Satul Socialist, septembrie 1969 (Anul 1, nr. 104-128)

1969-09-12 / nr. 113

PAGINA 2 DIALOG Cîţiva cititori ne-au semnalat lipsa din magazinele săteşti a unor articole de menaj din sti­clă, faianţă şi ceramică fină. Drept urmare ne-am adresat tov. GHEORGHE SABAU, di­rector tehnic în Ministerul In­dustriei Uşoare, care ne-a de­clarat următoarele : — In ultimii ani cererea pen­tru produsele amintite a înregi­strat o creştere masivă, depă­şind cu mult previziunile iniţia­le. Ca atare, întreprinderile pro­ducătoare nu au avut posibili­tatea să satisfacă în întregime comenzile comerţului pentru u­­nele sortimente. Lipsa de core­lare dintre cerere şi ofertă a CINE SEAMĂNĂ PAGUBE SĂ CULEAGĂ CONSECINŢELE! Am socotit de cuviinţă să înfă­ţişez ţăranilor cooperatori, stăpînii de drept şi de fapt ai tuturor bu­nurilor existenţe­i cooperative, cîteva aspecte mai deosebite de deteriorare a avuţiei obşteşti. Mă adresez cu precădere lor, iar nu consiliilor de conducere sau altor factori, pentru că în calitate de jurist consider că datoria de a păzi cu ochii din cap avutul co­mun le revine în primul rînd. Ii văd pe cooperatori ca pe nişte ar­­gy,şi reali care, spre deosebire de cei fabuloşi, au de o sută de ori mai mulţi ochi şi toţi rămîn veş­nic deschişi ; îi văd ca pe nişte ra­dare ce detectează cu precizie orice tentativă de diminuare a va­lorilor ce aparţin unităţilor. Aşa îi văd pentru că aşa sînt membrii celor mai multe coopera­tive. Există însă — şi o spun cu mîhnire — şi unităţi în care unii cooperatori se preocupă prea pu­ţin de apărarea integrităţii avu­ţiei obştei. Ei aparţin, de regulă, acelor unităţi caracterizate prin dezordine în evidenţa şi în gestio­narea mijloacelor de producţie. Mă îndoiesc că membrii consi­liului de conducere al cooperativei din Pir, judeţul Satu Mare, ştiu precis ce are unitatea lor prin grajduri şi magazii, dacă nici mă­car situaţia livezilor nu este cu­noscută exact ca întindere şi am­plasare. Acest fapt i-a oferit unui cetăţean prilejul că culeagă timp de trei ani fructele de pe 1,32 hectare de livadă, aducînd coope- și se adresează juristul rativei o pagubă ce depăşeşte 15 000 de lei. Despre cooperativa din Pinofişa, judeţul Gorj, am pu­tea afirma că e soră geamănă cu cea din Pir, dacă aici exploatarea ilegală a unei livezi aparţinînd unităţii nu s-ar fi întins pe o pe­rioadă de cinci ani. Unde au fost în tot acest timp cooperatorii ? Dar cei din Cocioc, judeţul Ilfov, unde s-a petrecut un caz similar ? Cooperativa din satul Galeşti, judeţul Bihor, recoltează o supra­faţă mai mică cu 124 de hectare decit cea însămînţată. Şi aceasta nu din cauza vreunei calamităţi naturale. Culturile de pe supra­faţa respectivă, în valoare de 54 556 de lei la data comiterii in­fracţiunii, au fost păşunate. Ele nu puteau fi distruse intr-o noapte. Animalele au fost introduse în culturi, nopţi de-a rîndul. Cum de n-a observat nimeni ? Şi cum de a putut consiliul de conducere să nu ia măsurile de ocrotire a cul­turilor, la care era obligat prin lege ? Merită să ne oprim mai pe larg asupra celor întîmplate la coope­rativa din Finta, judeţul Dîmbo­viţa. După ani întregi de eforturi şi cheltuieli, cooperatorii din Finta izbutiseră să creeze pe un teren în pantă, neproductiv, o livadă în suprafaţă de 54 de hectare. Era frumoasă livada şi producea mult. Grijulii ei au spoit astă-toamnă aproape 9 000 de pomi ca să-i a­­pere împotriva rozătoarelor. Ma­terialul pentru sport a fost co­mandat anume la întreprinderea chimică din Marginea, judeţul Ti­miş. Pomii „protejaţi“ în acest fel, s-au uscat. E de vină soluţia fo­losită sau tehnica aplicată? Deo­camdată nu s-a putut stabili. Mai grav e că nu s-a reuşit nici depis­tarea omului din a cărui dispozi­ţie s-a executat lucrarea. Temîn­­du-se că pînă la urmă vor fi o­­bligaţi să acopere din buzunarul lor valoarea pagubei, membrii consiliului de conducere şi tehni­cienii cooperativei au calculat că pomii care s-au uscat ar costa 95 092 de lei. Actuala conducere a unităţii recunoaşte că paguba este mult mai mare.­­ Un învăţămînt preţios se cere desprins din acest caz prin care s-a scos din uz un important mij­loc de producţie. In cooperative trebuie ţinută nu numai evidenţa bunurilor, ci şi evidenţa indicaţii­lor tehnice cu specificarea auto­rilor. Susţinem introducerea a­­cestei măsuri din cauză că unita­tea din Finta nu-i singura coope­rativă care suportă pagube mari pricinuite de aplicarea unor indi­caţii tehnice incompetente şi ires­ponsabile. Cooperatorii nu au doar numai datoria dar şi interesul să prevină producerea pagubelor. In ultima si­tuaţie prezentată, prevenirea ar fi fost dificilă, poate chiar imposibi­lă. Ar fi fost însă de aşteptat ca ei să depună eforturi pentru sta­bilirea pagubelor, solicitînd insis­tent în acest scop ajutorul orga­nelor de specialitate, inclusiv al miliţiei şi procuraturii. Se cuvine ca fiecare să culeagă ce a semă­nat. Cei care seamănă pagube să le culeagă fructul și să-i simtă a­­mărăciunea. DUMITRU PAUNET procuror Mai multe produse de sticlă pentru magazinele săteşti fost semnalată mai demult şi s-au luat măsuri pentru spori­rea producţiei în sectorul de sticlărie, faianţă şi ceramică fi­nă. Anul trecut, bunăoară, s-au realizat peste plan 50 milioane bucăţi sticlărie, iar în acest an producţia la articolele de sticlă­rie va fi cu 24 la sută mai mare decât realizările anului trecut, ceea ce reprezintă 132 milioa­ne bucăţi faţă de prevederile iniţiale ale planului cincinal pentru această perioadă. Pentru satisfacerea integrală a cererii s-a construit o impu­nătoare fabrică de sticlă în Bucureşti cu o capacitate de pa­tru ori mai mare decit producţia realizată în 1938 în întreaga ţară. Aşadar, încă din cursul aces­tui an, magazinele săteşti vor primi noi articole din sticlă, fa­ianţă şi ceramică fină, în can­tităţi sporite. REP. чащиа CHIMIA (Urmare din pag. 1) getice intrate în fabricaţie. Un exemplu semnificativ : valoarea unei tone de ţiţei sporeşte prin pre­lucrarea clasică de patru ori, în timp ce prin procedeele moderne ale petrochimiei, valoarea aceleiaşi cantităţi creşte de 20 de ori la pro­ducerea alcoolului etilic şi benze­nului, de 40 de ori la producerea cauciucului sintetic şi de 100 de ori în cazul fabricării fibrelor şi fire­lor sintetic®. Din gama largă a produselor pe­trochimiei expu­se amintim : mese plastice cu proprietăţi superioare, utilizate în diferite domenii, anve­lope de cauciuc sintetic pentru toa­te tipurile de automobile, deter­genţi sintetici, poliesteri, acizi şi alcooluri diferite, răşini sintetice, îngrăşăminte cu azot etc. La standul industriei fibrelor şi firelor sintetice, vizitatorii iau cu­noştinţă cu bogate sortimente de produse furnizate industriei textile şi de confecţii. Betonul, melana, teromul şi celofibra fabricate la Săvineşti, Iaşi sau­ Brăila se carac­terizează atît prin rezistenţa spo­rită la rupere şi frecare, cit şi prin­­tr-o mare varietate de culori, în standul industriei de medicamente, multitudinea exponatelor reflectă dinamica dezvoltării acestui sector, inexistent în ţara noastră în anii premergători eliberării şi care as­tăzi, prin diversificarea impresio­­■ nantă a sortimentelor produse la nivelul celei mai înalte farmacopei internaţionale, asigură necesarul intern, constituind în acelaşi timp o substanţială sursă de export. Produsele chimice destinate agri­culturii alcătuiesc obiectul unui stand aparte, în care sunt expuse sortimente numeroase de îngră­şăminte, ierbicide, insecticide şi biostimulatori, care ilustrea­ză contribuţia industriei chimi­ce la creşterea producţiei agri­cole, în tir­rp­­ce în 1948 n­u exista decât o singură fabrică de îngrăşăminte chimice cu o ca­pacitate de 1 100 tone pe an, Ro­mânia de astăzi are în producţie opt mari unităţi, care în anul 1968 au furnizat agriculturii o canti­tate de peste două milioane tone de îngrăşăminte chimice, în cea mai mar­e parte azotoase, acestea fiind şi cele mai adecvate specificului culturilor şi caracteristicilor solu­lui ţării noastre. A crescut, de ase­menea, ponderea sortimentelor cu eficacitate economică ridicată, cum sunt îngrăşămintele concentrate, ureea şi îngrăşămintele complexe. Folosirea numeroaselor insecto­­fungicide şi ierbicide a dus la rea­lizarea de economii anuale cifrate la zeci de milioane de lei şi la creş­­terea de aproape douăzeci de ori a productivităţii muncii de între­ţinere a culturilor de grîu şi po­rumb. Efecte de-a dreptul miracu­loase s-au obţinut în zootehnie cu ajutorul biostimulatorilor adăugaţi în hrana animalelor şi păsărilor : sporuri considerabile de greutate, micşorare substanţială a mor­talităţii, reducerea cu 30 la sută a timpului de îngrăşare, micşorare a consumului de furaje pe unitatea de produs şi, în consecinţă, scăde­rea preţului de cost. Pavilionul industriei chimice de­monstrează cu elocvenţă avîntul a­­cestui puternic sector al economiei noastre, care realizează produse necesare, atît pentru industrie şi agricultură, cit și pentru consum. I SATUL SOCIALIST Costum popu­­lar din Ineu, județul Arad, veritabil eşan­tion al măes­­triei . RAPSODUL DIN VASIOVA Pe o străduţă lătu­ralnică din Vasiova, i­­nundată de verdeaţă şi flori, cu trotuar de beton, se află o casă cunoscută aici, şi nu numai aici, pe a cărei poartă intră şi ies cu adine respect local­nici şi străini, tineri şi vîrstnici, pentru a-l cunoaşte şi asculta pe cel care este pentru ei un nume simplu şi drag : „Tata Oancea". Rapsod popular iubit şi stimat de cei din mijlocul cărora s-a ri­dicat, îndrăgit şi tăl­măcit în zeci de şe­zători şi serbări de cei pentru care a scris, Tata Oancea a fost şi este admirat pentru e­­rudiţia sa vastă de au­todidact, pentru no­bleţea sufletului său şi marea lui dragoste pentru oameni,­­cărora le-a dedicat arta sa. De aceea, cei care îi bec pragul se în­clină cu respect în fa­ţa acestui bard popu­lar de o neasemuită originalitate şi prost­peţime în vers. Şi nu puţini dintre vizitatori se întorc cu plăcere, ori de cite ori au pri-­ lejul, pentru a-l mai asculta o dată pe poet, recitind cu patosul ca­racteristic inimilor veş­nic tinere şi înflăcă­rate, versuri îndrăgite încă din copilărie, dar al căror ecou dăinuie şi azi, la fel de viu şi emoţionant în inimi, ca şi la prima lor audiere. Acest bătrîn rapsod popular are o biblio­tecă numărînd cîteva mii de volume şi autori. Tata Oancea a mun­cit din răsputeri o via­ţă întreagă, scriind pes­te 5 000 de poezii, din care a publicat 987, adunate în trei volu­me : „Primăvara", „Va­ra" şi „Toamna" pre­cum şi în cele 19 co­lecţii anuale ale re­vistei „Vasiova" scri­să şi editată de el. Revista, după cum se vede, a purtat nume­le comunei natale a rapsodului. Tata Oan­cea cunoaşte acum a­­devărata preţuire a ta­lentului şi artei sale şi se bucură de grija statului care-i asigu­ră o bătrâneţe tihnită, la care n-ar fi putut visa în trecut. De ace­ea el scrie şi în cel de al nouălea deceniu al vieţii sale versuri ce degajă mulţumirea şi admiraţia omului care aduce cu el măr­turia vie a trecutului obscur şi a prezentu­lui luminos al locuri­lor şi vieţii oamenilor pe care le-a cîntat în versurile sale. Figura originală de autodidact, venind din ultimul pătrar al vea­cului trecut şi păşind alături de noi c­ătre ultima treime a seco­lului 20, tata Oancea poartă azi, pe umerii vîrstei sale nonagena­re, virtuţile spiritului popular şi frumuseţile dulcelui grai strămo­şesc, cu accentele sale distincte de bucurie, bărbăţie şi de încrede­re statornică in viitor. VAL. FAGEŢEANU Opinca (Urmare din pag. 1) culcată cîţiva ani de zile, teoria abolirii opincii pe scenele cu jocuri populare a căzut (nici nu se putea altfel !) în desuetudine. După cum puiul are gust numai cu mujdei, posovaica este in­tr-adevăr autentică numai dacă se joacă în opinci. Nu cere ni­meni transformarea fabricii „Guban“ într-o manufactură de opinci, dar pe scenele căminelor culturale şi în competiţiile ar­tistice de amatori, obiceiul stră­bun nu trebuie rectificat şi fal­sificat cu pantofii microporoşi. Opinca a devenit un obiect de muzeu, dar nici acolo vizitato­rul nu-i aruncă o privire dis­preţuitoare, de estet rafinat. Iată de ce m-am bucurat ne­spus cînd am văzut la recentul festival al artei populare opin­ca bătînd cu foc scenele de con­curs. Nemuritoare pe volutele Columnei Traiane, ea este sim­bolic fără moarte şi in mişcările înfocate ale folclorului nostru coregrafic, unde prezenţa ei nu este mimai festiv-decorativă, ci una din acele simple şi profunde dovezi ale vitalei noastre legă­turi cu leagănul acestui slăvit colţ de pămînt. ADUNATE DE -ГЛ. ■ 1 PRIN SATE • Felicitări familia şi şcoala S-a intîmplat în tabăra de odih­nă de la Ojasca-judeţul Buzău. Tînăra Dora Mariei­a Maria a alu­necat în apa Buzăului­ Văzînd-o zbătindu-se, învăţătoarea Maria Vlad a uitat că nici ea nu ştie să înoate şi a sărit s-o salveze. Amân­două s-ar fi înecat dacă nu le sal­va elevul Gheorghe D. Ion din comuna Ştefăneşti. Pentru gestul lui uman, rod al unei frumoase e­­ducaţii, adresăm călduroase feli­citări atît familiei cit şi şcolii unde a învăţat. • Paznicul, hoţii şi... cratiţa — M-au bătut tîlharii, s-a plîns paznicul Gheorghe Curpăn de la cooperativa agricolă din Hănţeşti- Suceava, arătând organelor de mi­liţie un cucui şi cîteva vînătăi. I-am prins furînd grîu de la arie pe... Şi îi numeşte ca autori ai furtului şi bătăii pe un concetă­ţean şi pe soţia acestuia. Caz grav, anchetă serioasă. Cu­­rînd însă adevărul a ieşit la su­prafaţă, stîrnind hazul. Nici vor­bă de furt. De bătaie da, dar me­ritată. Plictisit de atîta pază, lui Gh. Curpăn i se făcuse de... dra­goste. S-a­ ales însă cu altceva : cu un cucui cauzat de cratiţa pe care, jignită, femeia i-a zvîrlit-o in cap şi cu corecţia pe care i-a aplicat-o soţul. • Găinarul... găinarilor La cei 65 de ani ai săi István Ciurar din comuna Cefa, judeţul Bihor, n-a fost nici „Voinicul-voi­­nicilor" nici „Frumosul-frumoşi­­lor". „C­eva“ însă trebuia să ajun­gă şi el. Şi a ajuns... găinarul-găi­­narilor. Azi un furt, mîine altul, s-a trezit omul cu zece condam­nări. Nu de mult, încercînd să fure nişte găini, a făcut-o... de oaie. Prins de paza obştească, se pregă­teşte acum pentru cea de-a 11-a pedeapsă. • Te pui cu dragostea... Maria Curcă din comuna Şte­­fâneşti-Botoşani n-a plîns de loc cînd concubinul ei a fost arestat pentru săvîrşirea unor fapte re­probabile. Ba chiar l-a sfătuit să nu-şi piardă firea asigurîndu-i că va avea ea grijă să nu­ lipsească nimic. Şi, femeie de suflet, s-a ţinut de cuvînt, făcîndu-i un pa­chet... pe cinste, adică nu chiar „pe cinste", ci mai precis din cei 6 000 de l®i furaţi unor cetăţeni în gara Botoşani. Pe cînd era foarte grăbită să ajungă cu pachetul, or­ganele de miliţie, binevoitoare, au informat-o că a greşit drumul. Ele, i-au arătat altul — drumul spre penitenciarul de favneu D. ATANASIU I :Nr. Ш — vineri 12 septembrie STAREA VREMII .­ Timpul probabil pentru 12 sep­tembrie , vreme în general căldu­­roasă cu cer variabil, mai mult noros în jumătatea de su­d-v­est a țării, unde vor cădea ploi tem­porare sub formă de averse. Vînt potrivit. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 15—22 de grade, iar maximele între 20—28 de grade, local mai ridicate. Tim­Se împlinesc 477 de ani de la moartea scriitorului şi gînditoru­­lui umanist francez Michel de Montaigne Renumitele sale „E­­seuri", culegere de reflecţii pe cele mai diferite teme, scrise în­­tr-un stil vioi şi spiritual, consti­tuie unul dintre monumentele cele mai reprezentative ale literaturii Renaşterii. Montaigne a situat în centrul preocupărilor sale omul. CUNOŞTINŢE FOLOSITOARE Bogăţia în fosfor (200—250 mg la sută), calciu (60 mg la sută) şi fier (2—3 mg la sută) face din ca­zul probabil pentru 13, 14, 15 septembrie , vreme călduroasă, uşor instabilă.­ Cer schimbător. Vor cădea ploi locale sub formă de averse mai ales în sudul şi estul ţării. Vînt potrivit predo­­minînd din sectorul sud-vest. Temperatura uşor variabilă. Mi­nimele vor oscila între 10—20 gra­de, iar maximele intre 22—32 de grade, considerat de el ca o parte a naturii. în pedagogie a subliniat necesitatea luării în considerare a înclinaţiilor naturale ale copi­lului, înlăturarea buchiselii steri­le, îmbinarea educaţiei fizice cu cea intelectuală. Montaigne a apărat idealul unei personalităţi eliberate de cătuşele feudale şi ,de opresiunea spirituală a reli­giei, un aliment indicat în reconforta­­rea organismului şi în prevenirea stărilor de anemie. Vineri 12 septembrie SOARELE răsare la ora 5 şi 50 de minute. Apune la ora 18 şi 33 de minute. Luna răsare la ora 6 şi 16 minute. Apune la ora 18 şi 46 de minute. De la începutul anului au trecut 255 de zile. Pînă la sfîrşitul anului au rămas 110 zile. MEDALION : MONTAIGNE MIC ÎNDREPTAR DE COMPORTARE !­ARA PLECĂRII Sînt oameni care nu ştiu să părăsească la timp o petrecere pe care o găsesc plăcută, în pragul casei îşi mai ţin gazdele în discuţii interminabile. Nu-i aşa că dumneavoastră nu cădeţi niciodată în păcatul acesta ? Sâmbătă 13 septembrie RADIO PROGRAMUL I. — 5,05—6,00 Program muzical de dimineaţă ; 5­,39 Jurnal agrar. Buletin agro­­meteorologic ; 6,05—9,30 Muzică şi actualităţi ; 9,30 Mioriţa — Meda­lion ; 12,30 întâlnire cu melodia populară şi interpretul preferat ; 13,00 Radiojurnal ; 13,10 Mic ma­gazin muzical ; 14,10 Vreau să ştiu (emisiune de ştiinţă şi tehnică pentru şcolari) ; 14,50 Buchet de melodii populare ; 15,00 Ce e nou în judeţul nostru ; Mureş ; 16,00 Radiojurnal. Buletin meteo-ru­­tier ; 16,15 Fotbal minut cu minut ; 18,20 Program oferit de postul Radio-Vacanţa ; 19,00 Gazeta ra­dio ; 20,10 Mari orchestre de mu­zică populară : „Crişana" ; 20,30 Eminesciana ; 21,00 Poşta radio ; 21,10 Revista şlagărelor ; 21,30 Sport ; 22,00 Radiojurnal. Buletin meteorologic ; 22,20 Caleidoscop ritmic ; 23,00 Expres melodii . Noutăţile discului. PROGRAMUL II. 1­6,00 Din programul zilei ; 7,00 Radiojurnal. Suri­arul presei. Buletin meteor rutier ; 7,10 Varietăţi matinale ; 8,10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri) ; 10,10 Radio publicitate ; 13,00 „De la 1 la 5“ — emisiune de divertisment muzical ; 16,00 Radiojurnal. Buletin meteo-ru­­tier ; 17,30 Mâine, în emisiunile muzicale ; 17,35 Ştiinţă, tehnică, fantezie ; 18,30 Oameni de seamă : Traian Vuia. Evocare de T. Po­­pescu ; 18,50 Melodii populare in­terpretate de Grigore Filipoiu ; 22,39 Cântece de petrecere şi jo­curi populare. TELEVIZIUNE PROGRAMUL 1. — 17,25 Fotbal: Petrolul — Universitatea Cluj ; 18,30 „Cheia oraşului" ; 19,30 Tel­­ej­urnalul de seară. Buletin me­teorologic ; 20,00 Tele-enciclope­­dia ; 21,00 Metamorfoze la cîmpie; 21,25 Muzică uşoară românească ; 22,00 Telejurnalul de noapte şi buletinul meteorologic ; 22,15 Pu­blicitate ; 22,20 Film serial : Co­misarul Maigret ; 23,10 Seară de romanțe ; 23,30 închiderea emisiu­nii. PROGRAMUL II. — 19,30 Te­lejurnalul de seară. Buletinul meteorologic ; 20,30 Roman-foile­­ton : „Lunga vară fierbinte" ; 22,10 închiderea emisiunii. P­ĂRINŢI! Se apropie deschiderea noului an şcolar. Uniforme noi pentru şcolarii din toate clasele vă oferă în sortiment bogat magazinele pentru con­fecţii, magazinele specializate pentru copii şi adolescenţi. — SARAFANE, BLUZE, ROCHIŢE, ŞORŢULEŢE, FUSTE, COSTUME UNIFORME (CU PAN­TALONI LUNGI SAU SCURŢI), CĂMĂŞI, PANTOFI E­T­C. Evitaţi aglomeraţia din ultimele zile, procurînd chiar astăzi UNIFORMELE ŞCOLARE necesare copiilor dv.

Next