Satul Socialist, martie 1970 (Anul 2, nr. 256-281)

1970-03-26 / nr. 277

PAGINA 2 In lunga-i perioadă de activitate (22 de ani), UZINA DE REPARAŢII GA­LAŢI ţi-a adus un preţios aport în domeniul mecanizării agriculturii. Despre produsele fabricate aici a luat cunoştinţă „o ţară întreagă", toţi cei care în toamna anului trecut au vizitat Expoziţia realizărilor economiei naţionale „România 1969“. Printre exponatele acesteia puteau fi admirate agregatele de pompare de 12 ţoli, precum şi alte utilaje. Uzina gâlâţeanâ îşi axează producţia, pe lîngâ reparaţii, şi pe fabrica­rea unor piese de schimb pentru tractoare şi a diverselor utilaje necesare mecanizării agriculturii. De curînd ea execută şi piese de schimb pentru une­le utilaje importate, cît şi altele care nu se mai fabrică de către uzinele Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini. Lucrul acesta a contribuit la dezvoltarea continuă a uzinei, la crearea de noi secţii de producţie şi la dotarea cu utilaje moderne şi de mare productivitate. în comparaţie cu 1969, planul de producţie pe acest an prezinta o creş­tere de 12,6 la sute. Că s-a pornit „cu dreptul" încă de la începutul anului o dovedesc realizările dobîndite în primele două luni. — In aceastâ privintâ, spunea de curînd directorul uzinei, tov. ing. GHEORGHE GAVAN, cred câ cifrele sunt dovezi concludente. La producţia globalâ, de exemplu, planul a fost realizat în proporţie de 100,4 la sutâ, deci o depăşire de 46 000 lei ; producfia-marfâ a înregistrat o depâşire mai mare — 49 000 lei. Producţia-marfă vîndută şi încasată a depăşit prevederile cu 5,5 la sută, respectiv cu 513 000 lei. Importante depăşiri ale planului s-au realizat şi la ceilalţi indicatori. La fabricaţia de piese de schimb pentru tractoare am obţinut o depăşire de 40,7 la sută, respectiv 2 034 000 lei, la Fabricaţia pieselor de schimb pentru maşinile agricole de 14 la sută, iar la reparaţii capitale de motoare şi tractoare de 361 000 lei. In aceeaşi perioa­dă s-au realizat şi utilaje în valoare de 1 747 000 lei. ИЛЛЛА1 SATUL SOCIALIST DUPĂ METODA INDUSTRIALĂ Pe măsura cerinţelor mereu prescin­­de ale unităţilor agricole, în ce pri­veşte volumul de reparaţii executate în uzină, s-a simţit nevoia organizării procesului de reparare a motoarelor şi tractoarelor după metode noi, moderne. S-a ajuns astfel la ORGANIZAREA REPARAŢIILOR ÎN FLUX TEHNO­LOGIC, DUPA METODA INDUSTRI­ALA. Amănunte în această problemă am primit de la Nicolae Ecobici, inginerul şef al unităţii. — Iată, pe scurt, modul cum se des­făşoară procesul tehnologic de repara­ţii. La noi în uzină există o bandă de demontare, care permite atît demon­tarea cît şi spălarea concomitentă a ansamblelor şi pieselor ce necesită in­tervenţii. Reparaţia propriu zisă se face pe benzi mobile cu mişcare inter­mitentă, organele şi piesele trecind de la un post de lucru la altul. La capătul benzilor se află amplasate posturi fixe de rodaj, încercare şi probe finale. Calitatea reparaţiilor este asigurată pe faze de operaţii, pe tot parcursul fluxului, atît printr-o bună organizare a lucrului, cit şi prin controlorii de ca­litate. De reţinut este faptul că după rodaj se verifică amănunţit linia de arbori, cuzineţii, bielele, cămăşile de cilindri etc. Eventualele defecţiuni constatate cu acest prilej sunt reme­diate operativ. Demn de relevat este şi faptul că organizarea reparaţiilor în flux s-a făcut prin lucrări de mică mecanizare, după proiecte întocmite în unitatea noastră. Un rol însemnat în reducerea chel­tuielilor de producţie, economisirea de piese de schimb şi micşorarea timpului de imobilizare îl joacă recondiţiona­­rea pieselor. Nu vom aminti aici des­pre recondiţionările obişnuite ce se fac la uzina de reparaţii din Galaţi. Vrem însă să subliniem unele procedee mo­derne de recondiţionare, cum ar fi cromarea, nichelarea, cuprarea. Tot aici se realizează o gamă largă de re­­condiţionări prin sudură sub strat de flux. După procedeele de mai sus se recondiţionează oglinzile de far, axele de la pompele de apă, axele cu came, rulmenţii, axele planetare şi multe alte repere. 96 LA SUTA DIN TOTAL Uzina gălăţeană şi-a axat tot mai mult planul de producţie pe fabricaţia de piese de schimb pentru tractoare, maşini agricole şi utilaje. în acest an, bunăoară, în vreme ce reparaţiile nu ocupă decît 4 la sută, fabricaţiile pre­zintă o pondere de 96 la sută din volu­mul total al planului. — Faţă de sarcinile sporite în ce priveşte fabricaţia — spunea ing. Gh. Găvan, apărea stringentă necesitatea organizării sectorului respectiv. In acest scop, în funcţie de produsele uzi­nei, am amplasat utilajele pe linii teh­nologice. Astfel, fabricaţia principale­lor produse s-a făcut şi se face în flux continuu, respectiv pe o linie tehnolo­gică specială. Cred că nu-i lipsit de interes a enumera, pentru a vă face o imagine cît de sumară, diferitele linii tehnologice. Dispunem de aseme­nea linii la fabricaţia cămăşilor de ci­lindri, a pistoanelor, bolţurilor şi di­verselor axe, a cuzineţilor de etanşare şi semicuzineţilor pentru motoarele D. 36 M şi D.103, a pîrghiilor de direc­ţie pentru tractoare, rolelor tractoare­lor pe şenile, discurilor de ambreiaj şi altor piese. In completarea celor spuse de direc­tor, tov. Petre Gabrilovici, contabil şef, a ţinut să precizeze : — Notaţi că toate aceste lucrări (li­niile tehnologice) au fost realizate din fondurile de mică mecanizare, avînd ca efect economic creşterea producţiei şi a productivităţii muncii, îmbunătă­ţirea continuă a calităţii produselor. Faţă de 1969, cind fabricam circa 340 de sortimente, numărul acestora a spo­rit în acest an la peste 400, avînd create condiţii pentru a lărgi şi mai mult gama de produse ce ies pe poarta uzinei. Pentru a contribui la economisirea de valută, uzina de reparaţii din Ga­laţi extinde sortimentul pieselor de schimb necesare utilajelor agricole provenite din import, asimilînd şi exe­­cutînd numeroase produse. Faţă de realizările ultimilor doi ani, în 1970 uzina produce diferite piese de schimb pentru : tractorul „Bolgar TL-30“ ; Sa­­siul autopropulsat KS-0,9 ; tractorul DT-75 ; tractorul „Fiat“ ; motocarul „Multicar 22-D“ ; freza purtată FN-1,1 ; mașina de smuls in TLVZ-1 ; cositoa­­rea purtată E.143/1 ; mașina de recoltat cartofi E.649 ; combina Klaas Matador Gigant ; maşina de scos şi încărcat sfeclă E 765-766 ; batoza de cereale MCC-10 A ; maşina de decoletat sfeclă E-735 ; maşina de umplut sticle cu vin Kompacta C.V.-1 etc. Şi încă o latură a acestei probleme. UZINA DE REPARAŢII GALAŢI REALIZEAZĂ REPERELE RESPEC­TIVE LA UN PREŢ DE COST SCĂ­ZUT. PRINCIPALELE PRODUSE Dar, pe lingă piese de schimb, uzina de reparaţii din Galaţi produce şi o seamă de utilaje complexe, în cele ce urmează prezentăm, în mod succint, principalele caracteristici ale unora din utilajele fabricate aici şi care pot fi procurate de unităţile agricole socia­liste de la uzina gălăţeană. • AGREGAT DE POMPARE D-108 12 Este destinat pentru alimentarea cu apă a terenurilor în vederea irigării. Agregatul mai poate fi folosit şi ca motor stabil pentru antrenarea diferi­telor maşini, cum ar fi mori cu cioca­ne, tocători de furaje, generatoare electrice etc. Caracteristici tehnice : Puterea mo­torului = 45 C.P., turaţia nominală = 1 500 rot/min ; debitul pompei = 150 1/s ; înălţimea maximă de aspi­raţie =­ 5 m C.A., înălţimea maximă de refulare = 13 m C.A. APARAT DE ALEZAT LINII HI PALIERI Se foloseşte la alezarea cuzineţilor liniei de arbori de la motoarele de tractor de tipul D-36 M, D-103, D-107 şi D-108. Alezarea cuzineţilor cu acest aparat se execută repede şi uşor, ob­­ţinîndu-se o calitate superioară a lu­crărilor. Caracteristici tehnice : Diametrul axului alezat = 0 63 mm ; cursa maximă = 110 mm ; numărul de cuţi­te pe ax = 5 buc ; diametrul maxim de alezat = 0 110 mm ; diametrul minim de alezat = 0 64 mm ; avansul = 0,11 — 0,13 mm/rol. • ridicător hidraulic MONOBLOC Este necesar acţionării maşinilor agricole purtate pe tractorul U-650 M. Spre deosebire de vechiul ridicător, acest mecanism prezintă avantajul unei construcţii tehnice calitativ supe­rioare, elimină oscilaţiile transversale ale tiranţilor mecanismului de suspen­sie, forţa de ridicare este mai mare, se elimină scurgerile de ulei în timpul funcţionării printr-o etanşeitate per­fectă, deservire uşoară etc. Caracteristici tehnice : Diametrul cilindrului = 0 120 mm ; presiunea de lucru = 110—115 kgf/cm­ ; timp de ridicare a sarcinii = 1,7 sec. Dimen­siuni de gabarit : lungime = 700 mm, lăţime = 460 mm, înălţime = 480 mm. • ANTRENOR CU ŞAIBA Este utilizat pentru antrenarea uti­lajelor şi maşinilor agricole, fiind cu­plat cu un motor stabil. De asemenea, se poate monta la sasiul agregatului de de­pompare. Este prevăzut cu roţi transmisie pentru curele late şi trape­­zoidale. • MAŞINA DE SUDAT ELECTRIC PRIN PUNCTE Această maşină — o interesantă ino­vaţie realizată în unitate — se folo­seşte la sudarea electrică, prin puncte, a tablei cu o grosime de pînă la 2,5 mm. Maşina lucrează^cu un ampe­­raj de 50—100 A ; tensiunea la partea activă de lucru — 4 V ; tensiunea la partea primară · 220—380 V; în afară de acestea, LA COMANDA unităţilor agricole socialiste sau a altor întreprinderi, uzina de reparaţii din Galaţi mai fabrică : • CAZANE DE ÎNCĂLZIT PENTRU ZOOTEHNIE * Acest utilaj, construit din elemente din ţeavă specială pentru încălzire­ cen­­trală (calorifer), funcţionează cu apă caldă de joasă presiune (pînă la 0,7 atm). Prin schimbarea numărului de elemente se obţine o variaţie a supra­feţei de încălzire. Combustibilul folo­sit poate fi gazos sau lichid. Caracteristici tehnice : Numărul ele­menţilor = 8—20 ; suprafaţa de încăl­zire = 20—70 mp ; lungimea cazanu­lui = 1 332—3 300 mm ; înălțimea · 1 650 mm ; lăţimea •= 1 200 mm ; debi­tul de căldură = 194 000—700 000 Kcal/oră ; greutatea = 1,4—4,1 tone. • TRANSPORTOR PNEUMATIC PENTRU FURAJE Este destinat pentru transportul și stivuirea finului, ori a altor furaje. A­­limentarea manuală. Deplasarea pe distanţe scurte se face cu ajutorul a trei roţi metalice cu care este prevă­zut utilajul. Caracteristici tehnice : Debitul ma­xim de lucru la înălţimea de 8 m = 4 290 kg/h ; dimensiuni de gabarit (fără conducte) : lungimea totală = 3 380 mm ; lăţimea = 1 670 mm ; înălţi­mea = 1 600 mm ; productivitatea = 2,8 t/h ; puterea motorului de acţiona­re = 10 kW ; greutatea totală = 620 kg. • REMORCI MONO AX PENTRU TRANSPORTAT LADIŢE CU STRUGURI Sunt fabricate în trei variante cu dis­tanţa între rînduri de 1,5 m, 1,8 m şi 3 m. Avantajele principale ale acestor remorci : înlătură deprecierea strugu­rilor de masă pe timpul transportului ; reduc volumul de muncă pentru încărcări şi descărcări ; permit scosul lădiţelor direct din vii. Capacitatea re­morcii variază între 400—1 100 kg. Pe o remorcă pot fi transportate între 34—96 de lădiţe. Remorcile pot fi uti­lizate şi la transportul altor materiale şi obiecte în cadrul fermei, precum şi la scosul corzilor din vie. Remorca monoax cu distanţa între rînduri de 1,5 m este tractată cu mij­loace hipo sau cu motocultorul. UZINA DE REPARAŢII GALAŢI ÎN SLUJBA M­EC­A­NI­ZĂRII AGRICULTURII Linia de montaj a ridicătorului hidraulic monobloc, în prim plan controlorul tehnic Dumitru Cornea şi şeful secţiei, Ion Condu­rache Aspect din atelierul de turnătorie. Trandafir Căpăţîna, lucrînd la o nouă formă de pămînt Agregat de pompare „D -108 12" Nr. 277 — Joi 26 martie • AGREGAT DE STROPIT ÎN VII, CU BAZIN DE LEMN Prezintă următoarele avantaje : o productivitate mare (10—14 ha/schimb şi un preţ de cost redus (29 lei/ha). Fo­losirea acestui utilaj înlătură cu desă­­vîrşire corodarea rezervoarelor de me­tal de către soluţia de stropit. Caracteristici tehnice : Capacitatea budanei = 1 300 1 ; dimensiuni de ga­barit : lungime = 3 200 mm, lăţime — 1150 mm. • INSTALAŢIE DE ÎNCĂRCAT CEREALE ÎN NAVE Acest fel de instalaţie serveşte la preluarea cerealelor depozitate în siloz şi predarea lor la nava acostată la cheiul silozului. Ea constă dintr-un că­­rucior-turn-macara, care se deplasează de-a lungul cheiului pe două șine de cale ferată distanțate la 3 550 mm. Că­­ruciorul-turn-macara se sprijină pe 4 boghiuri, acționate de către un elec­tromotor. UTILIZAREA FONDURILOR DE MICĂ MECANIZARE O bună parte a dezvoltării uzinei gă­­u­ţene s-a făcut pe seama utilizării efi­ciente a creditelor de mică mecanizare. După cum ne informa tov. Gheorghe Niţă, secretarul comitetului de partid, cea mai mare parte a acestor fonduri a fost folosită la turnătoria de fontă, atelier de bază al uzinei. Lucrările de extindere a turnătoriei au cuprins mecanizarea unor operaţii tehnologice dispuse în flux, printre care : trans­portul pămîntului de formare de la moara cu tăvălugi la presele pneuma­tice prin utilizarea unui transportor cu bandă ; alimentarea cu pămînt a insta­laţiei de preparare folosind elevatoare şi benzi de transport ; introducerea în flux a unor utilaje de formare pneu­matice cu productivitate sporită ; in­troducerea unui conveior pentru turna­rea pieselor din fontă în flux continuu. Toate acestea au dus la creşterea de aproape trei ori a producţiei de piese turnate. In afară de turnătorie, fon­durile de mică mecanizare au fost uti­lizate şi la realizarea unor benzi, a unor transportoare suspendate şi altor instalaţii, atît în sectorul de reparaţie, cît şi în cel de fabricație. Printre ul­timele realizări în acest domeniu se numără banda mecanizată de montaj pentru ridicătorul monobloc. „MÎNDRIA NOASTRĂ" In cadrul procesului de producţie s-au aplicat cu succes o seamă de ino­vaţii şi raţionalizări, care au contri­buit la creşterea productivităţii mun­cii. Anul trecut, de pildă, cele 7 inova­ţii aplicate (9 înregistrate) au avut o eficienţă economică de 352 350 lei. In primele două luni ale acestui an au şi fost înregistrate 7 inovaţii, din care 5 se aplică cu succes în practică. Printre ele se numără : dispozitiv hi­draulic pentru presarea simultană a ambilor cuzineţi i­n carcasa ridicătoru­lui monobloc (autori Gh. Badiu şi Iu­lian Marin) şi lipirea plăcuţelor din metal dur pe suporţi de cuţite cu aju­torul curenţilor de înaltă frecvenţă (autor : ing. Tănase Velea). — Alături de inovatori, spunea pre­şedintele sindicatului, tov. Ioan Dalboc, care sînt pe drept cuvînt mîndria noastră, la loc de cinste se află şi fruntaşii întrecerii. Pentru rezultatele dobîndite anul trecut în producţie, un număr de 131 de lucrători au fost dis­tinşi cu steluţa de fruntaş în între­cerea socialistă, în vizita făcută prin sectoarele şi secţiile uzinei, i-am văzut la lucru pe mulţi dintre fruntaşi. Spaţiul nu ne îngăduie să-i notăm pe toţi. Iată doar o parte din ei : Ion Gălăţeanu — şef sector, Arghir Hagiu — strungar, Va­sile Nicolau — lăcătuş, Vasile Ciobota­­ru — forjor, Vasile Gheorghiţă — ajus­ter, Gheorghe Badiu — matriţer, Va­sile Manafu — electrician, Petrică To­­fan — specialist în cromaj-nichelat, Dumitru Cornea — mecanic controlor, Gheorghe Mihăilescu — mecanic la bancul de rodaj, Ștefan Marola — tur­nător, Costică Popovici — formator, Mihai Blănaru — frezor, Alexandru Vlad — șofer, Constantin Constantin — sudor, Dumitru Manole — maistru monteur, Ion Patrichi — șef serviciu producție, Viorel Lepădatu — șef ser­viciu tehnic. PERSPECTIVE „ Vizita noastră la Uzina de reparaţii Galaţi e pe sfirşite. Înainte de des­părţire, tov. ing. GH. GAVAN, directorul unităţii, ne-a vorbit despre perspec­tivele uzinei. Problema nr. 1 va fi şi în continuare dezvoltarea ga­mei fabricaţiei de piese de schimb pentru tractoare şi maşini agricole, precum şi executarea unui număr sporit de utilaje pentru agricultură. Legat de aceasta e necesar să precizăm că principalele secţii vor cunoaşte o mare dezvoltare­­ va trebui să se organizeze un birou de proiectare, care să fie încadrat cu specialişti în vederea asimilării şi omologării de noi produse şi utilaje ce se execută în uzină. De pe acum pe specialiştii de aici îi preocu­pă problema asimilării unui plug pentru scos puieţii şi a unei foarfeci pneu­matice pentru vie. Studiile care se întreprind în cadrul acţiunii de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii (printre care am aminti : organizarea transportului carcasei monobloc pe benzi transportoare suspendate ; organizarea fluxu­lui tehnologic la fabricaţia cămăşilor de cilindri după noua tehnologie în scopul reducerii consumului de metal şi îmbunătăţirea calităţii) sunt, de ase­menea, probleme de viitor — mai apropiat sau mai îndepărtat — în cadrul lucrărilor de perspectivă. După cum s-a văzut, harnicul colectiv de aici a obţinut în primele două luni ale ultimului an al actualului cincinal rezultate remarcabile în producţie. Aşa cum ne-a asigurat la despărţire directorul uzinei, întreg colectivul este hotârît să nu precupeţească eforturile pentru traducerea în fapte a preve­derilor planului. ION LEŞEANU

Next