Satul Socialist, septembrie 1969 (Anul 1, nr. 104-128)
1969-09-12 / nr. 113
PAGINA 2 DIALOG Cîţiva cititori ne-au semnalat lipsa din magazinele săteşti a unor articole de menaj din sticlă, faianţă şi ceramică fină. Drept urmare ne-am adresat tov. GHEORGHE SABAU, director tehnic în Ministerul Industriei Uşoare, care ne-a declarat următoarele : — In ultimii ani cererea pentru produsele amintite a înregistrat o creştere masivă, depăşind cu mult previziunile iniţiale. Ca atare, întreprinderile producătoare nu au avut posibilitatea să satisfacă în întregime comenzile comerţului pentru unele sortimente. Lipsa de corelare dintre cerere şi ofertă a CINE SEAMĂNĂ PAGUBE SĂ CULEAGĂ CONSECINŢELE! Am socotit de cuviinţă să înfăţişez ţăranilor cooperatori, stăpînii de drept şi de fapt ai tuturor bunurilor existenţei cooperative, cîteva aspecte mai deosebite de deteriorare a avuţiei obşteşti. Mă adresez cu precădere lor, iar nu consiliilor de conducere sau altor factori, pentru că în calitate de jurist consider că datoria de a păzi cu ochii din cap avutul comun le revine în primul rînd. Ii văd pe cooperatori ca pe nişte argy,şi reali care, spre deosebire de cei fabuloşi, au de o sută de ori mai mulţi ochi şi toţi rămîn veşnic deschişi ; îi văd ca pe nişte radare ce detectează cu precizie orice tentativă de diminuare a valorilor ce aparţin unităţilor. Aşa îi văd pentru că aşa sînt membrii celor mai multe cooperative. Există însă — şi o spun cu mîhnire — şi unităţi în care unii cooperatori se preocupă prea puţin de apărarea integrităţii avuţiei obştei. Ei aparţin, de regulă, acelor unităţi caracterizate prin dezordine în evidenţa şi în gestionarea mijloacelor de producţie. Mă îndoiesc că membrii consiliului de conducere al cooperativei din Pir, judeţul Satu Mare, ştiu precis ce are unitatea lor prin grajduri şi magazii, dacă nici măcar situaţia livezilor nu este cunoscută exact ca întindere şi amplasare. Acest fapt i-a oferit unui cetăţean prilejul că culeagă timp de trei ani fructele de pe 1,32 hectare de livadă, aducînd coope- și se adresează juristul rativei o pagubă ce depăşeşte 15 000 de lei. Despre cooperativa din Pinofişa, judeţul Gorj, am putea afirma că e soră geamănă cu cea din Pir, dacă aici exploatarea ilegală a unei livezi aparţinînd unităţii nu s-ar fi întins pe o perioadă de cinci ani. Unde au fost în tot acest timp cooperatorii ? Dar cei din Cocioc, judeţul Ilfov, unde s-a petrecut un caz similar ? Cooperativa din satul Galeşti, judeţul Bihor, recoltează o suprafaţă mai mică cu 124 de hectare decit cea însămînţată. Şi aceasta nu din cauza vreunei calamităţi naturale. Culturile de pe suprafaţa respectivă, în valoare de 54 556 de lei la data comiterii infracţiunii, au fost păşunate. Ele nu puteau fi distruse intr-o noapte. Animalele au fost introduse în culturi, nopţi de-a rîndul. Cum de n-a observat nimeni ? Şi cum de a putut consiliul de conducere să nu ia măsurile de ocrotire a culturilor, la care era obligat prin lege ? Merită să ne oprim mai pe larg asupra celor întîmplate la cooperativa din Finta, judeţul Dîmboviţa. După ani întregi de eforturi şi cheltuieli, cooperatorii din Finta izbutiseră să creeze pe un teren în pantă, neproductiv, o livadă în suprafaţă de 54 de hectare. Era frumoasă livada şi producea mult. Grijulii ei au spoit astă-toamnă aproape 9 000 de pomi ca să-i apere împotriva rozătoarelor. Materialul pentru sport a fost comandat anume la întreprinderea chimică din Marginea, judeţul Timiş. Pomii „protejaţi“ în acest fel, s-au uscat. E de vină soluţia folosită sau tehnica aplicată? Deocamdată nu s-a putut stabili. Mai grav e că nu s-a reuşit nici depistarea omului din a cărui dispoziţie s-a executat lucrarea. Temîndu-se că pînă la urmă vor fi obligaţi să acopere din buzunarul lor valoarea pagubei, membrii consiliului de conducere şi tehnicienii cooperativei au calculat că pomii care s-au uscat ar costa 95 092 de lei. Actuala conducere a unităţii recunoaşte că paguba este mult mai mare. Un învăţămînt preţios se cere desprins din acest caz prin care s-a scos din uz un important mijloc de producţie. In cooperative trebuie ţinută nu numai evidenţa bunurilor, ci şi evidenţa indicaţiilor tehnice cu specificarea autorilor. Susţinem introducerea acestei măsuri din cauză că unitatea din Finta nu-i singura cooperativă care suportă pagube mari pricinuite de aplicarea unor indicaţii tehnice incompetente şi iresponsabile. Cooperatorii nu au doar numai datoria dar şi interesul să prevină producerea pagubelor. In ultima situaţie prezentată, prevenirea ar fi fost dificilă, poate chiar imposibilă. Ar fi fost însă de aşteptat ca ei să depună eforturi pentru stabilirea pagubelor, solicitînd insistent în acest scop ajutorul organelor de specialitate, inclusiv al miliţiei şi procuraturii. Se cuvine ca fiecare să culeagă ce a semănat. Cei care seamănă pagube să le culeagă fructul și să-i simtă amărăciunea. DUMITRU PAUNET procuror Mai multe produse de sticlă pentru magazinele săteşti fost semnalată mai demult şi s-au luat măsuri pentru sporirea producţiei în sectorul de sticlărie, faianţă şi ceramică fină. Anul trecut, bunăoară, s-au realizat peste plan 50 milioane bucăţi sticlărie, iar în acest an producţia la articolele de sticlărie va fi cu 24 la sută mai mare decât realizările anului trecut, ceea ce reprezintă 132 milioane bucăţi faţă de prevederile iniţiale ale planului cincinal pentru această perioadă. Pentru satisfacerea integrală a cererii s-a construit o impunătoare fabrică de sticlă în Bucureşti cu o capacitate de patru ori mai mare decit producţia realizată în 1938 în întreaga ţară. Aşadar, încă din cursul acestui an, magazinele săteşti vor primi noi articole din sticlă, faianţă şi ceramică fină, în cantităţi sporite. REP. чащиа CHIMIA (Urmare din pag. 1) getice intrate în fabricaţie. Un exemplu semnificativ : valoarea unei tone de ţiţei sporeşte prin prelucrarea clasică de patru ori, în timp ce prin procedeele moderne ale petrochimiei, valoarea aceleiaşi cantităţi creşte de 20 de ori la producerea alcoolului etilic şi benzenului, de 40 de ori la producerea cauciucului sintetic şi de 100 de ori în cazul fabricării fibrelor şi firelor sintetic®. Din gama largă a produselor petrochimiei expuse amintim : mese plastice cu proprietăţi superioare, utilizate în diferite domenii, anvelope de cauciuc sintetic pentru toate tipurile de automobile, detergenţi sintetici, poliesteri, acizi şi alcooluri diferite, răşini sintetice, îngrăşăminte cu azot etc. La standul industriei fibrelor şi firelor sintetice, vizitatorii iau cunoştinţă cu bogate sortimente de produse furnizate industriei textile şi de confecţii. Betonul, melana, teromul şi celofibra fabricate la Săvineşti, Iaşi sau Brăila se caracterizează atît prin rezistenţa sporită la rupere şi frecare, cit şi printr-o mare varietate de culori, în standul industriei de medicamente, multitudinea exponatelor reflectă dinamica dezvoltării acestui sector, inexistent în ţara noastră în anii premergători eliberării şi care astăzi, prin diversificarea impresio■ nantă a sortimentelor produse la nivelul celei mai înalte farmacopei internaţionale, asigură necesarul intern, constituind în acelaşi timp o substanţială sursă de export. Produsele chimice destinate agriculturii alcătuiesc obiectul unui stand aparte, în care sunt expuse sortimente numeroase de îngrăşăminte, ierbicide, insecticide şi biostimulatori, care ilustrează contribuţia industriei chimice la creşterea producţiei agricole, în tirrpce în 1948 nu exista decât o singură fabrică de îngrăşăminte chimice cu o capacitate de 1 100 tone pe an, România de astăzi are în producţie opt mari unităţi, care în anul 1968 au furnizat agriculturii o cantitate de peste două milioane tone de îngrăşăminte chimice, în cea mai mare parte azotoase, acestea fiind şi cele mai adecvate specificului culturilor şi caracteristicilor solului ţării noastre. A crescut, de asemenea, ponderea sortimentelor cu eficacitate economică ridicată, cum sunt îngrăşămintele concentrate, ureea şi îngrăşămintele complexe. Folosirea numeroaselor insectofungicide şi ierbicide a dus la realizarea de economii anuale cifrate la zeci de milioane de lei şi la creşterea de aproape douăzeci de ori a productivităţii muncii de întreţinere a culturilor de grîu şi porumb. Efecte de-a dreptul miraculoase s-au obţinut în zootehnie cu ajutorul biostimulatorilor adăugaţi în hrana animalelor şi păsărilor : sporuri considerabile de greutate, micşorare substanţială a mortalităţii, reducerea cu 30 la sută a timpului de îngrăşare, micşorare a consumului de furaje pe unitatea de produs şi, în consecinţă, scăderea preţului de cost. Pavilionul industriei chimice demonstrează cu elocvenţă avîntul acestui puternic sector al economiei noastre, care realizează produse necesare, atît pentru industrie şi agricultură, cit și pentru consum. I SATUL SOCIALIST Costum popular din Ineu, județul Arad, veritabil eşantion al măestriei . RAPSODUL DIN VASIOVA Pe o străduţă lăturalnică din Vasiova, inundată de verdeaţă şi flori, cu trotuar de beton, se află o casă cunoscută aici, şi nu numai aici, pe a cărei poartă intră şi ies cu adine respect localnici şi străini, tineri şi vîrstnici, pentru a-l cunoaşte şi asculta pe cel care este pentru ei un nume simplu şi drag : „Tata Oancea". Rapsod popular iubit şi stimat de cei din mijlocul cărora s-a ridicat, îndrăgit şi tălmăcit în zeci de şezători şi serbări de cei pentru care a scris, Tata Oancea a fost şi este admirat pentru erudiţia sa vastă de autodidact, pentru nobleţea sufletului său şi marea lui dragoste pentru oameni,cărora le-a dedicat arta sa. De aceea, cei care îi bec pragul se înclină cu respect în faţa acestui bard popular de o neasemuită originalitate şi prostpeţime în vers. Şi nu puţini dintre vizitatori se întorc cu plăcere, ori de cite ori au pri- lejul, pentru a-l mai asculta o dată pe poet, recitind cu patosul caracteristic inimilor veşnic tinere şi înflăcărate, versuri îndrăgite încă din copilărie, dar al căror ecou dăinuie şi azi, la fel de viu şi emoţionant în inimi, ca şi la prima lor audiere. Acest bătrîn rapsod popular are o bibliotecă numărînd cîteva mii de volume şi autori. Tata Oancea a muncit din răsputeri o viaţă întreagă, scriind peste 5 000 de poezii, din care a publicat 987, adunate în trei volume : „Primăvara", „Vara" şi „Toamna" precum şi în cele 19 colecţii anuale ale revistei „Vasiova" scrisă şi editată de el. Revista, după cum se vede, a purtat numele comunei natale a rapsodului. Tata Oancea cunoaşte acum adevărata preţuire a talentului şi artei sale şi se bucură de grija statului care-i asigură o bătrâneţe tihnită, la care n-ar fi putut visa în trecut. De aceea el scrie şi în cel de al nouălea deceniu al vieţii sale versuri ce degajă mulţumirea şi admiraţia omului care aduce cu el mărturia vie a trecutului obscur şi a prezentului luminos al locurilor şi vieţii oamenilor pe care le-a cîntat în versurile sale. Figura originală de autodidact, venind din ultimul pătrar al veacului trecut şi păşind alături de noi către ultima treime a secolului 20, tata Oancea poartă azi, pe umerii vîrstei sale nonagenare, virtuţile spiritului popular şi frumuseţile dulcelui grai strămoşesc, cu accentele sale distincte de bucurie, bărbăţie şi de încredere statornică in viitor. VAL. FAGEŢEANU Opinca (Urmare din pag. 1) culcată cîţiva ani de zile, teoria abolirii opincii pe scenele cu jocuri populare a căzut (nici nu se putea altfel !) în desuetudine. După cum puiul are gust numai cu mujdei, posovaica este intr-adevăr autentică numai dacă se joacă în opinci. Nu cere nimeni transformarea fabricii „Guban“ într-o manufactură de opinci, dar pe scenele căminelor culturale şi în competiţiile artistice de amatori, obiceiul străbun nu trebuie rectificat şi falsificat cu pantofii microporoşi. Opinca a devenit un obiect de muzeu, dar nici acolo vizitatorul nu-i aruncă o privire dispreţuitoare, de estet rafinat. Iată de ce m-am bucurat nespus cînd am văzut la recentul festival al artei populare opinca bătînd cu foc scenele de concurs. Nemuritoare pe volutele Columnei Traiane, ea este simbolic fără moarte şi in mişcările înfocate ale folclorului nostru coregrafic, unde prezenţa ei nu este mimai festiv-decorativă, ci una din acele simple şi profunde dovezi ale vitalei noastre legături cu leagănul acestui slăvit colţ de pămînt. ADUNATE DE -ГЛ. ■ 1 PRIN SATE • Felicitări familia şi şcoala S-a intîmplat în tabăra de odihnă de la Ojasca-judeţul Buzău. Tînăra Dora Marieia Maria a alunecat în apa Buzăului Văzînd-o zbătindu-se, învăţătoarea Maria Vlad a uitat că nici ea nu ştie să înoate şi a sărit s-o salveze. Amândouă s-ar fi înecat dacă nu le salva elevul Gheorghe D. Ion din comuna Ştefăneşti. Pentru gestul lui uman, rod al unei frumoase educaţii, adresăm călduroase felicitări atît familiei cit şi şcolii unde a învăţat. • Paznicul, hoţii şi... cratiţa — M-au bătut tîlharii, s-a plîns paznicul Gheorghe Curpăn de la cooperativa agricolă din Hănţeşti- Suceava, arătând organelor de miliţie un cucui şi cîteva vînătăi. I-am prins furînd grîu de la arie pe... Şi îi numeşte ca autori ai furtului şi bătăii pe un concetăţean şi pe soţia acestuia. Caz grav, anchetă serioasă. Curînd însă adevărul a ieşit la suprafaţă, stîrnind hazul. Nici vorbă de furt. De bătaie da, dar meritată. Plictisit de atîta pază, lui Gh. Curpăn i se făcuse de... dragoste. S-a ales însă cu altceva : cu un cucui cauzat de cratiţa pe care, jignită, femeia i-a zvîrlit-o in cap şi cu corecţia pe care i-a aplicat-o soţul. • Găinarul... găinarilor La cei 65 de ani ai săi István Ciurar din comuna Cefa, judeţul Bihor, n-a fost nici „Voinicul-voinicilor" nici „Frumosul-frumoşilor". „Ceva“ însă trebuia să ajungă şi el. Şi a ajuns... găinarul-găinarilor. Azi un furt, mîine altul, s-a trezit omul cu zece condamnări. Nu de mult, încercînd să fure nişte găini, a făcut-o... de oaie. Prins de paza obştească, se pregăteşte acum pentru cea de-a 11-a pedeapsă. • Te pui cu dragostea... Maria Curcă din comuna Ştefâneşti-Botoşani n-a plîns de loc cînd concubinul ei a fost arestat pentru săvîrşirea unor fapte reprobabile. Ba chiar l-a sfătuit să nu-şi piardă firea asigurîndu-i că va avea ea grijă să nu lipsească nimic. Şi, femeie de suflet, s-a ţinut de cuvînt, făcîndu-i un pachet... pe cinste, adică nu chiar „pe cinste", ci mai precis din cei 6 000 de l®i furaţi unor cetăţeni în gara Botoşani. Pe cînd era foarte grăbită să ajungă cu pachetul, organele de miliţie, binevoitoare, au informat-o că a greşit drumul. Ele, i-au arătat altul — drumul spre penitenciarul de favneu D. ATANASIU I :Nr. Ш — vineri 12 septembrie STAREA VREMII . Timpul probabil pentru 12 septembrie , vreme în general călduroasă cu cer variabil, mai mult noros în jumătatea de sud-vest a țării, unde vor cădea ploi temporare sub formă de averse. Vînt potrivit. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 15—22 de grade, iar maximele între 20—28 de grade, local mai ridicate. TimSe împlinesc 477 de ani de la moartea scriitorului şi gînditorului umanist francez Michel de Montaigne Renumitele sale „Eseuri", culegere de reflecţii pe cele mai diferite teme, scrise într-un stil vioi şi spiritual, constituie unul dintre monumentele cele mai reprezentative ale literaturii Renaşterii. Montaigne a situat în centrul preocupărilor sale omul. CUNOŞTINŢE FOLOSITOARE Bogăţia în fosfor (200—250 mg la sută), calciu (60 mg la sută) şi fier (2—3 mg la sută) face din cazul probabil pentru 13, 14, 15 septembrie , vreme călduroasă, uşor instabilă. Cer schimbător. Vor cădea ploi locale sub formă de averse mai ales în sudul şi estul ţării. Vînt potrivit predominînd din sectorul sud-vest. Temperatura uşor variabilă. Minimele vor oscila între 10—20 grade, iar maximele intre 22—32 de grade, considerat de el ca o parte a naturii. în pedagogie a subliniat necesitatea luării în considerare a înclinaţiilor naturale ale copilului, înlăturarea buchiselii sterile, îmbinarea educaţiei fizice cu cea intelectuală. Montaigne a apărat idealul unei personalităţi eliberate de cătuşele feudale şi ,de opresiunea spirituală a religiei, un aliment indicat în reconfortarea organismului şi în prevenirea stărilor de anemie. Vineri 12 septembrie SOARELE răsare la ora 5 şi 50 de minute. Apune la ora 18 şi 33 de minute. Luna răsare la ora 6 şi 16 minute. Apune la ora 18 şi 46 de minute. De la începutul anului au trecut 255 de zile. Pînă la sfîrşitul anului au rămas 110 zile. MEDALION : MONTAIGNE MIC ÎNDREPTAR DE COMPORTARE !ARA PLECĂRII Sînt oameni care nu ştiu să părăsească la timp o petrecere pe care o găsesc plăcută, în pragul casei îşi mai ţin gazdele în discuţii interminabile. Nu-i aşa că dumneavoastră nu cădeţi niciodată în păcatul acesta ? Sâmbătă 13 septembrie RADIO PROGRAMUL I. — 5,05—6,00 Program muzical de dimineaţă ; 5,39 Jurnal agrar. Buletin agrometeorologic ; 6,05—9,30 Muzică şi actualităţi ; 9,30 Mioriţa — Medalion ; 12,30 întâlnire cu melodia populară şi interpretul preferat ; 13,00 Radiojurnal ; 13,10 Mic magazin muzical ; 14,10 Vreau să ştiu (emisiune de ştiinţă şi tehnică pentru şcolari) ; 14,50 Buchet de melodii populare ; 15,00 Ce e nou în judeţul nostru ; Mureş ; 16,00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier ; 16,15 Fotbal minut cu minut ; 18,20 Program oferit de postul Radio-Vacanţa ; 19,00 Gazeta radio ; 20,10 Mari orchestre de muzică populară : „Crişana" ; 20,30 Eminesciana ; 21,00 Poşta radio ; 21,10 Revista şlagărelor ; 21,30 Sport ; 22,00 Radiojurnal. Buletin meteorologic ; 22,20 Caleidoscop ritmic ; 23,00 Expres melodii . Noutăţile discului. PROGRAMUL II. 16,00 Din programul zilei ; 7,00 Radiojurnal. Suriarul presei. Buletin meteor rutier ; 7,10 Varietăţi matinale ; 8,10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri) ; 10,10 Radio publicitate ; 13,00 „De la 1 la 5“ — emisiune de divertisment muzical ; 16,00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier ; 17,30 Mâine, în emisiunile muzicale ; 17,35 Ştiinţă, tehnică, fantezie ; 18,30 Oameni de seamă : Traian Vuia. Evocare de T. Popescu ; 18,50 Melodii populare interpretate de Grigore Filipoiu ; 22,39 Cântece de petrecere şi jocuri populare. TELEVIZIUNE PROGRAMUL 1. — 17,25 Fotbal: Petrolul — Universitatea Cluj ; 18,30 „Cheia oraşului" ; 19,30 Telejurnalul de seară. Buletin meteorologic ; 20,00 Tele-enciclopedia ; 21,00 Metamorfoze la cîmpie; 21,25 Muzică uşoară românească ; 22,00 Telejurnalul de noapte şi buletinul meteorologic ; 22,15 Publicitate ; 22,20 Film serial : Comisarul Maigret ; 23,10 Seară de romanțe ; 23,30 închiderea emisiunii. PROGRAMUL II. — 19,30 Telejurnalul de seară. Buletinul meteorologic ; 20,30 Roman-foileton : „Lunga vară fierbinte" ; 22,10 închiderea emisiunii. PĂRINŢI! Se apropie deschiderea noului an şcolar. Uniforme noi pentru şcolarii din toate clasele vă oferă în sortiment bogat magazinele pentru confecţii, magazinele specializate pentru copii şi adolescenţi. — SARAFANE, BLUZE, ROCHIŢE, ŞORŢULEŢE, FUSTE, COSTUME UNIFORME (CU PANTALONI LUNGI SAU SCURŢI), CĂMĂŞI, PANTOFI ETC. Evitaţi aglomeraţia din ultimele zile, procurînd chiar astăzi UNIFORMELE ŞCOLARE necesare copiilor dv.