Satul Socialist, februarie 1970 (Anul 2, nr. 232-255)
1970-02-21 / nr. 249
PAGINA 2 MEDALION: CONSTANTIN BRÂNCUŞI Se împlinesc 94 de ani de la naşterea marelui sculptor român a cărui operă a avut o influenţă uriaşă asupra sculpturii moderne. A studiat la Bucureşti, apoi la Paris, unde s-a stabilit în 1904. încă din tinereţe, Brâncuşi îşi arătase măiestria în redarea unor portrete şi capete expresive, ca portretul pictorului Dărăscu sau busturile de copii. În anii maturităţii, el a părăsit procedeul obişnuit şi uşor de a reda figuri prin modelarea lutului, urmărind să întrupeze esenţialul în forme simplificate, cioplite în lemn sau piatră, în „Sărutul" sau „Pasărea măiastră", de pildă, formele sînt reduse la esenţial, reliefînd trăsăturile imaginii care trebuie să atragă atenţia privitorului şi renunţînd la detaliile fără importanţă. Intre 1937—1938, Brâncuşi realizeaza la Tîrgu-Jiu un vast şi complex ansamblu monumental în memoria eroilor români din primul război mondial, alcătuit din „Coloana fără sfîrşit", „Poarta sărutului" şi „Masa tăcerii". Lucrările ce fac parte din acest ansamblu ca, de altfel, întreaga operă a lui Brâncuşi, dezvăluie marea sensibilitate cu care artistul s-a apropiat de arta populară, cizelînd o operă închinată omului, realistă, optimistă şi înălţătoare. Mîndrie a poporului român, a muzeelor şi colecţiilor sale, mîndrie a muzeelor şi colecţiilor de artă din America, Franţa, Italia, Anglia, Elveţia, Brazilia ş.a., creaţia lui Brâncuşi continuă să fie contemporană . POVESTEA VORBE! : Vrabie! i se pare că puiul ei nu ciripeşte, ci cîntă nespus de frumos (A. P. Cehov) Timpul probabil pentru 21 februarie , vremea continuă să se încălzească mai ales în vestul ţării unde cerul va fi mai mult acoperit şi vor cădea precipitaţii locale (la început sub formă de ninsoare, apoi sub formă de lapoviţă şi ploaie). In rest vor cădea ninsori locale. Vîntul va sufla potrivit. Temperaturile minime vor fi cuprinse între —10 şi —4 grade în nord-est şi între —4 şi +2 grade în rest. Maximele vor fi cuprinse între —4 şi +2 grade în nord-est şi intre +2 şi +7 grade în rest. In vestul ţării ceaţă locală şi condiţii favorabile producerii poleiului. Timpul probabil pentru zilele de 22, 23 şi 24 februarie , vremea umedă şi relativ călduroasă, mai ales în prima parte a intervalului Cerul va fi mai mult acoperit. Vor cădea precipitaţii mai ales sub formă de ploaie. Vînt potrivit cu intensificări temporare predominînd din vest. Temperatura în creştere la început, apoi în scădere uşoară. Temperaturile minime vor fi cuprinse între -5 şi +5 grade, iar maximele între 0 şi + 10 grade, izolat mai ridicate. шм m mm$mmm * * mea enciclopedie 0 cunoştinţe folositoare Sîmbătă 21 februarie SOARELE răsare la ora 7 şi 7 minute. Apune la ora 17 şi 53 de minute. De la începutul anului au trecut 52 de zile. Pînă la sfîrşitul anului au rămas 313 zile. STAREA VREMII нищ Щ La Făgăraş se construieşte un nou local cu 20 de săli de clasă, laboratoare şi altele, necesare pentru liceul industrial din localitate. La Bărlungeni se înalţă în prezent o nouă şcoală cu 8 săli de clasă. ЦТп apele canalului Sfîntu-Gheorghe în zona localităţii Mahmudia, pescarul Pavel Baruba a făcut o frumoasă captură , un mocan de 170 kg din care au fost extrase 25 kg de icre negre. După aprecierile pescarilor din partea locului, acesta ar fi cel mai mare exemplar pescuit în ultimii 15 ani pe acest braţ al Dunării. Ш Muzeul de istorie din Miercurea Ciuc, instituţie care adăposteşte aproape 200 000 de exponate, printre care şi cel mai bogat şi interesant tezaur dacic din aur, are un nou sediu : vechea cetate „Miko“ din centrul oraşului, în decorul medieval al zidurilor şi turnurilor cetăţii, materialul achiziţionat este expus în bogate colecţii, totul formind o expoziţie dinamică. Щ în zona depresiunilor Ciucului, Gheorghenilor, Borsecului şi Homorodului, din judeţul cu cel mai bogat bazin de ape carbo-gazoase din ţară, au fost identificate peste 2 000 de noi surse de ape minerale. Forările din ultima vreme au permis punerea în evidenţă a unor izvoare cu proprietăţi curative în Lăzăreşti-Tuşnad, Mădăraş, Caşinul Nou, fiecare cu un debit de peste 100 000 litri în 24 de ore. S-a trecut la întocmirea de studii privind captarea şi îmbutelierea acestor ape. ЦП Comunele Mîrşani şi Afumaţi, judeţul Dolj, au găzduit faza intercomunală a festivalului dansului, cîntecului şi portului. Pe scena căminului cultural din Mîrşani s-au întrecut formaţiile artistice din Dobreşti, Daneţi şi Mîrşani, iar pe scena căminului cultural din Afumaţi, formaţia artistică gazdă s-a întrecut cu echipele din Cioroiaşi şi Siliştea Crucii. Щ Specialiştii muzeului judeţean din oraşul Sfîntu Gheorghe sunt preocupaţi în prezent cu lucrările de determinare şi sistematizare a celebrei colecţii „Dioszegy" care cuprinde aproape 30 000 exemplare de lepidoptere. Pînă acum pe sub „ochiul" atent al lupelor au trecut peste 23 000 fluturi, aparţinînd celor mai deosebite familii şi specii — unele absolut noi pentru ştiinţă. Această migăloasă muncă de cercetare se va încheia o dată cu apariţia catalogului colecţiei, editat de muzeu, ce va fi pus la dispoziţia oamenilor de ştiinţă. ■il ADUNATE DE ■ • .*. *.•.•. iJ_ PRIN SATE • CU TOATĂ FAMILIA E bine ca omul să meargă cu toată familia la cinematograf, la cumetrie, în excursie etc. Ion Dedoi din comuna Guşoeni, judeţul Vîlcea, împreună cu Maria — nevasta, Dumitru — frate, şi Ghiţă Dumitru — cumnat, au plecat deci cu toată familia la... furat lemne din pădurea statului. Fiind prinşi de pădurar, în loc să se lase păgubaşi, l-au lovit pe cel care apăra avutul obştesc, încît acesta a avut nevoie de îngrijiri medicale. Acum, cei patru, care în familie au comis cele două infracţiuni, îşi ispăşesc pedeapsa... tot împreună. • „GLASUL ROŢILOR DE TREN" Ion Ion din comuna Buzoieşti, judeţul Argeş, a încercat multe profesii, dar nu a îmbrăţişat definitiv nici una. S-a îndrăgostit mai întîi de melodia „Glasul roţilor de tren", mai apoi de Gara de Nord. Aici practica meseria de... îndrăgostit. Cum vedea vreo naivă îi fredona pe dată melodia * *Glasul roţilor de tren", apoi se oferea să-i fie prieten pînă la plecarea trenului. Aşa a procedat şi cu E. Keresteş. S-a oferit apoi s-o conducă şi la Braşov. Aici a pus viza de întrerupere a călătoriei pe biletul partenerei, i-a predat valizele la casa de bagaje, dar documentele le-a păstrat la el. S-a scuzat pentru cîteva minute, a luat valizele şi nu... glasul roţilor de tren a şters-o la Făgăraş. Şi acum a rămas acelaşi îndrăgostit de melodia „Glasul roţilor de tren". O fredonează în fiecare zi, dar... după gratii. PLUS ŞI MINUS La un inventar i s-au găsit în magazie, în plus, mărfuri în valoare de 9 000 lei. Bărvan Constantin, din comuna Brezoiu județul Vaslui, a hotărît să-și facă „ordine“ în gestiune. Intr-un timp relativ scurt, a delapidat suma de 6 500 lei. Cei din conducerea cooperativei au hotărît să mai facă un inventar. Numai că de data aceasta s-a constatat un minus în valoare de 6 500 lei. Legile algebrice, cel puţin în cazul lui Constantin Bírvan , au făcut o excepţie : plus cu minus = 2 ani. ..... S 4 . ' Í.J. ». . ЖШШШ. .................—■ Ţf......................гаайюй^иивййтгж mica enciclopedie : „CÎT E DE MARE" UNIVERSUL ? Această întrebare și-au pus-o oamenii din cele mai vechi timpuri, iar răspunsurile date reflectau starea de dezvoltare a civilizației in epoca respectivă. Pentru a răspunde la această întrebare trebuie mai întîi să vorbim despre distanţele corpurilor cereşti. Cel mai apropiat corp ceresc de Pămînt este Luna, care se află la o distanţă medie de 384 000 km. Soarele, corpul central al sistemului solar, este situat la aproxima POFTĂ BUNĂ MERE UMPLUTE Reţeta cuprinde : 12 mere mijlocii, 500 g carne macră, 1 lingură untură, 1 ou, sare. Pentru sos : 2 linguri unt sau untură, 8 bucăţele zahăr, V linguriţă făină, 2 ceşti cu apă, sare. Merele nu se curăţă de coajă. Se spală, se taie un căpăcel la partea cu codiţă. Se scobesc, tiv 150 000 000 de km de Pămînt. Ca să ne imaginăm mai bine ce înseamnă această distanţă, este destul să amintim că unui avion ce ar zbura încontinuu cu viteza de 700 de km pe oră i-ar trebui 25 de ani pentru a ajunge la Soare. Planeta Pluton, care este cea mai depărtată de Soare, se află la o distanţă de 40 de ori mai mare faţă de Soare decît Pămîntul. Se dă carnea prin maşină, se prăjeşte puţin în unt sau în untură şi se adaugă un ou şi sare. Se umplu merele, se pun capacele deasupra şi se aşează într-o cratiţa unsă cu unt. Se face un sos cu zahăr ars, făină şi apă, care se toarnă deasupra. Se fierb înăbuşite la cuptor. O GLUMA PE ZI : Sofia lui Albert Einstein vizita la observatorul astronomic un telescop uriaş. Astronomul care-o însoţea îi spuse că prin mijlocirea acestui telescop se PAGINI DE DEMULT , în ziarul „CURIERUL ROMANESC" din anul 1847, la pag. 44, coloana 111-a, citim că în ziua de 30 iulie (1847) „trecură peste Bucureşti cîteva miliarde de lăcuste" venind din direcţia poate determina forma şi structura universului. — Vai, zise dînsa. Soţul meu face acelaşi lucru, însă de obicei pe dosul cîte unui plic vechi. . Plumbuita. Pasajul a durat „vreo trei ceasuri". Nu s-au aşezat în Bucureşti , „pe semne că şi lor tot din spinarea sătenilor le place să mănînce". album MARIA LATĂREŢU S-a născut la 7 noiembrie 1911 şi s-a dedicat muzicii populare de la vîrsta de 17 ani. Cunoscută, la început, datorită emisiunilor de la radio ,apoi prin concertele date pe diferite scene, Maria Lătărețu și-a dobândit un binemeritat prestigiu. Şezătoare la Avrig, judeţul Sibiu Foto : AGERPRES Ţărănimea în focul luptei pentru guvern democratic şi reformă agrară (Urmare din pag. V Un buletin de informaţii al Preşedintelui Consiliului de Miniştri din 30 decembrie 1944, relata că „pe teritoriul rural al ţârii s-au semnalat numeroase acte de încălcare a proprietăţii sâvîrşite de săteni în dauna proprietarilor...", subliniindu-se că această tendinţă „prinde a se generaliza". In comuna Coşereni, judeţul Ialomiţa, locuitorii au împărţit pămîntul moşierului Constantinescu „fără încuviinţarea acestuia", pe care sâ-l muncească în dijmă, „iar din recoltă două părţi să le ia sătenii şi o parte proprietarul". Presa democratică relata desfăşurarea înfăptuirii pe cale revoluţionară a reformei agrare pe întreg cuprinsul ţării : „Noi, comitetul Frontului plugarilor şi sătenii din comuna Poeni, judeţul Iaşi , se arăta în telegrama din 21 februarie 1945 adresată Preşedintelui Consiliului de Miniştri — fiind convocaţi în oficiul primăriei Poeni, unde s-a luat în discuţie formarea unui comitet de împroprietărire a moşiilor pârâsite, acesta a trecut imediat la împărţirea pămîntului, trecînd pe tabel pe cei care sînt pe front, văduvele, orfanii şi pe cei care sînt lipsiţi complet de pămînt, trecînd imediat la Reforma Aarara, nu după cum a fost discursul d-lui Ministru Rădescu ; noi, ţăranii, nu mai putem aştepta promisiuni fără efect". In a doua parte a lunii februarie, lupta maselor ţărăneşti pentru pămînt s-a generalizat. Concomitent cu acţiunile pentru ocuparea şi împărţirea pămînturilor moşiereşti, masele ţărăneşti au participat, la chemarea P.C.R., la lupta pentru democratizarea aparatului de stat. încă din toamna anului 1944 au fost alungaţi primarii şi prefecţii din unele comune şi oraşe ale judeţelor Tulcea, Constanţa, Covurlui, Brăila, Prahova. Printre miile de participanţi la ocuparea, în noiembrie 1944, a prefecturilor judeţelor Dîmboviţa, Arad, Timişoara s-a aflat şi un mare număr de ţărani. Generalizarea luptei ţărănimii pentru ocuparea şi împărţirea pămînturilor, antrenarea ei la acţiunile de democratizare a aparatului de stat au avut un rol deosebit de însemnat în înlăturarea de la putere a guvernului Rădescu şi instaurarea, la 6 Martie 1945, a primului guvern democratic condus de dr. Petru Groza. Dа V -o» 9 SATUS SOCIALIST ... ................... .......... i. ... ...........v ..... . .......... ....................... ....... vi. CEREREA CUMPĂRĂTORILOR. O PORUNCĂ PENTRU MAGAZIN Am asistat la cîteva din adunările membrilor cooperaţiei de consum din comuna Dorna Cândrenilor, judeţul Suceava, care au avut loc recent. Cu acest prilej am solicitat tov. PETRU COCOREANU, preşedintele cooperativei de consum, un interviu cu intenţia de a dezvălui unele metode pe care le utilizează conducerea cooperativei pentru buna aprovizionare a satelor. — Nu folosim nici o metodă „secretă", ne spune dînsul. Cooperativa noastră aprovizionează circa 6 000 de locuitori. Anul trecut fiecare locuitor a cumpărat din unităţile noastre produse de circa 4 500 lei. Cunoscînd aceste cifre, noi ne putem întocmi un plan de aprovizionare, care să corespundă puterii de cumpărare a sătenilor. — E vorba de un plan valoric. Cum se asigură însă produsele solicitate ? — Dacă cunoşti comuna, puterea ei economică, venitul mediu obţinut în gospodăria personală a sătenilor, poţi să deduci exact ceea ce e necesar. Urmează, bineînţeles, ca apoi să obţii de la depozite mărfurile trebuincioase. — E vorba de studierea aprofundată a cererii de consum. Cum procedaţi practic ? — Nu ştiu dacă noi studiem în aprofunzime cererea. Ştiu doar că utilizăm în acest scop nişte mijloace simple. E vorba de registrul în care se trec produsele solicitate şi încă neexistente în unitate. Fiespre gestionar este obligat să solicite la prima notă de comandă — sS şi să obţină produsele pe care nu le-a avut. La această situaţie se ajunge arareori, întrucît noi practicăm un sistem preventiv, menit să asigure operativ aprovizionarea cu produsele solicitate. — Adică ? — Adică, gestionarul nu trebuie să aştepte ca cineva să-i ceară o cutie de chibrituri sau un kg de sare ca să afle că nu mai are astfel de produse. Din timp, cind a observat că unul din stocuri e pe terminate, el are obligaţia să-l comande pentru a nu se pomeni cu goluri care, firesc, ar produce nemulțumiri. — Un exemplu... —JSă mă refer, bunăoară, la brutărie. La început produceam un singur sortiment de pîine. In unităţile noastre aveam pîine suficientă, dar am observat că unii cumpărători mergeau pînă la Dorna ca să ia „altfel" de pîine. Am diversificat producţia şi acum punem în vînzare 10 sortimente de pîine. Cumpărătorii sînt mulţumiţi, nu mai trebuie să meargă pînă la Dorna pentru o „altfel" de pîine. O producem şi noi. — Ce propuneri s-au făcut în adunările săteşti ale membrilor cooperatori ? — Multe. Exigenţele sporesc. Iar oamenii doresc să avem şi în comuna noastră un complex comercial ca în alte comune. Acum unităţile sunt dispersate în clădiri micuţe şi oamenii trebuie să treacă prin mai multe magazine, aflate la oarecare distanţă unele de altele, pentru a fi ace cumpărături diverse. Socotim că uniunea judeţeană ar trebui să ne sprijine în înfăptuirea acestui deziderat, ţinînd seama şi de volumul mare de desfacere pe care-l realizăm. DUMITRU TURCU TIRANUL DE LA GHIŞEU (Urmare din pag. 1) şi, abia sosită în oraş, a venit să-şi ia un bon de ordine. Deasupra ghişeulu scrie citeţ : „Bonurile se distribuie între orele 7,00—9,00 (e ora 7,15). — Nu avem ! vine imperturbabil răspunsul funcţionarei... Vino mai de dimineaţă. A doua zi Ilie Bratu — soţul pacientei — a făcut ce-a făcut şi a răzbit să vină cu cursa de 5,00 dimineaţa. Era şase şi-un sfert cind s-a prezentat la ghişeu. Soţia urma să vină cu maşina următoare. — Nu mai sînt bonuri pentru radioscopie — l-a întîmpinat funcţionar. Vino mîine dimineaţă la 5,00. — După mine au venit alte persoane cărora li s-au eliberat bonuri și radioscopie pentru consultațiile de după-amiază. Mie de ce nu mi-au dat ? întreabă bătrînul, gîndindu-se la cea de-a treia zi pe care avea s-o piardă pe drumuri soția sa. — Fără bon nu se poate ! Sîntefi prea mulți — răsună glasul medicului radiolog Simion Ştefan — la insistenţele celor doi bătrîni. Funcţionara de la ghişeu şi-a reluat postura de mic tiran împărţind în stingă şi-n dreapta sentinţe : ,,Pentru azi nu mai sînt !", „Nu mai avem“, „Vino mîine mai devreme !“. Cine-i dă dreptul ? Prin depozitele şi magazinele întreprinderilor de Aprovizionare cu seminţe şi material săditor, vă puteţi procura : • Seminţe de legume pentru răsaduri şi culturi de cîmp din toate soiurile raionate produse în staţiunile experimentale şi în întreprinderile agricole de stat ; • Seminţe de gazon şi de diferite flori pentru grădini, parcuri, spaţii verzi terenuri de sport etc.; • De asemenea, în primăvară se vor pune în vînzare pomi fructiferi şi viţe de vie altoite pentru plontări în grădinile familiale Adresaţi-vă din timp intreprinderilor şi magazinelor de desfacere din ţară, care vă livrează seminţe şi material săditor din soiuri cu autenticitate şi valoare culturală garantate. /Uiio/HMV.. Nr. 249 - Sîmbătă 21 februarie (Urmare din pag. 1) astfel cei indiferenţi, care au aerul că se plictisesc într-o cameră tapetată cu cărţi. Ca să-şi omoare timpul, croşetează dacă sunt fete, sau joacă table, dacă-s băieţi. Şi nu se întrerup din aceste activităţi nici când li se cere să recomande o „carte bună". „Caută şi dumneata în raftul din Chemarea carţii dreapta“ — îţi spun, văzîndu-şi mai departe de ale lor. Cum să-i numim „bibliotecari", cind prin asemenea reacţii ei îşi contrazic în mod flagrant profesia ? Ei nu se comportă numai cu lipsă de solicitudine şi politeţe, dar comit o abatere mult mai gravă : retează elanul spre lectură şi către frumos al cititorului începător şi sensibil. Altfel e însă bibliotecarul cel adevărat, cel pe care îl mistuie, permanent, o flacără interioară. El nu se mulţumeşte să distribuie cărţi, ci caută să formeze gustul pentru lectură. El nu aşteaptă pasiv venirea solicitanţilor, ci inventează zeci de mijloace ca să-i atragă în sala bibliotecii. Şi nu se sfieşte, dacă e cazul, să ia cărţile la subţioară şi să iasă astfel în întîmpinarea cititorilor săi, străbătînd uneori kilometri întregi. Fiindcă a fi bibliotecar înseamnă mai mult decît o profesie, înseamnă o nobilă vocație. !,VAVAW.VAW,V.'.WWA,.V.,AW.VA,WVW.VAVAV/1VAV.' UZINA DE ŢEVI REPUBLICA CU SEDIUL IN BUCUREŞTI, B-DUL MUNCII 256, SECTORUL 3 ANGAJEAZĂ (de urgenţă) din Municipiul Bucureşti şi fosta regiunea Bucureşti : - muncitori necalificaţi - luminători ţevi - electricieni - strungari - lăcătuşi - frezori - rectificatori Informaţii suplimentare se pot cere zilnic la Serv. Personal telefon 43. 09, 50 int. 164 Intre orele 6,45-15,15 , ÎV/AVA,AWWU,A4V.V.VAVAWAVAVAWAV.W.,AWAVAVA'Î 1 2010 SI mtvnwHt Duminică 22 februarie RADIO Programul 1. 6.05 Concertul dimineţii. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 7.15 Orag satului. 7.45 Drag mi-e cîntecul şi jocul. 8.00 Sumarul presei 8-10 Ilustrate muzicale. 9.00 Radiomagazinul femeilor. 9.30 Avanpremieră cotidiană 9.42 Cavalcada ritmurilor (reluare). 11.05 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat 11.50 Cotele apelor Dunării 12.00 De toate pentru toti 13.00 Radiojurnal. Sporty 13.15 Melodiile săptămînii — muzică uşoară. 13.30 Unda veselă. 14.00 Estrada duminicală. 14.30 Cine ştie cîştigă. Creaţii muzicale clasice în interpretări moderne. 15.00 Estrada duminicală (continuare). 17.05 Caravana fanteziei (emisiune pentru tineret) 18.00 Concert susţinut de orchestra de muzică populară a Radioteleviziunii. 18.50 Zece minute cu Little Tony. 19.00 Gazeta radio. 19.20 Tangouri celebre 19.30 Săptămîna unui meloman. 20.05 Tableta de seară de Mihnea Gheorghiu. 20.10 305 de cîntece. 20.20 Argheziană. Lumina lină. Recită Silvia Popovici 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Muzică de café concert. 21.15 Teatru document. Premieră : Ceasul de aur, de Nicolae Ţie. 22.00 Radiojurnal. 22.10 Panoramic sportiv 22.30 Romanţe şi cîntece vechi cu Ioana Radu. 22.50 Moment poetic. De dragoste. Versuri de Nina Cassian. Citeşte Leopoldina Bălănuţă. 23.00 Revista şlagărelor. 0.03 15.00 Estrada noi turnă. Programul II — 6.00) Matineu duminical. 7.45 Radio publicitate. 8.00 Piese, instrumentale. 8.15 Teatru radiofonic pentru copii. Grigore Alexandrescu - scenariu de Grigore Bujenaru. 9.00 Avanpremieră cotidiană 9.12 Caleidoscop muzical. 10.00 Cîntecele noastre - marşuri pioniereşti. 10.15 Opera şi cele cinci necunoscute. Emisiune de Elena Horos. 10.40 A 7-a artă. 13.00 Mozaic muzical. 14.05 Albumul vocilor celebre. Maria Callas, Emmy Loose şi Erich Kunz 15.00 Joacă fete şi flăcăi. 15.50 Agendă folclorică. 16.30 Selecţiuni din opera „Medeea" de Cherubini. 17.00 Almanah muzical. 18.00 Revista literară radio. 18.30 Romanţa veşnic tînâră. 18.50 Varietăţi muzicale 20.00 Vedete ale muzicii uşoare Doina Badea, Margareta Pîslaru, Udo Jurgens şi Tom Jones 21.10 Vă invităm la dans. 22.30 Studioul de poezie. Aspecte de la recitalul de poezie şi muzică „Solstiţiul liric" 22.50 Muzică uşoară. 23.05 Festivalul Bordeaux 1959 . Orchestra de cameră condusă de Jean Francois Paillard. 24.00— 1.00 Concert de muzică românească. TELEVIZIUNE Programul I — 8.15 Deschiderea emisiunii. Teh’şcoală. Matematică anul 1 — licee de specialitate. Tema Transformări geometrice. Prezintă prof. Vasile Ştefănescu. 8.45 Matineu duminical pentru copii şi tineretul şcolar. 10.15 Ora satului. 11.15 Emisiune pentru copii interviziune. 11.55 Anunţuri - Publicitate 12.00 De strajă patriei. 6 martie 1945-1970. 12.35 Emisiune în limba maghiară. 13.35 închiderea emisiunii de dimineaţă. 16.30 Deschiderea emisiunii de după amiază Film serial Rîul întunecat (VI). Producţie a studiourilor sovietice. 17.15 Realitatea ilustrată. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.15 Campionatul mondial de hochei — grupa C (transmisiune directă de la Galaţi) Austria-Italia. 20.15 Noutăţi cinematografice. 20 23 Şi oamenii privesc Luna Reportaj de Alex. Stark. 20.35 Varietăţi, varietăţi. 22.05 Filmul Profetul. Producţie a studiourilor Barrandov 22.25 Recital Udo Jurgens. 22.45 Telejurnalul de noapte. 22.55 Publicitate. 23.00 Telesport. 23.15 închiderea emisiunii programului 1. Programul II — 20.10 Film artistic. Cind primăvara e fierbinte. .21.35 Făuritorul de basme - filmele Iosif Bîta. 21.45 Roman foileton. Mîndrie și prejudecată Reluarea episodului III 22.10 închiderea emisiunii programului II.