Satul Socialist, decembrie 1969 (Anul 1, nr. 182-207)

1969-12-02 / nr. 182

PAGINA 2 De vorbă cu cititorii Un grup de mecanizatori de la T.M.A. Miroşi, judeţul Argeş . In planul de învăţământ al şcolilor profesionale de mecanizatori, sunt prevăzute, ca obiecte de studiu, conducerea şi regulile de circula­ţie. Şcoala profesională este obli­gată să întocmească, pentru fie­care absolvent, dosare şi să orga­nizeze prezentarea acestora la examenul de rutierist, la Inspec­toratul judeţean de miliţie. Cei care nu reuşesc la acest examen, nu primesc carnetul de rutierist şi după repartizarea lor în pro­ducţie urmează să lucreze numai ca mecanici agricoli, întreprinderile pentru mecani­zarea agriculturii nu au posibili­tatea să organizeze cursuri de pregătire a rutieriştilor în vederea prezentării lor pentru examen la Inspectoratul judeţean de miliţie. Aşadar, pentru a putea obţine carnet de rutierist, adresaţi-vă Inspectoratului judeţean de mili­ţie — serviciul circulaţiei. Maria Irimia, comuna Munar — Secusigiu, judeţul Arad , Hotărî­­rea nr. 1735 din 13 august 1968, pentru aplicarea Legii nr. 911968, privind: dezvoltarea construcţii de locuinţe, vînzarea de locuin­e din fondul de stat către populație și construirea de case proprietate personală se aplică oricărei per­soane. Suprafeţele de terenuri ce vor fi atribuite pentru construirea de locuințe proprietate personală sunt cele indicate în anexa nr. 1 la Hotărîre variind, după caz, între 150 m și 250 m. p. Potrivit prevederilor art. 11 din aceeași Hotărîre, taxa anuală pentru tere­nurile atribuite în folosință defi­nitivă este de 1 leulm.p. si se plă­tește de la data predării locuinței către beneficiar. Aspect de la ora de „Ridicări topometrice” a liceului agricol din Sibiu. Aparatura modernă îi introduce pe cursanți în frumusețea viitoarei profesii Frumuseţea melodică, graţia şi armonia costumului, ritmul lui deosebit, au făcut din Dansul fetelor din Căpîlna o piesă înscrisă în repertoriul multor formaţii artistice. In fotografie fetele din Căpîlna prezentând cunoscutul lor dans, într-un spectacol dat la căminul cultural din comună ® @ ф © © e­m Prestările de servicii pe drumul dintre proiect şi realizare ■ în Directivele Congresului al X-lea al partidului nostru s-au prevăzut sarcini importante în ce priveşte deservirea populaţiei să­teşti de către unităţile cooperaţiei de consum. Ne aflăm acum, aproa­pe de finele anului, cînd se apropie şi bilanţul îndeplinirii sarcinilor de plan. Nu trebuie să ne adăpostim însă în spatele indicatorilor, care pe judeţ arată realizări şi depăşiri. Consider că datoria noastră, a con­ducerii Uniunii judeţene a coopera­tivelor de consum Brăila, este să pătrundem adînc în miezul proble­melor acestui important sector şi să ne concentrăm eforturile în viitor pentru înlăturarea carenţelor care frînează realizările şi lipsesc în a­celaşi timp populaţia de serviciile ce îi sînt necesare. Baza materială a acestui sector, începînd cu anul 1967, s-a dezvoltat de la 127 secţii prestatoare de ser­vicii la aproape 400, cu un număr de 23 profile. Avem în judeţ 66 croitorii, 24 cojocării, 37 cizmării, 58 frizerii, boiangerii, ateliere foto, sifonării, tîmplării, tinichigerii şi altele. De ce însă asemenea preocupări se vădesc numai în comunele cu o mare afluenţă a populaţiei şi cu numeroşi salariaţi, cum sunt la coo­perativele: Viziru, Berteşti, Crăcile, Ianca, Măxineni, Tufeşti, în timp ce în alte aşezări populaţia este ne­voită să parcurgă distanţe lungi pentru croitor sau pentru frizer ? Cooperativele de consum, după cum se ştie, sunt obligate să organi­zeze cele 3 profile de bază : croito­rie, cizmărie, frizerie. Din păcate a­­ceste lipsuri se resimt tocmai în u­­nele aşezări mari, cum ar fi comuna Bărăganul. S-a stat de vorbă de mai multe ori cu preşedintele coo­perativei, Milea Ghelase, i s-a a­­cordat îndrumare şi ajutor, dar pînă acum a fost zadarnic. în raza cooperativei nu există nici azi o croitorie pentru confecţii de femei şi bărbaţi, nu există un atelier de tîmplărie. La Uniune am primit numeroase cereri şi sesizări din partea cetăţenilor, pentru înfiinţa­rea acestor secţii. Populaţia din comuna Grădiştea, unde preşedinte de cooperativă este tov. Ion Galer, are nevoie de un a­­telier de coafură, de tinichigerie şi de croitorie. Aceleaşi nevoi le se­sizează şi populaţia comunei Mă­raşu, aşezare din Insula Mare a Brăilei, de unde, pentru a ajunge la frizer, la cismar sau la croitor, cetăţenii parcurg drumul pe apă la Brăila, cîte o zi întreagă dus şi în­tors. Oare aceste lucruri nu le vede şi nu le resimte şi Marin Ivănescu, preşedintele cooperativei de con­sum Măraşu ? Nevoie de cizmărie şi croitorie au şi cetăţenii din co­muna Scorţaru Nou, preşedinte al cooperaţiei de consum fiind S. Bur­­cuş, care parcă „n-aude şi nu vede“, vorba proverbului. Dar dacă unii preşedinţi de coo­perative cum sunt cele enumerate mai sus nu au dovedit preocupare pentru transpunerea în viaţă a Di­rectivelor partidului, în alte co­mune secţiile prestatoare de servi­cii sunt grupate în general numai la centrul comunei. Din satele aparţinătoare şi pînă la aceste unităţi situate central este, în cele mai dese situaţii, cale lungă. Putem vorbi despre satul M. Kogălniceanu care aparţine de cooperativa Rîmnicelu, satele Cus­­turoi şi Barca aparţinătoare de cooperativa Racoviţa, Pribeagu şi Colţea, aparţinînd de Roşiori, Sihleanu şi Gurguieţi de coopera­tiva Scorţaru Nou şi multe altele. Aceste sate au o populaţie nu­meroasă, dar pentru ele nu s-a în­fiinţat decît ici, colo cîte o secţie­­două, cu toate că în satele respec­tive se găsesc şi meseriaşi şi condi­ţii pentru înfiinţarea de ateliere. Lipsurile semnalate se datoresc în primul rînd preşedinţilor şi şefilor contabili ai cooperativelor care nu respectă nu numai indicaţiile U.J.C.C., dar nici chiar propriile lor angajamente. Aşa cum subliniam la început, nu căutăm să ne amăgim cu par­tea succeselor ; din analiza ce am făcut-o în Comitetul executiv al uniunii noastre am tras concluzii şi am elaborat unele măsuri menite să conducă la îndreptarea lucru­rilor. Se cere întărită disciplina în muncă şi răspunderea tuturor sa­lariaţilor din serviciul de prestare din cadrul U.J.C.C., care săptămî­­nal vor prezenta de acum încolo rapoarte de activitate cu privire la unităţile care au fost sau ur­mează să fie înfiinţate, conform unui plan general, în care se acor­dă atenţie mai ales deservirii în satele componente. De asemenea, membrii comite­tului executiv răspund acum pe grupe de comune şi de problemele modernizării şi diversificării reţelei de prestări servicii. Am luat mă­suri totodată să nu se mai repete în viitor stagnări şi goluri în pro­ducţia unor unităţi din cauza proastei aprovizionări cu mate­riale, U.J.C.C. Brăila a luat, de aseme­nea, măsuri urgente pentru întări­rea disciplinei financiare în aceste unităţi, introducerea bonificaţiei lucrului şi în general respectarea regulilor de comerţ, în atenţia uniunii noastre a stat şi va sta şi în viitor sarcina dez­voltării bazei materiale a sectoru­lui de prestări servicii. Numai în anul acesta unităţile din judeţul Brăila au fost dotate cu 6 maşini universale de tîmplărie, 4 maşini de tăiat lemne, 35 apărate cu us­tensilele respective pentru coafuri şi frizerii, 6 maşini pentru umplut sifoane şi o gamă mare de piese şi accesorii necesare funcţionării ma­şinilor şi utilajelor existente. Con­comitent, unităţile au fost dotate cu mobilier modern şi construcţii corespunzătoare, cum sunt la: însu­răţei, Măxineni, Ulmu, Jirlău, Vi­ziru, Valea Cînepii, Stăncuţa şi al­tele. Conducerile cooperativelor de consum din judeţul nostru au deci datoria să mobilizeze toate forţele şi resursele materiale pentru ca în lunile ce urmează, tot mai multe unităţi de prestări servicii să fie prezente în viaţa satelor. VASILE COSTACHE vicepreşedinte al U.J.C.C. Brăila in județul Brăila © © @® © Ф Ф ® 0 Din aula universităţii (Urmare din pag. 1) — Sunt dator cu o explicaţie. Maria Onilă e medic veterinar, dar i s-a cerut să profeseze la Şag ca inginer zootehnist, unde n-au specialist în această funcţie de mai mulţi ani. Desigur că-i vine greu în altă funcţie, fie ea înrudită, dar Onilă e comunistă, nu e omul care să se dea în lături de la greutăţi... îmi scrie că e fe­ricită, că a dat peste oameni buni, de nădejde, mai ales brigadierii, că e iubită în comună. Despre ce-a făcut ea în primele două săptă­­mîni de activitate nu suflă însă nici un singur cuvinţel. E o fe­meie modestă, aşa cum stă bine fiecărui om care se respectă... N-a scris nimic despre ea, dar eu ştiu totul. Chiar ieri am fost la Şag. Am stat de vorbă cu toţi acolo, fără ca ea să ştie. Voiam să ştiu cum se descurcă la marele şi di­ficilul examen al practicii şefa de promoţie a facultăţii. Mai era şi altceva... Dar despre acest altceva mai tîrziu... Ce să vă spun, a în­trecut toate aşteptările. Le-a cu­cerit inima la toţi. Şi ştiţi cum ? Să vă povestesc : abia venită în unitate este pusă în faţa unei pro­bleme grele. Muriseră cîteva pă­­păsări şi erau ameninţate toate celelalte. Moara de furaje combi­nate de la Pecica intrase în reno­vare, iar în cooperativă furajele combinate pentru orătănii se is­prăviseră... Dacă nu se acţiona prompt şi hotărît pierea tot păsă­retul. Pentru Maria Onilă acesta era un moment de verificare, de cumpănă. Nu era vorba numai de păsări, ci şi de prestigiul ei, ca specialist, în faţa satului, în care abia venise. Nu-şi pierdu capul. Acţionă cu calm. Trimise la moara cooperativei porumb, orz, ovăz, mazăre furajeră. Vreo mie de kilograme. Mai greu era cu făina de carne. Dar ce nu face omul cînd vrea ? Alergă într-un suflet la abatorul din Arad, de unde, cum-necum, obţinu 200 kg. făină de carne. Reîntoarsă acasă, amestecă uruiala cu făina şi pre­pară astfel furajele combinate de care era atîta nevoie... Aşa au fost salvate păsările la Şag ! In scurtul răstimp de două săptămîni a tre­cut la completarea bazei furajere ; a înjghebat un mic laborator şi o bibliotecă de specialitate ; a ini­ţiat cîteva acţiuni profilactice şi a pus pe baze ştiinţifice reproduc­ţia şi însămînţările artificiale la taurine. Satul însă l-a cîştigat cu salvarea păsăretului ! Părea că povestirea s-a termi­nat. Îmi stăruia însă în minte a­­cel „altceva", de care pomenise și de care acum părea că uitase... l-am reamintit. — Acel altceva este un lucru intr-un fel trist, dar altminteri cu o semnificație aparte, simbolică, atestînd în mic, tot ce înseamnă viața nouă, socialistă... Printr-o întîmplare tragică, Maria Onilă s-a trezit într-un oraş străin, la numai 12 ani, orfană, fără amin­­doi părinţii, fără rubedenii, fără cunoscuţi. Aceasta se întîmpla, însă, spre fericirea copilei, în o­­rînduirea noastră socialistă, unde toate încleştările, toate eforturile sunt îndreptate spre fericirea şi bunăstarea omului. In locul pă­rinţilor pierduţi, Onilă a primit milioane de părinţi, poporul în­treg. Această din urmă imagine nu-mi aparţine. Sunt chiar cuvin­tele ei, rostite la adunarea în care am primit-o, în facultate, mem­bră de partid. Maria Onilă are a­­cum tot ce şi-ar putea dori o tî­­nără. Un cămin, o familie, un co­pil, un titlu de medic, o muncă de răspundere, prin care caută să restituie societăţii o părticică din tot ce-a primit de la ea... Ce i-ar mai fi rămas reporteru­lui, decît să consemneze fidel a­­ceastă convorbire, despre primii paşi în meserie ai tinerei specia­liste, despre decanul facultăţii ei care nu-i uită niciodată pe stu­denţii săi, despre orfana căreia societatea i-a smuls restriştea din suflet, i-a făurit un destin plin de împliniri ?... iik­!ADUNATE DE PRIN SATE ! O BUNICA N-A CĂZUT DIN POD Gh. Buleu din comuna Tătar­uşi, judeţul Iaşi, a comis o crimă ori­bilă. Şi-a bătut mama, în vîrstă de 85 de ani, pînă cînd aceasta a de­cedat. Criminalul şi-a obligat copiii să declare la organele de cercetare că „bunica a căzut din pod". Copiii au declarat însă: „Bunica n-a căzut din pod. A bătut-o tata . UN FHICIDER GIGANT După cum ne semnalează colabo­ratorul nostru H. M. Mahu, în co­muna Lunca­­Corbului din judeţul Argeş există un frigider... uriaş. E amplasat în centrul­ comunei şi e denumit „Cabinetul stomatologic al circumscripţiei sanitare comunale". In prima încăpere a frigiderului, denumită „sala de aşteptare" ter­mometrul a înregistrat zilele aces­tea minus trei grade. Şi în cealaltă încăpere — sala de consultaţii — temperatura este cea dată de na­tură. Rezultatul ? Pacienţii dîrdîie nu numai de cleştele dentistului, dar și de frig. In acest fel se obser-' vă mai bine cariile danturii. Nu s-au descoperit însă cariile celor ce trebuiau să zidească sobele încă din septembrie. E nevoie de o tem­peratură mai scăzută ? Să aşteptăm minus 30 de grade ?: © CALOMNIA ARE PICIOA­RE SCURTE Tudor Mindilică din comuna Ul­­meni, judeţul Dîmboviţa, element descompus moral, aflat mereu sub influenţa alcoolului a intrat de ne­numărate ori în conflic cu locui­torii comunei, obligaţi să suporte comportările sale asociate. De cu­­rînd însă, cînd Tudor Mindilică a încercat să defăimeze diverse as­pecte ale vieţii satului, să-şi ca­lomnieze consătenii, oamenii nu au mai răbdat. Demascat, chemat în faţa tribunalului, calomniatorul şi-a primit pedeapsa meritată : 4 ani închisoare corecţională. Aceeaşi pedeapsă — pentru ace­leaşi fapte — a primit-o şi Nico­­lae St. Dogaru din comuna Picior de Munte, judeţul Dîmboviţa. Legile statului nostru sunt neîn­găduitoare cu cei care calomniază şi defăimează. SATUL SOCIALIST Magazinul de artizanat din Timișoara oferă cumpărătorilor frumoase obiec­te cu motive populare * ci Nr. 182 - Marți 2 decembrie Marţi 2 decembrie SOARELE răsare la ora 7 şi 33 de minute. Apune la ora 16 şi 37 de minute. Luna apune la ora 12 şi 58 de minute. De la începutul anu­lui au trecut 336 de zile. Pînă la sfîrşitul anului au rămas 29 de zile. STAREA VREMII I Timpul probabil pentru 2 de­cembrie , vreme umedă, mai ales în jumătatea d­e sud-est a ţării, unde cerul va fi acoperit şi vor cădea precipitaţii temporare sub formă de ploaie, lapoviţă şi nin­soare. în rest, cerul va fi schim­bător şi vor cădea precipitaţii izo­late. Vint potrivit. Temperatura în scădere uşoară. Minimele vor fi cuprinse între —5 şi 3 grade, iar maximele între 0 şi 8 grade. Timpul probabil pentru 3, 4, şi 6 decembrie , vreme închisă la începutul intervalului, apoi în a­­meliorare treptată. Cer variabil. Vor cădea ploi temporare trans­formate pe alocuri în lapoviţă şi ninsoare. Vînt potrivit. Tempera­tura în scădere uşoară. Minimele vor fi cuprinse între­­6 și 4 gra­de, iar maximele între 0 și 10 grade. M£DAL)^ CEZAR PETRESCU Se împlinesc 7 ani de la moar­tea prozatorului român Cezar Petrescu. S-a afirmat mai ales ca ziarist, nuvelist și romancier. Cele peste 50 de volume pe care le-a scris sînt concepute într-o manieră balzaciană, ca o ,­cronică româ­nească a veacului al XX-lea". Din suita de romane pe care le-a creat, cele mai importante sînt : întunecate, romanul războiului im­perialist din 1916—1918 și a epo­cii postbelice pînă în 1925, precum și Aurul negru, roman al petro­­ului, al invaziei capitalului străin în România. Un loc deosebit în creaţia lui Cezar Petrescu îl ocu­pă romanele Calea Victoriei şi Apostol, care prezintă situaţia intelectualului în vechea societate, precum şi ciclul „1907", care evocă răscoalele ţărăneşti de la începutul secolului. Romanul Oa­meni de ieri, oameni de azi, oa­meni de mîine, scris în 1955, dez­văluie, cu o înţelegere matură a fenomenelor sociale, caracterul odios al războiului şi drumul as­cendent al ţărănimii române în anii de după Eliberare. RADIO ŞI TELEVIZIUNE Miercuri 3 decembrie RADIO PROGRAMUL I. — 6.05—9.30 Muzică şi actualităţi. 10.05 Muzică populară. 10.30 Vreau să ştiu (e­­misiune de ştiinţă şi tehnică pen­tru şcolari). 11.05 Nume dragi — muzică uşoară. 11.45 Sfatul me­dicului. 11.50 Cotele apelor Du­nării. 12.25 Ştiinţa la zi. 12.30 întîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat. 13.00 Radio­jurnal. 13.22 Mic magazin muzi­cal. 14.20 Muzică uşoară. 14.30 Transmisia reprizei a doua a me­ciurilor de fotbal : U. Craiova — Steaua şi Rapid — Petrolul. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-ru­­tier. 16.20 Orchestra de muzică populară din comuna Bolintinul din Deal. 17.05 Antena tineretu­lui. Studioul elevilor. 17.30 Orche­stra de muzică populară a Radio­­televiziunii. 18.30 O melodie pe adresa dumneavoastră. 19.00 Ga­zeta radio. 20.10 Cîntă Lucreţia Ciobanu. 29.20 Eminesciana. 20.25 Zece melodii preferate. 21.20 O melodie, trei interpreţi. 21.35 Re­citalul serii — Enrico Macias. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteo­rologic. 22.20 Sport. 22.30 Pentru magnetofonul dv. PROGRAMUL II. 2­7.00 Radio­jurnal. Buletin meteo-rutier. 7.10 Program muzical de dimineaţă. 8.10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri). 9.00 Muzică populară. 11.00 Nestemate ale folclorului nostru. 13.30 Unda veselă. 14.03 Solişti şi or­chestre de muzică populară. 14.30 Muzică uşoară de Elly Roman şi Sile Dinicu. 14.55 Ştiinţa la zi 15.30 Cîntece dis­tractive. 16.00 Radiojurnal. Bule­tin meteo-rutier. 16.55 Sfatul me­dicului. 17.00 Melodii care stră­bat lumea. 17.35 Teatru radiofo­nic — serial — COSMA — de Pa­nait Istrati — (Seria a IlI-a) Răzbunarea haiducului. TELEVIZIUNE 18.00 Studioul pionierilor. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 Inter­mezzo muzical. 19.30 Anchete so­ciale. Succesul este o şansă ? 20.00 Tele­ cinemateca. Micul lord. 21.40 Reflector Telefoileton coti­dian. 21.50 Salonul literar al T.V. Editurile faţă-n faţă cu actuali­tatea literară. Amfitrion Adrian Păunescu. 22.30 Telejurnalul de noapte. 22.45 Interpreţi de muzi­că uşoară. Anca Agemolu şi Au­­relian Andreescu. 23.05 închide­rea emisiunii. ШИА (Urmare din pag. I) ştiinţifică, toată strălucirea de gînd şi aurul de experienţă de care e capabilă marea ar­mată a lucrătorilor pămîntu­­lui din România , să le cu­­­­muleze şi, prin aportul ce­lor mai buni dintre noi, să le decanteze, să le redea ca sămînţă bună şi forţă de dez­voltare continuă a agriculturii socialiste de pe întregul cu­prins al ţării. Acestea nu sînt metafore. Sînt speranţe pe care ni le punem în noul for. — Subscriu ideii tale. N-ai făcut altceva decît să afirmi, într-o coloratură mai personală, ceea ce Directivele Congresului al X-lea şi indicaţiile conduce­rii partidului cer, în esenţă, A­­cademiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice. Vorbeai de sugestiile de jos în sus; sînt gata să ascult cîteva dintre ele. — Nişte gînduri care ar pu­tea, eventual, să intereseze. A­vem nevoie, în perspectivă timpului, de o monografie com­pletă a Bărăganului, acest con­tinent al Soarelui (mai cu sea­mă că grînarul ţării intră a­­cum într-o zodie cu totul nouă, devine — prin irigare — marea noastră ecuaţie cu infinite ne­cunoscute; chestiunea este, vei fi de acord, de competenţă aca­demică). Sugerez, apoi, un stu­diu ştiinţific de mare actualita­te , căile creşterii şeptelului şi ale îmbunătăţirii producţiei în acest sector. Istoria ultimu­lui sfert de secol de agricultură e aşteptată să fie scrisă, de astă-dată pe hîrtie sub forma u­­nor sinteze monografice, con­­semnînd etapele, noile habitu­dini ţărăneşti, cauze şi efecte, tendinţe noi, perspective. Dicţi­onarul soiurilor autohtone (se­minţe, plante, fructe) ar merita să apară; ar fi o prestigioasă carte de vizită a României în lumea agricolă contemporană. Şi mai sunt. — Vede-te-aş academician, Luca Pont — Să lăsăm gluma. Oricum, un harnic soldat al noii Acade­mii voi fi. Te asigur. Scînteia neglijenţei pîrjoleşte! Foc, săriţi, arde ! Aceste trei cu­vinte auzite în plină zi, ori în miez de noapte, te înspăimîntă, îţi în­­crîncenează pielea. Şi oamenii, toţi ca unul, sar cu ce au la îndemină pentru a stinge pălălaiele pîrjoli­­toare ale incendiului. Numai că nu de puţine ori eforturile celor care cu mic cu mare pornesc să lupte cu jucăuşele şi înşelătoarele limbi de foc, nu mai ajută prea mult. Şi a­­ceasta, fie pentru că focul e prea puternic, izbucnind din cauze ne­ştiute şi nesemnalate atunci şi ime­diat, fie că prea tîrziu vine inter­venţia lor. Aceste cîteva consideraţiuni ne-au fost prilejuite de o convor­bire purtată de curînd cu tovarăşul locotenent colonel Alexandru Rus, din Comandamentul pompierilor — Bucureşti. Discutînd cîteva cazuri (asupra cărora vom reveni, expli­­citînd) de incendii apărute în ulti­ma vreme, ni se menţiona : „Indis­cutabil că marea majoritate a for­maţiunilor P.C.I. organizate în me­diul rural se străduiesc şi prin e­­forturi­­susţinute asigură respecta­rea normativelor în vigoare pentru prevenirea apariţiei incendiilor. Cu toate acestea, din cînd în cînd, sîn­­tem nevoiţi să consemnăm, să cer­cetăm şi să elucidăm cazuri în care pierderile de materiale şi de vieţi omeneşti se datoresc în principal unor aşa-zise mici neglijenţe, de la care pornesc marile incendii". Cite­­va exemple vor fi — sperăm — semnale de alarmă, pentru oamenii satelor. La începutul lunii noiem­brie, în plină zi, la depozitul de fu­raje al cooperativei agricole de producţie Cărbuneşti, din satul Ştefăneşti, judeţul Ilfov, a izbucnit un incendiu care a adus pagube de aproape 50 000 de lei. Tot în aceas­tă lună s-au mai înregistrat in­cendii în cîteva gospodării cetăţe­neşti, soldate cu pagube materiale deloc neglijabile. Cauzele : jocul cu focul al copiilor nesupravegheaţi, neglijenţa fumătorilor care-şi a­­runcă la întîmplare ţigările, coşuri de fum defecte etc. Astfel, incen­diul izbucnit la o gospodărie cetă­ţenească din satul Ştefăneşti, co­muna Ileana, judeţul Ilfov, a dis­trus 36 000 kg coceni de porumb, 3 500 kg beţe de floarea-soarelui şi cca. 1 000 kg coceni ştiuleţi de po­rumb. Un alt incendiu a mistuit în satul Găgeşti, comuna Baloteşti, judeţul Vrancea, trei case şi trei grajduri (proprietari Moise Con­stantin, Roşioru Paraschiva şi Co­coş Postolache). La cooperativa a­­gricolă de producţie din Tălpici, comuna Ghidigeni, judeţul Galaţi, focul care a cuprins un depozit de furaje a distrus peste 20 tone paie de mazăre. Cercetînd cauzele acestor in­cendii s-a constatat, în mare parte, nerespectarea unor elementare re­guli preventive, dintre care amin­tim : folosirea focului deschis pen­tru încălzit, gătit şi iluminat în in­cinta şi în preajma depozitelor de furaje, in grajduri etc. ; folosirea sobelor şi a coşurilor de evacuare a fumului, defecte , instalaţii electri­ce improvizate ; aruncarea cenuşei cu jeratic în apropierea depozite­lor de furaje, fără ca aceasta să fie stinsă ; nedotarea bazelor furajere şi a grajdurilor de animale cu mij­loacele necesare pentru stingere în caz de incendiu , etc., etc. Vom aminti că aceste nereguli au fost găsite în cooperativele agricole de producţie din Ciocadia, Berleşti, Scoarţa, Budieni, Bobu, Cruşeţu, Brădiceni, Glogova din judeţul Gorj, în cooperativele agricole din Ştefan cel Mare, Buciumi, Caşin, Bogdăneşti, Dumbrava, Gura Văii, Caiuţi, Sănduleni din judeţul Ba­cău, în cooperativele din Cilibia, Pogoanele din judeţul Buzău ş. a. Şi dacă la prima vedere, sîntem tentaţi să trecem cu vederea „mi­cile neglijenţe" cum le numesc de obicei factorii responsabili sur­prinşi în neregulă, nu trebuie să uităm că tocmai aceste aşa-zise mărunte neatenţii, pot duce la mari pagube, favorizînd izbucnirea unor incendii. Or, se ştie, pentru a produce şi acumula bunuri, sunt investite for­ţe materiale şi umane importante. Şi atunci de ce munca noastră să fie expusă flăcărilor mistuitoare ? Pentru ce unele formaţii P.C.I., unele consilii de conducere a coo­perativelor agricole de producţie şi unele consilii populare — ca cele din comunele amintite de noi — nu acordă atenţia cuvenită prevenirii izbucnirii incendiilor ? Focul nu mai este o forţă oarbă a naturii. Pentru că astăzi, nu numai că îl stăpînim, dar știm, avem suficiente mijloace de a-l struni. Atunci ? Masa de cooperatori, opinia colec­tivă nu poate să-și spună cuvîntul? DECEBAL JOCA RAID-ANCHETĂ

Next