Satul Socialist, septembrie 1969 (Anul 1, nr. 104-128)
1969-09-21 / nr. 121
DIRECŢII ŞI PREOCUPĂRI ACTUALE in agricultura cooperatistă a judeţului Convorbire cu tovarăşul MIHAI TELESCU, prim-secretar al Comitetului judeţean Timiş al P.C.R. 1. După Congresul al X-lea al partidului în agricultura cooperatistă a judeţului Timiş se remarcă direcţii şi orientări noi, eficiente. Cum s-a ajuns la ele ? 2. Am constatat că în judeţ se desfăşoară lucrări de ameliorare a solului de o amploare deosebită. Ce ne puteţi spune în această privinţă ? 3. Cooperative ca Tomnatic şi altele au devenit celebre şi peste hotare datorită produselor legumicole livrate la export. Pe măsura faimei de care se bucură sunt şi veniturile aduse de legumicultura. Ce influenţă a exercitat acest fapt asupra dezvoltării sectorului legumicol şi în alte unităţi cu condiţii similare ? 4. Pe agenda de lucru a Comitetului judeţean de partid se află şi problema dezvoltării rapide a sectorului zootehnic. Ce consideraţi necesar să fie reţinut în legătură cu evoluţia acestui sector? 5. Ce întreprind organele judeţene pe linia consolidării economicoorganizatorice a cooperativelor agricole de producţie ? 1. Sub raportul producţiei agricole globale, Timişul ocupă locul al doilea pe ţară. De aici şi atenţia cu totul deosebită pe care o acordăm agriculturii de stat şi cooperatiste. Agricultura a făcut şi face obiectul a numeroase studii şi analize efectuate de comitetul judeţean de partid. Cu participarea specialiştilor Direcţiei agricole şi ai Uniunii judeţene, ai Staţiunii agricole experimentale Lovrin şi ai Institutului Agronomic din Timişoara, precum şi a unui număr mare de activişti de partid şi de stat au fost elaborate studii detaliate care abordează aproape toate problemele majore ale agriculturii noastre. Din fiecare studiu a rezultat un plan de măsuri. Planurile noastre conţin obiective concrete, pe zone şi unităţi, urmărindu-se punerea în valoare a noi şi noi rezerve de creştere a producţiei vegetale şi animale. Datorită studiilor despre care vorbeam şi măsurilor stabilite pe baza lor, în lumina documentelor Congresului al X-lea al partidului, ştim precis cum va arăta agricultura judeţului în următorii ani şi pe ce căi, cu ce mijloace putem realiza obiectivele propuse. Modernizarea, nu ca un scop în sine, ci ca o modalitate de sporire a eficienţei economice — aceasta este direcţia principală a evoluţiei agriculturii noastre, căreia îi revin sarcini mai mari decit cele prevăzute în Directivele Congresului pentru agricultura întregii ţări. 2. Intr-adevăr, în Banat se desfăşoară o vastă acţiune de desecări. In acest an, de pildă, se execută lucrări de hidroamelioraţii pe 35 000 ha urmînd ca acţiunea să continue în 1970 şi în viitorul cincinal, pe încă 190 000 ha. Vom scoate, aşadar, de sub pericolul inundaţiilor circa un sfert de milion de hectare de teren fertil. Se observă, credem, că e în curs o acţiune pe care am conceput-o într-o largă perspectivă şi am eşalonat-o pe etape. Lucrările de hidroamelioraţii au demonstrat forţa comitetului judeţean P.C.R. şi a organizaţiilor de partid de la sate şi din întreprinderi industriale de a mobiliza masele. Pe cele 24 de șantiere, între care cinci cu caracter intercooperatist, deschise anul acesta, au participat la lucru zeci de mii de țărani cooperatori. de (Continuare în pag. a 2-a) REPORTAJ Ce ciudată este lumea ! Au început a fi lansate la apă vapoare-gigant, petroliere de 200 mii de tone, dar în acelaşi timp cîţiva romantici temerari, dintr-un imbold sportiv sau din raţiuni nostalgic-ştiinţifice, se avîntă pe oceanele pămîntului la bordul unor vase cu pînze, sau chiar la bordul unor bărci. Față de pe- Papirus şi oţel trolierele cele mai mari, aceste ambarcaţiuni par să fie nişte jucării, nişte coji de nucă. Thor Heyerdhal care, acum vreo douăzeci de ani, a făcut o senzaţională expediţie oceanică pe pluta Коп-Tiki, a încercat de curînd traversarea Atlanticului cu o corăbioară construită din... papirus. El susţine că egiptenii antici ar fi călătorit în mod obişnuit pe corăbii şi bărci construite nu din lemn, ci din papirus. Isprava lui Thor Heyerdhal, deşi ratată la jumătatea dru PETRU VINTILA (Continuare în pag. a 2-a) SAUL SKIANISI • La Turnu-Măgurele se ridică o fabrică de conserve de legume cu o capacitate de 20 000 tone pe an. Noua unitate, una din cele mai mari şi moderne din ţară, urmează să intre în funcţiune o dată cu prima recoltă de legume a anului viitor. • Cu prilejul vizitei sale la Naţiunile Unite, preşedintele Statelor Unite, Richard Nixon, a avut întrevederi cu şefii unor delegaţii, printre care şi cu şeful delegaţiei ţării noastre, ministrul de externe al României, Corneliu Mănescu. In cursul convorbirii, preşedintele Nixon şi ministrul de externe român au făcut un schimb de păreri asupra unor probleme internaţionale aflate în atenţia O.N.U. Seara, Corneliu Mănescu a participat la recepţia EVENIMENTE ct£e, oferită de preşedintele S.U.A. în cinstea şefilor delegaţiilor participante la sesiunea Adunării Generale a O.N.U. • Uzina „Tractorul" din Braşov, a introdus la tractorul universal U-600 o instalaţie de încălzire a cabinei. Modernizări similare au fost făcute şi altor produse ale uzinei. • A fost terminată prima parte a noului drum care va traversa munţii Vrancei şi Oituzului, de la Ojdula, localitate situată în apropierea oraşului Tîrgu Secuiesc, la Gresu, în judeţul Vrancea. Drumul va lega direct oraşul Braşov cu Moldova, pe o cale mai scurtă cu 30 km decit cea actuală. • Ministrul canadian al apărării, Leo Cadieux, a făcut cunoscut că forţele canadiene dislocate în ţările vesteuropene în cadrul N.A.T.O. vor fi reduse treptat pînă în toamna anului 1970, la un efectiv total de 5 000 de militari, din totalul actual de 9 800 de oameni. Pînă la sfîrșitul anului 1972 va înceta, de asemenea, rolul nuclear al forțelor canadiene din Europa. Cunoscutele Uzine „Semănătoarea", pregătesc un nou lot de maşini pentru agricultură — motocositoarele autopropulsate. Ce bine ar fi fost să le fi avut în cooperative măcar cu o lună, două în urmă, cind se cosea trifoiul şi fînuriţe de pe pajiştile naturale In ziua de 18 septembrie, mii de cetăţeni din oraşul Tecuci şi din împrejurimi, în frunte cu deputatul lor în Marea Adunare Naţională — tov. Constantin Dăscălescu — membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean de partid şi preşedinte al Consiliului popular judeţean, s-au adunat să de prima lovitură de casma, inaugurînd astfel începerea unor lucrări de o deosebită importanţă : îndiguirea şi amenajarea luncii Bîrladului. Proiectele respective au fost realizate la I.P.C.H. Bucureşti. Se prevăd lucrări ÎNDIGUIREA bîrladului de excavaţie, drenări, îndiguiri, în valoare de 30 milioane lei, a şasea parte din ele executîndu-se chiar în toamna acestui an. Lucrările se vor desfăşura în trei etape, pînă în anul 1972. La ridicarea terasamentelor se vor folosi 30 000 mc de piatră brută, 15 000 mc de betoane, 20 000 mc de lemn şi alte materiale. Noua albie a rîului va avea o lăţime, între diguri, de 35—40 m. Prin aceste lucrări vor fi ferite de inundaţii mii de hectare de teren crabil. Din rîndurile celor prezenţi în prima zi pe şantier au luat cuvîntul muncitori şi ţărani cooperatori, pensionari şi tineri, care s-au angajat să muncească cu elan pentru grăbirea lucrărilor de îndiguire și amenajare a rîului Bîrlad. Interesele economiei naţionale şi ale producătorilor impun: Azi- RITM SUSŢINUT LA RECOLTAREA Şl VALORIFICAREA RITM-COMPETENŢĂ SPORITĂ Şl RĂSPUNDERE CONCRETĂ, MATERIALĂ ÎN ORGANIZAREA Şl CONDUCEREA ACTIVITĂŢII D E CITIŢI IN PUC. A III-A RAIDUL-ANCHETA ÎNTREPRINS IN JUDEŢELE ARAD, DOLJ, MEHEDINȚI, IALOMIȚA, ILFOV ȘI TELEORMAN. Ш — Știi, Popescu s-a îmbogâjit vînzînd porumbei călători. — înseamnă că a avut foarte mufjî. —* Aș, a avut doar unul, dar se întorcea de fiecare dată la vechiul stăpîn. Cotidian editat de Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie ANUL I Nr. 121 DUMINICA 21 SEPTEMBRIE 1959 4 pagini 30 bani în drum spre Porţile de Fier, unde, în baza înţelegerii stabilite în comun, urmează să se întîlnească cu tovarăşul Iosip Broz Tito, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, delegaţia de partid şi de stat a ţării noastre, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a făcut un scurt popas la Craiova. Sîmbătă dimineaţă la ora 10, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, împreună cu soţia, s-au întîlnit la Porţile de Fier cu tovarăşul Iosip Broz Tito, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, împreună cu soţia. După vizitarea şantierului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu soţia, şi Iosip Broz Tito, cu soţia, împreună cu celelalte persoane oficiale române şi iugoslave s-au îndreptat spre oraşul Kladovo, localitate situată pe malul iugoslav. La Kladovo, în saloanele noului şi modernului hotel „Derdal", au început convorbirile oficiale dintre tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito. In fotografie, instantaneu din timpul trecerii prin Craiova. CARUL ŞI SANIA Există în înţelepciunea noastră populară, o zicală cu o iarnă şi o vară, cu o sanie şi un car, chemare îndrituită la prevedere şi bun simţ. Numai că proverbul e pus citeodată la păstrare, spre paguba uitucilor. M-am întîmplat, deunăzi, pentru cîteva ceasuri, într-un sat, la o cooperativă cu un preşedinte prea zelos în nişte iniţiative cel puţin bizare : oamenii dărîmau patulele vechi, înainte de a şti dacă vor avea răgazul să le ridice pe cele noi— Şi dacă vin ploile, am întrebat eu inocent, smerit de nepriceperea mea orăşenească. Ce faceţi cu porumbul ? — Nu vin, mi-a răspuns convins un con- AUREL BARANGA tabil inimos, devenit, pentru necesitate, specialist în meteorologie. — Dar dacă vin ? Contabilul respectiv m-a privit surprins, și după o clipă de gîndire m-a pus la punct, iritat și principial : — Ascultă, tovarășa, dumneata ai venit acilea să ne faci greutăţi în muncă ? * Pe firul aceleeaşi ape molcome, cîţiva kilometri mai la vale, într-un alt sat, un director de şcoală grijuliu şi harnic a început să repare zidurile aşezămîntului său la sfîrşitul lui august, cinci copii trebuiau să intre in clase, cum ştie toată lumea, în septembrie. În curtea şcolii, transformată în şantier, furnica o omenire grăbită, îndîrjită să termine o lucrare care cerea în chip evident, încă două luni. — Ce faceţi fraţilor, l-am întrebat uimit pe director. — Ii dăm bătaie, mi-a răspuns omul şcolii, preocupat şi plin de răspunderi, ca un timonier pe o corabie prinsă de furtună. — Bătaie, bătaie, dar terminați la vreme ? Directorul mi-a aruncat o privire pie(Continuare în pag. a 2-a) Ţara cu mii de lacuri , ghidările despre Finlanda afli de la început că aceasta este „ţara cu mii de lacuri". De fapt, se spune că sunt peste 60 000 de lacuri, deşi cred că nimeni nu le-a numărat exact. Privite de sus, din avion, lacurile se văd albastre, în ele . I NOTE DE CĂLĂTORIE DIN FINLANDA oglindindu-se cerul senin al nordului, împreună cu rîurile şi canalele de comunicaţie, lacurile brăzdează masivele păduroase formate din pini, brazi, plopi şi mesteceni. 80 la sută din teritoriul ţării este ocupat de păduri (71 la sută) şi ape (9 la sută). Acolo unde nu e pădure e apă, iar unde nu este nici una se practică agricultura. Terenul arabil cuprinde mai puţin de jumătate din restul suprafeţei. Natura sobră a Finlandei este însoţită de o climă aspră, cu ierni lungi şi friguroase, şi veri scurte şi relativ calde. Ing. VASILE CIAUȘU (Continuare în pag. a 4-a) POVESTE CU STRÎMBÂ-LEMNE Eroul nostru printre ai săi Aflăm de la organele competente că Strîmbălemne este reţinut pentru cercetări, învinuit că ar fi provocat unele daune fondului silvic. I s-a luat un prim interogatoriu, din care reproducem : întrebare : E adevărat, Strîmbă-lemne, că ai rupt 24 de copaci din pădurea de lîngă comuna Petroşani, judeţul Teleorman ? Răspuns : Nu-i adevărat. Copacii n-au fost rupţi, ci tăiaţi de către Vasile Nedelcu, Petre Manea şi G. Dobrişani, avînd încuvinţarea pădurarului Ilie Baraşcu, care şi-a primit partea... leului. întrebare : Se spune că din joacă rupi din cind în cind cîte un copăcel plantat pe marginea şoselelor. Organele de cercetare au constatat asemenea delicte pe şoselele Piteşti — Piatra-Olt — Caracal, Buzău — Rîmnicu-Sărat — Focşani etc. De ce comiţi asemenea delicte, care se pedepsesc aspru ? Răspuns : E o învinuire nedreaptă. Eu nu-mi pun mintea cu copacii tineri. Cazurile citate sunt „opera“ altora, a unor tractorişti şi şoferi, care nu ocolesc tinerii copăcei ce le apar în cale . întrebare : Negi faptul că ai tăiat copaci din pădurea Bărtăşeşti, judeţul Vrancea, şi ai vîndut lemne în valoare de 8 000 lei ? Răspuns : Mă miră că nu sînteţi informaţi exact. Nu despre mine e vorba, ci despre brigadierul silvic Nicolae Mocanu. întrebare : Ştii că din pădurea Oarja, judeţul Argeş, s-a luat zi de zi cite un copac, astfel că actualmente pădurea aproape că nu mai există ? E adevărat că din pădurea Băbana, tot judeţul Argeş, dai cumpărătorilor în loc de crengi, lemn bun pentru prelucrări industriale ? Răspuns : Nu cunosc aceste cazuri. Eu n-am nici o vină. Poate alţii... La cererea lui Strîmbălemne cercetările continuă. Eroul nostru nu admite să-i încalce nimeni domenile. D. TARNAUCEANU Fabrica de brînzeturi din Helsinki