Satul Socialist, septembrie 1969 (Anul 1, nr. 104-128)
1969-09-02 / nr. 104
SATUL SOCIALIST. PAGINA 28 Folclorul (Urmare din pag. 1) Mihai Voievod să cucerească Braşovul. Au cămeşi lungi, bătute-n stele, de sus pînă jos. Trei femei lucrează o jumătate de an la o astfel de cămaşă. Greutatea ei, 6 ocale. Carul alegoric cu siluetele cocoşilor, care nu lipsesc din arhitectura ţărănească, e încărcat cu poclade, chindele rubinii, vase de ceramică. Nicolăe Cernat, bătrînul cioplitor în lemn, Maria Spiridon, meştera ţesăturilor cu alesături şi alţii sînt aici. Buciumaşii, tulnicarii şi tulnicăresele din Apuseni buciumă, mergînd. Fetele din Copăcel, Făgăraş, au adus carul de zestre. Ridică deasupra capului perinile, scoarţele brodate, cergile. Sunt doar o parte. Grosul e acasă, nn lădoiul de zestre. Femeile din Bărbăteşti—Vîlcea fac alaiul abundenţei. Pe cap poartă baniţe încărcate cu roadele toamnei. Aşa cum fac în satul lor de baştină. Pe această mare nervură a Capitalei Curge folclorul, năvalnic şi mult ca apa Oltului, a Jiului, a Mureşului şi a Siretului şi ca a tuturor la un loc. Căiuţii din Botoşani, buhaiul moldovenesc şi tînjaua oferă fiecare un spectacol al straiului popular. Fug după ei cei cu aparatele de filmat şi amatorii de sunete cu magnetofoanele. Fiindcă portul care-i steaua zilei e completat şi definit de mişcare şi de sunet. Fapt vădit şi la oaspeţii străini. E o deplină şi armonioasă împletire între jocul intempestiv rus, iugoslav şi bulgar şi elementele de costumaţie. Francezii care ne oferă dansul acela delicios al saboţilor au în costum tonalităţi profunde. Germanii din Republica Federală fac în dansul panglicilor corespondenţa între acestea şi culorile din costum. Vin căluşarii. Sunt scăldaţi în podoabe şi în ritm. Şi strigă de aude cerul. Sunt din Vîlcele şi Osica de Sus — Olt, din Stolnici — Argeş şi din Olteniţa. Pe cei din Conţeşti — Bragadiru, cei mai trepidanţi i-am lăsat la urmă. Vin, parcă, sărind, tocmai din Teleorman. Două popasuri a avut parada portului : în Piaţa Romană, unde bistriţenii au desfăşurat ritualul de nuntă şi-n Piaţa Palatului, unde în aceeaşi uriaşă horă s-au unit toate porturile, toate braţele şi inimile. P. S. Un moment emoţionant pe Calea Victoriei. O tînără pereche de miri care ieşeau de la fotograf au păşit în stradă. Dar, tocmai în clipa aceea trecea convoiul folcloric. Şi fiecare naţiune, cu cea mai spontană şi mai sinceră pornire, a venit rînd pe lină în faţa mirilor şi şi-a rostit în graiul naţional urarea. Italienii, într-o românească fără cusur, cîntă de trei ori : „Mulţi ani trăiascăCei din R. F. a Germaniei îl iau pe mire în braţe şi îl saltă în aer. — Este de două ori cea mai fericită zi din viaţa noastră — spuse mirele, pe numele său Luchian Constantin. La care adăugăm : Frumuseţile artei împărţite între naţii dau impulsuri generoase, înnobilează gîndul şi fapta, îi apropie pe oameni şi-i îndeamnă să se iubească sincer. In cadrul marilor manifestări folclorice ale festivalului „România ’69“, echipa de dansuri din R. P. Ungară execută un ceardaș plin de energie Reduceri la taxele de transport pentru vizitatorii „EREN '69 " Pentru a veni în sprijinul celor care vor să viziteze Expoziţia Realizărilor Economiei Naţionale de la Bucureşti, Agenţia centrală O.N.T. pentru turism intern, în colaborare cu C.F.R., a hotărît acordarea unor facilităţi şi anume: 50 la sută reducere la taxele de transport pe C.F.R. pentru turiştii care vin să viziteze expoziţia în grupuri organizate (minimum 15 persoane) ; 25 la sută reducere la taxele de transport pe C.F.R. pentru turiştii individuali. Agenţiile judeţene de turism din toată ţara stau la dispoziţia celor interesaţi pentru organizarea de excursii la Bucureşti, asigurînd procurarea biletelor de tren, biletelor de intrare la expoziţie, servicii de cazare-masă, turul oraşului Bucureşti, precum şi alte servicii solicitate de turişti. Ar fi nedrept să trecem cu vederea transformările (destul de importante) care au avut loc şi se fac în continuare simţite în sectorul alimentaţiei publice săteşti. Mai limpede exprimat , restaurantele şi bufetele din mediul rural se remarcau pînă nu demult printr-o teribilă lipsă de personalitate. Cine nu cunoaşte „bufetul de la marginea drumului“ indiferent de comună, în care încă de la uşă te întîmpinau roiuri agresive de muşte, în care prepararea unei gustări frugale se dovedea a fi pentru gazde o problemă mai grea decit dezlegarea unei ecuaţii cu şapte necunoscute ? Băuturile „specifice" localului sătesc ? Molanul cel negru ca motorina şi rachiul. Cină erau... Perfecţionarea, în general, a sectorului de alimentaţie publică a fost una dintre problemele stringente pe care forurile centrale le-au pus cu cîţiva ani în urmă în faţa comerţului. Dar să ne oprim puţin. In fond ce înseamnă perfecţionare în alimentaţia publică ? îmbunătăţirea aprovizionării, îmbunătăţirea serviciului, diversificarea unităţilor de consum; specializarea, profilarea şi reprofilarea lor ; crearea de noi unităţi capabile să satisfacă multilateral cerinţele diverselor categorii de consumatori. De ridicarea alimentaţiei publice din mediul sătesc pe o treaptă superioară răspunde, cum se ştie, cooperaţia de consum. Şi acum, întrebarea : s-a făcut vizibil revirimentul aşteptat, au fost luate măsuri ? Sau în mediul rural se află suverană tot „circiuma" de la şosea, cu roiul ei de muşte, cu galantarul ei înţesat de „bunătăţi" cum ar fi de pildă... cutiile de conserve ? Afirmam la începutul acestor însemnări că şi în acest sector al alimentaţiei publice servirea cetăţeanului a cunoscut modificări substanţiale. Pentru ca resturantul sătesc, unitate tradiţională, absolut necesară în oricare sat, să poată deveni efectiv o unitate de consum, oricînd capabilă să răspundă cerinţelor actuale, trebuia negreşit schimbată mentalitatea celor care conduc şi gospodăresc sectorul aflat în discuţie. Precizăm acest lucru pentru că aici, în mediul sătesc, dezideratul cerinţe actuale e poate mai stringent decit în oricare altă parte. In mediul sătesc au apărut indiscutabil pretenţii noi, a apărut o intelectualitate a satului, multe localităţi au căpătat un pronunţat caracter turistic, factori care impun comerţului o cu totul altă orientare decit deschiderea unor localuri de consum banale, anonime, în conflict cu noua faţă a localităţii rurale. Comerţul cooperatist a înţeles — cel puţin teoretic — noua conjunctură şi a căutat (a şi reuşit în multe cazuri) să dea localurilor de consum „de la ţară" înfăţişarea de rigoare. Dar, pe parcurs, în mod cu totul surprinzător, în unele judeţe, acţiunea perfecţionării a început să-şi cam piardă din suflu, iar în unele sate ea a sucombat înainte de a se naşte. In consecinţă foarte multe localuri de alimentaţie publică au rămas nişte crîşme prost aprovizionate, gospodărite stîngaci, veşnic în conflict cu normele de igienă comercială. E drept, pînă acum doi sau trei ani, iniţiativa şefilor de localuri, a directorilor de întreprinderi comerciale era urmată de unele instrucţiuni ale M.C.I. depăşite de viaţă. Dar instrucţiunile au fost anulate, acum orice şef de local e liber să se aprovizioneze de unde poate, inclusiv de pe piaţa neorganizată, de la producătorii particulari , au fost desfiinţate reţetarele, fiecare unitate avînd posibilitatea să producă un nelimitat sortiment de bucate, să fixeze preţul în funcţie de cheltuielile efectuate pentru preparatele respective ; mai mult, şefii de unităţi au posibilitatea (teoretic) să angajeze şi să propună desfacerea contractelor de muncă. Deci nici o oprelişte, nici o frînă. Dacă există condiţii de perfecţionare a activităţii alimentaţiei publice la sate, dacă cetăţenii cer insistent acest lucru, dacă pentru unităţile respective e avantajos să facă un comerţ activ, cine împiedică responsabilii, cooperativele, resorturile de specialitate (şi sunt destule !) ale cooperaţiei de consum să facă din localurile săteşti veritabile puncte de atracţie pentru localnici şi drumeţi ? Nimeni. Dacă bineînţeles nu punem la socoteală indolenţa, comoditatea, iresponsabilitatea — molime cunoscute, care după cit se vede și-au făcut cuiburi calde și moi în acest sector de largă solicitare. Pentru a exemplifica cele afirmate, sau mai bine zis pentru a demonstra pînă unde merge comoditatea unora, dăm un exemplu. Am intrat în restaurantul din comuna Potigrafu, judeţul Prahova. Localul era plin. Ne-a surprins un lucru : pe la mese se serveau mititei, dar pe grătar nu era niciunul! Cum aşa ? Am dezlegat enigma fără prea mari dificultăţi. Ca să nu se mai obosească executînd pe loc comenzile clienţilor, grataragiul fripsese cu mult timp înainte o sută sau poate două sute de mititei, li pusese într-o tavă și îi lăsase pradă muștelor și prafului de pe drum. La mese se serveau astfel — de necrezut — mici reci ! Nu are nici un rost să notăm aici zecile de exemple asemănătoare pe care le-am întîlnit. Din toate se desprinde însă clar o concluzie : perfecţionarea activităţii în alimentaţia publică de la sate e departe de a fi ajuns la parametrii ceruţi de realităţile vieţii. Iată de ce solicităm insistent cooperaţiei de consum, forurilor competente, măsuri drastice impuse de situația existentă. GH. GRAURE Restaurant sătesc, sau circiumă cu molan? Impârţim frăţeşte. Combinele încetaseră recoltatul. Se lăsa noaptea. Neridicate, 1 500 kg de grîu se aflau încă pe cîmp. Grijuliu, pasămite, faţă de averea cooperativei, Ştefan Dunuţă din comuna Suhatu-Ilfov i-a oprit pe tractoriştii Florea Ghenu şi Constantin Chirneacă şi le-a zis cam aşa : „Măi, oameni buni, am eu o presimţire că-n noaptea asta o să plouă. Şi n-ar fi păcat de mîndreţea de grîu să-i strice ploaia ? Hai să-l transportăm la mine acasă şi acolo... l-om împărţi frăţeşte". Zis şi făcut ! Numai că n-au mai apucat să împartă griul. Surprinşi asupra faptului, vor împărţi, însă, tot frăţeşte, pedeapsa Balogh Alexe a declarat că nu el ar fi de vină, ci romul, pe care l-a băut. Legile codului penal sunt însă de altă părere. Pentru tentativă de crimă el este pasibil de o pedeapsă între 5 şi 10 ani închisoare. De, Balogh Alexe, romul face... dar omul trage ! • O familie cu un sat Umblă vorba prin comuna Butea-Iaşi că văzîndu-l îngîndurat pe moş Petru Demeter, un cunoscut l-ar fi întrebat, mai deunăzi, ce i s-a întîmplat. — Apăi, ce să mi se intîmple, taică ? Iacă, mîinepoimîine împlinesc 88 de ani și cum vor veni să mă felicite urmaşii, mă tot gîndesc unde să-i primesc pe durată. Incubatorul întîrzia să funcţioneze. Şi nici acum, după cinci ani, nimeni nu se îngrijeşte să-l dea în folosinţă. Pe bună dreptate oamenii se întreabă : pînă cînd incubatorul va mai cloci nu ouă, ci... banii cooperativei ? • Pe cuvint de onoare ca sunt băiat ! Marin Carvin, din comuna Ciurea jud. Iaşi, şi-a luat băiatul de mină, pe Jenică, şi-a plecat să-l înscrie la examenul de admitere al unei şcoli profesionale. După ce s-a uitat prin acte, secretarul şcolii i le-a dat înapoi : — Nu primim fete. — Păi, nu-i nimic, a zis ADUNATE DE PRIN SATE aplicată celor care fură din avutul obştesc. • Romul face ••• omul trage ! Pe Balogh Alexe, un tînăr de 22 de ani, locuitorii din Sîncrăieni-Harghita îl cunosc mai ales după şapca de elev pe care o poartă în permanenţă, bineînţeles fără nici o legătură cu profesia sa şi mai ales cu faptele sale pe care le consemnăm mai jos : In ziua de 30 iulie, pe la vremea amiezei, după ce băuse un litru şi jumătate de rom la bufetul cooperativei, a năvălit în locuinţa cetăţenei Miklos Rozalia căreia i-a aplicat mai multe lovituri de cuţit cauzîndu-i leziuni grave. Cică, victima, o bătrînă în vîrstă de aproape 60 de ani, l-ar fi bîrfit că trăieşte cu o femeie din sat. In faţa organelor de anchetă, pocăit, toţi, că familia noastră-i mare cu un sat. Şi intr-adevăr, moş Petru are nu mai puţin de 92 de urmaşi. Din aceştia 24 sunt cooperatori, 16 salariaţi in diferite întreprinderi şi instituţii, 6 licenţiaţi, 3 studenţi, 25 elevi, iar restul, mai mărunţei, şcolari şi... preşcolari. Moş Petre, noi îţi urăm să trăieşti mulţi ani, să ajungi la peste 100 de urmaşi. • In loc de pui •De răbdări Ce s-au mai bucurat membrii cooperativei 16 Februarie din comuna Zîmbreasca-Teleorman, cină la sediu a fost adus un incubator perfecţionat în valoare de 18 804 lei. Acum sa vezi ce „producţie de pui" o să scoatem şi ce sector avicol înjghebăm ! Dar bucuria le-a fost de scurtă Marin Darvin, copilul meu e băiat. — Ba nu e de loc băiat, e fată ! — Ia ascultă, tovarășe, eu adică nu știu ce e copilul meu ? Dacă-ți spun că e băiat, e băiat ! — Pe cuvint de onoare că sunt băiat, a sărit și Jenică cu lacrimi în ochi. Dar secretarul școlii a rămas neînduplecat. In acte scria că pe copil îl cheamă Jenica și e de sex feminin. Acelaşi motiv l-a împiedicat pe copil să-şi poată scoate buletinul de identitate. Pînă la urmă, cu ajutorul justiţiei, lucrurile se vor lămuri. Cum rămîne însă cu neglijenţa condamnabilă a unor funcţionari de la Starea Civilă, generatoare a atîtor încurcături ? Rubrică redactată de DUMITRU ATANASSU cu sprijinul corespondenţilor voluntari • • • L :Nr. 104 — marţi 2 septembrie Marţi 2 septembrie SOARELE răsare la ora 5 şi 39 de minute. Apune la ora 18 şi 51 de minute. Luna răsare la ora 21 şi 30 de minute. Apune la ora 12 şi 39 de minute. De la începutul anului au trecut 245 de zile. Pînâ la sfîrşitul anului au rămas 120 de zile. STAREA VREMII s Timpul probabil pentru 2 septembrîe •OTimp frumoasă şi calduroasă. Cer senin, mai mult noaptea şi dimineaţa. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit. Temperaturile minime vor fi cuprinse intre 13 şi 20 de grade, iar maximele între 22—33 de grade. Timpul Diacon, traducător şi meşter tipograf, originar din Tîrgovişte, Coresi a trăit în secolul XVI. Tipăriturile lui au apărut la Braşov, între 1556 şi 1583, sub influenţa curentelor de reformă religioasă luterană şi calvină, răspîndite aprobabil pentru 3, 4 şi 5 septembrie , vreme în general frumoasa. Cer variabil. Vor cădea ploi locale. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit. Temperaturile minime vor oscila între 12 și 20 de grade, iar maximele între 21—31 de grade,, local mai ridicate atunci în Transilvania. Ele sînt monumente de veche limbă românească. Utilizînd graiul din Țara Românească și sud-estul Transilvaniei, tipăriturile coresiene stau la baza formării limbii române literare. MEDALION : CORESI MEDICINA PRACTICA HEMORAGIA PRIN RĂNIRI Se aplică un pansament compresiv. Dacă sîngele ţîşneşte cu putere, se aplică o legătură strînsă deasupra plăgii. Legătura nu poate fi ţinută mai mult de o oră (pericol de cangrenă). Se desface pentru 2-3 minute, la fiecare 15-20 minute, pînă la intervenţia medicului. O GLUMA PE ZI . Un fermier a cumpărat o suprafaţă de teren care nu mai fusese lucrată de mult timp. Imediat a început aratul. Nu mică i-a fost însă mirarea cînd, după primele brazde, a găsit o măsea de om. „Mă rog, îşi zise el, se mai întîmplă şi aşa ceva", şi continuă aratul. Dar găsi încă o măsea, şi încă una, ş.a.m.d. Contrariat, fermierul şi-a deshămat calul şi a pornit-o de îndată spre oraş, la cetăţeanul care-i vînduse terenul. — Da, se poate, îi spuse acesta. Trebuie să ştiţi că, cu mulţi ani în urmă, pe acest loc a fost un stadion de fotbal... Miercuri 3 septembrie RADIO PROGRAMUL I — 5,05 — 6,00 Program muzical de dimineaţă ; 5,30 Jurnal agrar.. Buletin agrometeorologic ; 6,05—9,30 Muzică şi actualităţi ; 9,30 Aspecte de la Festivalul internaţional de folclor — România ’69 ; 10,05 Varietăţi muzicale ; 11,05 Revista economică ; 11,25 Solişti şi formaţii artistice de amatori laureaţi ai celui de al IX-lea concurs pe ţară ; 12,25 Moment ştiinţific ; 12,30 întîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat ; 13,00 Radiojurnal ; 14,10 File de legendă „Vînătoarea lui Dragoş", de Grigore Băjenaru ; 14,50 Cu cîntecul şi jocul pe întinsul patriei ; 16,00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier ; 16,30 Expoziţia realizărilor economiei naţionale — România ’69 ; 16,40 Cîntec drag partidului — emisiune muzicală ; 17,05 Antena tineretului ; 17,30 Muzică populară din Transilvania ; 18,10 Programul partidului — programul nostru ; 18,30 O melodie pe adresa dv. ; 20,10 Festivalul şi Concursul internaţional de folclor — România ’69 ; 20,30 Eminesciana ;21,30 Sport ; 22,00 Radiojurnal. Buletin meteorologic ; 22,20 Clipe de visare — muzică uşoară ; 22,55 Moment poetic. PROGRAMUL II — 6,00 Din programul zilei ; 7,00 Radiojurnal. Sumarul presei. Buletin meteorutier ; 8,10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri) ; 9,00 Melodii populare ; 10,30 Antena tineretului ; 10,55 Muzică populară şi uşoară ; 11,50 Melodiile străzii — muzică uşoară ; 16,00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier ; 16,55 Sfatul medicului ; 18,00 Varietăţi muzicale ; 19,55 Alegeţi melodiile preferate ; 21,10 Teatru radiofonic : Ion — dramatizare de Mhail Sorbul. TELEVIZIUNE 10,25 Сi-aţi dori să revedeţi ? Spectacolul de teatru : Oameni sărmani ; 11,30 închiderea emisiunii de dimineaţă ; 17,30 Buletin de ştiri ; 17,35 Lumea copiilor : Povestea circului (I) ; 18,15 Emisiune pentru tineret : Laureaţi '69 ; 19,00 Transmisiune de la Expoziţia realizărilor economiei naţionale — România ’69 ; 19,30 Telejurnalul de seară. Buletin meteorologic ; 20,00 Festivalul şi concursul internaţional de folclor — România ’69 ; 20,15 Reflector ; 20,30 Tele-cinemateca : Veneau spre Cordura ; 22,40 Telejurnalul de noapte şi buletinul meteorologic ; 23,00 închiderea emisiunii _________________ inni ! SPORT FOTBAL O etapă cu surprize?Nicidecum.. F. C. Argeş — Rapid Dinamo Bucureşti — Dinamo Bacău Steagul roşu — Jiul C.F.R. — Steaua 1 După ce cu o săptâmînă în urmă se înregistraseră trei surprize, adică trei echipe obţinuseră victorii în deplasare, iată că în etapa a treia s-au înregistrat patru surprize, adică patru echipe au obţinut victorii în deplasare ! Nu ştim de ce marele public consideră Victoriile în deplasare... surpriză. In fond în fotbal, ca de altfel în oricare sport, ciştigă întotdeauna cel mai bine pregătit. Aşa că, trecînd peste elementul surpriză, înclinăm să credem în faptul că pe măsură ce campionatul înaintează, echipele îşi găsesc cadenţa, antrenorii aflînd — pare-se — cele mai bune soluţii de alcătuire a formaţiilor. In aceasta constă secretul evoluţiilor bune sau proaste a oricărei echipe, implicaţiile de pregătire, forma jucătorilor, tactica etc. 1—3 Trniv. Craiova — Farul 4—0 3—1 Petrolul — A.S.A. 1—0 0—1 C.T.A. — Crişul 2—0 1—3 Politehnica — „IJ“ Cluj 0—2 Rezultatele tehnice înregistrate duminică confirmă în mare parte afirmaţiile de mai sus. Un singur exemplu pare edificator în acest sens. După două succese, F.C. Argeş a pierdut pe teren propriu în faţa Rapidului. Cei ce au urmărit partida la faţa locului nu pot spune că a fost vorba de o surpriză. Rapidul a confirmat printr-un joc bine organizat că a meritat cele două puncte puse în joc, în timp ce localnicii au comis greşeli de tactică şi o scădere bruscă a moralului. Conduşi cu 2-0 în primele 20 de minute, antrenorul Teaşcă face schimbări pe linia ultimilor apărători. Şi deşi piteştenii erau la un pas de egalare, nu reuşesc aceasta, dimpotrivă îşi înscriu un autogol (Vlad, minutul 78), prin care confirmă victoria bucureştenilor. După părerea noastră, în clubul piteştean nu au fost înlăturate toate cauzele care macină echipa pe dinăuntru. Cu atît mai regretabil este faptul că de neseriozitate în joc a dat dovadă fundaşul Barbu, selecţionat şi în lotul reprezentativ. Comportări meritorii au avut în etapa aceasta U.T.A. şi Steaua. Cele două reprezentante ale noastre în competiţiile europene „Cupa campionilor europeni" şi „Cupa cupelor", sunt pe cale (în special, Steaua) să-şi omogenizeze garniturile ca să ne reprezinte, sperăm, cu cinste în meciurile internaţionale ce vor avea loc în curînd. Menţionăm în această ordine de idei şi pregătirile echipei naţionale, care din această săptămînă capătă un ritm mai intens. Miercuri seara la Belgrad, selecţionata română întîlneşte Iugoslavia. Un meci de verificare important care va da posibilitate antrenorului Angelo Niculescu să cristalizeze o formulă de echipă naţională pentru jocul cu Portugalia. Ieri dimineaţă, Angelo Niculescu ne-a declarat : Etapa de duminică a reuşit să scoată la suprafaţă pe acei fotbalişti care sunt susceptibili de a purta tricoul naţional. Din informaţiile observatorilor federali reiese că marea majoritate a jucătorilor asupra cărora neam fixat au evoluat mulţumitor. Meciul cu Iugoslavia ne va edifica pe deplin asupra formei lor...“. La întrebarea : consideraţi victoriile obţinute de echipe în deplasare drept surprize ? antrenorul naţionalei ne-a răspuns : „Nu este vorba de surprize, ci numai de seriozitate în joc şi pregătire. Lucrul acesta mi-a fost confirmat la Piteşti...". CLASAMENT 6 5 5 4 4 4 3 2 2 2 2 2 2 г 1— 5 0 2— 10 0 LOTUL REPREZENTATIV DE FOTBAL AL ROMÂNIEI A PLECAT ÎN IUGOSLAVIA Ieri, a plecat la Belgrad pe calea aerului — lotul reprezentativ de fotbal. După cum se știe, echipa României va întîlni miercuri, la Belgrad, naționala Iugoslaviei. Meciul va avea loc în nocturnă și va fi transmis la posturile noastre radio de către crainicul Io Ghițulescu. (Urmare din pag. 1) de, în tot mai bune condiţiuni, sarcinile sporite de construcţie a teritoriului şi care depăşesc puterea sau necesităţile fiecărei aşezări în parte. Intensificarea construcţiei satelor, ce oglindeşte atît creşterea posibilităţilor economice şi cerinţele gospodarilor din mediul rural, cit şi grija acordată pentru satisfacerea tot mai deplină a cerinţelor acestora, impune ca o necesitate generalizarea elaborării studiilor de sistematizare pentru toate localităţile rurale, urmărindu-se ca această acţiune să nu rămînă în urma necesităţilor şi să nu lase ca activitatea de construcţie să se desfăşoare întîmplător, pe criterii subiective, neştiinţific fundamentate. în acest sens este subliniată, în Raportul prezentat la Congres de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, indicaţia fermă de a se trece la înfăptuirea efectivă a programului de sistematizare a localităţilor rurale. Această sarcină revine organelor administraţiei de stat — centrale, judeţene şi locale — care trebuie să creeze cadrul organizatoric şi capacităţile necesare pentru studiu şi proiectare, pentru îndeplinire şi control, antrenînd în primul rînd opinia publică locală, marele beneficiar şi interesatul direct în rezultatele acestei acţiuni de mare amploare. Acest proces larg de reconstrucţie implică eforturi în care pot şi trebuie să fie interesate mai multe comune învecinate. In cadrul acestora s-ar putea cuprinde, de pildă, lucrările de conservare şi folosire raţională a suprafeţelor agricole, de zonare şi irigare a terenurilor, amenajările hidroameliorative şi hidroenergetice, construcţiile de drumuri şi poduri, baraje şi îndiguiri, construcţii industriale auxiliare sau de prelucrare a producţiei agrozootehnice, instalaţii de recreare, odihnă şi sport, pentru turism şi tratamente balneo-climatice, dotări de interes obştesc, la nivel supracomunal, pentru cultură, invăţămînt, sănătate, comerţ şi cooperaţie, cum ar fi săli de spectacol, muzee şi biblioteci, licee şi şcoli speciale, spitale şi policlinici mari, magazine centrale şi ateliere de reparaţii, precum şi multe altele, care pot contribui în mod efectiv la apropierea condiţiilor de viaţă de la sate cit mai mult de cele ce pot fi oferite în cadrul oraşelor. Pe această direcţie de organizare şi construcţie de tip socialist a teritoriului şi a aşezărilor, se vor putea traduce în viaţă, nu numai în producţie, ci şi în desfăşurarea întregului proces complex de viaţă al societăţii noastre, indicaţiile cuprinse în Raportul Comitetului Central la Congresul al X-lea al P.C.R., privind cooperarea şi specializarea mediului rural. Aceste indicaţii se referă în primul rînd la dezvoltarea formelor de asociere intercooperatistă, prin care se va face mai lesnicioasă realizarea unor lucrări importante şi costisitoare ce depăşesc puterea economică şi necesităţile fiecărei comune în parte ; în al doilea rînd, la profilarea şi specializarea fiecărei comune în parte ; în al treilea rînd, la profilarea şi specializarea relativă a fiecărei comune şi a fiecărui sat în sistemul de aşezări în care se integrează pe bază de cooperare intercomunală, prin care se vor putea crea mijloace mai eficiente şi mai rapide de satisfacere a unor cerinţe crescînde, specializate sau ocazionale ale unor populaţii numeroase ; în al patrulea rînd, la organizarea unor activităţi industriale specifice şi variate, folosind forţa de muncă disponibilă şi resursele materiale locale. Pe aceste căi se va putea contribui totodată la asigurarea unei crescînde diversificări a locurilor de muncă şi a posibilităţilor de deservire a populaţiei săteşti, ceea ce va determina ca aceasta să prefere păstrarea domiciliului în mediul rural, promovînd dezvoltarea acelor localităţi. Prin încurajarea concentrării populaţiei, a creşterii densităţii de ocupare a teritoriului vetrei, prin construcţia organizată de locuinţe, clădiri social-culturale şi lucrări de echipare, prin îmbunătăţirea mijloacelor de transport între zonele de producţie şi cele de locuire, între sate, comune şi oraşele apropiate se va deschide calea pentru o realistă urbanizare a satului nostru, contribuinduse la ridicarea generalizată al nivelului de viaţă a ţărănimii noastre muncitoare. 1 MÂINE, SATELE NOASTRE