Satul Socialist, noiembrie 1969 (Anul 1, nr. 156-181)

1969-11-21 / nr. 173

moi sicurisi ANUL I Nr. 173 VINERI 21 NOIEMBRIE 1969 4 pagini 30 bani Clipe de odihnă în parcul comunei . Joi dimineața a plecat spre Santiago de Chile delegația Comitetului Central al Partidului Comunist Român, formată din tovarășii Dumitru Popescu, membru al Comitetului Exe­cutiv, secretar al C.C. al P.C.R., şi Constantin Vasiliu, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., care, la invitaţia Partidului Comunist din Chile, va participa la lucrările celui de-al XIV-lea Congres al partidului.­­ Ministrul comerţului exterior al R. S. România, Cornel Burtică, care se află într-o vizită la Moscova, s-a întîlnit, la 19 noiembrie, cu ministrul exterior al Uniunii Sovietice N. Patolicev. In cursul convorbirii, au fost abordate aspecte ale schimbului de mărfuri între România și Uniunea Sovietică, în legătură cu apropiata semnare a protocolului comercial EVENIMENTE a­ Ze, pe 1970. Ministrul român a avut, de asemenea, o convor­bire cu omologul său polonez, Janusz Burakiewicz, aflat și el în capitala sovietică. • Constructorii hidrotehnicieni din portul Constanța au predat beneficiarului, cu o lună mai devreme, Întregul com­plex feroviar ce va deservi noul port. S-au construit aproxi­mativ 20 km de căi ferate, pasaje de nivel, clădiri de ex­ploatare, instalaţii feroviare moderne.­­ La Alger a fost semnat un protocol privind schimbul de mărfuri pe anul 1970 între R. S. România şi Republica Alge­riană Democratică şi Populară.­­ În cadrul stagiunii jubiliare, prilejuite de împlinirea a 50 de ani de la înfiinţarea Operei Române din Cluj, miercuri seara a avut loc un spectacol extraordinar cu opera „Boris Godunov", avînd în rolul titular pe basul italian Ni­cola Rossi Lemeni. Spectacolul s-a bucurat de un deosebit succes. Arăturile de toamnă aduc spor de recoltă, adevăr cunoscut și in coopera­tiva agricolă Galda de Jos, județul Alba, de unde a fost luată această imagine rile hotăritoare pentru încheierea A­RATURILOR DE Cooperativa agricolă din Comana a obţinut anul acesta o pro­ducţie de porumb de peste 7 000 kg boabe la hectar. — Cum aţi realizat această recoltă ? — l-am întrebat pe Onisim Cuciureanu, inginer al unităţii. —■ La bază s-au aflat arăturile de toamnă, care au permis înma­­gazinarea unei mari cantităţi de apă. Cooperativa agricolă din Cobadin a obţinut anul acesta o pro­ducţie record de floarea-soarelui — 3 070 kg în medie la hectar. — Cum aţi dobîndit o asemenea realizare? — l-am întrebat pe Vasile Marinescu, inginerul unităţii. — Am reuşit să traversăm o vară secetoasă şi să obţinem o pro­ducţie record în primul rînd pentru că însâmînţarea s-a făcut în arătură de toamnă. Şirul exemplelor ar putea con­tinua. Toate scot în evidenţă însă un fapt de altfel bine cunoscut de cei care lucrează pe ogor şi anume : importanţa deosebită a arăturilor de toamnă. Specialiştii au stabilit că terenurile arate toamna reţin cantităţi aproape duble de apă faţă de celelalte, că pe această cale spo­resc considerabil acumulările de a­­zotaţi în sol. în plus, arăturile de toamnă favorizează insămînţările foarte timpurii, chiar în mustul zăpezii, ca să nu mai vorbim de rolul lucrării respective în stîrpi­­rea dăunătorilor. Intr-o toamnă excesiv de sece­toasă ca cea pe care o traversăm, rolul arăturilor ca metodă de reţi­nere a apei din zăpezi şi a altor precipitaţii din iarnă sporeşte con­siderabil. Anotimpul uscat a favorizat des­făşurarea din plin, zi de zi, a ară­turilor în întreaga ţară. Aşa se explică faptul că în majoritatea ju­deţelor procentul în care s-a reali­zat această ultimă şi importantă lu­crare este avansat : 84 la sută la Cluj, 85 la sută la Bihor, Bistriţa-Năsăud şi Iaşi, 86 la sută la Neamţ, 90 la sută la Alba, 94 la sută la Satu Mare, 95 la sută la Suceava. Cooperatorii din Maramureş au în­cheiat această lucrare încă de la data de 16 noiembrie , pe ţară pro­centul de realizare ajunsese, la 76 la sută. Vitezele sporite cu care se lucrea­ză în unele judeţe nu trebuie să ne împiedice să vedem marile rămîneri în urmă existente în multe coope­rative agricole : doar 58 la sută din plan în judeţul Dîmboviţa, 63 la sută în Prahova, 66 la sută la Gorj, 69 la sută în Teleorman etc. Cauzele acestor rămîneri în urmă sînt multiple. In primul rînd, oricît ar părea de neverosimil, la adăpos­tul îngăduinţei unor direcţii agri­cole judeţene, conducerile diferite­lor unităţi subapreciază necesitatea executării arăturilor pe toate sub ION ŞERBU­ (Continuare în pag. a 3-a) CARNET Civilizaţia modernă, indus­trială, prin ritmul ei trepidant ne dovedeşte, mai cu evidenţă decit eram deprinşi pînă acum, că timpul este avuţie. Şi nu în genere, ci fiecare părticică a lui, fiecare minut, fiecare clipă. Astfel, se ştie­ că producţia ţă­rii este astăzi de 15 ori mai mare decit cu trei decenii în urmă. Asta însemnează, impli­cit, că fiecare lună, fiecare zi, fiecare oră de muncă are o pon­dere mai mare de 15 ori decit înainte. Și lucrul acesta ni se pare firesc dacă avem în vede­re un exemplu concret, privind ritmul muncilor agricole. Și în O avuţie:­­ timpul acest domeniu, întîrzierea cu o zi în munca unui tractorist contează, astăzi, înzecit faţă de o întîrziere analoagă a unuia care lucra cu un atelaj cu cai. Dar ce spun o zi întreagă ? E mult şi o întîrziere de o oră, cînd se iroseşte energia zeci­lor de cai putere, cit măsoară puterea unui tractor ! Am abordat această chestiune a importanţei timpului, chiar dacă toată lumea o cunoaşte şi o apreciază. Dar, adesea, din păcate, o cunoaşte şi o apre­ciază în genere. In practica de toate zilele se mai întîmplă nu de puţine ori ca oamenii să mă­soare vremea după răboajele vechi ale timpului, cînd minu­tul, sfertul de oră şi chiar cea­sul întreg nu aveau ponderea şi valoarea actuală. Spun toate acestea ca urma­re a unor situaţii demne de criticat din acest punct de ve­dere, pe care le-am întîlnit în călătoriile mele pe teren. Ast­fel, încercînd să fixez o întîl­­nire cu un brigadier, acesta îmi spunea să fiu la sediul coope­rativei agricole „cam pe­ la apu­sul soarelui“ sau „pe înserat". Altădată, interesîndu-mă cînd pleacă un camion la oraş, mi s-a spus : „să fiţi acolo în cursul dimineţii". Bineînţeles că asemenea termene impreci­se înseamnă, cum lesne își poa- VASILE NICOROVICI (Continuare in pag. a 2-a) V Anul acesta am obţinut o recoltă bună de porumb. Adâpostirea ei în silo­zuri şi раМе este acum sarcina la ordinea zilei Ce pretinde producţia, ce oferă cercetarea Masă rotundă la I.C.C.S.—Braşov Subliniind necesitatea ca cerceta­rea ştiinţifică să fie puternic anco­rată în problemele actuale ale pro­ducţiei, documentele Congresului al X-lea al partidului precizează că pentru azi, pentru rezolvarea pro­blemelor stringente pe care le ridi­că producţia, şi nu pentru un viitor prea îndepărtat, trebuie chel­tuite resursele umane şi ma­teriale din domeniul cercetării. Nu­mai astfel oamenii de ştiinţă vor avea satisfacţia că au pus umărul la desăvîrşirea construcţiei socialis­te, la construirea societăţii comu­niste de mîine. In acest context, se pune între­barea dacă activitatea Institutului de cercetări pentru cultura cartofului şi sfeclei de zahăr — Braşov se înca­drează pe linia acestor coordonate. Pentru a primi un răspuns la aceas­tă problemă de importanţă majoră, redacţia ziarului nostru a organizat de curînd o „masă rotundă" cu par­ticiparea unor cercetători şi specia­lişti ai I.C.C.S. — Braşov, ai direc­ţiei agricole şi ai uniunii judeţene cooperatiste. In cele ce urmează ne rezumăm la cîteva din răspunsurile cele mai semnificative primite la ur­mătoarele întrebări : 1) In jurul căror probleme este axată tematica şi activitatea insti­tutului ? 2) Şi-a asigurat institutul colabo­rarea unor specialişti care lucrează nemijlocit în unităţile agricole de stat şi cooperatiste? 3) Cum se face simţită prezenţa cercetătorilor în viaţa şi activitatea cooperativelor din judeţ ? .4) Ce probleme ridică cercetarea ştiinţifică aplicată în cultura carto­fului şi a sfeclei de zahăr? Dr. ing. IOAN POPOVICI, direc­torul I.C.C.S. — Braşov : 1) Tematica abordată de institu­tul nostru este rezultatul propune­rilor primite din partea specialiş­tilor din cooperative şi I.A.S.-uri, ca şi a problemelor depistate de cer­cetători în contact nemijlocit cu producţia. Iată un exemplu : stabi­lirea măsurilor optime pentru cul­tivarea cartofului în cooperativele din județul Harghita și pentru com­baterea nematozilor, un dăunător frecvent întîlnit în judeţ. Această tem­ă ne-a fost propusă spre cerce-TRAIAN DUMITRESCU (Continuare în pag. a 3-a) Sala de comandă a centralei electrice de termoficare din Craiova. Totul modern, automat, contemporan. Prin­­tr-o simplă apăsare pe buton, de aici porneşte „canicula" atît de prielnică maturizării tomatelor în complexul de sere de la Işalniţa Controlul preventiv­­pază bună a avuţiei obşteşti POMPILIU GRUBISCHI şef de secţie la Uniunea Ninienale a Cooperativelor Agricole de Producţie De buna exercita­re a controlului fi­nanciar preventiv şi sporirea substanţială a rolului şi contri­buţiei acestuia la u­­tilizarea cu maximum de eficienţă a mij­loacelor materiale şi băneşti, la întărirea ordinii şi disciplinei, depinde în mare mă­sură continua conso­lidare economică, or­ganizatorică şi fi­nanciară a coopera­tivelor agricole. De aceea, organizarea şi funcţionarea contro­lului preventiv co­respunzător stadiu­lui de dezvoltare la care au ajuns coope­rativele agricole şi condiţiilor concrete în care îşi desfăşoa­ră fiecare activita­tea este o problemă majoră, de mare ac­tualitate. Este edificator fap­tul că în primele trei trimestre, foarte mul­te cooperative a­­gricole şi aproape toate uniunile jude­ţene au dat o atenţie deosebită controlu­lui preventiv. Pot fi citate în acest sens cooperativele din Cîmpulung, Boteni, Stîlpeni, Colibaşi, Al­­bota, Drăganu, To­­poloveni, Suseni, Si­­lişteni, Teiu din ju­deţul Argeş, Ilteu, Neudorf, Mailat, Si­­cula, Şag din judeţul Arad şi multe altele din celelalte jude­ţe, în care s-a în­ţeles că eficienţa con­trolului preventiv este determinată de felul în care este organizat. Pe alocuri, însă, organizarea con­trolului preventiv nu a fost bine rezolvată de conducerea coo­perativelor. Deşi controlul pre­ventiv se exercită în general bine, sînt ca­zuri cînd operaţiunile şi actele de cheltuieli nu sunt analizate, vi­zate şi aprobate cu atenţie, nu se iau totdeauna măsuri de preîntîmpinare a e­­ventualelor neajun­suri. Astfel s-a pu­tut ajunge la situaţii ca aceea de la coope­rativa agricolă Va­lea Chioarului, jude­ţul Maramureş, unde s-a achitat suma de 29 155 lei pentru can­titatea de 30 mc de cherestea pe care (Continuare în pag. a 3-a) De ce am ales ora 23...? Nu e de loc greu de răspuns. Ca la ori­ce altă oră, sunt săteni care au nevoie de medicul uman sau ve­terinar, de moaşa comunală, de... Cîteva nopţi am fost cetăţean al unor comune din judeţul Ilfov. Dar, pentru început, să redăm un dialog care are loc în fiecare dimineaţă fie în personalul de Iaşi, fie în autobuzul de Slobozia Moara sau în acceleratul de Con­stanţa. In compartimentul vago­nului e un singur om. II întrebi : „Mai e un loc liber ?“ Omul se uită la tine, te priveşte ca pe un căzut din altă planetă şi îţi ex­plică : „E ocupat de don’ doctor, doamna farmacistă, profesorul x, gestionarul y“ şi continuă pină ocupă tot compartimentul. Cine e don’ doctor, doamna profesoară, domnul gestionar etc ? Simplu. Navetişti. E, totuşi, o problemă cu aceşti oameni. Ii întîlneşti la ora 4 în staţia autobuzului aştep­­tînd prima cursă, îi vezi aler­­gînd, cu sufletul, la gură, pe pe­roanele Gării de Nord, îi vezi apoi mărşăluind 3—4 kilometri spre satul unde lucrează. Incit uneori te apucă mila de ei. Să revenim la subiect. Am fost, deci, cetăţean al unor comune din judeţul Ilfov, dar nu un cetăţean obişnuit, ci unul căruia i se „în­tîmplă" toate necazurile posibi­le. Iată-mă, deci, în comuna Slo­bozia Moara. Să admitem că, așa din senin, la ora 23, am căpătat o nevralgie, care poate fi tratată — nimic mai simplu — cu cîteva piramidoane și un antinevralgic. In comună există farmacie, dar nu și... farmacist. El are program fix : 7—13, iar de trei ori pe săp­­tămînă de la 13 la 17. Şi dacă ai ghinionul să vrei piramidoane cînd farmacistul e liber, eşti li­ber să ţipi de dureri de măsele pînă a doua zi la 7, cînd se des­chide farmacia. Poate ar fi fost bine şi aşa, dar după noaptea cînd am fost cetăţean al comunei Slobozia Moara, farmacistul nu a venit nici la 7, nici la 7,30, nici... nu mai ştiu, că am plecat spre alt sat, în căutarea unui pirami­­don. Să admitem că în aceeaşi noap­te o femeie trebuia să nască. Aici, problema se complică : fe­meile trebuie să facă acest lucru numai între orele 7,30—16,00. Dacă vreuna se încumetă să nu respecte programul trebuie — dacă poate — să se repeadă pînă în comuna Brezoaiele, unde e­­xistă moaşă comunală, care, de fapt, nu există, pentru că are do­miciliul în Bucureşti. Şi atunci ? Face apel la o ocazie spre Răcari sau Tărtăşești. Sau... Dar să nu mai lungim vorba. Cel mai bine e să nu nască la Slobozia Moara, noaptea la ora 23... La Brezoaiele afli că la dis­pensar sînt doi medici. Nu toată ziua, ci pînă la „cursa" de Bucu­rești. Noaptea rămîne în sat doar un... felcer. Am crezut că asemenea lucruri se petrec doar la Slobozia Moara. Peste alte 24 de ore am fost ce­tăţean al comunei Fierbinţi. Aici există şi un spital cu 5 medici. Numai că noaptea — la ora 23 — nu găseşti decit unul singur. Dacă e nevoie de o intervenţie chirur-­ GH. NEAGU (Continuare in pag. a 2-a) SLOBOZI A MOARA ORA 23 POVESTE CU STRÏMBÂ-LEMNE Lui Alexandru Hulu­­ban şcoala nu-i prea plă­cea, aşa că a „legat-o de gard“ încă din primele clase. Nu i-a plăcut nici satul — Aşchileul Mic din judeţul Cluj — unde s-a născut şi a copilărit, aşa că a plecat hai-hui prin ţară. Părinţii lui, Ion şi Ma­­ria Huluban, n-au izbutit să-i înfrîneze pornirile care erau în flagrantă contradicţie cu etica sănă­toasă a tinerilor săteni. L-au sfătuit — şi cu bi­nele şi cu răul — să se ţină de şcoală, să înveţe o meserie, să-şi facă un rost în viaţă. N-a luat în seamă îndrumările. — Eu plec şi o să mă întorc cînd o să fiu „ci­neva" ! Şi a plecat. De cîţiva ani nimeni din sat nu m­ai ştia de soarta lui. Auzise­ră părinţii lui că ar fi la întreprinderea de pielă­rie şi încălţăminte „Clu­jeana". L-au căutat acolo. Intr-adevăr, fusese pe a­­colo, a lucrat citva timp, dar, neplăcîndu-i munca, a dat bir cu fugiţii. — Unde o fi Alexandru Huluban ? Nimeni nu pu­tea să răspundă la aceas­tă întrebare. Consătenii lui ştiau că de curînd îm­plinise 19 ani. Ceilalţi ti­neri, de seama lui, se află acum la licee, la şcoli pro­fesionale, muncesc in în­treprinderi sau pe ogoa­rele cooperativei agrico­le din sat. El nu-i nică­ieri. Unde-o fi ? L-am rugat pe Strîm­­bă-lemne să-l caute şi, cu ajutorul prietenilor săi năzdrăvani, să-i dea de urmă. Şi l-a găsit. Ale­xandru Huluban a ajuns... zebră. Poartă „costum“ vărgat şi e bine păzit. Se apucase de hoţii. A um­blat prin­ Cluj, Constanţa şi Bucureşti. A făcut o „vizită" şi în satul de baş­tină, venit noaptea, pe furiş. A spart uşa de la bufetul cooperativei de consum şi a furat 2827 lei Acestea, sunt informaţii­le referitoare la tînărul Alexandru Huluban. La 19 ani e la închisoare. Ti­nerii de seama lui învaţă, muncesc şi işi făuresc un rost în viaţă... Iar el a a­­juns „zebră". Mai mare ruşinea ! D. TARNAUCEANU Unul care s.a făcut... „zebră 99 Actualitatea politică Răspunsuri limpezi, la întrebări limpezi „O mare importanţă pentru asi­gurarea păcii şi colaborării în lume are afirmarea in relaţiile dintre sta­te a principiilor suveranităţii şi independenţei naţionale, neameste­cului în treburile interne, respec­tarea dreptului fiecărui popor de a-şi hotărî dezvoltarea conform propriei sale voinţe". Aserţiunea de mai sus sublinia­ză, concis şi clar, una din con­diţiile fundamentale ale creării, în lumea contemporană, a unui cli­mat de destindere, de încredere reciprocă, de cooperare fructuoasă a tuturor statelor, indiferent de o­­rînduirea lor politică și de stat, in­diferent de mărimea lor. Constitu­ie punctul de plecare fundamental al politicii externe a României, a raporturilor sale cu statele socia­liste, cu toate țările lumii, politi­că externă ale cărei trăsături de­finitorii, în raport de problemati­ca vastă cu care se confruntă as­tăzi omenirea, au fost limpede ex­puse în interviul acordat de tova­răşul Nicolae Ceauşescu, redacto­rului şef al revistei iugoslave Ko­­munist, organ al Uniunii Comuniş­tilor din Iugoslavia, tov. Gavra Altman, întrebările redactorului şef al revistei citate au îmbrăţişat o gamă largă de probleme: situaţia internaţională, respectiv instabili­­tatea ca fenomen acut al relaţii­lor politice în lume, cauzele aces­tei instabilităţi şi căile înlăturării ei ; principiile pe care ar trebui să se bazeze relaţiile dintre ţările so­cialiste ; securitatea europeană şi sugestiile României privind întru­nirea conferinţei europene pentru securitate ; principiile şi modalită­ţile în care ar trebui să se dezvol­te relaţiile economice, comerciale N. POPESCU-BOGDĂNEȘTI (Continuare în pag. a 4-a) IN PAG. A 4-A Citiţi rubrica noastră de

Next