Satul Socialist, octombrie 1969 (Anul 1, nr. 129-155)
1969-10-10 / nr. 137
PAGINA 2 o Îndatorire patriotica A ȚĂRĂNIMII COOPERATISTE . SATUL SOCIALIST Legumicultori din judeţul Buzău!.. Aveţi încă vreme să vă achitaţi obligaţiile din 67 cooperative agricole cu tradiţie şi cu pondere în legumicultura — toate aflate în judeţul Buzău — nici măcar una nu este la zi, cu achitarea îndatoririlor contractuale faţă de stat De altfel, dintrun total de peste 50 500 tone legume contractate cu statul de către sectorul cooperatist al judeţului, pînă nu de mult au fost livrate cca. 19 000 tone, deci sub jumătate faţă de prevederile incluse în grafic. Cum se explică această stare de lucruri ? Cauzele sunt multiple. Intre ele, fireşte, slaba organizare a muncii deţine primul loc. In numeroase unităţi cooperatiste — mai ales din bazinele legumicole ale Buzăului şi Rîmnicului Sărat — mari cantităţi de roşii, ceapă, ardei, vinete, varză şi alte legume stau nerecoltate. Consiliile de conducere ale unor cooperative ca Mihăileşti, Costeşti, Caragiale şi altele nu găsesc resurse interne pentru a-i mobiliza pe cooperatori la cules şi, pe de altă parte, organele agricole judeţene nu intervin cu autoritate, pentru a suplini lipsa de orientare acolo unde este nevoie. Un alt motiv al rămînerilor în urmă este şi excesul de... organizare, înţelegînd incorect ideea de campanie — aşa cum dovedesc rezultatele — cooperatorii din, unele unităţi au trecut la transformarea campaniei generale într-o suită de campanii mai mici, pe culturi. De pildă, cînd a sosit momentul recoltării arpagicului, cooperatorii din Sălcioara s-au concentrat pe această lucrare şi n-au slăbit-o pînă nu au dus-o la capăt. In vremea aceasta, din grădina lor nu a luat drumul pieţii nici măcar o roşie ori alt produs. In prezent, procedeul „campaniei pe culturi“ este reeditat şi multiplicat în multe cooperative ale judeţului, care s-au concentrat fie pe recoltatul copii, fie al roşiilor, fie al altei culturi, în timp ce restul legumelor — considerate mai puţin... arzătoare — sunt lăsate să zacă. De ce nu se înţelege că piaţa, beneficiarii au nevoie de sortimente variate şi în cantităţi îndestulătoare ? Fiind vorba de producători mai semnalăm încă alte cîteva neajunsuri. Sunt multe cooperative agricole din judeţul Buzău care manifestă o acută tendinţă să valorifice marfa oricum altfel numai prin I.L.F. nu, neglijîndu-se onorarea contractelor încheiate cu statul. Un act de indisciplină de-a dreptul flagrant l-au dovedit cooperatorii din Smeeni. Primind sămința necesară de la stat, ei au vîndut altora întreaga cantitate de 1 700 kg usturoi pe care au recoltat-o. La fel, cooperatorii din Limpeziş au vîndut 1 000 kg usturoi la piaţă şi importante cantităţi de ceapă la magazinul intercooperatist, fără a-şi fi achitat în primul rînd, obligaţiile contractuale. In sfîrşit, cooperatorii de la înfrăţirea Buzău, Progresul, Rîmnicu Sărat, Bălăceanu, Gavrileşti, Mărăcineni etc. îşi trimit „valorificatori" — oameni zdraveni, care ar trebui să rămînă la muncă în cooperative — la zeci de kilometri distanţă pentru a vinde marfa care, chipurile, nu a fost ridicată la vreme de I.L.F. întreprinderea de valorificare a legumelor şi fructelor nu a reuşit să asigure permanent nici maşini şi nici ambalaje. Unii producători predau marfă s de slabă calitate. Aşa s-a întîmplat recent la cooperativa înfrăţirea Buzău, căreia pe bună dreptate I.L.F. i-a pretins să resorteze cîteva tone de ceapă. In faţa unor asemenea fapte, ne punem acum următoarea întrebare : de ce nu se adoptă în toate unităţile cooperatiste din judeţul Buzău atitudinea de cinste şi corectitudine pe care o întîlneşti — atunci cînd este vorba de conlucrarea cu I.L.F-ul — la Brădeanu şi la Gherăseni. In scurta perioadă ce a rămas se mai pot recupera o bună parte din râmînerile în urmă faţă de grafic. Sînt posibilităţi, ca în scurtă vreme să se completeze livrările pînă la 35 000—40 000 tone. In grădini aşteaptă să fie culese mii şi mii tone varză, ceapă, tomate, rădăcinoase şi alte diverse legume. Ele vor ajunge în pieţe, în cămările gospodinelor, în depozite numai dacă toţi factorii interesaţi se vor uni într-un efort pentru a recolta şi prelua rodul grădinilor. AUREL IVAN ÎNDEPLINIREA EXEMPLARĂ A OBLIGAŢIILOR CONTRACTUALE Pomicultorii cooperativei agricole din Mărculeşti, judeţul Ialomiţa au pregătit o nouă cantitate de fructe pentru livrare TÂRIRI ALE CONSILIULUI DE MINIŞTRI (Urmare din pag. 1) turii — I.M.A. — vor fi condiţionate atît de îndeplinirea planului de lucrări exprimat valoric, cit şi de realizarea producţilor planificate la principalele culturi în cooperativele agricole de producţie deservite. In acest fel, vor fi cointeresaţi să execute lucrări de calitate cit mai bună şi la timpul optim în cooperativele agricole de producţie. In afara salariilor tarifare, lucrătorii din unităţile agricole de stat vor beneficia de premii în cursul anului pentru rezultate deosebite în muncă şi de gratificaţii la finele anului în funcţie de depăşirea venitului net pe fermă sau a beneficiilor planificate pe întreprindere, în cazul lucrătorilor din întreprinderile de mecanizarea agriculturii, se pot acorda premii pentru depăşirea planului de venituri al Întreprinderii. Totodată, li se pot acorda premii pentru depăşirea producţiei planificate la principalele culturi din C.A.P. deservite. Pentru aceasta C.A.P. pot constitui un fond de premiere în limita unei cote de pînă la 20 la sută din volumul producţiei obţinute peste plan la principalele culturi, pentru care I.M.A. efectuează lucrări, cota concretă cit și condițiile de plată a premiilor fiind înscrise în contractele de lucrări ce se încheie intre cooperative și întreprinderile de mecanizare. Hotărîrea privind majorarea salariilor în unitățile agricole de stat mai cuprinde reglementări care, ţinînd seama de condiţiile specifice agriculturii, dau conducătorilor de fermă sau de secţii unele drepturi mai largi, referitoare la modul de încadrare a salariaţilor permanenţi, modul de plată a personalului sezonier etc. Hotărîrea privind salarizarea specialiştilor agricoli din C.A.P. recomandă Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie să propună consilii nor de conducere ale cooperativelor agricole de producţie să acorde specialiştilor agricoli din C.A.P. pentru contribuţia adusă la realizarea planului cooperativei o retribuţie de 15 la sută din valoarea zilelor de muncă cuvenite preşedintelui, iar pentru depăşirea sarcinilor de producţie o retribuţie suplimentară la nivelul celei primite de preşedinte. Introducerea noului sistem de salarizare şi majorarea salariilor tuturor lucrătorilor din unităţile agricole de stat şi a specialiştilor din cooperativele agricole de producţie se înscrie pe linia înfăptuirii prevederilor celui de-al IX-lea Congres al partidului, referitoare la ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii şi ale Hotărîrilor Plenare a Comitetului Central al P.C.R. din octombrie 1967, cu privire la îmbunătăţirea sistemului de salarizare şi majorarea salariilor. Aceasta va reprezenta în acelaşi timp un puternic stimulent pentru salariaţii din toate unităţile acestui important sector al economiei naţionale, în vederea utilizării mai eficiente a bazei sale tehnico-materiale şi a forţei de muncă pentru obţinerea unor producţii sporite atît in sectorul vegetal, cit şi în cel zootehnic şi cu un nivel de rentabilitate mai ridicat, pentru asigurarea satisfacerii într-o măsură tot mai completă a nevoilor de aprovizionare a populaţiei cu produse agro-alimentare, cit și a industriei cu materii prime. Măsuri s-au luat, dar rezultatele se văd parţial Judeţul Suceava ocupă la producţia de cartofi un loc de frunte pe ţară! Acordînd atenţie deosebită acestei culturi, cooperatorii şi mecanizatorii din judeţ au reuşit să adune pînă în seara zilei de 7 octombrie cartofii de pe 14 015 hectare, ceea ce reprezintă 79,8 la sută din suprafaţa cultivată. Peste 20 de cooperative, printre care Reuseni, Forăşti, Moara, Sfîntu Ilie, Bâlcâuţi, Adîncata, Ipoteşti etc. au încheiat lucrarea, iar multe altele recoltează în aceste zile cartofii de pe ultimele suprafeţe, natură pentru muncile prestate de întreprinderile de mecanizare, este, de asemenea, evidentă în numeroase unităţi. Am vizitat cooperativa din Plopeni, situată în imediata apropiere a oraşului Suceava. Lucrările de sezon se desfăşurau aici din plin. Membrii consiliului de conducere îşi împărţiseră astfel treburile incit fiecare răspundea de cite o lucrare. — Cu recoltarea cartofilor cum staţi ? Preşedintele, om harnic şi energic, ne-a răspuns : — Lucrarea am terminat-o pe întreaga suprafaţă, iar acum zorim transportul la baza de la Suceava a producţiei contractate cu statul. Am predat mai bine de jumătate din cele 590 tone cu care ne-am obligat. Chiar aseară, la şedinţa cu brigadierii, am hotărît ca, incepînd de azi, să sporim numărul atelajelor cu care să transportăm în cel mai scurt timp şi restul de cartofi ce mai avem de predat. La cooperativa din Fîntînele am găsit o situaţie identică. Paralel cu celelalte lucrări, cooperatorii transportă zilnic la centrul de recepţie Vereşti mari cantităţi de cartofi. Din cele 590 de tone contractate se predaseră pînă deunăzi peste 300, lucrarea desfăşurîndu-se în ritm susţinut. După cum se vede, acolo unde consiliile de conducere şi-au organizat bine munca, au repartizat judicios forţele şi mijloacele de transport, s-a găsit suficient timp şi pentru transportarea produselor cuvenite statului. Din păcate, în majoritatea unităţilor din judeţ achitarea obligaţiilor este tărăgănată nejustificat, iar în multe locuri chiar uitată. Se vede treaba că şi factorii de răspundere ai judeţului au uitat că în afara impulsionării ritmului de lucrări din actuala campanie, trebuie luate măsuri şi pentru îndeplinirea integrală şi în cel mai scurt timp a obligaţiilor contractuale. Cooperativa agricolă Sfîntu Ilie din preajma oraşului Suceava, deci în ochii celor din organele agricole judeţene, are de predat statului 105 tone de cartofi. Deşi in situaţia operativă centralizată la direcţia agricolă judeţeană recoltarea cartofilor apărea executată în întregime încă de la data de 4 octo.Cu puţine excepţii, este vizibilă pretutindeni grija pentru strîngerea şi depozitarea grabnică a producţiei de cartofi. Grija pentru achitarea obligaţiilor către stat, asumate prin contracte, şi a plăţii în bine, pînă în prezent sus-numita unitate nu se învrednicise să predea nici măcar un kilogram de cartofi. „Nu avem forţe pentru transport", spun cei din conducerea cooperativei deşi în unitate stau nefolosite multe atelaje. Cum să-şi achite cooperativa obligaţiile de vreme ce brigadierul Vasile Popovici umblă mai mult beat decit treaz, iar consiliul de conducere nu ia măsuri împotriva lui ? Acelaşi lucru se întîmplă şi la cooperativa din Adîncata, despre care fusesem informat la uniunea judeţeană că este o unitate slabă, că preşedintele este rudă sau frate cu nu ştiu cine, care este „mare" pe la judeţ şi de aceea, nu au ca să-i facă, deşi nu-şi vede de treburi. L-am căutat pe preşedinte, dar nu a fost chip să-l găsim. Un sătean ne-a spus că fusese pe la bufet, unde soţia este responsabilă, dar a plecat... şi nu se ştie încotro. Unii ne-au mai spus că nu sînt oameni care să lucreze. Totuşi la ora aceea — 10 dimineaţa — bufetul era destul de animat. Un grup de oameni vin joşi, buni de muncă cîntau de credeai că li se sparg plămînii. Cu ajutorul elevilor, al muncitorilor de la oraş, cartofii au fost adunaţi de pe întreaga suprafaţă. Dar din cele 131,5 tone contractate cu statul, consiliul de conducere nu s-a învrednicit să predea pînă în prezent nimic. Condamnabilă este şi pasivitatea conducerilor cooperativelor din Caşvana, Horodnic de Jos, Horodnic de Sus, Iaslovăţ, Frătăuţii Noi, Frătăuţii Vechi, Vicovu de Sus, Baineţ şi altele, care au contractat cu statul între 1 500—2 000 tone de cartofi şi nu au predat pină în prezent nimic, deşi cantităţi însemnate au fost recoltate. Pe judeţ, situaţia predării cartofilor la baze arată că pînă la 7 octombrie, din cele 101002 tone de cartofi nu au fost transportate şi predate la centrele de recepţie decit 4 711 tone. Am întîlnit, este drept, peste tot în teren oameni de la direcţia agricolă, uniunea judeţeană şi de la alte organe. Toţi au spus că se află acolo pentru a lua măsuri de grăbire a ritmului lucrărilor agricole, între altele şi al livrării cartofilor contractaţi. Din păcate, exemplele amintite dovedesc ineficacitatea muncii acestora. Controlul nu poate fi măsurat, prin simple constatări, informări sau „mobilizări", ci prin rezultate concrete, prin îndeplinirea integrală a obligaţiilor asumate. AL. SURUGIU Cantităţi suplimentare la contract Măneşti a stabilit să valorifice peste cele 120 tone contractate, încă 30 de tone de porumb-boabe. — Noi considerăm că această hotărîre are două aspecte — ne-a declarat tov. Petru Iliescu, preşedintele cooperativei. în primul rînd, unitatea noastră încasează o sumă mai mare de bani care va contribui la retribuirea mai bună a zilelor-muncă efectuate. In al doilea rînd, și acest lucru este deosebit de important, ne achităm și de o îndatorire patriotică. Асеев de a ne spori eforturile la constituirea fondului central de cereale. La rîndul său, tovarăşul Radu Constantin, preşedintele cooperativei agricole din Băltiţa ne-a spus : „ Şi noi considerăm că pe lingă sursa suplimentară de venituri ce o obţinem din livrarea peste prevederile contractuale a unor cantităţi de porumb, ne îndeplinim o îndatorire patriotică faţă de statul nostru socialist. De aceea, am hotărît ca pe lingă cele 133 tone contractate, să mai livrăm statului încă 20 de tone de porumb-boabe. Este o contribuţie modestă, dar ea exprimă recunoştinţa noastră faţă de eforturile ce se depun pentru modernizarea agriculturii cooperative şi ridicarea neîncetată a nivelului nostru de trai. Asemenea hotărîri au mai luat şi alte cooperative agricole din acest judeţ. De exemplu, cea din Urlaţi, va preda suplimentar 115 tone, cea din Baba-Ana — 21 de tone ; Băicoi — 155 tone, Gura Vadului — 100 tone ; Gherghiţa — 142 tone etc. Pînă în prezent, pe întregul judeţ s-au luat hotărîri să se predea în plus faţă de prevederile contractuale peste 1 000 tone de porumb-boabe. AL. RÎMNICEANU Datorită aplicării măsurilor agrotehnice, numeroase cooperative agricole din judeţul Prahova au obţinut în această toamnă recolte bune de porumb, depăşindu-şi simţitor prevederile înscrise în planurile de producţie. Numeroase unităţi cooperatiste au hotărît să suplimenteze livrările la contract. De exemplu, cooperativa agricolă din comuna Nr. 137 — Vineri 10 octombrie “ Vineri 10 octombrie SOARELE răsare la ora 6 şi 24 de minute. Apune la ora 17 şi 41 de minute. Luna răsare la ora 5 şi 9 minute. Apune la ora 17 şi 9 minute. De la începutul anului au trecut 283 de zile. Pînă la sfîrşitul anului au rămas 82 de zile. STAREA VREMII , MEDALION GH. DIMA Se Împlinesc 122 de ani de la naşterea lui Gheorghe Dima, compozitor român şi animator al vieţii muzicale din Transilvania. A studiat în Germania. A fost profesor şi director al Conservatorului de muzică din Cluj, care astăzi îi poartă numele. Gh. Dima a armonizat şi a prelucrat în stil polifon melodii populare româneşti, care au un rol însemnat în creația sa originală. A compus cantatele „Mama lui Ştefan cel Mare", „Hai la horă* precum şi balade vocale, coruri şi lieduri. MIC ÎNDREPTAR DE COMPORTARE ! CE ÎNSEAMNĂ A FI POLITICOS? POVESTEA VORBEI : Naşterea, iubirea şi moartea alcătuiesc enigmele cele mai legate de vicia omenească (Liviu Rebreanu). CUNOŞTINŢE FOLOSITOARE , CUM FACEM GEAMURILE MATE? Timpul probabil pentru 10 octombrie , vreme frumoasă. Cer variabil, mai mult senin. Vînt slab, pînă la potrivit. Temperaturile minime vor oscila între 0 şi 10 grade, local mai coborîte, iar maximele între 10—20 de grade. Dimineaţa pe alocuri brumă. Timpul probabil pentru II, 12 şi 13 octombrie , vreme frumoasă. Cer variabil. Ploi slabe locale. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 2 şi 12 grade, iar maximele între 12—22 de grade. Politeţea nu numai că nu exclude respectarea adevărului şi a sincerităţii, ci dimpotrivă, le slujeşte şi le este subordonată. Adevârul nu trebuie să fie ocolit, dar în orice caz el trebuie formulat cuviincios. Nu putem accepta nici adevăruri neplăcute rostite în mod brutal, necuviincios, cu vădite intenţii jignitoare, dar nici minciuni frumos ambalate în preţioase formule de politeţe. Nu acceptăm astfel de comportări din partea semenilor noştri şi prin urmare să nu procedăm nici noi astfel pentru că nici ei nu le acceptă. Pensulăm geamurile cu un amestec făcut dintr-un pahar de bere blondă şi un pumn de sare de bucătărie. Aplicăm soluţia pe geamuri cu un tampon de vată. Cînd vrem să avem din nou geamurile transparente, le spălăm cu apă fierbinte şi sodă. POFTA BUNA ! CONOPIDA CU SOS ALB Conopida fiartă o ţinem la cald facem un sos alb din unt sau untdelemn, cu făină, lapte şi apă în care a fiert conopida. Punem în sos conopida desfăcută bucăţele şi adăugăm 2—3 linguri de smîntînă. Mai putem pune conopida în sos amestecat cu brînza rasă, o aşezăm apoi în formă presărăm totul cu brînză şi bucățele de unt şi rumenim la cuptor. RADIO ŞI TELEVIZIUNE Sâmbătă 11 octombrie RADIO PROGRAMUL 1. — 5,05—6,00 Program muzical de dimineaţă. 5,30 Jurnal agrar. Buletin agrometeorologic. 6,05—9,30 Muzică şi actualităţi. 9,30 Mioriţa. 11,34 Cîntece şi jocuri populare. 11,50 Cotele apelor Dunării. 12,30 întîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat. 13,00 Radiojurnal. 15,00 Radio-club turistic. 16,00 Radio-jurnal. Buletin meteo-rutier. 16,30 Ce e nou în judeţul nostru. Vîlcea. 16,50 Drag mi-i cîntecul şi jocul — prelucrări corale. 17,05 Caravana fanteziei. 18,10 Radio-anchetă economică. 18,30 Program realizat de Radio vacanța. 19,00 Gazeta radio. 20,10 Cîntă Angela Moldovan. 20,20 Eminesciana. 20,25 Zece melodii preferate. 21,30 Sport. 22,00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 23,00 Expres melodii. PROGRAMUL II. 26,00 Din programul zilei 6,05 Buletin de ştiri. 7,00 Radiojurnal. Sumarul presei. Buletin meteorutier 7,10 Varietăţi matinale. 8,10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri). 13,00 „De la 1 la 5“. Emisiune de divertisment muzical. 17,30 Mîine, în emisiunile muzicale. 18,50 Jocuri populare. 19,00 Pagini alese din muzica uşoară. 22,35 Teatru serial. Hanu Ancuţei — de Mihail Sadoveanu — seria a VI-a. TELEVIZIUNE PROGRAMUL I. — 18,00 Buletin de ştiri. 18,05 Film serial Belle şi Sebastien. Episodul 10. 18,30 Cheia oraşului. 19,30 Telejurnalul de seară. 20,00 Teleenciclopedia. 21,00 Muzică lăutărească. 21,40 Film serial. Comisarul. Maigret. Barul Liberty 22,30 Telejurnalul de noapte şi buletinul meteorologic. 22,45 Publicitate. PROGRAMUL II. — 19,30 Telejurnalul de seară. 20,00 Muzică de jazz în interpretarea lui Guido Manusardi. 20,20 Cărţi noi în, librării. 20,30 Roman foileton. Lunga vară fierbinte (XXII). 21,20 Recitalul de sîmbătă seara. 21,40 închiderea emisiunii. 1 Stimulente puternice (Urmare din pag. I) — Care sunt acum criteriile ce se iau în considerare la stabilirea gradului de mărime a cooperativelor agricole ? — La încadrarea unităţilor agricole cooperatiste în unul din cele trei grade de mărime şi, prin urmare, la diferenţierea pe această cale a salariului inginerului şef, se ţine seama de totalitatea sarcinilor ce revin cooperativei agricole în cultura plantelor, creşterea animalelor, valorificarea produselor etc. Se înlătură astfel situaţia existentă pînă acum cînd gruparea unităţilor s-a efectuat numai în funcţie de suprafaţa de teren în hectare convenţionale. Salariul tarifar de încadrare al inginerului-şef din cooperativele de gradul I va fi cuprins între limitele de salarizare de 2675—3400 de lei. Ceilalţi ingineri care conduc direct anumite sectoare de producţie pot fi salarizaţi, indiferent de mărimea unităţii între limitele de 2200—3100 de lei lunar, în raport de vechimea şi experienţa in muncă. Trebuie precizat că salariul intre cele două limite amintite se acordă fiecăruia în funcţie de gradaţia stabilită. In cazul inginerului şef sunt stabilite cinci gradaţii, iar pentru cadrele de execuţie şase gradaţii. — S-a realizat, deci, un deziderat al specialiştilor din agricultură... — Da. Faptul că trecerea de la o gradaţie la alta se poate face după anumite intervale de timp, dar nu automat, ci în funcţie, de munca depusă de fiecare specialist şi de rezultatele de producţie ale unităţii în care lucrează, îi va cointeresa pe aceştia să-şi perfecţioneze continuu pregătirea, să-şi aducă o contribuţie tot mai substanţială la înflorirea activităţii economice a cooperativelor agricole. De altfel, mai trebuie subliniat că, potrivit hotărîrii, salariul tarifar de încadrare pentru toţi specialiştii se acordă în condiţiile realizării planului de producţie al unităţilor. Lunar, inginerul şef va primi 85 la sută din salariul de încadrare, iar ceilalţi specialişti 90 la sută, diferenţa urmînd să fie acordată la sfîrşitul anului dacă unitatea şi-a realizat prevederile înscrise în planul de producţie. — Specialiştii vor primi stimulente materiale şi din partea cooperativelor agricole ? — Hotărîrea recomandă unităţilor agricole cooperatiste să acorde specialiştilor agricoli, pentru contribuţia acestora la realizarea şi depăşirea sarcinilor de plan, 15 la suta din zilele-muncă cuvenite preşedintelui. Totodată,pentru depăşirea producţiilor prevăzute, inginerului şef i se poate acorda o retribuţie suplimentară pînă la nivelul celei cuvenite preşedintelui cooperativei agricole, iar celorlalţi specialişti pînă la 80 la sută din acest cuantum. — In ce măsură noua hotărîre va contribui la îmbunătăţirea continuă a activităţii economice a cooperativelor agricole ? — Noua reglementare va contribui substanţial la permanentizarea cadrelor tehnice în cooperativele agricole, la creşterea răspunderii lor pentru realizarea unor producţii mari şi constante în toate ramurile de activitate. Specialiştii vor lua parte la elaborarea planurilor de producţie, luptînd pentru punerea în valoare a tuturor rezervelor existente şi valorificarea cit mai deplină şi superioară a producţiei. Desigur că toate acestea se vor reflecta puternic în sporirea veniturilor şi în consolidarea economico-organizatorică a cooperativelor agricole.