Satul Socialist, octombrie 1969 (Anul 1, nr. 129-155)

1969-10-10 / nr. 137

PAGINA 2 o Îndatorire patriotica A ȚĂRĂNIMII COOPERATISTE . SATUL SOCIALIST Legumicultori din judeţul Buzău!.. Aveţi încă vreme să vă achitaţi obligaţiile din 67 cooperative agricole cu tradiţie şi cu pondere în le­gumicultura — toate aflate în ju­deţul Buzău — nici măcar una nu este la zi, cu achita­rea îndatoririlor contractuale faţă de stat De altfel, dintr­­un total de peste 50 500 tone le­gume contractate cu statul de că­tre sectorul cooperatist al jude­ţului, pînă nu de mult au fost li­vrate cca. 19 000 tone, deci sub ju­mătate faţă de prevederile inclu­se în grafic. Cum se explică această stare de lucruri ? Cauzele sunt multiple. Intre ele, fireşte, slaba organizare a muncii deţine primul loc. In numeroase unităţi coopera­tiste — mai ales din bazinele le­gumicole ale Buzăului şi Rîmni­­cului Sărat — mari cantităţi de roşii, ceapă, ardei, vinete, varză şi alte legume stau nerecoltate. Con­siliile de conducere ale unor coo­perative ca Mihăileşti, Costeşti, Caragiale şi altele nu găsesc re­surse interne pentru a-i mobiliza pe cooperatori la cules şi, pe de altă parte, organele agricole judeţene nu intervin cu autoritate, pentru a suplini lipsa de orientare acolo unde este nevoie. Un alt motiv al rămînerilor în urmă este şi excesul de... organi­zare, înţelegînd incorect ideea de campanie — aşa cum dovedesc re­zultatele — cooperatorii din,­ une­­­le unităţi au trecut la transforma­rea campaniei generale într-o suită de campanii mai mici, pe culturi. De pildă, cînd a sosit mo­mentul recoltării arpagicului, coo­peratorii din Sălcioara s-au con­centrat pe această lucrare şi n-au slăbit-o pînă nu au dus-o la ca­păt. In vremea aceasta, din grădi­na lor nu a luat drumul pieţii nici măcar o roşie ori alt produs. In prezent, procedeul „campaniei pe culturi“ este reeditat şi multipli­cat în multe cooperative ale ju­deţului, care s-au concentrat fie pe recoltatul copii, fie al roşiilor, fie al altei culturi, în timp ce res­tul legumelor — considerate mai puţin... arzătoare — sunt lăsate să zacă. De ce nu se înţelege că piaţa, beneficiarii au nevoie de sorti­mente variate şi în cantităţi în­destulătoare ? Fiind vorba de producători mai semnalăm încă alte cîteva nea­junsuri. Sunt multe cooperative agricole din judeţul Buzău care manifes­tă o acută tendinţă să valorifice marfa oricum altfel numai prin I.L.F. nu, neglijîndu-se onorarea contractelor încheiate cu statul. Un act de indisciplină de-a drep­tul flagrant l-au dovedit coope­ratorii din Smeeni. Primind sămin­­ța necesară de la stat, ei au vîn­­dut altora întreaga cantitate de 1 700 kg usturoi pe care au recol­tat-o. La fel, cooperatorii din Lim­­peziş au vîndut 1 000 kg usturoi la piaţă şi importante cantităţi de ceapă la magazinul intercoopera­­tist, fără a-şi fi achitat în pri­mul rînd, obligaţiile contractuale. In sfîrşit, cooperatorii de la în­frăţirea Buzău, Progresul, Rîmni­­cu Sărat, Bălăceanu, Gavrileşti, Mărăcineni etc. îşi trimit „valorifi­­catori" — oameni zdraveni, care ar trebui să rămînă la muncă în cooperative — la zeci de kilometri distanţă pentru a vinde marfa care, chipurile, nu a fost ridicată la vreme de I.L.F. întreprinderea de valorificare a legumelor şi fructelor nu a reu­şit să asigure permanent nici ma­şini şi nici ambalaje. Unii pro­ducători predau marfă s d­e slabă calitate. Aşa s-a întîmplat recent la cooperativa înfrăţirea Buzău, căreia pe bună dreptate I.L.F. i-a pretins să resorteze cîteva tone de ceapă. In faţa unor asemenea fapte, ne punem acum următoarea întreba­re : de ce nu se adoptă în toate unităţile cooperatiste din judeţul Buzău atitudinea de cinste şi co­rectitudine pe care o întîlneşti — atunci cînd este vorba de conlu­crarea cu I.L.F-ul — la Brădeanu şi la Gherăseni. In scurta perioadă ce a rămas se mai pot recupera o bună parte din râmînerile în urmă faţă de gra­fic. Sînt posibilităţi, ca în scurtă vreme să se completeze livrările pînă la 35 000—40 000 tone. In grădini aşteaptă să fie culese mii şi mii tone varză, ceapă, tomate, rădăcinoase şi alte diverse legu­me. Ele vor ajunge în pieţe, în cămările gospodinelor, în depo­zite numai dacă toţi factorii in­teresaţi se vor uni într-un efort pentru a recolta şi prelua rodul grădinilor. AUREL IVAN ÎNDEPLINIREA EXEMPLARĂ A OBLIGAŢIILOR CONTRACTUALE Pomicultorii cooperativei agricole din Mărculeşti, judeţul Ialomiţa au pre­gătit o nouă cantitate de fructe pentru livrare ­TÂRIRI ALE CONSILIULUI DE MINIŞTRI (Urmare din pag. 1) turii — I.M.A. — vor fi condiţionate atît de îndeplinirea planului de lu­crări exprimat valoric, cit şi de re­alizarea producţilor planificate la principalele culturi în cooperative­le agricole de producţie deservite. In acest fel, vor fi cointeresaţi să execute lucrări de calitate cit mai bună şi la timpul optim în coopera­tivele agricole de producţie. In afara salariilor tarifare, lu­crătorii din unităţile agricole de stat vor beneficia de premii în cursul anului pentru rezultate deo­sebite în muncă şi de gratificaţii la finele anului în funcţie de depăşi­rea venitului net pe fermă sau a beneficiilor planificate pe între­prindere, în cazul lucrătorilor din întreprinderile de mecanizarea agri­culturii, se pot acorda premii pen­tru depăşirea planului de venituri al Întreprinderii. Totodată, li se pot acorda premii pentru depăşirea producţiei planificate la principa­lele culturi din C.A.P. deservite. Pentru aceasta C.A.P. pot constitui un fond de premiere în limita unei cote de pînă la 20 la sută din vo­lumul producţiei obţinute peste plan la principalele culturi, pentru care I.M.A. efectuează lucrări, cota concretă cit și condițiile de plată a premiilor fiind înscrise în con­tractele de lucrări ce se încheie in­tre cooperative și întreprinderile de mecanizare. Hotărîrea privind majorarea sa­lariilor în unitățile­ agricole de stat mai cuprinde reglementări care, ţinînd seama de condiţiile specifice agriculturii, dau conducătorilor de fermă sau de secţii unele drepturi mai largi, referitoare la modul de încadrare a salariaţilor permanenţi, modul de plată a personalului sezo­nier etc. Hotărîrea privind salarizarea spe­cialiştilor agricoli din C.A.P. reco­mandă Uniunii Naţionale a Coope­rativelor Agricole de Producţie să propună consilii n­­or de conducere ale cooperativelor agricole de pro­ducţie să acorde specialiştilor agri­coli din C.A.P. pentru contribuţia adusă la realizarea planului coope­rativei o retribuţie de 15 la sută din valoarea zilelor de muncă cuvenite preşedintelui, iar pentru depăşirea sarcinilor de producţie o retribuţie suplimentară la nivelul celei pri­mite de preşedinte. Introducerea noului sistem de sa­larizare şi majorarea salariilor tu­turor lucrătorilor din unităţile agri­cole de stat şi a specialiştilor din cooperativele agricole de producţie se înscrie pe linia înfăptuirii pre­vederilor celui de-al IX-lea Con­gres al partidului, referitoare la ridicarea nivelului de trai al oame­nilor muncii şi ale Hotărîrilor Ple­nare a Comitetului Central al P.C.R. din octombrie 1967, cu privire la îmbunătăţirea sistemului de salari­zare şi majorarea salariilor. Aceas­ta va reprezenta în acelaşi timp un puternic stimulent pentru salariaţii din toate unităţile acestui impor­tant sector al economiei naţionale, în vederea utilizării mai eficiente a bazei sale tehnico-materiale şi a forţei de muncă pentru obţinerea unor producţii sporite atît in sec­torul vegetal, cit şi în cel zootehnic şi cu un nivel de rentabilitate mai ridicat, pentru asigurarea satisfa­cerii într-o măsură tot mai comple­tă a nevoilor de aprovizionare a populaţiei cu produse agro-alimen­­tare, cit și a industriei cu materii prime. Măsuri s-au luat, dar rezultatele se văd par­ţial Judeţul Suceava ocupă la producţia de cartofi un loc de frunte pe ţară! Acordînd atenţie deosebită acestei culturi, cooperatorii şi mecanizatorii din judeţ au reuşit să adune pînă în seara zilei de 7 octombrie cartofii de pe 14 015 hectare, ceea ce reprezintă 79,8 la sută din suprafaţa cultivată. Peste 20 de cooperative, printre care Reuseni, Forăşti, Moara, Sfîntu Ilie, Bâlcâuţi, Adîncata, Ipoteşti etc. au încheiat lucrarea, iar multe altele recoltează în aceste zile cartofii de pe ultimele suprafeţe, natură pentru muncile prestate de întreprinderile de mecanizare, este, de asemenea, evidentă în nume­roase unităţi. Am vizitat cooperativa din Plo­­peni, situată în imediata apropiere a oraşului Suceava. Lucrările de sezon se desfăşurau aici din plin. Membrii consiliului de conducere îşi împărţiseră astfel treburile incit fiecare răspundea de cite o lucrare. — Cu recoltarea cartofilor cum staţi ? Preşedintele, om harnic şi ener­gic, ne-a răspuns : — Lucrarea am terminat-o pe în­treaga suprafaţă, iar acum zorim transportul la baza de la Suceava a producţiei contractate cu statul. Am predat mai bine de jumătate din cele 590 tone cu care ne-am obligat. Chiar aseară, la şedinţa cu brigadierii, am hotărît ca, in­­cepînd de azi, să sporim numărul atelajelor cu care să transportăm în cel mai scurt timp şi restul de cartofi ce mai avem de predat. La cooperativa din Fîntînele am găsit o situaţie identică. Paralel cu celelalte lucrări, cooperatorii trans­portă zilnic la centrul de recepţie Vereşti mari cantităţi de cartofi. Din cele 590 de tone contractate se predaseră pînă deunăzi peste 300, lucrarea desfăşurîndu-se în ritm susţinut. După cum se vede, acolo unde consiliile de conducere şi-au or­ganizat bine munca, au repartizat judicios forţele şi mijloacele de transport, s-a găsit suficient timp şi pentru transportarea produselor cuvenite statului. Din păcate, în majoritatea unităţilor din­ judeţ a­­chitarea obligaţiilor este tărăgănată nejustificat, iar în multe locuri chiar uitată. Se vede treaba că şi factorii de răspundere ai judeţu­lui au uitat că în afara impulsio­nării ritmului de lucrări din ac­tuala campanie, trebuie luate mă­suri şi pentru îndeplinirea inte­grală şi în cel mai scurt timp a obligaţiilor contractuale. Cooperativa agricolă Sfîntu Ilie din preajma oraşului Suceava, deci în ochii celor din organele agricole judeţene, are de predat statului 105 tone de cartofi. Deşi in situaţia operativă centralizată la direcţia agricolă judeţeană recoltarea car­tofilor apărea executată în între­gime încă de la data de 4 octo.­Cu puţine excepţii, este vizibilă pretutindeni grija pentru strînge­­rea şi depozitarea grabnică a pro­ducţiei de cartofi. Grija pentru a­­chitarea obligaţiilor către stat, asu­mate prin contracte, şi a plăţii în bine, pînă în prezent sus-numita unitate nu se învrednicise să predea nici măcar un kilogram de cartofi. „Nu avem forţe pentru transport", spun cei din conducerea cooperati­vei deşi în unitate stau nefolosite multe atelaje. Cum să-şi achite cooperativa obligaţiile de vreme ce brigadierul Vasile Popovici umblă mai mult beat decit treaz, iar con­siliul de conducere nu ia măsuri împotriva lui ? Acelaşi lucru se întîmplă şi la cooperativa din Adîncata, despre care fusesem informat la uniunea judeţeană că este o unitate slabă, că preşedintele este rudă sau fra­te cu nu ştiu cine, care este „mare" pe la judeţ şi de aceea, nu au ca să-i facă, deşi nu-şi vede de tre­buri. L-am căutat pe preşedinte, dar nu a fost chip să-l găsim. Un sătean ne-a spus că fusese pe la bufet, unde soţia este responsabi­lă, dar a plecat... şi nu se ştie în­cotro. Unii ne-au mai spus că nu sînt oameni care să lucreze. Totuşi la ora aceea — 10 dimineaţa — bufetul era destul de animat. Un grup de oameni vin joşi, buni de muncă cîntau de credeai că li se sparg plămînii. Cu ajutorul ele­vilor, al muncitorilor de la oraş, cartofii au fost adunaţi de pe în­treaga suprafaţă. Dar din cele 131,5 tone contractate cu statul, consiliul de conducere nu s-a în­vrednicit să predea pînă în pre­zent nimic. Condamnabilă este şi pasivitatea conducerilor cooperativelor din Caşvana, Horodnic de Jos, Ho­­rodnic de Sus, Iaslovăţ, Frătău­­ţii Noi, Frătăuţii Vechi, Vicovu de Sus, Baineţ şi altele, care au con­tractat cu statul între 1 500—2 000 tone de cartofi şi nu au predat pină în prezent nimic, deşi canti­tăţi însemnate au fost recoltate. Pe judeţ, situaţia predării car­tofilor la baze arată că pînă la 7 octombrie, din cele 101002 tone de cartofi nu au fost transporta­te şi predate la centrele de recep­ţie decit 4 711 tone. Am întîlnit, este drept, peste tot în teren oameni de la direc­ţia agricolă, uniunea judeţeană şi de la alte organe. Toţi au spus că se află acolo pentru a lua măsuri de grăbire a ritmului lucrărilor agricole, între altele şi al livrării cartofilor contractaţi. Din păcate, exemplele amintite dovedesc ine­ficacitatea muncii acestora. Contro­lul nu poate fi măsurat, prin simple constatări, informări sau „mobilizări", ci prin rezultate con­crete, prin îndeplinirea integrală­ a obligaţiilor asumate. AL. SURUGIU Cantităţi suplimentare la contract Măneşti a stabilit să valorifice pes­te cele 120 tone contractate, încă 30 de tone de porumb-boabe. — Noi considerăm că această ho­­tărîre are două aspecte — ne-a de­clarat tov. Petru Iliescu, preşedin­tele cooperativei. în primul rînd, unitatea noastră încasează o sumă mai mare de bani care va contri­bui la retribuirea mai bună a zi­­lelor-muncă efectuate. In al doilea rînd, și acest lucru este deosebit de­ important, ne achităm și de o îndatorire patriotică. Асеев de a ne spori eforturile la constituirea fondului central de cereale. La rîndul său, tovarăşul Radu Constantin, preşedintele coopera­tivei agricole din Băltiţa ne-a spus : „ Şi noi considerăm că pe lingă sursa suplimentară de venituri ce o obţinem din livrarea peste pre­vederile contractuale a unor canti­­tăţi de porumb, ne îndeplinim o îndatorire patriotică faţă de statul nostru socialist. De aceea, am ho­tărît ca pe lingă cele 133 tone con­tractate, să mai livrăm statului încă 20 de tone de porumb-boabe. Este o contribuţie modestă, dar ea exprimă recunoştinţa noastră faţă de eforturile ce se depun pentru modernizarea agriculturii coopera­­tive şi ridicarea neîncetată a nive­lului nostru de trai. Asemenea hotărîri au mai luat şi alte cooperative agricole din acest judeţ. De exemplu, cea din Urlaţi, va preda suplimentar 115 tone, cea din Baba-Ana — 21 de tone ; Băicoi — 155 tone, Gura Va­dului — 100 tone ; Gherghiţa — 142 tone etc. Pînă în prezent, pe întregul ju­deţ s-au luat hotărîri să se predea în plus faţă de prevederile con­tractuale peste 1 000 tone de po­rumb-boabe. AL. RÎMNICEANU Datorită aplicării măsurilor agro­tehnice, numeroase cooperati­ve agricole din judeţul Pra­hova au obţinut în aceas­tă toamnă recolte bune de po­rumb, depăşindu-şi simţitor preve­derile înscrise în planurile de pro­ducţie. Numeroase unităţi coopera­tiste au hotărît să suplimenteze li­vrările la contract. De exemplu, cooperativa agricolă din comuna Nr. 137 — Vineri 10 octombrie “ Vineri 10 octombrie SOARELE răsare la ora 6 şi 24 de minute. Apune la ora 17 şi 41 de minute. Luna răsare la ora 5 şi 9 minute. Apune la ora 17 şi 9 minute. De la începutul anului au trecut 283 de zile. Pînă la sfîrşitul anului au rămas 82 de zile. STAREA VREMII , MEDALION GH. DIMA Se Împlinesc 122 de ani de la naşterea lui Gheorghe Di­ma, com­pozitor român şi animator al vieţii muzicale din Transilvania. A studiat în Germania. A fost profesor şi director al Conservatorului de muzică din Cluj, care astăzi îi poartă numele. Gh. Dima a ar­monizat şi a prelucrat în stil polifon melodii populare româneşti, care au un rol însemnat în creația sa originală. A compus canta­tele „Mama lui Ştefan cel Mare", „Hai la horă* precum şi balade vocale, coruri şi lieduri. MIC ÎNDREPTAR DE COMPORTARE ! CE ÎNSEAMNĂ A FI POLITICOS? POVESTEA VORBEI : Naşterea, iubirea şi moartea alcătuiesc enigmele cele mai legate de vici­a omenească (Liviu Rebreanu). CUNOŞTINŢE FOLOSITOARE , CUM FACEM GEAMURILE MATE? Timpul probabil pentru 10 oc­tombrie , vreme frumoasă. Cer variabil, mai mult senin. Vînt slab, pînă la potrivit. Tempera­turile minime vor oscila între 0 şi 10 grade, local mai coborîte, iar maximele între 10—20 de gra­de. Dimineaţa pe alocuri brumă. Timpul probabil pentru II, 12 şi 13 octombrie , vreme frumoa­să. Cer variabil. Ploi slabe lo­cale. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 2 şi 12 grade, iar maximele între 12—22 de grade. Politeţea nu numai că nu ex­clude respectarea adevărului şi a sincerităţii, ci dimpotrivă, le slu­jeşte şi le este subordonată. A­­devârul nu trebuie să fie ocolit, dar în orice caz el trebuie for­mulat cuviincios. Nu putem ac­cepta nici adevăruri neplăcute rostite în mod brutal, necuviin­cios, cu vădite intenţii jignitoare, dar nici minciuni frumos ambalate în preţioase formule de politeţe. Nu acceptăm astfel de compor­tări din partea semenilor noştri şi prin urmare să nu procedăm nici noi astfel pentru că nici ei nu le acceptă. Pensulăm geamurile cu un a­­mestec făcut dintr-un pahar de bere blondă şi un pumn de sare de bucătărie. Aplicăm soluţia pe geamuri cu un tampon de vată. Cînd vrem să avem din nou gea­murile transparente, le spălăm cu apă fierbinte şi sodă. POFTA BUNA ! CONOPIDA CU SOS ALB Conopida fiartă o ţinem la cald facem un sos alb din unt sau untdelemn, cu făină, lapte şi apă în care a fiert conopida. Pu­nem în sos conopida desfăcută bucăţele şi adăugăm 2—3 lin­guri de smîntînă. Mai putem pune conopida în sos amestecat cu brînza rasă, o aşezăm apoi în formă presărăm totul cu brîn­­ză şi bucățele de unt şi rumenim la cuptor. RADIO ŞI TELEVIZIUNE Sâmbătă 11 octombrie RADIO PROGRAMUL 1. — 5,05—6,00 Program muzical de dimineaţă. 5,30 Jurnal agrar. Buletin agro­meteorologic. 6,05—9,30 Muzică şi actualităţi. 9,30 Mioriţa. 11,34 Cîn­­tece şi jocuri populare. 11,50 Cotele apelor Dunării. 12,30 în­­tîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat. 13,00 Radio­jurnal. 15,00 Radio-club tu­ristic. 16,00 Radio-jurnal. Buletin meteo-rutier. 16,30 Ce e nou în judeţul nostru. Vîlcea. 16,50 Drag mi-i cîntecul şi jocul — prelucrări corale. 17,05 Cara­vana fanteziei. 18,10 Radio-anche­­tă economică. 18,30 Program rea­lizat de Radio vacanța. 19,00 Gazeta radio. 20,10 Cîntă Angela Moldovan. 20,20 Eminesciana. 20,25 Zece melodii preferate. 21,30 Sport. 22,00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 23,00 Ex­pres melodii. PROGRAMUL II. 2­6,00 Din programul zilei 6,05 Buletin de ştiri. 7,00 Radiojurnal. Sumarul presei. Buletin meteorutier 7,10 Varietăţi matinale. 8,10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri). 13,00 „De la 1 la 5“. Emisiune de divertisment muzical. 17,30 Mîine, în emisiunile muzicale. 18,50 Jocuri populare. 19,00 Pa­gini alese din muzica uşoară. 22,35 Teatru serial. Hanu Ancu­­ţei — de Mihail Sadoveanu — seria a VI-a. TELEVIZIUNE PROGRAMUL I. — 18,00 Bu­letin de ştiri. 18,05 Film serial Belle şi Sebastien. Episodul 10. 18,30 Cheia oraşului. 19,30 Tele­jurnalul de seară. 20,00 Tele­­enciclopedia. 21,00 Muzică lăută­rească. 21,40 Film serial. Comisa­rul. Maigret. Barul Liberty 22,30 Telejurnalul de noapte şi bule­tinul meteorologic. 22,45 Publi­citate. PROGRAMUL II. — 19,30 Tele­jurnalul de seară. 20,00 Muzică de jazz în interpretarea lui Guido Manusardi. 20,20 Cărţi noi în, librării. 20,30 Roman foileton. Lunga vară fierbinte (XXII). 21,20 Recitalul de sîmbătă seara. 21,40 închiderea emisiunii. 1 Stimulente puternice (Urmare din pag. I) — Care sunt acum criteriile ce se iau în considerare la stabilirea gradului de mărime a cooperative­lor agricole ? — La încadrarea unităţilor agri­cole cooperatiste în unul din cele trei grade de mărime şi, prin ur­mare, la diferenţierea pe această cale a salariului inginerului şef, se ţine seama de totalitatea sarcini­lor ce revin cooperativei agricole în cultura plantelor, creşterea ani­malelor, valorificarea produselor etc. Se înlătură astfel situaţia exis­tentă pînă acum cînd gruparea u­­nităţilor s-a efectuat numai în funcţie de suprafaţa de teren în hectare convenţionale. Salariul tarifar de încadrare al inginerului-şef din cooperativele de gradul I va fi cuprins între li­mitele de salarizare de 2675—3400 de lei. Ceilalţi ingineri care conduc direct anumite sectoare de produc­ţie pot fi salarizaţi, indiferent de mărimea unităţii între limitele de 2200—3100 de lei lunar, în raport de vechimea şi experienţa in mun­că. Trebuie precizat că salariul in­tre cele două limite amintite se acordă fiecăruia în funcţie de gradaţia stabilită. In cazul ingine­rului şef sunt stabilite cinci gra­daţii, iar pentru cadrele de execu­ţie şase gradaţii. — S-a realizat, deci, un dezide­rat al specialiştilor din agricultu­ră... — Da. Faptul că trecerea de la o gradaţie la alta se poate face după anumite intervale de timp, dar nu automat, ci în f­uncţie, de munca depusă de fiecare specialist şi de rezultatele de producţie ale unităţii în care lucrează, îi va co­interesa pe aceştia să-şi perfecţio­neze continuu pregătirea, să-şi a­­ducă o contribuţie tot mai substan­ţială la înflorirea activităţii econo­mice a cooperativelor agricole. De altfel, mai trebuie subliniat că, potrivit hotărîrii, salariul ta­rifar de încadrare pentru toţi spe­cialiştii se acordă în condiţiile rea­lizării planului de producţie al u­­nităţilor. Lunar, inginerul şef va primi 85 la sută din salariul de în­cadrare, iar ceilalţi specialişti 90 la sută, diferenţa urmînd să fie acor­dată la sfîrşitul anului dacă unita­tea şi-a realizat prevederile înscri­se în planul de producţie. — Specialiştii vor primi stimu­lente materiale şi din partea coo­perativelor agricole ? — Hotărîrea recomandă unităţi­lor agricole cooperatiste să acorde specialiştilor agricoli, pentru con­tribuţia acestora la realizarea şi depăşirea sarcinilor de plan, 15 la suta din zilele-muncă cuvenite preşedintelui. Totodată,­pentru de­păşirea producţiilor prevăzute, in­ginerului şef i se poate acorda o retribuţie suplimentară pînă la nivelul celei cuvenite preşedinte­lui cooperativei agricole, iar ce­lorlalţi specialişti pînă la 80 la su­tă din acest cuantum. — In ce măsură noua hotărîre va contribui la îmbunătăţirea con­tinuă a activităţii economice a co­operativelor agricole ? — Noua reglementare va contri­bui substanţial la permanentiza­rea cadrelor tehnice în cooperati­vele agricole, la creşterea răspun­derii lor pentru realizarea unor producţii mari şi constante în toa­te ramurile de activitate. Specialiş­tii vor lua parte la elaborarea pla­nurilor de producţie, luptînd pen­tru punerea în valoare a tuturor rezervelor existente şi valorifica­rea cit mai deplină şi superioară a producţiei. Desigur că toate a­­cestea se vor reflecta puternic în sporirea veniturilor şi în conso­lidarea economico-organizatorică a cooperativelor agricole.

Next