Satul Socialist, decembrie 1969 (Anul 1, nr. 182-207)
1969-12-02 / nr. 182
PAGINA 2 De vorbă cu cititorii Un grup de mecanizatori de la T.M.A. Miroşi, judeţul Argeş . In planul de învăţământ al şcolilor profesionale de mecanizatori, sunt prevăzute, ca obiecte de studiu, conducerea şi regulile de circulaţie. Şcoala profesională este obligată să întocmească, pentru fiecare absolvent, dosare şi să organizeze prezentarea acestora la examenul de rutierist, la Inspectoratul judeţean de miliţie. Cei care nu reuşesc la acest examen, nu primesc carnetul de rutierist şi după repartizarea lor în producţie urmează să lucreze numai ca mecanici agricoli, întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii nu au posibilitatea să organizeze cursuri de pregătire a rutieriştilor în vederea prezentării lor pentru examen la Inspectoratul judeţean de miliţie. Aşadar, pentru a putea obţine carnet de rutierist, adresaţi-vă Inspectoratului judeţean de miliţie — serviciul circulaţiei. Maria Irimia, comuna Munar — Secusigiu, judeţul Arad , Hotărîrea nr. 1735 din 13 august 1968, pentru aplicarea Legii nr. 911968, privind: dezvoltarea construcţii de locuinţe, vînzarea de locuine din fondul de stat către populație și construirea de case proprietate personală se aplică oricărei persoane. Suprafeţele de terenuri ce vor fi atribuite pentru construirea de locuințe proprietate personală sunt cele indicate în anexa nr. 1 la Hotărîre variind, după caz, între 150 m și 250 m. p. Potrivit prevederilor art. 11 din aceeași Hotărîre, taxa anuală pentru terenurile atribuite în folosință definitivă este de 1 leulm.p. si se plătește de la data predării locuinței către beneficiar. Aspect de la ora de „Ridicări topometrice” a liceului agricol din Sibiu. Aparatura modernă îi introduce pe cursanți în frumusețea viitoarei profesii Frumuseţea melodică, graţia şi armonia costumului, ritmul lui deosebit, au făcut din Dansul fetelor din Căpîlna o piesă înscrisă în repertoriul multor formaţii artistice. In fotografie fetele din Căpîlna prezentând cunoscutul lor dans, într-un spectacol dat la căminul cultural din comună ® @ ф © © em Prestările de servicii pe drumul dintre proiect şi realizare ■ în Directivele Congresului al X-lea al partidului nostru s-au prevăzut sarcini importante în ce priveşte deservirea populaţiei săteşti de către unităţile cooperaţiei de consum. Ne aflăm acum, aproape de finele anului, cînd se apropie şi bilanţul îndeplinirii sarcinilor de plan. Nu trebuie să ne adăpostim însă în spatele indicatorilor, care pe judeţ arată realizări şi depăşiri. Consider că datoria noastră, a conducerii Uniunii judeţene a cooperativelor de consum Brăila, este să pătrundem adînc în miezul problemelor acestui important sector şi să ne concentrăm eforturile în viitor pentru înlăturarea carenţelor care frînează realizările şi lipsesc în acelaşi timp populaţia de serviciile ce îi sînt necesare. Baza materială a acestui sector, începînd cu anul 1967, s-a dezvoltat de la 127 secţii prestatoare de servicii la aproape 400, cu un număr de 23 profile. Avem în judeţ 66 croitorii, 24 cojocării, 37 cizmării, 58 frizerii, boiangerii, ateliere foto, sifonării, tîmplării, tinichigerii şi altele. De ce însă asemenea preocupări se vădesc numai în comunele cu o mare afluenţă a populaţiei şi cu numeroşi salariaţi, cum sunt la cooperativele: Viziru, Berteşti, Crăcile, Ianca, Măxineni, Tufeşti, în timp ce în alte aşezări populaţia este nevoită să parcurgă distanţe lungi pentru croitor sau pentru frizer ? Cooperativele de consum, după cum se ştie, sunt obligate să organizeze cele 3 profile de bază : croitorie, cizmărie, frizerie. Din păcate aceste lipsuri se resimt tocmai în unele aşezări mari, cum ar fi comuna Bărăganul. S-a stat de vorbă de mai multe ori cu preşedintele cooperativei, Milea Ghelase, i s-a acordat îndrumare şi ajutor, dar pînă acum a fost zadarnic. în raza cooperativei nu există nici azi o croitorie pentru confecţii de femei şi bărbaţi, nu există un atelier de tîmplărie. La Uniune am primit numeroase cereri şi sesizări din partea cetăţenilor, pentru înfiinţarea acestor secţii. Populaţia din comuna Grădiştea, unde preşedinte de cooperativă este tov. Ion Galer, are nevoie de un atelier de coafură, de tinichigerie şi de croitorie. Aceleaşi nevoi le sesizează şi populaţia comunei Măraşu, aşezare din Insula Mare a Brăilei, de unde, pentru a ajunge la frizer, la cismar sau la croitor, cetăţenii parcurg drumul pe apă la Brăila, cîte o zi întreagă dus şi întors. Oare aceste lucruri nu le vede şi nu le resimte şi Marin Ivănescu, preşedintele cooperativei de consum Măraşu ? Nevoie de cizmărie şi croitorie au şi cetăţenii din comuna Scorţaru Nou, preşedinte al cooperaţiei de consum fiind S. Burcuş, care parcă „n-aude şi nu vede“, vorba proverbului. Dar dacă unii preşedinţi de cooperative cum sunt cele enumerate mai sus nu au dovedit preocupare pentru transpunerea în viaţă a Directivelor partidului, în alte comune secţiile prestatoare de servicii sunt grupate în general numai la centrul comunei. Din satele aparţinătoare şi pînă la aceste unităţi situate central este, în cele mai dese situaţii, cale lungă. Putem vorbi despre satul M. Kogălniceanu care aparţine de cooperativa Rîmnicelu, satele Custuroi şi Barca aparţinătoare de cooperativa Racoviţa, Pribeagu şi Colţea, aparţinînd de Roşiori, Sihleanu şi Gurguieţi de cooperativa Scorţaru Nou şi multe altele. Aceste sate au o populaţie numeroasă, dar pentru ele nu s-a înfiinţat decît ici, colo cîte o secţiedouă, cu toate că în satele respective se găsesc şi meseriaşi şi condiţii pentru înfiinţarea de ateliere. Lipsurile semnalate se datoresc în primul rînd preşedinţilor şi şefilor contabili ai cooperativelor care nu respectă nu numai indicaţiile U.J.C.C., dar nici chiar propriile lor angajamente. Aşa cum subliniam la început, nu căutăm să ne amăgim cu partea succeselor ; din analiza ce am făcut-o în Comitetul executiv al uniunii noastre am tras concluzii şi am elaborat unele măsuri menite să conducă la îndreptarea lucrurilor. Se cere întărită disciplina în muncă şi răspunderea tuturor salariaţilor din serviciul de prestare din cadrul U.J.C.C., care săptămînal vor prezenta de acum încolo rapoarte de activitate cu privire la unităţile care au fost sau urmează să fie înfiinţate, conform unui plan general, în care se acordă atenţie mai ales deservirii în satele componente. De asemenea, membrii comitetului executiv răspund acum pe grupe de comune şi de problemele modernizării şi diversificării reţelei de prestări servicii. Am luat măsuri totodată să nu se mai repete în viitor stagnări şi goluri în producţia unor unităţi din cauza proastei aprovizionări cu materiale, U.J.C.C. Brăila a luat, de asemenea, măsuri urgente pentru întărirea disciplinei financiare în aceste unităţi, introducerea bonificaţiei lucrului şi în general respectarea regulilor de comerţ, în atenţia uniunii noastre a stat şi va sta şi în viitor sarcina dezvoltării bazei materiale a sectorului de prestări servicii. Numai în anul acesta unităţile din judeţul Brăila au fost dotate cu 6 maşini universale de tîmplărie, 4 maşini de tăiat lemne, 35 apărate cu ustensilele respective pentru coafuri şi frizerii, 6 maşini pentru umplut sifoane şi o gamă mare de piese şi accesorii necesare funcţionării maşinilor şi utilajelor existente. Concomitent, unităţile au fost dotate cu mobilier modern şi construcţii corespunzătoare, cum sunt la: însurăţei, Măxineni, Ulmu, Jirlău, Viziru, Valea Cînepii, Stăncuţa şi altele. Conducerile cooperativelor de consum din judeţul nostru au deci datoria să mobilizeze toate forţele şi resursele materiale pentru ca în lunile ce urmează, tot mai multe unităţi de prestări servicii să fie prezente în viaţa satelor. VASILE COSTACHE vicepreşedinte al U.J.C.C. Brăila in județul Brăila © © @® © Ф Ф ® 0 Din aula universităţii (Urmare din pag. 1) — Sunt dator cu o explicaţie. Maria Onilă e medic veterinar, dar i s-a cerut să profeseze la Şag ca inginer zootehnist, unde n-au specialist în această funcţie de mai mulţi ani. Desigur că-i vine greu în altă funcţie, fie ea înrudită, dar Onilă e comunistă, nu e omul care să se dea în lături de la greutăţi... îmi scrie că e fericită, că a dat peste oameni buni, de nădejde, mai ales brigadierii, că e iubită în comună. Despre ce-a făcut ea în primele două săptămîni de activitate nu suflă însă nici un singur cuvinţel. E o femeie modestă, aşa cum stă bine fiecărui om care se respectă... N-a scris nimic despre ea, dar eu ştiu totul. Chiar ieri am fost la Şag. Am stat de vorbă cu toţi acolo, fără ca ea să ştie. Voiam să ştiu cum se descurcă la marele şi dificilul examen al practicii şefa de promoţie a facultăţii. Mai era şi altceva... Dar despre acest altceva mai tîrziu... Ce să vă spun, a întrecut toate aşteptările. Le-a cucerit inima la toţi. Şi ştiţi cum ? Să vă povestesc : abia venită în unitate este pusă în faţa unei probleme grele. Muriseră cîteva păpăsări şi erau ameninţate toate celelalte. Moara de furaje combinate de la Pecica intrase în renovare, iar în cooperativă furajele combinate pentru orătănii se isprăviseră... Dacă nu se acţiona prompt şi hotărît pierea tot păsăretul. Pentru Maria Onilă acesta era un moment de verificare, de cumpănă. Nu era vorba numai de păsări, ci şi de prestigiul ei, ca specialist, în faţa satului, în care abia venise. Nu-şi pierdu capul. Acţionă cu calm. Trimise la moara cooperativei porumb, orz, ovăz, mazăre furajeră. Vreo mie de kilograme. Mai greu era cu făina de carne. Dar ce nu face omul cînd vrea ? Alergă într-un suflet la abatorul din Arad, de unde, cum-necum, obţinu 200 kg. făină de carne. Reîntoarsă acasă, amestecă uruiala cu făina şi prepară astfel furajele combinate de care era atîta nevoie... Aşa au fost salvate păsările la Şag ! In scurtul răstimp de două săptămîni a trecut la completarea bazei furajere ; a înjghebat un mic laborator şi o bibliotecă de specialitate ; a iniţiat cîteva acţiuni profilactice şi a pus pe baze ştiinţifice reproducţia şi însămînţările artificiale la taurine. Satul însă l-a cîştigat cu salvarea păsăretului ! Părea că povestirea s-a terminat. Îmi stăruia însă în minte acel „altceva", de care pomenise și de care acum părea că uitase... l-am reamintit. — Acel altceva este un lucru intr-un fel trist, dar altminteri cu o semnificație aparte, simbolică, atestînd în mic, tot ce înseamnă viața nouă, socialistă... Printr-o întîmplare tragică, Maria Onilă s-a trezit într-un oraş străin, la numai 12 ani, orfană, fără amindoi părinţii, fără rubedenii, fără cunoscuţi. Aceasta se întîmpla, însă, spre fericirea copilei, în orînduirea noastră socialistă, unde toate încleştările, toate eforturile sunt îndreptate spre fericirea şi bunăstarea omului. In locul părinţilor pierduţi, Onilă a primit milioane de părinţi, poporul întreg. Această din urmă imagine nu-mi aparţine. Sunt chiar cuvintele ei, rostite la adunarea în care am primit-o, în facultate, membră de partid. Maria Onilă are acum tot ce şi-ar putea dori o tînără. Un cămin, o familie, un copil, un titlu de medic, o muncă de răspundere, prin care caută să restituie societăţii o părticică din tot ce-a primit de la ea... Ce i-ar mai fi rămas reporterului, decît să consemneze fidel această convorbire, despre primii paşi în meserie ai tinerei specialiste, despre decanul facultăţii ei care nu-i uită niciodată pe studenţii săi, despre orfana căreia societatea i-a smuls restriştea din suflet, i-a făurit un destin plin de împliniri ?... iik!ADUNATE DE PRIN SATE ! O BUNICA N-A CĂZUT DIN POD Gh. Buleu din comuna Tătaruşi, judeţul Iaşi, a comis o crimă oribilă. Şi-a bătut mama, în vîrstă de 85 de ani, pînă cînd aceasta a decedat. Criminalul şi-a obligat copiii să declare la organele de cercetare că „bunica a căzut din pod". Copiii au declarat însă: „Bunica n-a căzut din pod. A bătut-o tata . UN FHICIDER GIGANT După cum ne semnalează colaboratorul nostru H. M. Mahu, în comuna LuncaCorbului din judeţul Argeş există un frigider... uriaş. E amplasat în centrul comunei şi e denumit „Cabinetul stomatologic al circumscripţiei sanitare comunale". In prima încăpere a frigiderului, denumită „sala de aşteptare" termometrul a înregistrat zilele acestea minus trei grade. Şi în cealaltă încăpere — sala de consultaţii — temperatura este cea dată de natură. Rezultatul ? Pacienţii dîrdîie nu numai de cleştele dentistului, dar și de frig. In acest fel se obser-' vă mai bine cariile danturii. Nu s-au descoperit însă cariile celor ce trebuiau să zidească sobele încă din septembrie. E nevoie de o temperatură mai scăzută ? Să aşteptăm minus 30 de grade ?: © CALOMNIA ARE PICIOARE SCURTE Tudor Mindilică din comuna Ulmeni, judeţul Dîmboviţa, element descompus moral, aflat mereu sub influenţa alcoolului a intrat de nenumărate ori în conflic cu locuitorii comunei, obligaţi să suporte comportările sale asociate. De curînd însă, cînd Tudor Mindilică a încercat să defăimeze diverse aspecte ale vieţii satului, să-şi calomnieze consătenii, oamenii nu au mai răbdat. Demascat, chemat în faţa tribunalului, calomniatorul şi-a primit pedeapsa meritată : 4 ani închisoare corecţională. Aceeaşi pedeapsă — pentru aceleaşi fapte — a primit-o şi Nicolae St. Dogaru din comuna Picior de Munte, judeţul Dîmboviţa. Legile statului nostru sunt neîngăduitoare cu cei care calomniază şi defăimează. SATUL SOCIALIST Magazinul de artizanat din Timișoara oferă cumpărătorilor frumoase obiecte cu motive populare * ci Nr. 182 - Marți 2 decembrie Marţi 2 decembrie SOARELE răsare la ora 7 şi 33 de minute. Apune la ora 16 şi 37 de minute. Luna apune la ora 12 şi 58 de minute. De la începutul anului au trecut 336 de zile. Pînă la sfîrşitul anului au rămas 29 de zile. STAREA VREMII I Timpul probabil pentru 2 decembrie , vreme umedă, mai ales în jumătatea de sud-est a ţării, unde cerul va fi acoperit şi vor cădea precipitaţii temporare sub formă de ploaie, lapoviţă şi ninsoare. în rest, cerul va fi schimbător şi vor cădea precipitaţii izolate. Vint potrivit. Temperatura în scădere uşoară. Minimele vor fi cuprinse între —5 şi 3 grade, iar maximele între 0 şi 8 grade. Timpul probabil pentru 3, 4, şi 6 decembrie , vreme închisă la începutul intervalului, apoi în ameliorare treptată. Cer variabil. Vor cădea ploi temporare transformate pe alocuri în lapoviţă şi ninsoare. Vînt potrivit. Temperatura în scădere uşoară. Minimele vor fi cuprinse între6 și 4 grade, iar maximele între 0 și 10 grade. M£DAL)^ CEZAR PETRESCU Se împlinesc 7 ani de la moartea prozatorului român Cezar Petrescu. S-a afirmat mai ales ca ziarist, nuvelist și romancier. Cele peste 50 de volume pe care le-a scris sînt concepute într-o manieră balzaciană, ca o ,cronică românească a veacului al XX-lea". Din suita de romane pe care le-a creat, cele mai importante sînt : întunecate, romanul războiului imperialist din 1916—1918 și a epocii postbelice pînă în 1925, precum și Aurul negru, roman al petroului, al invaziei capitalului străin în România. Un loc deosebit în creaţia lui Cezar Petrescu îl ocupă romanele Calea Victoriei şi Apostol, care prezintă situaţia intelectualului în vechea societate, precum şi ciclul „1907", care evocă răscoalele ţărăneşti de la începutul secolului. Romanul Oameni de ieri, oameni de azi, oameni de mîine, scris în 1955, dezvăluie, cu o înţelegere matură a fenomenelor sociale, caracterul odios al războiului şi drumul ascendent al ţărănimii române în anii de după Eliberare. RADIO ŞI TELEVIZIUNE Miercuri 3 decembrie RADIO PROGRAMUL I. — 6.05—9.30 Muzică şi actualităţi. 10.05 Muzică populară. 10.30 Vreau să ştiu (emisiune de ştiinţă şi tehnică pentru şcolari). 11.05 Nume dragi — muzică uşoară. 11.45 Sfatul medicului. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.25 Ştiinţa la zi. 12.30 întîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.22 Mic magazin muzical. 14.20 Muzică uşoară. 14.30 Transmisia reprizei a doua a meciurilor de fotbal : U. Craiova — Steaua şi Rapid — Petrolul. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.20 Orchestra de muzică populară din comuna Bolintinul din Deal. 17.05 Antena tineretului. Studioul elevilor. 17.30 Orchestra de muzică populară a Radioteleviziunii. 18.30 O melodie pe adresa dumneavoastră. 19.00 Gazeta radio. 20.10 Cîntă Lucreţia Ciobanu. 29.20 Eminesciana. 20.25 Zece melodii preferate. 21.20 O melodie, trei interpreţi. 21.35 Recitalul serii — Enrico Macias. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 22.30 Pentru magnetofonul dv. PROGRAMUL II. 27.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 7.10 Program muzical de dimineaţă. 8.10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri). 9.00 Muzică populară. 11.00 Nestemate ale folclorului nostru. 13.30 Unda veselă. 14.03 Solişti şi orchestre de muzică populară. 14.30 Muzică uşoară de Elly Roman şi Sile Dinicu. 14.55 Ştiinţa la zi 15.30 Cîntece distractive. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.55 Sfatul medicului. 17.00 Melodii care străbat lumea. 17.35 Teatru radiofonic — serial — COSMA — de Panait Istrati — (Seria a IlI-a) Răzbunarea haiducului. TELEVIZIUNE 18.00 Studioul pionierilor. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 Intermezzo muzical. 19.30 Anchete sociale. Succesul este o şansă ? 20.00 Tele cinemateca. Micul lord. 21.40 Reflector Telefoileton cotidian. 21.50 Salonul literar al T.V. Editurile faţă-n faţă cu actualitatea literară. Amfitrion Adrian Păunescu. 22.30 Telejurnalul de noapte. 22.45 Interpreţi de muzică uşoară. Anca Agemolu şi Aurelian Andreescu. 23.05 închiderea emisiunii. ШИА (Urmare din pag. I) ştiinţifică, toată strălucirea de gînd şi aurul de experienţă de care e capabilă marea armată a lucrătorilor pămîntului din România , să le cumuleze şi, prin aportul celor mai buni dintre noi, să le decanteze, să le redea ca sămînţă bună şi forţă de dezvoltare continuă a agriculturii socialiste de pe întregul cuprins al ţării. Acestea nu sînt metafore. Sînt speranţe pe care ni le punem în noul for. — Subscriu ideii tale. N-ai făcut altceva decît să afirmi, într-o coloratură mai personală, ceea ce Directivele Congresului al X-lea şi indicaţiile conducerii partidului cer, în esenţă, Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice. Vorbeai de sugestiile de jos în sus; sînt gata să ascult cîteva dintre ele. — Nişte gînduri care ar putea, eventual, să intereseze. Avem nevoie, în perspectivă timpului, de o monografie completă a Bărăganului, acest continent al Soarelui (mai cu seamă că grînarul ţării intră acum într-o zodie cu totul nouă, devine — prin irigare — marea noastră ecuaţie cu infinite necunoscute; chestiunea este, vei fi de acord, de competenţă academică). Sugerez, apoi, un studiu ştiinţific de mare actualitate , căile creşterii şeptelului şi ale îmbunătăţirii producţiei în acest sector. Istoria ultimului sfert de secol de agricultură e aşteptată să fie scrisă, de astă-dată pe hîrtie sub forma unor sinteze monografice, consemnînd etapele, noile habitudini ţărăneşti, cauze şi efecte, tendinţe noi, perspective. Dicţionarul soiurilor autohtone (seminţe, plante, fructe) ar merita să apară; ar fi o prestigioasă carte de vizită a României în lumea agricolă contemporană. Şi mai sunt. — Vede-te-aş academician, Luca Pont — Să lăsăm gluma. Oricum, un harnic soldat al noii Academii voi fi. Te asigur. Scînteia neglijenţei pîrjoleşte! Foc, săriţi, arde ! Aceste trei cuvinte auzite în plină zi, ori în miez de noapte, te înspăimîntă, îţi încrîncenează pielea. Şi oamenii, toţi ca unul, sar cu ce au la îndemină pentru a stinge pălălaiele pîrjolitoare ale incendiului. Numai că nu de puţine ori eforturile celor care cu mic cu mare pornesc să lupte cu jucăuşele şi înşelătoarele limbi de foc, nu mai ajută prea mult. Şi aceasta, fie pentru că focul e prea puternic, izbucnind din cauze neştiute şi nesemnalate atunci şi imediat, fie că prea tîrziu vine intervenţia lor. Aceste cîteva consideraţiuni ne-au fost prilejuite de o convorbire purtată de curînd cu tovarăşul locotenent colonel Alexandru Rus, din Comandamentul pompierilor — Bucureşti. Discutînd cîteva cazuri (asupra cărora vom reveni, explicitînd) de incendii apărute în ultima vreme, ni se menţiona : „Indiscutabil că marea majoritate a formaţiunilor P.C.I. organizate în mediul rural se străduiesc şi prin eforturisusţinute asigură respectarea normativelor în vigoare pentru prevenirea apariţiei incendiilor. Cu toate acestea, din cînd în cînd, sîntem nevoiţi să consemnăm, să cercetăm şi să elucidăm cazuri în care pierderile de materiale şi de vieţi omeneşti se datoresc în principal unor aşa-zise mici neglijenţe, de la care pornesc marile incendii". Citeva exemple vor fi — sperăm — semnale de alarmă, pentru oamenii satelor. La începutul lunii noiembrie, în plină zi, la depozitul de furaje al cooperativei agricole de producţie Cărbuneşti, din satul Ştefăneşti, judeţul Ilfov, a izbucnit un incendiu care a adus pagube de aproape 50 000 de lei. Tot în această lună s-au mai înregistrat incendii în cîteva gospodării cetăţeneşti, soldate cu pagube materiale deloc neglijabile. Cauzele : jocul cu focul al copiilor nesupravegheaţi, neglijenţa fumătorilor care-şi aruncă la întîmplare ţigările, coşuri de fum defecte etc. Astfel, incendiul izbucnit la o gospodărie cetăţenească din satul Ştefăneşti, comuna Ileana, judeţul Ilfov, a distrus 36 000 kg coceni de porumb, 3 500 kg beţe de floarea-soarelui şi cca. 1 000 kg coceni ştiuleţi de porumb. Un alt incendiu a mistuit în satul Găgeşti, comuna Baloteşti, judeţul Vrancea, trei case şi trei grajduri (proprietari Moise Constantin, Roşioru Paraschiva şi Cocoş Postolache). La cooperativa agricolă de producţie din Tălpici, comuna Ghidigeni, judeţul Galaţi, focul care a cuprins un depozit de furaje a distrus peste 20 tone paie de mazăre. Cercetînd cauzele acestor incendii s-a constatat, în mare parte, nerespectarea unor elementare reguli preventive, dintre care amintim : folosirea focului deschis pentru încălzit, gătit şi iluminat în incinta şi în preajma depozitelor de furaje, in grajduri etc. ; folosirea sobelor şi a coşurilor de evacuare a fumului, defecte , instalaţii electrice improvizate ; aruncarea cenuşei cu jeratic în apropierea depozitelor de furaje, fără ca aceasta să fie stinsă ; nedotarea bazelor furajere şi a grajdurilor de animale cu mijloacele necesare pentru stingere în caz de incendiu , etc., etc. Vom aminti că aceste nereguli au fost găsite în cooperativele agricole de producţie din Ciocadia, Berleşti, Scoarţa, Budieni, Bobu, Cruşeţu, Brădiceni, Glogova din judeţul Gorj, în cooperativele agricole din Ştefan cel Mare, Buciumi, Caşin, Bogdăneşti, Dumbrava, Gura Văii, Caiuţi, Sănduleni din judeţul Bacău, în cooperativele din Cilibia, Pogoanele din judeţul Buzău ş. a. Şi dacă la prima vedere, sîntem tentaţi să trecem cu vederea „micile neglijenţe" cum le numesc de obicei factorii responsabili surprinşi în neregulă, nu trebuie să uităm că tocmai aceste aşa-zise mărunte neatenţii, pot duce la mari pagube, favorizînd izbucnirea unor incendii. Or, se ştie, pentru a produce şi acumula bunuri, sunt investite forţe materiale şi umane importante. Şi atunci de ce munca noastră să fie expusă flăcărilor mistuitoare ? Pentru ce unele formaţii P.C.I., unele consilii de conducere a cooperativelor agricole de producţie şi unele consilii populare — ca cele din comunele amintite de noi — nu acordă atenţia cuvenită prevenirii izbucnirii incendiilor ? Focul nu mai este o forţă oarbă a naturii. Pentru că astăzi, nu numai că îl stăpînim, dar știm, avem suficiente mijloace de a-l struni. Atunci ? Masa de cooperatori, opinia colectivă nu poate să-și spună cuvîntul? DECEBAL JOCA RAID-ANCHETĂ