Satul Socialist, mai 1970 (Anul 2, nr. 308-332)

1970-05-30 / nr. 331

PAGINA 2 A •Prin maturitate politică • Prin înaltă conştiinţă patriotică •Prin abnegaţie şi hotăr­î­re • Prin disciplină şi dîrzenie XI­ntotdeauna, clasa muncitoare, deta­şamentul înaintat al poporului nos­tru, forţa de bază a societăţii, s-a aflat în primele rînduri. In grelele bătălii conduse de partid pentru libertate şi o viaţă mai bună, pentru democraţie şi demni­tate umană, pentru cucerirea puterii politice şi economice din mîinile claselor exploata­toare ; în lupta eroică pentru construirea so­cialismului ea s-a afirmat ca o forţă de prim ordin, ca motor şi înfăptuitor al tuturor acţiu­nilor întreprinse de partid pentru ridicarea patriei noastre pe culmile înalte ale progresu­lui şi civilizaţiei. Şi în aceste clipe de grea în­cercare pentru întreg poporul nostru clasa muncitoare a acţionat unită cu ţărănimea, in­telectualitatea, pentru a pune stavilă apelor sălbatice dezlănţuite împotriva omului, pen­tru a apăra avutul obştesc împotriva crimei inconştiente a naturii, pentru recuperarea pa­gubelor printr-o muncă titanică, pentru aju­torarea sinistraţilor, pentru repunerea în func­ţiune a întreprinderilor deteriorate de furia apelor. Prin eforturi eroice, cu abnegaţia şi devota­mentul care îi sînt caracteristice, prin spiritul înalt de disciplină şi organizare, acest detaşa­ment de frunte al poporului va pune la dispo­ziţia societăţii tot mai multe bunuri, va crea acele condiţii ca ceea ce s-a pierdut să se com­penseze cît mai rapid, iar omul de pe melea­gurile bîntuite de furia apelor să reintre în viaţa sa normală. CLASA MUNCITOARE ! FOC CONTINUU IN TOATE RETORTELE CHIMIŞTILOR Pe undeva prin Ardeal, in fireajma Combinatului chimic de a Tîrnaveni, ori poate în apro­pierea uzinei de produse sodice Ocna Mureş, sau în alt loc, a avut loc acea rupere de nori care a făcut ca rîurile să-şi pă­răsească albiile devenind totul o apă şi un pămînt. N-am avut ocazia să văd această catas­trofă acolo la faţa locului, în schimb i-am văzut urmările la Craiova, în atelierul electrome­canic al Combinatului chimic. Zeci de motoare electrice de diferite mărimi, pline de mîl f­ietrificat, erau aduse aci de a Combinatul chimic Tîrnoveni şi Uzina de produse sodice Oc­na Mureş, spre a fi reparate. „Cînd au venit primele motoare electrice la reparat, — ne spu­nea maistrul Virgil Tipătescu, — am plecat să ne odihnim după două schimburi consecutive, dar nici nu mă dezbrăcasem bine că a venit maşina de serviciu. Cre­deam că e vorba de vreo ava­rie. Nu mă înşelasem. Era o avarie, dar nu la combinatul nostru. Sosise un alt transport de motoare electrice de la Tîr­noveni şi acestea trebuiau puse urgent în stare de funcţionare. Cînd a venit schimbul nostru, ne-a găsit la lucru, într-o sin­gură noapte, alături de cîteva tovarăşi de nădejde, am de­montat şi curăţat 35 de motoare electrice. Am stat acasă numai patru ore. Deşi n-a mai venit maşina de serviciu să mă ia, m-am reîntors la atelier. Directorul general al Combi­natului chimic Craiova, ing. Ius­tin Rogoz, care a condus cînd­­va şi Combinatul chimic din Tîr­noveni şi Uzina de produse so­dice din Ocna Mureş, şi-a dat seama că în afară de acest ajutor materializat în sprijinul cu materiale electrice, echipa­ LA COMBINATUL CHIMIC CRAIOVA ment şi în reparaţii de motoare, Combinatul chimic din Craiova mai are o datorie mare. Au în­ţeles această datorie toţi muncitorii, inginerii şi tehnicie­nii din combinat. Atîta timp cît activitatea altor între­prinderi din ţară a fost între­ruptă pentru o perioadă de timp, aici unde apa n-a provo­cat întreruperi trebuie luate toate măsurile pentru intensifi­carea muncii, spre a da econo­miei naţionale cît mai multe produse. În condiţiile în care atelierele de întreţinere lucrau la cea mai înaltă tensiune pentru re­pararea motoarelor electrice de la Tîrnoveni şi Ocna Mureş, în condiţiile în care o mare parte din operatori, electricieni şi specialişti de la Craiova lu­crai­ la Tîrnoveni ajutîndu-şi co­legii să pună cît mai repede în funcţiune unele secţii ale com­binatului, aici, la Craiova, s-a produs un eveniment de mare importanţă. Pentru prima dată în istoria acestui combinat, toa­te unităţile de pe platforma chimică au lucrat la unison. Dis­peceratul primea din toate di­recţiile aceleaşi mesaje : totul în ordine, producţia maximă, continuăm munca. Şi ca re­zultat al acestor fraze simple, dar pline de sens, s-au putut în­registra următoarele rezultate : între 16 şi 24 mai s-au reali­zat peste plan 870 tone azotat de amoniu, 67 tone acetilenă din gaze, 37 tone butanol şi alte produse. În ziua de 21 mai, deci, cînd la Tîrnoveni şi Ocna Mureş totul era năpădit de ape, la Craiova la toate retortele fo­cul ardea continuu, în urma informaţiilor primite din zonele calamitate, colectivul de muncă al Combinatului chi­mic din Craiova a făcut noi sondaje spre a găsi alte resurse şi posibilităţi de suplimentare a angajamentelor luate. Fiecare om la locul său de muncă gîn­­deşte şi face propuneri în le­gătură cu descoperirea şi va­lorificarea de noi rezerve. în fiecare zi, aici la Combinatul chimic Craiova, ca la o verita­bilă întrecere, ştacheta realiză­rilor este ridicată la valori din ce în ce mai mari. Angajamentul care prevedea sporuri de 12 milioane lei la valoarea producţiei globale şi marfă , 3 500 tone îngrăşăminte azotoase peste plan şi 300 tone acid acetic, va fi cu mult de­păşit. ROMEO POPESCU • © © b SATUL SOCIALIST wwwwwwww In locul acesta la „Electro­­mureş", au băltit apele. O ultimă revizie şi producţia va fi reluată în ritm susţinut Nr. 331 — Sîmbătă 30 mai лллллл/vwwwvvw Sîntem la fabrica de ţe­sături din mătase din Si­ghişoara, lovită greu de fu­ria apelor. Aici producţia a fost calamitată, ţesăturile, materia primă, utilajele au zăcut în apă, o apă miloasă căreia nu i-a rezistat nimic decit voinţa de fier a oa­menilor. Intr-o singură clipă sute şi mii de metri de ţesături şi-au pierdut valoarea, maşinile procu­rate din import au fost ava­riate. Totuşi, oamenii s-au dovedit mai tari decit sti­hia oarbă a naturii salvînd de la distrugere totală o parte din producţie, maşini, utilaje. Cu toate că mulţi din angajaţi au suferit şi a­­casă serioase neajunsuri, gospodăriile fiindu-le co­tropite de ape, au întirziat ceasuri la rind în fabrică, unindu-şi forţele intr-un efort comun pentru refa­cerea integrală a producţiei in vederea funcţionării e­­xemplare a fiecărui utilaj. In unitate se lucrează in­­dîrjit. Fiecare om este la postul său. Inginerul Cor­nel Moldovan, directorul general al combinatului textil, ne-a spus că nimeni nu a lipsit de la lucru in aceste zile. Datorită acestei discipline exemplare cît și măsurilor operative de or­ganizare s-au putut forma numeroase echipe de mun­citori în frunte cu cite un ajutor de maistru ori mai­ştrii, cărora le-au fost re­partizate 8—9 utilaje spre a fi verificate, curăţate, de­ Oamenii înving greutăţile FABRICA VA PRODUCE puse în funcţiune. Rezulta­tele nu s-au lăsat aşteptate. Intr-un timp extrem de scurt în care a fost înfrun­tat pentru a doua oară va­lul inundaţiilor s-au exe­cutat : deznămolirea şi cu­răţirea secţiilor ; spălarea tuturor pieselor care com­pun maşinile şi utilajele ; înlăturarea efectelor cala­mităţii care a lăsat răni a­­dînci pe chipul fabricii. A­­lături de acest harnic şi i­nimos colectiv care a uitat ce este odihna s-au prins în lupta grea de refacere a fabricii şi alte colective care şi-au trimis reprezentanţi la faţa locului, îndată ce vestea nenorocirilor abă­tute asupra oraşului, a în­treprinderii, a ajuns la ei. Astfel, mina frăţească în­tinsă peste depărtări, gest emoţionant concretizat în ajutor material, piese de schimb, maiştri, instalatori, mecanici, s-a făcut imediat simţită în viaţa fabricii. Au ţinut într-un fel sau altul să fie prezenţi la faţa locu­lui prin ajutorul lor munci­torii de la Fabrica de pos­tav din Azuga, „Metalo­­tehnica" din Tg. Mureş, ca şi cei de la uzina „Nicova­la" ori „Faianţa" din loca­litate. Numai echipa meş­terilor condusă de ingine­rul Ştefan Bob din Azuga a pus în cîteva zile în func­ţiune secţia preparaţie fi­latură, iar „Faianţa" a cedat spaţiul unui laborator pen­tru a fi transformat în ate­lier de recondiţionare al e­ ^чллллллллллллллл­­ lectromagneţilor, releelor­­ preţioase agregate în funcţionalitatea utilajelor. Străbatem incinta unită­ţii la orele cînd prin uria­şele cupole străvezii, pă­trunde lumina zilei. Se află aici la datorie, peste orele programului, mulţi munci­tori, ca şi maiştrii Adrian Ştefănescu, Ernst Bocersch, Mihai Vidrea din secţiile brodat, filatură şi finisaj. Ochii le sînt încă încercă­naţi de nesfîrşita veghe a nopţilor din timpul drama­ticelor încleştări cu apele. Vorbesc în cuvinte calde, înălţătoare despre tovară­şii lor de muncă. In preaj­ma lor se află şi maiştrii pensionari Ion Moraru şi Ion Suster, care s-au oferit să lucreze voluntar pînă ce fabrica îşi va relua integral activitate­a. Numai într-o zi, bunăoară, au remaniat cu toţii cîteva sute de suban­­samble, orînduite apoi mi­nuţios lîngă scheletul maşi­nilor avariate, care vor prinde viaţă curind, dato­rită abnegaţiei, dăruirii şi spiritului lor de sacrificiu. Lovită greu de stihia natu­rii, fabrica de ţesături din mătase îşi va relua curind activitatea datorită muncii neobosite a oamenilor, vo­inţei lor de neclintit înain­tea căreia au trebuit să dea înapoi apele. V.LEX. HANDREA Totul va fi ca înainte , curăţenia şi ordinea îşi vor ocupa locu­rile dintotdeauna. in foto: aspect de la fabrica de confecţii din mătase din Sighişoara O­O . Populaţia din zonele calamitate grăbeşte recon­strucţia. La Uzinele Vulcan din Capitală, munci­torii se străduiesc să depăşească producţia pentru a contribui la diminuarea pagubelor produse de calamităţi. Este în aceste clipe obiectivul numărul unu al unei ţări întregi In contul refacerii, al dezvoltării­ ­ • La Uzina de fibre sinte­tice Săvineşti se vor realiza peste plan 1 000 tone de mela­­nă, 1 500 tone amoniac, 1 000 tone uree. Valoric acestea se traduc în depăşiri de 100 mi­lioane lei la producţia globală, aproape 53,7 milioane lei la producţia marfă. • Muncitorii de la Uzina de ţevi Roman au prevăzut o creştere faţă de angajamentul anual cu 50 milioane lei la producţia globală, cu 42 mi­lioane lei la producţia marfă şi economii la preţul de cost în valoare de 50 milioane lei. Volumul exportului va fi, de asemenea, suplimentat cu 5 milioane lei valută. La pro­ducţia fizică angajamentul la­­minoriştilor romaşcani se ex­primă în 13 000 tone ţevi şi 500 de bucăţi prăjini grele pentru foraj. • Fabrica de confecţii „Ba­cău" s-a angajat să realizeze peste plan confecţii şi trico­taje în valoare de 7,6 mili­oane lei, în acelaşi timp eco­nomiile la preţul de cost vor depăşi peste 1 milion lei. # Comitetul de direcţie, specialiştii şi întregul colectiv al uzinei de superfosfat şi acid sulfuric Năvodari au găsit noi resurse care pot duce la obţinerea de rezultate su­perioare în producţie, la sporirea angaja­mentelor iniţiale. Prin înlăturarea opririlor accidentale şi a pierderilor la consum, prin îmbunătăţirea calităţii reparaţiilor, se va realiza la producţia globală şi marfă în joc de 8 milioane lei, o depăşire de 19 mili­oane. Aceasta înseamnă faţă de angaja­mentul iniţial de a se produce peste plan pina la sfîrşitul anului 1 500 tone acid sul­furic monohidrat şi 850 tone îngrăşăminte fosfatice simple, 2 000 tone acid sulfuric, 2100 tone îngrăşăminte fosfatice simple şi 2 600 tone superfosfat granulat. Colectivul uzinei s-a angajat să producă suplimentar piese şi utilaje în valoare de 1 100 000 lei cu care să fie remediate o parte din dis­trugerile suferite de alte uzine similare din ţară. • Colectivul întreprinderii de materiale de construcţii „1 Mai“ din Bucov, judeţul Prahova, şi-a îndeplinit planul de produc­ţie pe 5 luni la toţi indicatorii. Este demn de menţionat că în perioada care a trecut din acest an, muncitorii, tehnicienii şi in­ginerii de aici au realizat peste plan un milion de cărămizi, 538 metri liniari tu­buri din beton, blocuri prefabricate echiva­lente cu 400 000 cărămizi şi 300 000 ţigle. Pentru a contribui la recuperarea pagu­belor pricinuite de inundaţii în întreprin­derile de specialitate, colectivul întreprin­derii din Bucov a hotărît să lucreze în trei schimburi şi să utilizeze la întreaga ca­pacitate toate instalaţiile. Se prelimină că pină la sfîrşitul lunii curente să se obţină o depăşire a planului la producţia globală cu 2 450 000 lei şi la producţia marfă cu 2 157 000 Iei. • Colectivul Uzinei de utilaj chimic din Ploieşti va realiza, peste angajamentul a­­nual, 3 500 000 lei la producţia globală, 3 500 000 lei la producţia marfă, reducînd cheltuielile materiale de producţie cu 1 000 000 lei, obţinînd beneficii peste plan în valoare de 1 000 000 Iei. • Lucrătorii Trustului 5 Construcţii Bra­şov, printre alte obiective, şi-au propus să obţină pînă la sfîrşitul anului, peste angaja­mentul iniţial, economii de 20 tone metal, 50 tone ciment şi 10 000 cărămizi echiva­lente. • Colectivul Uzinei mecanice Cîmpina s-a angajat să realizeze în fiecare lună, peste sarcinile de plan, 300 000 Iei la pro­ducţia marfă vîndută şi încasată şi 100 000 lei la beneficii. tVWWXA^ZWWWWWWX^ Nici nu s-au retras în matca lor apele învolbu­rate ale Mureşului, Tîr­­navelor, Sebeşului şi mii de muncitori, ţărani coo­peratori şi funcţionari, sprijiniţi de subunităţi ale forţelor armate au pornit cu toate puterile la refacerea căilor de comunicaţie, a drumuri­lor şi podurilor, la resta­bilirea legăturilor între numeroase localităţi. Controlorul tehnic, Ion Gib, picherii Partenie Ponoran, Gligor Tripşa şi Iacob Tufan, împreună cu echipele conduse de Pavel Bondoc, Ion Mar­­cu şi Vladimir Bas lu­crează la kilometrul 419 -1­ 100 dintre staţiile de cale ferată Alba Iulia şi Lancrăm, unde furia apelor a rupt şi „spălat" terasamente pe o lungi­me de circa 1 km. Dumi­tru Florea, împreună cu întreaga sa echipă de în­treţinere, s-a oprit între staţiile Bărăbanţi-Alba Iulia, alt punct unde te­­rasamentul n-a mai putut ţine piept apelor, iar co­lectivul secţiei L1 Blaj, lucrează intens pentru refacerea terasamentelor dintre staţiile Podul Mu­­reş-Mihalţ. Deşi lupta este inegală, oamenii au cîştigat-o. Satisfacţia ne-a fost deplină — a spus ingi-ваяшвшшвноввя DRUM LIBER pe căi ferate şi şosele nerul Mihai Ducu, şeful secţiei L2 Alba Iulia — cînd prin staţia noastră — deşi pe alt traseu — au trecut de la Oradea sau Cluj spre Bucureşti primele trenuri. La fel de operativ s-a organizat munca şi pen­tru refacerea podurilor şi podeţelor, a drumurilor şi şoselelor din judeţul Alba. Legătura dintre Teiuş şi Blaj s-a restabi­lit. In locul podului de peste Mureş, luat de ape, s-a construit un pod de pontoane, iar terasamen­­tul şi drumul au fost re­făcute. Terasamentul drumului naţional nr. 1 Teiuş-Aiud a fost şi el reconstruit. Podul de peste Sebeş asigură acum legătura de la Alba Iulia cu localităţile din aceas­tă parte a judeţului. Po­dul de pontoane l-a con­struit o unitate militară. Direcţia regională de drumuri şi poduri de la Cluj a adus pentru punc­tul de lucru de la podul de peste Mureş piatră şi balast, de la o carieră din Turda , întreprinde­rea de industrie locală din Alba Iulia a asigurat sîrma, iar oamenii de la secţia de drumuri naţio­nale şi întreprinderea de gospodărire comunală şi locativă de la reşedinţa judeţului Alba, au întărit într-o singură zi podul de peste rîul Sebeş. Dru­murile judeţene şi comu­nale au fost şi ele prompt refăcute. Forţe de muncă umane şi ma­teriale din Aiud şi îm­prejurimi au redat circu­laţiei drumul judeţean Aiud-Copjrta, care era avariat. Podul de pe Va­lea Pianului, care face le­gătura între drumul na­ţional nr. 1 şi drumul naţional nr. 7 a fost re­făcut, dîndu-se la în­ceput în funcţiune cu un singur sens de circulaţie. S-a reconstruit, de ase­menea, în numai două zile, terasamentul dintre Tidvei şi Căpîlna, al dru­mului judeţean Blaj-Tîr­­năveni, şi s-au restabilit şi alte drumuri ale jude­ţului distruse de ape. Folosindu-se materiale de construcţie locale şi prin munca neobosită a miilor de muncitori au fost redate circulaţiei 22 de obiective din cele 25 distruse sau avariate, iar la podul de la Vinţul de Jos, care trece peste rîul Mureş, se execută ulti­mele lucrări de repunere a acestuia în funcţiune. Acestea sunt faptele, fap­te cu adevărat eroice care demonstrează tăria oamenilor, hotărârea lo­cuitorilor din Alba de a înlătura urmările revăr­sărilor de ape ce au tre­cut de două ori intr-ur» interval de nici dorit săptămîni. GH. VINȚI

Next