora, impune ca o necesi­tate generalizarea elaborării studiilor de sistematizare pen­tru toate localităţile rurale, ur­­mărindu-se ca această acţiune să nu rămînă în urma necesită­ţilor şi să nu lase ca activita­tea de construcţie să se desfă­şoare întîmplător, pe criterii subiective, neştiinţific funda­mentate. în acest sens este subliniată, în Raportul prezen­tat la Congres de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, indicaţia fermă de a se trece la înfăp­tuirea efectivă a programului de sistematizare a localităţilor rurale. Această sarcină revine organelor administraţiei de stat — centrale, judeţene şi lo­cale — care trebuie să creeze cadrul organizatoric şi capa­cităţile necesare pentru stu­diu şi proiectare, pentru înde­plinire şi control, antrenînd în primul rînd opinia publică locală, marele beneficiar şi interesatul direct în rezulta­tele acestei acţiuni de mare amploare. Acest proces larg de recon­strucţie implică eforturi în care pot şi trebuie să fie interesa­te mai multe comune înveci­nate. In cadrul acestora s-ar putea cuprinde, de pildă, lu­crările de conservare şi folo­sire raţională a suprafeţelor agricole, de zonare şi irigare a terenurilor, amenajările hidro­­ameliorative şi hidroenergetice, construcţiile de drumuri şi poduri, baraje şi îndiguiri, construcţii industriale auxili­are sau de prelucrare a pro­ducţiei agrozootehnice, insta­laţii de recreare, odihnă şi sport, pentru turism şi trata­mente balneo-climatice, do­tări de interes obştesc, la nivel supracomunal, pentru cultură, invăţămînt, sănătate, comerţ şi cooperaţie, cum ar fi săli de spectacol, muzee şi biblioteci, licee şi şcoli speciale, spitale şi policlinici mari, magazine centrale şi ateliere de repara­ţii, precum şi multe altele, care pot contribui în mod efectiv la apropierea condiţiilor de via­ţă de la sate cit mai mult de cele ce pot fi oferite în cadrul oraşelor. Pe această direcţie de orga­nizare şi construcţie de tip socialist a teritoriului şi a a­­şezărilor, se vor putea traduce în viaţă, nu numai în produc­ţie, ci şi în desfăşurarea între­gului proces complex de viaţă al societăţii noastre, indicaţiile cuprinse în Raportul Comite­tului Central la Congresul al X-lea al P.C.R., privind coope­rarea şi specializarea mediului rural. Aceste indicaţii se re­feră în primul rînd la dezvol­tarea formelor de asociere intercooperatistă, prin care se va face mai lesnicioasă rea­lizarea unor lucrări impor­tante şi costisitoare ce depă­şesc puterea economică şi ne­cesităţile fiecărei comune în parte ; în al doilea rînd, la profilarea şi specializarea­ fie­cărei comune în parte ; în al treilea rînd, la profilarea şi specializarea relativă a fiecă­rei comune şi a fiecărui sat în sistemul de aşezări în care se integrează pe bază de coo­perare intercomunală, prin care se vor putea crea mij­­loace mai eficiente şi mai ra­pide de satisfacere a unor ce­rinţe crescînde, specializate sau ocazionale ale unor popu­laţii numeroase ; în al patrulea rînd, la organizarea unor ac­tivităţi industriale specifice şi variate, folosind forţa de muncă disponibilă şi resursele materia­le locale. Pe aceste căi se va putea contribui totodată la asigurarea unei crescînde di­versificări a locurilor de mun­că şi a posibilităţilor de de­servire a populaţiei săteşti, ceea ce va determina ca aceas­ta să prefere păstrarea domi­ciliului în mediul rural, pro­­movînd dezvoltarea acelor lo­calităţi. Prin încurajarea con­centrării populaţiei, a creş­terii densităţii de ocupare a teritoriului vetrei, prin con­strucţia organizată de locuin­ţe, clădiri social-culturale şi lucrări de echipare, prin îm­bunătăţirea mijloacelor de transport între zonele de pro­ducţie şi cele de locuire, între sate, comune şi oraşele apro­piate se va deschide calea pen­tru o realistă urbanizare a satului nostru, contribuindu­­se la ridicarea generalizată al nivelului de viaţă a ţărănimii noastre muncitoare. 1 MÂINE, SATELE NOASTRE

Next