Satul Socialist, septembrie 1969 (Anul 1, nr. 104-128)

1969-09-21 / nr. 121

DIRECŢII ŞI PREOCUPĂRI ACTUALE in agricultura coope­ratistă a judeţului Convorbire cu tovarăşul MIHAI TELESCU, prim-secretar al Comitetului judeţean Timiş al P.C.R. 1. După Congresul al X-lea al partidului în agricultura cooperatistă a judeţului Timiş se remarcă direcţii şi orientări noi, eficiente. Cum s-a ajuns la ele ? 2. Am constatat că în judeţ se desfăşoară lucrări de ameliorare a solului de o amploare deosebită. Ce ne puteţi spune în această pri­vinţă ? 3. Cooperative ca Tomnatic şi altele au devenit celebre şi peste hotare datorită produselor legumicole livrate la export. Pe măsura faimei de care se bucură sunt şi veniturile aduse de legumicultura. Ce influenţă a exercitat acest fapt asupra dezvoltării sectorului le­gumicol şi în alte unităţi cu condiţii similare ? 4. Pe agenda de lucru a Comitetului judeţean de partid se află şi problema­ dezvoltării rapide a sectorului zootehnic. Ce consideraţi necesar să fie reţinut în legătură cu evoluţia acestui sector? 5. Ce întreprind organele judeţene pe linia consolidării economico­­organizatorice a cooperativelor agricole de producţie ? 1. Sub raportul producţiei agri­cole globale, Timişul ocupă locul al doilea pe ţară. De aici şi aten­ţia cu totul deosebită pe care o a­­cordăm agriculturii de stat şi co­operatiste. Agricultura a făcut şi face obiectul a numeroase studii şi analize efectuate de comitetul judeţean de partid. Cu participa­rea specialiştilor Direcţiei agrico­le şi ai Uniunii judeţene, ai Sta­ţiunii agricole experimentale Lo­­vrin şi ai Institutului Agronomic din Timişoara, precum şi a unui număr mare de activişti de partid şi de stat au fost elaborate studii detaliate care abordează aproape toate problemele majore ale agri­culturii noastre. Din fiecare stu­diu a rezultat un plan de măsuri. Planurile noastre conţin obiective concrete, pe zone şi unităţi, ur­­mărindu-se punerea în valoare a noi şi noi rezerve de creştere a producţiei vegetale şi animale. Datorită studiilor despre care vor­beam şi măsurilor stabilite pe baza lor, în lumina documentelor Congresului al X-lea al partidu­lui, ştim precis cum va arăta a­­gricultura judeţului în următorii ani şi pe ce căi, cu ce mijloace­ putem realiza obiectivele propuse. Modernizarea, nu ca un scop în sine, ci ca o modalitate de sporire a eficienţei economice — aceasta este direcţia principală a evoluţiei agriculturii noastre, căreia îi revin sarcini mai mari decit cele prevă­zute în Directivele Congresului pentru agricultura întregii ţări. 2. Intr-adevăr, în Banat se des­făşoară o vastă acţiune de dese­cări. In acest an, de pildă, se e­­xecută lucrări de hidroamelioraţii pe 35 000 ha urmînd ca acţiunea să continue în 1970 şi în viitorul cin­cinal, pe încă 190 000 ha. Vom scoate, aşadar, de sub pericolul inundaţiilor circa un sfert de mi­lion de hectare de teren fertil. Se observă, credem, că e în curs o acţiune pe care am conceput-o în­­tr-o largă perspectivă şi am eşa­­lonat-o pe etape. Lucrările de hi­droamelioraţii au demonstrat for­ţa comitetului judeţean P.C.R. şi a organizaţiilor de partid de la sate şi din întreprinderi industriale de a mobiliza masele. Pe cele 24 de șantiere, între care cinci cu carac­ter intercooperatist, deschise anul acesta, au participat la lucru zeci de mii de țărani cooperatori. de (Continuare în pag. a 2-a) REPORTAJ Ce ciudată este lumea ! Au început a fi lansate la apă vapoare-gigant, petroliere de 200 mii de tone, dar în acelaşi tim­p cîţiva romantici teme­rari, dintr-un imbold sportiv sau din raţiuni nostalgic-şti­­inţifice, se avîntă pe oceanele pămîntului la bordul unor vase cu pînze, sau chiar la bordul unor bărci. Față de pe- Papirus şi oţel trolierele cele mai mari, aces­te ambarcaţiuni par să fie niş­te jucării, nişte coji de nucă. Thor Heyerdhal care, acum vreo douăzeci de ani, a făcut o senzaţională expediţie ocea­nică pe pluta Коп-Tiki, a în­cercat de curînd traversarea Atlanticului cu o corăbioară construită din... papirus. El susţine că egiptenii antici ar fi călătorit în mod obişnuit pe corăbii şi bărci construite nu din lemn, ci din papirus. Is­prava lui Thor Heyerdhal, deşi ratată la jumătatea dru­ PETRU VINTILA (Continuare în pag. a 2-a) SAUL SKIANISI • La Turnu-Măgurele se ridică o fabrică de conserve de legume cu o capacitate de 20 000 tone pe an. Noua uni­tate, una din cele mai mari şi moderne din ţară, urmează să intre în funcţiune o dată cu prima recoltă de legume a anului viitor. • Cu prilejul vizitei sale la Naţiunile Unite, preşedin­tele Statelor Unite, Richard Nixon, a avut întrevederi cu şefii unor delegaţii, printre care şi cu şeful delegaţiei ţării noastre, ministrul de externe al României, Corneliu Mănescu. In cursul convorbirii, preşedintele Nixon şi mi­nistrul de externe român au făcut un schimb de păreri asupra unor probleme internaţionale aflate în atenţia O.N.U. Seara, Corneliu Mănescu a participat la recepţia EVENIMENTE ct£e, oferită de preşedintele S.U.A. în cinstea şefilor delegaţiilor participante la sesiunea Adunării Generale a O.N.U. • Uzina „Tractorul" din Braşov, a introdus la tractorul universal U-600 o instalaţie de încălzire a cabinei. Mo­dernizări similare au fost făcute şi altor produse ale uzinei. • A fost terminată prima parte a noului drum care va traversa munţii Vrancei şi Oituzului, de la Ojdula, localitate situată în apropierea oraşului Tîrgu Secuiesc, la Gresu, în judeţul Vrancea. Drumul va lega direct oraşul Braşov cu Moldova, pe o cale mai scurtă cu 30 km decit cea actuală. • Ministrul canadian al apărării, Leo Cadieux, a făcut cunoscut că forţele canadiene dislocate în ţările vest­­europene în cadrul N.A.T.O. vor fi reduse treptat pînă în toamna anului 1970, la un efectiv total de 5 000 de militari, din totalul actual de 9 800 de oameni. Pînă la sfîrșitul anului 1972 va înceta, de asemenea, rolul nuclear al forțelor canadiene din Europa. Cunoscutele Uzine „Semănătoa­rea", pregătesc un nou lot de maşini pentru agricultură — motocositoarele autopropulsate. Ce bine ar fi fost să le fi avut în cooperative măcar cu o lună, două în urmă, cind se cosea tri­foiul şi fînuriţe de pe pajiştile naturale In ziua de 18 septembrie, mii de cetăţeni din oraşul Tecuci şi din împrejurimi, în frunte cu deputatul lor în Marea Adunare Naţională — tov. Constantin Dăscălescu — mem­bru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean de partid şi preşedinte al Consiliului popular judeţean, s-au adunat să de prima lovitură de casma, inaugurînd astfel începerea unor lucrări de o deose­bită importanţă : îndiguirea şi a­­menajarea luncii Bîrladului. Proiec­tele respective au fost realizate la I.P.C.H. Bucureşti. Se prevăd lucrări ÎNDIGUIREA bîrladului de excavaţie, drenări, îndiguiri, în valoare de 30 milioane lei, a şasea parte din ele executîndu-se chiar în toamna acestui an. Lucrările se vor desfăşura în trei etape, pînă în anul 1972. La ridicarea terasamen­­telor se vor folosi 30 000 mc de pia­tră brută, 15 000 mc de betoane, 20 000 mc de lemn şi alte materiale. Noua albie a rîului va avea o lă­ţime, între diguri, de 35—40 m. Prin aceste lucrări vor fi ferite de inun­daţii mii de hectare de teren crabil. Din rîndurile celor prezenţi în pri­ma zi pe şantier au luat cuvîntul muncitori şi ţărani cooperatori, pen­sionari şi tineri, care s-au angajat să muncească cu elan pentru grăbi­rea lucrărilor de îndiguire și ame­najare a rîului Bîrlad. Interesele economiei naţionale şi ale producătorilor impun: A­zi- RITM SUSŢINUT LA RECOLTAREA Şl VALORIFICAREA RITM-COMPETENŢĂ SPORITĂ Şl RĂS­PUNDERE CONCRETĂ, MATERIALĂ ÎN ORGANIZAREA Şl CONDUCEREA ACTIVITĂŢII D­ E CITIŢI IN PUC. A III-A RAIDUL-AN­­CHETA ÎNTREPRINS IN JUDEŢELE ARAD, DOLJ, MEHEDINȚI, IALOMIȚA, ILFOV ȘI TELEORMAN. Ш — Știi, Popescu s-a îmbogâjit vînzînd porumbei călători. — înseamnă că a avut foarte mufjî. —* Aș, a avut doar unul, dar se întorcea de fiecare dată la vechiul stăpîn. Cotidian editat de Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie ANUL I Nr. 121 DUMINICA 21 SEPTEMBRIE 1959 4 pagini 30 bani în drum spre Porţile de Fier, unde, în baza înţele­gerii stabilite în comun, urmează să se întîlnească cu tovarăşul Iosip Broz Tito, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugosla­via, preşedintele Republi­cii Socialiste Federative Iugoslavia, delegaţia de partid şi de stat a ţării noastre, condusă de tova­răşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Parti­dului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socia­liste România, a făcut un scurt popas la Craiova. Sîmbătă dimineaţă la ora 10, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul ge­neral al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Consiliului de Stat, îm­preună cu soţia, s-au întîl­­nit la Porţile de Fier cu to­varăşul Iosip Broz Tito, preşedintele Uniunii Co­muniştilor din Iugoslavia, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iu­goslavia, împreună cu soţia. După vizitarea şantie­rului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu soţia, şi Iosip Broz Tito, cu soţia, împreună cu celelalte per­soane oficiale române şi iugoslave s-au îndreptat spre oraşul Kladovo, loca­litate situată pe malul iu­goslav. La Kladovo, în saloane­le noului şi modernului ho­tel „Derdal", au început convorbirile oficiale din­tre tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito. In fotografie, instanta­neu din timpul trecerii prin Craiova. CARUL ŞI SANIA Există în înţelepciu­nea noastră populară, o zicală cu o iarnă şi o vară, cu o sanie şi un car, chemare în­drituită la prevedere şi bun simţ. Numai că proverbul e pus cite­o­­dată la păstrare, spre paguba uitucilor. M-am întîmplat, deunăzi, pentru cîteva ceasuri, într-un sat, la o cooperativă cu un preşedinte prea zelos în nişte iniţiative cel puţin bizare : oamenii dărîmau pa­tu­lele vechi, înainte de a şti dacă vor avea răga­zul să le ridice pe cele noi­— Şi dacă vin ploi­le, am întrebat eu ino­cent, smerit de nepri­ceperea mea orăşe­nească. Ce faceţi cu porumbul ? — Nu vin, mi-a răs­puns convins un con- AUREL BARANGA tabil inimos, devenit, pentru necesitate, spe­cialist în meteorolo­gie. — Dar dacă vin ? Contabilul respectiv m-a privit surprins, și după o clipă de gîn­­dire m-a pus la punct, iritat și principial : — Ascultă, tovară­șa, dumneata ai venit acilea să ne faci greu­tăţi în muncă ? * Pe firul aceleeaşi ape molcome, cîţiva kilometri mai la vale, într-un alt sat, un di­rector de şcoală griju­liu şi harnic a început să repare zidurile aşe­­zămîntului său la sfîr­şitul lui august, cinci copii trebuiau să intre in clase, cum ştie toa­tă lumea, în septem­brie. În curtea şcolii, transformată în şan­tier, furnica o omenire grăbită, îndîrjită să termine o lucrare care cerea în chip evident, încă două luni. — Ce faceţi fraţilor, l-am întrebat uimit pe director. — Ii dăm bătaie, mi-a răspuns omul şcolii, preocupat şi plin de răspunderi, ca un timonier pe o co­rabie prinsă de furtu­nă. — Bătaie, bătaie, dar terminați la vre­me ? Directorul mi-a a­­runcat o privire pie­(Continuare în pag. a 2-a) Ţara cu mii de lacuri , ghidările despre Finlanda afli de la început că aceasta este „ţara cu mii de lacuri". De fapt, se spune că sunt peste 60 000 de lacuri, deşi cred că nimeni nu le-a numărat exact. Privite de sus, din avion, lacurile se văd albastre, în ele . I NOTE DE CĂLĂTORIE DIN FINLANDA oglindindu-se cerul senin al nordului, împreună cu rîurile şi canalele de comunicaţie, lacurile brăzdează ma­sivele păduroase formate din pini, brazi, plopi şi mesteceni. 80 la sută din teritoriul ţării este ocupat de pă­duri (71 la sută) şi ape (9 la sută). Acolo unde nu e pădure e apă, iar unde nu este nici una se practică agricultura. Terenul arabil cuprinde mai puţin de jumătate din restul su­prafeţei. Natura sobră a Finlandei este în­soţită de o climă aspră, cu ierni lungi şi friguroase, şi veri scurte şi relativ calde. Ing. VASILE CIAUȘU (Continuare în pag. a 4-a) POVESTE CU STRÎMBÂ-LEMNE Eroul nostru printre ai săi Aflăm de la organele competente că Strîmbă­­lemne este reţinut pen­tru cercetări, învinuit că ar fi provocat unele daune fondului silvic. I s-a luat un prim intero­gatoriu, din care repro­ducem : întrebare : E adevărat, Strîmbă-lemne, că ai rupt 24 de copaci din pădurea de lîngă comuna Petro­şani, judeţul Teleorman ? Răspuns : Nu-i adevă­rat. Copacii n-au fost rupţi, ci tăiaţi de către Vasile Nedelcu, Petre Ma­nea şi G. Dobrişani, avînd încuvinţarea pădurarului Ilie Baraşcu, care şi-a primit partea... leului. întrebare : Se spune că din joacă rupi din cind în cind cîte un copăcel plantat pe marginea şo­selelor. Organele de cer­cetare au constatat ase­menea delicte pe şoselele Piteşti — Piatra-Olt — Caracal, Buzău — Rîmni­­cu-Sărat — Focşani etc. De ce comiţi asemenea delicte, care se pedepsesc aspru ? Răspuns : E o învinuire nedreaptă. Eu nu-mi pun mintea cu copacii tineri. Cazurile citate sunt „ope­ra“ altora, a unor tracto­rişti şi şoferi, care nu ocolesc tinerii copăcei ce le apar în cale . întrebare : Negi faptul că ai tăiat copaci din pă­durea Bărtăşeşti, judeţul Vrancea, şi ai vîndut lemne în valoare de 8 000 lei ? Răspuns : Mă miră că nu sînteţi informaţi exact. Nu despre mine e vorba, ci despre brigadierul silvic Nicolae Mocanu. întrebare : Ştii că din pădurea Oarja, judeţul Argeş, s-a luat zi de zi cite un copac, astfel că actualmente pădurea a­­proape că nu mai există ? E adevărat că din pădurea Băbana, tot judeţul Ar­geş, dai cumpărătorilor în loc de crengi, lemn bun pentru prelucrări indus­triale ? Răspuns : Nu cunosc a­­ceste cazuri. Eu n-am nici o vină. Poate alţii... La cererea lui Strîmbă­­lemne cercetările con­tinuă. Eroul nostru nu ad­mite să-i încalce nimeni domenile. D. TARNAUCEANU Fabrica de brînzeturi din Helsinki

Next