Satul Socialist, februarie 1970 (Anul 2, nr. 232-255)

1970-02-21 / nr. 249

PAGINA 2 MEDALION: CONSTANTIN BRÂNCUŞI Se împlinesc 94 de ani de la naşterea marelui sculptor ro­mân a cărui operă a avut o in­fluenţă uriaşă asupra sculpturii moderne. A studiat la Bucu­reşti, apoi la Paris, unde s-a stabilit în 1904. încă din tine­reţe, Brâncuşi îşi arătase mă­iestria în redarea unor portre­te şi capete expresive, ca por­tretul pictorului Dărăscu sau busturile de copii. În anii ma­turităţii, el a părăsit procedeul obişnuit şi uşor de a reda figuri prin modelarea lutului, urmă­rind să întrupeze esenţialul în forme simplificate, cioplite în lemn sau piatră, în „Sărutul" sau „Pasărea măiastră", de pil­dă, formele sînt reduse la esen­ţial, reliefînd trăsăturile imagi­nii care trebuie să atragă aten­ţia privitorului şi renunţînd la detaliile fără importanţă. Intre 1937—1938, Brâncuşi realizeaza la Tîrgu-Jiu un vast şi complex ansamblu monumen­tal în memoria eroilor români din primul război mondial, al­cătuit din „Coloana fără sfîr­­şit", „Poarta sărutului" şi „Masa tăcerii". Lucrările ce fac parte din acest ansamblu ca, de alt­fel, întreaga operă a lui Brân­cuşi, dezvăluie marea sensibili­tate cu care artistul s-a apro­piat de arta populară, cizelînd o operă închinată omului, rea­listă, optimistă şi înălţătoare. Mîndrie a poporului român, a muzeelor şi colecţiilor sale, mîndrie a muzeelor şi colec­ţiilor de artă din America, Franţa, Italia, Anglia, Elveţia, Brazilia ş.a., creaţia lui Brâncuşi continuă să fie contemporană . POVESTEA VORBE! : Vrabie! i se pare că puiul ei nu ciripeşte, ci cîntă nespus de frumos (A. P. Cehov) Timpul probabil pentru 21 fe­bruarie , vremea continuă să se încălzească mai ales în vestul ţării unde cerul va fi mai mult acoperit şi vor cădea precipitaţii locale (la început sub formă de ninsoare, apoi sub formă de la­­poviţă şi ploaie). In rest vor că­dea ninsori locale. Vîntul va sufla potrivit. Temperaturile minime vor fi cuprinse între —10 şi —4 grade în nord-est şi între —4 şi +2 grade în rest. Maximele vor fi cuprinse între —4 şi +2 grade în nord-est şi intre +2 şi +7 grade în rest. In vestul ţării ceaţă locală şi con­diţii favorabile producerii pole­iului. Timpul probabil pentru zilele de 22, 23 şi 24 februarie , vre­­mea umedă şi relativ călduroasă, mai ales în prima parte a inter­valului Cerul va fi mai mult acoperit. Vor cădea precipitaţii mai ales sub formă de ploaie. Vînt potrivit cu intensificări temporare predominînd din vest. Temperatura în creştere la început, apoi în scădere uşoară. Temperaturile minime vor fi cuprinse între -5 şi +5 grade, iar maximele între 0 şi + 10 grade, izolat mai ridicate. шм m­ mm$mmm * * mea enciclopedie 0 cunoştinţe folositoare Sîmbătă 21 februarie SOARELE răsare la ora 7 şi 7 minute. Apune la ora 17 şi 53 de minute. De la începutul anului au trecut 52 de zile. Pînă la sfîrşitul anului au rămas 313 zile. STAREA VREMII нищ Щ La Făgăraş se construieşte­­ un nou local cu 20 de săli de clasă, laboratoare şi altele, nece­sare pentru liceul industrial din localitate. La Bărlungeni se înalţă în prezent o nouă şcoală cu 8 săli de clasă. ЦТп apele canalului Sfîntu-Gheor­­ghe în zona localităţii Mahmu­­dia, pescarul Pavel Baruba a­ făcut o frumoasă captură , un mocan de 170 kg din care au fost extrase 25 kg de icre negre. După aprecie­rile pescarilor din partea locului, acesta ar fi cel mai mare exemplar pescuit în ultimii 15 ani pe acest braţ al Dunării. Ш Muzeul de istorie din Mier­­­­curea Ciuc, instituţie care adăposteşte aproape 200 000 de exponate, printre care şi cel mai bogat şi interesant tezaur dacic din aur, are un nou sediu : vechea cetate „Miko“ din centrul oraşu­lui, în decorul medieval al zidu­rilor şi turnurilor cetăţii, mate­rialul achiziţionat este expus în bogate colecţii, totul formind o expoziţie dinamică. Щ în zona depresiunilor Ciucu­­lui, Gheorghenilor, Borsecu­­lui şi Homorodului, din judeţul cu cel mai bogat bazin de ape car­­bo-gazoase din ţară, au fost iden­tificate peste 2 000 de noi surse de ape minerale. Forările din ul­tima vreme au permis punerea în evidenţă a unor izvoare cu propri­etăţi curative în Lăzăreşti-Tuşnad, Mădăraş, Caşinul Nou, fiecare cu un debit de peste 100 000 litri în 24 de ore. S-a trecut la întocmi­rea de studii privind captarea şi îmbutelierea acestor ape. ЦП Comunele Mîrşani şi Afu­­maţi, judeţul Dolj, au găz­duit faza intercomunală a festi­valului dansului, cîntecului şi por­tului. Pe scena căminului cultural din Mîrşani s-au întrecut forma­ţiile artistice din Dobreşti, Daneţi şi Mîrşani, iar pe scena căminului cultural din Afumaţi, formaţia ar­tistică gazdă s-a întrecut cu echi­pele din Cioroiaşi şi Siliştea Crucii. Щ Specialiştii muzeului jude­­ţean din oraşul Sfîntu Gheorghe sunt preocupaţi în pre­zent cu lucrările de determinare şi sistematizare a celebrei colecţii „Dioszegy" care cuprinde aproape 30 000 exemplare de lepidoptere. Pînă acum pe sub „ochiul" atent al lupelor au trecut peste 23 000 fluturi, aparţinînd celor mai deo­sebite familii şi specii — unele ab­solut noi pentru ştiinţă. Această migăloasă muncă de cercetare se va încheia o dată cu apariţia ca­talogului colecţiei, editat de mu­zeu, ce va fi pus la dispoziţia oa­menilor de ştiinţă. ■il ADUNATE DE ■ • .*. *.•.•. iJ_ PRIN SATE • CU TOATĂ FAMILIA E bine ca omul să meargă cu toa­tă familia la cinematograf, la cume­trie, în excursie etc. Ion Dedoi din comuna Guşoeni, ju­­deţul Vîlcea, împreună cu Maria — nevasta, Dumitru — frate, şi Ghiţă Dumitru — cumnat, au plecat deci cu toată familia la... furat lemne din pă­durea statului. Fiind prinşi de pădu­rar, în loc să se lase păgubaşi, l-au lovit pe cel care apăra avutul obştesc, încît acesta a avut nevoie de îngrijiri medicale. Acum, cei patru, care în familie au comis cele două infracţiuni, îşi ispăşesc pedeapsa... tot împreună. • „GLASUL ROŢILOR DE TREN" Ion Ion din comuna Buzoieşti, ju­deţul Argeş, a încercat multe profesii, dar nu a îmbrăţişat definitiv nici una. S-a îndrăgostit mai întîi de melodia „Glasul roţilor de tren", mai apoi de Gara de Nord. Aici practica meseria de... îndrăgostit. Cum vedea vreo nai­vă îi fredona pe dată melodia * *Glasul roţilor de tren", apoi se oferea să-i fie prieten pînă la plecarea trenului. Aşa a procedat şi cu E. Keresteş. S-a oferit apoi s-o conducă şi la Braşov. Aici a pus viza de întrerupere a călă­toriei pe biletul partenerei, i-a predat valizele la casa de bagaje, dar docu­mentele le-a păstrat la el. S-a scuzat pentru cîteva minute, a luat valizele şi nu... glasul roţilor de tren a şters-o la Făgăraş. Şi acum a rămas acelaşi îndrăgostit de melodia „Glasul roţilor de tren". O fredonează în fiecare zi, dar... după gratii.­ ­ PLUS ŞI MINUS La un inventar i s-au găsit în ma­gazie, în plus, mărfuri în valoare de 9 000 lei. Bărvan Constantin, din co­muna Brezoiu județul Vaslui, a hotărît să-și facă „ordine“ în gestiune. In­tr-un timp relativ scurt, a delapidat suma de 6 500 lei. Cei din conducerea cooperativei au hotărît să mai facă un inventar. Numai că de data aceasta s-a constatat un minus în valoare de 6 500 lei. Legile algebrice, cel puţin în cazul lui Constantin Bírvan , au fă­cut o excepţie : plus cu minus = 2 ani. ..... S 4 . ' Í.J. ». . ЖШШШ. .................—■ Ţf......................гаайюй^иивййтгж mica enciclopedie : „CÎT E DE MARE" UNIVERSUL ? Această întrebare și-au pus-o oamenii din cele mai vechi tim­puri, iar răspunsurile date re­flectau starea de dezvoltare a civilizației in epoca respectivă. Pentru a răspunde la această întrebare trebuie mai întîi să vorbim despre distanţele cor­purilor cereşti. Cel mai apro­piat corp ceresc de Pămînt este Luna, care se află la o distan­ţă medie de 384 000 km. Soare­le, corpul central al sistemului solar, este situat la aproxima­ POFTĂ BUNĂ MERE UMPLUTE Reţeta cuprinde : 12 mere mijlocii, 500 g carne macră, 1 lingură untură, 1 ou, sare. Pentru sos : 2 linguri unt sau untură, 8 bucăţele zahăr, V­ lin­guriţă făină, 2 ceşti cu apă, sare. Merele nu se curăţă de coa­jă. Se spală, se taie un căpăcel la partea cu codiţă. Se scobesc, tiv 150 000 000 de km de Pă­mînt. Ca să ne imaginăm mai bine ce înseamnă această dis­tanţă, este destul să amintim că unui avion ce ar zbura în­continuu cu viteza de 700 de km pe oră i-ar trebui 25 de ani pentru a ajunge la Soare. Pla­neta Pluton, care este cea mai depărtată de Soare, se află la o distanţă de 40 de ori mai mare faţă de Soare decît Pă­­mîntul. Se dă carnea prin maşină, se prăjeşte puţin în unt sau în un­tură şi se adaugă un ou şi sare. Se umplu merele, se pun capa­cele deasupra şi se aşează în­­tr-o cratiţa unsă cu unt. Se face un sos cu zahăr ars, făi­nă şi apă, care se toarnă dea­supra. Se fierb înăbuşite la cup­tor. O GLUMA PE ZI : Sofia lui Albert Einstein vi­zita la observatorul astronomic un telescop uriaş. Astronomul care-o însoţea îi spuse că prin mijlocirea acestui telescop se PAGINI DE DEMULT , în ziarul „CURIERUL ROMA­NESC" din anul 1847, la pag. 44, coloana 111-a, citim că în ziua de 30 iulie (1847) „trecură peste Bucureşti cîteva miliarde de lăcuste" venind din direcţia poate determina forma şi struc­tura universului. — Vai, zise dînsa. Soţul meu face acelaşi lucru, însă de o­­bicei pe dosul cîte unui plic vechi. . Plumbuita. Pasajul a durat „vreo trei ceasuri". Nu s-au a­­şezat în Bucureşti , „pe semne că şi lor tot din spinarea săte­nilor le place să mănînce". album MARIA LATĂREŢU S-a născut la 7 noiembrie 1911 şi s-a dedicat muzicii populare de la vîrsta de 17 ani. Cunoscută, la început, datorită e­­misiunilor de la radio ,apoi prin con­certele date pe diferite scene, Maria Lătărețu și-a dobândit un binemeritat prestigiu. Şezătoare la Avrig, judeţul Sibiu Foto : AGERPRES Ţărănimea în focul luptei pentru guvern democratic şi reformă agrară (Urmare din pag. V Un buletin de informaţii al Pre­şedintelui Consiliului de Miniştri din 30 decembrie 1944, relata că „pe te­ritoriul rural al ţârii s-au semnalat numeroase acte de încălcare a pro­prietăţii sâvîrşite de săteni în dauna proprietarilor...", subliniindu-se că această tendinţă „prinde a se gene­raliza". In comuna Coşereni, judeţul Ialo­miţa, locuitorii au împărţit pămîntul moşierului Constantinescu „fără în­cuviinţarea acestuia", pe care sâ-l muncească în dijmă, „iar din recoltă două părţi să le ia sătenii şi o parte proprietarul". Presa democratică relata desfăşu­rarea înfăptuirii pe cale revoluţio­nară a reformei agrare pe întreg cu­prinsul ţării : „Noi, comitetul Frontului plugari­lor şi sătenii din comuna Poeni, ju­deţul Iaşi , se arăta în telegrama din 21 februarie 1945 adresată Pre­şedintelui Consiliului de Miniştri — fiind convocaţi în oficiul primăriei Poeni, unde s-a luat în discuţie for­marea unui comitet de împroprietă­rire a moşiilor pârâsite, acesta­­ a trecut imediat la împărţirea pămîn­­tului, trecînd pe tabel pe cei care sînt pe front, văduvele, orfanii şi pe cei care sînt lipsiţi complet de pă­mînt, trecînd imediat la Reforma A­­arara, nu după cum a fost discursul d-lui Ministru Rădescu ; noi, ţăranii, nu mai putem aştepta promisiuni fără efect". In a doua parte a lunii februarie, lupta maselor ţărăneşti pentru pă­mînt s-a generalizat. Concomitent cu acţiunile pentru o­­cuparea şi împărţirea pămînturilor moşiereşti, masele ţărăneşti au par­ticipat, la chemarea P.C.R., la lupta pentru democratizarea aparatului de stat. încă din toamna anului 1944 au fost alungaţi primarii şi prefecţii din unele comune şi oraşe ale judeţelor Tulcea, Constanţa, Covurlui, Brăila, Prahova. Printre miile de participanţi la ocuparea, în noiembrie 1944, a prefecturilor judeţelor Dîmboviţa, A­­rad, Timişoara s-a aflat şi un mare număr de ţărani. Generalizarea luptei ţărănimii pentru ocuparea şi împărţirea pă­mînturilor, antrenarea ei la acţiunile de democratizare a aparatului de stat au avut un rol deosebit de în­semnat în înlăturarea de la putere a guvernului Rădescu şi instaura­rea, la 6 Martie 1945, a primului gu­vern democratic condus de dr. Pe­tru Groza. Dа V -o» 9 SATUS SOCI­AL­IST ... ................... .......... i. ... ...........v ..... . .......... ....................... ....... vi. CEREREA CUMPĂRĂTORILOR. O PORUNCĂ PENTRU MAGAZIN Am asistat la cîteva din adunările membrilor cooperaţiei de consum din comuna Dorna Cândrenilor, judeţul Suceava, care au avut loc recent. Cu acest prilej am solicitat tov. PETRU COCOREANU, preşedintele cooperativei de consum, un interviu cu intenţia de a dezvălui unele metode pe care le utilizează conducerea cooperativei pentru buna apro­vizionare a satelor. — Nu folosim nici o metodă „se­cretă", ne spune dînsul. Cooperati­va noastră aprovizionează circa 6 000 de locuitori. Anul trecut fie­care locuitor a cumpărat din uni­tăţile noastre produse de circa 4 500 lei. Cunoscînd aceste cifre, noi ne putem întocmi un plan de apro­vizionare, care să corespundă pu­terii de cumpărare a sătenilor. — E vorba de un plan valoric. Cum se asigură însă produsele so­licitate ? — Dacă cunoşti comuna, puterea ei economică, venitul mediu obţi­nut în gospodăria personală a să­tenilor, poţi să deduci exact ceea ce e necesar. Urmează, bineînţeles, ca apoi să obţii de la depozite măr­furile trebuincioase. — E vorba de studierea apro­fundată a cererii de consum. Cum procedaţi practic ? — Nu ştiu dacă noi studiem în aprofunzime cererea. Ştiu doar că utilizăm în acest scop nişte mij­loace simple. E vorba de registrul în care se trec produsele solicitate şi încă neexistente în unitate. Fie­­­spre gestionar este obligat să soli­cite la prima notă de comandă — sS şi să obţină produsele pe care nu le-a avut. La această situaţie se ajunge arareori, întrucît noi prac­ticăm un sistem preventiv, menit să asigure operativ aprovizionarea cu produsele solicitate. — Adică ? — Adică, gestionarul nu trebuie să aştepte ca cineva să-i ceară o cutie de chibrituri sau un kg de sare ca să afle că nu mai are astfel de produse. Din timp, cind a observat că unul din stocuri e pe terminate, el are obligaţia să-l comande pentru a nu se pomeni cu goluri care, firesc, ar produce nemulțumiri. — Un exemplu... —JSă mă refer, bunăoară, la brutărie. La început produceam un singur sortiment de pîine. In unităţile noastre aveam pîine su­ficientă, dar am observat că unii cumpărători mergeau pînă la Dor­na ca să ia „altfel" de pîine. Am diversificat producţia şi acum pu­nem în vînzare 10 sortimente de pîine. Cumpărătorii sînt mulţu­miţi, nu mai trebuie să meargă pînă la Dorna pentru o „altfel" de pîine. O producem şi noi. — Ce propuneri s-au făcut în adunările săteşti ale membrilor cooperatori ? — Multe. Exigenţele sporesc. Iar oamenii doresc să avem şi în co­muna noastră un complex comer­cial ca în alte comune. Acum uni­tăţile sunt dispersate în clădiri mi­cuţe şi oamenii trebuie să treacă prin mai multe magazine, aflate la oarecare distanţă unele de al­tele, pentru a fi ace cumpărături diverse. Socotim că uniunea ju­deţeană ar trebui să ne sprijine în înfăptuirea acestui deziderat, ţi­­nînd seama şi de volumul mare de desfacere pe care-l realizăm. DUMITRU TURCU TIRANUL DE LA GHIŞEU (Urmare din pag. 1) şi, abia sosită în oraş, a venit să-şi ia un bon de ordine. Deasupra ghişeulu scrie citeţ : „Bonurile se distribuie în­tre orele 7,00—9,00 (e ora 7,15). — Nu avem ! vine imperturbabil răspunsul funcţionarei... Vino mai de dimineaţă. A doua zi Ilie Bratu — soţul pa­cientei — a făcut ce-a făcut şi a răzbit să vină cu cursa de 5,00 dimineaţa. Era şase şi-un sfert cind s-a prezentat la ghişeu. Soţia urma să vină cu ma­şina următoare. — Nu mai sînt bonuri pentru radio­scopie — l-a întîmpinat funcţionar. Vino mîine dimineaţă la 5,00. — După mine au venit alte per­soane cărora li s-au eliberat bonuri și radioscopie pentru consultațiile de după-amiază. Mie de ce nu m­i-au dat ? întreabă bătrînul, gîndindu-se la cea de-a treia zi pe care avea s-o piardă pe drumuri soția sa. — Fără bon nu se poate ! Sîntefi prea mulți — răsună glasul medicului radiolog Simion Ştefan — la insisten­ţele celor doi bătrîni. Funcţionara de la ghişeu şi-a reluat postura de mic tiran împărţind în stingă şi-n dreapta sentinţe : ,,Pentru azi nu mai sînt !", „Nu mai avem­­“, „Vino mîine mai devreme !“. Cine-i dă dreptul ? Prin depozitele şi magazinele în­­treprinderilor de Aprovizionare cu seminţe şi material săditor, vă pu­teţi procura : • Seminţe de legume pentru răsaduri şi culturi de cîmp din toate soiurile raionate produse în staţiunile experimentale şi în în­treprinderile agricole de stat ; • Seminţe de gazon şi de dife­rite flori pentru grădini, parcuri, spaţii verzi terenuri de sport etc.; • De asemenea, în primăvară se vor pune în vînzare pomi fruc­tiferi şi viţe de vie altoite pentru plontări în grădinile familiale Adresaţi-vă din timp intreprin­­derilor şi magazinelor de desfacere din ţară, care vă livrează seminţe şi material săditor din soiuri cu autenticitate şi valoare culturală garantate. /Uiio/HMV.. Nr. 249 - Sîmbătă 21 februarie (Urmare din pag. 1) astfel cei indiferenţi, care au aerul că se plictisesc într-o cameră tapetată cu cărţi. Ca să-şi omoare timpul, croşetea­ză dacă sunt fete, sau joacă table, dacă-s băieţi. Şi nu se întrerup din aceste activităţi nici când li se cere să reco­mande o „carte bună". „Caută şi dumneata în raftul din Chemarea carţii dreapta“ — îţi spun, văzîndu-şi mai departe de ale lor. Cum să-i numim „bibliotecari", cind prin asemenea reacţii ei îşi contrazic în mod flagrant profesia ? Ei nu se comportă numai cu lipsă de solicitudine şi politeţe, dar comit o abate­re mult mai gravă : retează elanul spre lectură şi către frumos al cititorului începător şi sensibil. Altfel e însă bibliotecarul cel adevărat, cel pe care îl mistuie, permanent, o flacără interioară. El nu se mulţu­meşte să distribuie cărţi, ci caută să formeze gustul pen­tru lectură. El nu aşteaptă pasiv venirea solicitanţilor, ci inventează zeci de mijloace ca să-i atragă în sala bibliotecii. Şi nu se sfieşte, dacă e cazul, să ia cărţile la subţioară şi să iasă astfel în întîmpinarea cititorilor săi, străbătînd une­ori kilometri întregi. Fiindcă a fi bibliotecar înseamnă mai mult decît o profesie, înseam­nă o nobilă vocație. !,VAVAW.VAW,V.'.WWA,.V.,AW.VA,WVW.VAVAV/1VAV.' UZINA DE ŢEVI REPUBLICA CU SEDIUL IN BUCUREŞTI, B-DUL MUNCII 256, SECTORUL 3 ANGAJEAZĂ (de urgenţă) din Municipiul Bucureşti şi fosta regiunea Bucureşti : - muncitori necalificaţi - luminători ţevi - electricieni - strungari - lăcătuşi - frezori - rectificatori Informaţii suplimentare se pot cere zilnic la Serv. Personal telefon 43. 09, 50 int. 164 Intre orele 6,45-15,15 , ÎV/AVA,AWWU,A4V.V.VAVAWAVAVAWAV.W.,AWAVAVA'Î 1 2010 SI mtvnwHt Duminică 22 februarie RADIO Programul 1. 6.05 Concertul dimi­neţii. 7.00 Radiojurnal. Buletin me­­teo-rutier. 7.15 Ora­g satului. 7.45 Drag mi-e cîntecul şi jocul. 8.00 Su­marul presei 8-10 Ilustrate muzicale. 9.00 Radiomagazinul femeilor. 9.30 Avanpremieră cotidiană 9.42 Caval­cada ritmurilor (reluare). 11.05 In­­tîlnire cu melodia populară și inter­pretul preferat 11.50 Cotele apelor Dunării 12.00 De toate pentru toti 13.00 Radiojurnal. Sporty 13.15 Melo­diile săptămînii — muzică uşoară. 13.30 Unda veselă. 14.00 Estrada du­minicală. 14.30 Cine ştie cîştigă. Cre­aţii muzicale clasice în interpretări moderne. 15.00 Estrada duminicală (continuare). 17.05 Caravana fanteziei (emisiune pentru tineret) 18.00 Con­cert susţinut de orchestra de muzică populară a Radioteleviziunii. 18.50 Zece minute cu Little Tony. 19.00 Ga­zeta radio. 19.20 Tangouri celebre 19.30 Săptămîna unui meloman. 20.05 Tableta de seară de Mihnea Gheor­­ghiu. 20.10­­ 305 de cîntece. 20.20 Argheziană. Lumina lină. Recită Sil­via Popovici 20.25 Zece melodii pre­ferate. 21.00 Muzică de café concert. 21.15 Teatru document. Premieră : Ceasul de aur, de Nicolae Ţie. 22.00 Radiojurnal. 22.10 Panoramic spor­tiv 22.30 Romanţe şi cîntece vechi cu Ioana Radu. 22.50 Moment poetic. De dragoste. Versuri de Nina Ca­­ssian. Citeşte Leopoldina Bălănuţă. 23.00 Revista şlagărelor. 0.03 1­5.00 Estrada noi turnă. Programul II — 6.00) Matineu du­minical. 7.45 Radio publicitate. 8.00 Piese, instrumentale. 8.15 Teatru ra­diofonic pentru copii. Grigore Ale­­xandrescu - scenariu de Grigore Bujenaru. 9.00 Avanpremieră cotidi­ană 9.12 Caleidoscop muzical. 10.00 Cîntecele noastre - marşuri pionie­reşti. 10.15 Opera şi cele cinci necu­noscute. Emisiune de Elena Horos. 10.40 A 7-a artă. 13.00 Mozaic muzi­cal. 14.05 Albumul vocilor celebre. Maria Callas, Emmy Loose şi Erich Kunz 15.00 Joacă fete şi flăcăi. 15.50 Agendă folclorică. 16.30 Selecţiuni din opera „Medeea" de Cherubini. 17.00 Almanah muzical. 18.00 Revista lite­rară radio. 18.30 Romanţa veşnic tî­­nâră. 18.50 Varietăţi muzicale 20.00 Vedete ale muzicii uşoare Doina Badea, Margareta Pîslaru, Udo Jur­gens şi Tom Jones 21.10 Vă invităm la dans. 22.30 Studioul de poezie. Aspecte de la recitalul de poez­ie şi muzică „Solstiţiul liric" 22.50 Muzi­că uşoară. 23.05 Festivalul Bordeaux 1959 . Orchestra de cameră condusă de Jean Francois Paillard. 24.00— 1.00 Concert de muzică românească. TELEVIZIUNE Programul I — 8.15 Deschiderea e­­misiunii. Teh’şcoală. Matematică a­­nul 1 — licee de specialitate. Tema­­ Transformări geometrice. Prezintă prof. Vasile Ştefănescu. 8.45 Mati­neu duminical pentru copii şi tine­retul şcolar. 10.15 Ora satului. 11.15 Emisiune pentru copii interviziune. 11.55 Anunţuri - Publicitate 12.00 De strajă patriei. 6 martie 1945-1970. 12.35 Emisiune în limba maghiară. 13.35 închiderea emisiunii de dimi­neaţă. 16.30 Deschiderea emisiunii de după amiază Film serial Rîul în­tunecat (VI). Producţie a studiourilor sovietice. 17.15 Realitatea ilustrată. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.15 Campionatul mondial de hochei — grupa C (transmisiune directă de la Galaţi) Austria-Italia. 20.15 Noutăţi cinematografice. 20 23 Şi oamenii privesc Luna Reportaj de Alex. Stark. 20.35 Varietăţi, varietăţi. 22.05 Fil­mul Profetul. Producţie a studiouri­lor Barrandov 22.25 Recital Udo Jurgens. 22.45 Telejurnalul de noap­te. 22.55 Publicitate. 23.00 Telesport. 23.15 închiderea emisiunii programu­lui 1. Programul II — 20.10 Film artis­tic. Cind primăvara e fierbinte. .21.35 Făuritorul de basme - film­ele Io­sif Bîta. 21.45 Roman foileton. Mîn­drie și prejudecată Reluarea epi­sodului III 22.10 închiderea emisiu­nii programului II.

Next