Satul Socialist, mai 1970 (Anul 2, nr. 308-332)
1970-05-30 / nr. 331
PAGINA 2 A •Prin maturitate politică • Prin înaltă conştiinţă patriotică •Prin abnegaţie şi hotărîre • Prin disciplină şi dîrzenie XIntotdeauna, clasa muncitoare, detaşamentul înaintat al poporului nostru, forţa de bază a societăţii, s-a aflat în primele rînduri. In grelele bătălii conduse de partid pentru libertate şi o viaţă mai bună, pentru democraţie şi demnitate umană, pentru cucerirea puterii politice şi economice din mîinile claselor exploatatoare ; în lupta eroică pentru construirea socialismului ea s-a afirmat ca o forţă de prim ordin, ca motor şi înfăptuitor al tuturor acţiunilor întreprinse de partid pentru ridicarea patriei noastre pe culmile înalte ale progresului şi civilizaţiei. Şi în aceste clipe de grea încercare pentru întreg poporul nostru clasa muncitoare a acţionat unită cu ţărănimea, intelectualitatea, pentru a pune stavilă apelor sălbatice dezlănţuite împotriva omului, pentru a apăra avutul obştesc împotriva crimei inconştiente a naturii, pentru recuperarea pagubelor printr-o muncă titanică, pentru ajutorarea sinistraţilor, pentru repunerea în funcţiune a întreprinderilor deteriorate de furia apelor. Prin eforturi eroice, cu abnegaţia şi devotamentul care îi sînt caracteristice, prin spiritul înalt de disciplină şi organizare, acest detaşament de frunte al poporului va pune la dispoziţia societăţii tot mai multe bunuri, va crea acele condiţii ca ceea ce s-a pierdut să se compenseze cît mai rapid, iar omul de pe meleagurile bîntuite de furia apelor să reintre în viaţa sa normală. CLASA MUNCITOARE ! FOC CONTINUU IN TOATE RETORTELE CHIMIŞTILOR Pe undeva prin Ardeal, in fireajma Combinatului chimic de a Tîrnaveni, ori poate în apropierea uzinei de produse sodice Ocna Mureş, sau în alt loc, a avut loc acea rupere de nori care a făcut ca rîurile să-şi părăsească albiile devenind totul o apă şi un pămînt. N-am avut ocazia să văd această catastrofă acolo la faţa locului, în schimb i-am văzut urmările la Craiova, în atelierul electromecanic al Combinatului chimic. Zeci de motoare electrice de diferite mărimi, pline de mîl fietrificat, erau aduse aci de a Combinatul chimic Tîrnoveni şi Uzina de produse sodice Ocna Mureş, spre a fi reparate. „Cînd au venit primele motoare electrice la reparat, — ne spunea maistrul Virgil Tipătescu, — am plecat să ne odihnim după două schimburi consecutive, dar nici nu mă dezbrăcasem bine că a venit maşina de serviciu. Credeam că e vorba de vreo avarie. Nu mă înşelasem. Era o avarie, dar nu la combinatul nostru. Sosise un alt transport de motoare electrice de la Tîrnoveni şi acestea trebuiau puse urgent în stare de funcţionare. Cînd a venit schimbul nostru, ne-a găsit la lucru, într-o singură noapte, alături de cîteva tovarăşi de nădejde, am demontat şi curăţat 35 de motoare electrice. Am stat acasă numai patru ore. Deşi n-a mai venit maşina de serviciu să mă ia, m-am reîntors la atelier. Directorul general al Combinatului chimic Craiova, ing. Iustin Rogoz, care a condus cîndva şi Combinatul chimic din Tîrnoveni şi Uzina de produse sodice din Ocna Mureş, şi-a dat seama că în afară de acest ajutor materializat în sprijinul cu materiale electrice, echipa LA COMBINATUL CHIMIC CRAIOVA ment şi în reparaţii de motoare, Combinatul chimic din Craiova mai are o datorie mare. Au înţeles această datorie toţi muncitorii, inginerii şi tehnicienii din combinat. Atîta timp cît activitatea altor întreprinderi din ţară a fost întreruptă pentru o perioadă de timp, aici unde apa n-a provocat întreruperi trebuie luate toate măsurile pentru intensificarea muncii, spre a da economiei naţionale cît mai multe produse. În condiţiile în care atelierele de întreţinere lucrau la cea mai înaltă tensiune pentru repararea motoarelor electrice de la Tîrnoveni şi Ocna Mureş, în condiţiile în care o mare parte din operatori, electricieni şi specialişti de la Craiova lucrai la Tîrnoveni ajutîndu-şi colegii să pună cît mai repede în funcţiune unele secţii ale combinatului, aici, la Craiova, s-a produs un eveniment de mare importanţă. Pentru prima dată în istoria acestui combinat, toate unităţile de pe platforma chimică au lucrat la unison. Dispeceratul primea din toate direcţiile aceleaşi mesaje : totul în ordine, producţia maximă, continuăm munca. Şi ca rezultat al acestor fraze simple, dar pline de sens, s-au putut înregistra următoarele rezultate : între 16 şi 24 mai s-au realizat peste plan 870 tone azotat de amoniu, 67 tone acetilenă din gaze, 37 tone butanol şi alte produse. În ziua de 21 mai, deci, cînd la Tîrnoveni şi Ocna Mureş totul era năpădit de ape, la Craiova la toate retortele focul ardea continuu, în urma informaţiilor primite din zonele calamitate, colectivul de muncă al Combinatului chimic din Craiova a făcut noi sondaje spre a găsi alte resurse şi posibilităţi de suplimentare a angajamentelor luate. Fiecare om la locul său de muncă gîndeşte şi face propuneri în legătură cu descoperirea şi valorificarea de noi rezerve. în fiecare zi, aici la Combinatul chimic Craiova, ca la o veritabilă întrecere, ştacheta realizărilor este ridicată la valori din ce în ce mai mari. Angajamentul care prevedea sporuri de 12 milioane lei la valoarea producţiei globale şi marfă , 3 500 tone îngrăşăminte azotoase peste plan şi 300 tone acid acetic, va fi cu mult depăşit. ROMEO POPESCU • © © b SATUL SOCIALIST wwwwwwww In locul acesta la „Electromureş", au băltit apele. O ultimă revizie şi producţia va fi reluată în ritm susţinut Nr. 331 — Sîmbătă 30 mai лллллл/vwwwvvw Sîntem la fabrica de ţesături din mătase din Sighişoara, lovită greu de furia apelor. Aici producţia a fost calamitată, ţesăturile, materia primă, utilajele au zăcut în apă, o apă miloasă căreia nu i-a rezistat nimic decit voinţa de fier a oamenilor. Intr-o singură clipă sute şi mii de metri de ţesături şi-au pierdut valoarea, maşinile procurate din import au fost avariate. Totuşi, oamenii s-au dovedit mai tari decit stihia oarbă a naturii salvînd de la distrugere totală o parte din producţie, maşini, utilaje. Cu toate că mulţi din angajaţi au suferit şi acasă serioase neajunsuri, gospodăriile fiindu-le cotropite de ape, au întirziat ceasuri la rind în fabrică, unindu-şi forţele intr-un efort comun pentru refacerea integrală a producţiei in vederea funcţionării exemplare a fiecărui utilaj. In unitate se lucrează indîrjit. Fiecare om este la postul său. Inginerul Cornel Moldovan, directorul general al combinatului textil, ne-a spus că nimeni nu a lipsit de la lucru in aceste zile. Datorită acestei discipline exemplare cît și măsurilor operative de organizare s-au putut forma numeroase echipe de muncitori în frunte cu cite un ajutor de maistru ori maiştrii, cărora le-au fost repartizate 8—9 utilaje spre a fi verificate, curăţate, de Oamenii înving greutăţile FABRICA VA PRODUCE puse în funcţiune. Rezultatele nu s-au lăsat aşteptate. Intr-un timp extrem de scurt în care a fost înfruntat pentru a doua oară valul inundaţiilor s-au executat : deznămolirea şi curăţirea secţiilor ; spălarea tuturor pieselor care compun maşinile şi utilajele ; înlăturarea efectelor calamităţii care a lăsat răni adînci pe chipul fabricii. Alături de acest harnic şi inimos colectiv care a uitat ce este odihna s-au prins în lupta grea de refacere a fabricii şi alte colective care şi-au trimis reprezentanţi la faţa locului, îndată ce vestea nenorocirilor abătute asupra oraşului, a întreprinderii, a ajuns la ei. Astfel, mina frăţească întinsă peste depărtări, gest emoţionant concretizat în ajutor material, piese de schimb, maiştri, instalatori, mecanici, s-a făcut imediat simţită în viaţa fabricii. Au ţinut într-un fel sau altul să fie prezenţi la faţa locului prin ajutorul lor muncitorii de la Fabrica de postav din Azuga, „Metalotehnica" din Tg. Mureş, ca şi cei de la uzina „Nicovala" ori „Faianţa" din localitate. Numai echipa meşterilor condusă de inginerul Ştefan Bob din Azuga a pus în cîteva zile în funcţiune secţia preparaţie filatură, iar „Faianţa" a cedat spaţiul unui laborator pentru a fi transformat în atelier de recondiţionare al e ^чллллллллллллллл lectromagneţilor, releelor preţioase agregate în funcţionalitatea utilajelor. Străbatem incinta unităţii la orele cînd prin uriaşele cupole străvezii, pătrunde lumina zilei. Se află aici la datorie, peste orele programului, mulţi muncitori, ca şi maiştrii Adrian Ştefănescu, Ernst Bocersch, Mihai Vidrea din secţiile brodat, filatură şi finisaj. Ochii le sînt încă încercănaţi de nesfîrşita veghe a nopţilor din timpul dramaticelor încleştări cu apele. Vorbesc în cuvinte calde, înălţătoare despre tovarăşii lor de muncă. In preajma lor se află şi maiştrii pensionari Ion Moraru şi Ion Suster, care s-au oferit să lucreze voluntar pînă ce fabrica îşi va relua integral activitatea. Numai într-o zi, bunăoară, au remaniat cu toţii cîteva sute de subansamble, orînduite apoi minuţios lîngă scheletul maşinilor avariate, care vor prinde viaţă curind, datorită abnegaţiei, dăruirii şi spiritului lor de sacrificiu. Lovită greu de stihia naturii, fabrica de ţesături din mătase îşi va relua curind activitatea datorită muncii neobosite a oamenilor, voinţei lor de neclintit înaintea căreia au trebuit să dea înapoi apele. V.LEX. HANDREA Totul va fi ca înainte , curăţenia şi ordinea îşi vor ocupa locurile dintotdeauna. in foto: aspect de la fabrica de confecţii din mătase din Sighişoara OO . Populaţia din zonele calamitate grăbeşte reconstrucţia. La Uzinele Vulcan din Capitală, muncitorii se străduiesc să depăşească producţia pentru a contribui la diminuarea pagubelor produse de calamităţi. Este în aceste clipe obiectivul numărul unu al unei ţări întregi In contul refacerii, al dezvoltării • La Uzina de fibre sintetice Săvineşti se vor realiza peste plan 1 000 tone de melană, 1 500 tone amoniac, 1 000 tone uree. Valoric acestea se traduc în depăşiri de 100 milioane lei la producţia globală, aproape 53,7 milioane lei la producţia marfă. • Muncitorii de la Uzina de ţevi Roman au prevăzut o creştere faţă de angajamentul anual cu 50 milioane lei la producţia globală, cu 42 milioane lei la producţia marfă şi economii la preţul de cost în valoare de 50 milioane lei. Volumul exportului va fi, de asemenea, suplimentat cu 5 milioane lei valută. La producţia fizică angajamentul laminoriştilor romaşcani se exprimă în 13 000 tone ţevi şi 500 de bucăţi prăjini grele pentru foraj. • Fabrica de confecţii „Bacău" s-a angajat să realizeze peste plan confecţii şi tricotaje în valoare de 7,6 milioane lei, în acelaşi timp economiile la preţul de cost vor depăşi peste 1 milion lei. # Comitetul de direcţie, specialiştii şi întregul colectiv al uzinei de superfosfat şi acid sulfuric Năvodari au găsit noi resurse care pot duce la obţinerea de rezultate superioare în producţie, la sporirea angajamentelor iniţiale. Prin înlăturarea opririlor accidentale şi a pierderilor la consum, prin îmbunătăţirea calităţii reparaţiilor, se va realiza la producţia globală şi marfă în joc de 8 milioane lei, o depăşire de 19 milioane. Aceasta înseamnă faţă de angajamentul iniţial de a se produce peste plan pina la sfîrşitul anului 1 500 tone acid sulfuric monohidrat şi 850 tone îngrăşăminte fosfatice simple, 2 000 tone acid sulfuric, 2100 tone îngrăşăminte fosfatice simple şi 2 600 tone superfosfat granulat. Colectivul uzinei s-a angajat să producă suplimentar piese şi utilaje în valoare de 1 100 000 lei cu care să fie remediate o parte din distrugerile suferite de alte uzine similare din ţară. • Colectivul întreprinderii de materiale de construcţii „1 Mai“ din Bucov, judeţul Prahova, şi-a îndeplinit planul de producţie pe 5 luni la toţi indicatorii. Este demn de menţionat că în perioada care a trecut din acest an, muncitorii, tehnicienii şi inginerii de aici au realizat peste plan un milion de cărămizi, 538 metri liniari tuburi din beton, blocuri prefabricate echivalente cu 400 000 cărămizi şi 300 000 ţigle. Pentru a contribui la recuperarea pagubelor pricinuite de inundaţii în întreprinderile de specialitate, colectivul întreprinderii din Bucov a hotărît să lucreze în trei schimburi şi să utilizeze la întreaga capacitate toate instalaţiile. Se prelimină că pină la sfîrşitul lunii curente să se obţină o depăşire a planului la producţia globală cu 2 450 000 lei şi la producţia marfă cu 2 157 000 Iei. • Colectivul Uzinei de utilaj chimic din Ploieşti va realiza, peste angajamentul anual, 3 500 000 lei la producţia globală, 3 500 000 lei la producţia marfă, reducînd cheltuielile materiale de producţie cu 1 000 000 lei, obţinînd beneficii peste plan în valoare de 1 000 000 Iei. • Lucrătorii Trustului 5 Construcţii Braşov, printre alte obiective, şi-au propus să obţină pînă la sfîrşitul anului, peste angajamentul iniţial, economii de 20 tone metal, 50 tone ciment şi 10 000 cărămizi echivalente. • Colectivul Uzinei mecanice Cîmpina s-a angajat să realizeze în fiecare lună, peste sarcinile de plan, 300 000 Iei la producţia marfă vîndută şi încasată şi 100 000 lei la beneficii. tVWWXA^ZWWWWWWX^ Nici nu s-au retras în matca lor apele învolburate ale Mureşului, Tîrnavelor, Sebeşului şi mii de muncitori, ţărani cooperatori şi funcţionari, sprijiniţi de subunităţi ale forţelor armate au pornit cu toate puterile la refacerea căilor de comunicaţie, a drumurilor şi podurilor, la restabilirea legăturilor între numeroase localităţi. Controlorul tehnic, Ion Gib, picherii Partenie Ponoran, Gligor Tripşa şi Iacob Tufan, împreună cu echipele conduse de Pavel Bondoc, Ion Marcu şi Vladimir Bas lucrează la kilometrul 419 -1 100 dintre staţiile de cale ferată Alba Iulia şi Lancrăm, unde furia apelor a rupt şi „spălat" terasamente pe o lungime de circa 1 km. Dumitru Florea, împreună cu întreaga sa echipă de întreţinere, s-a oprit între staţiile Bărăbanţi-Alba Iulia, alt punct unde terasamentul n-a mai putut ţine piept apelor, iar colectivul secţiei L1 Blaj, lucrează intens pentru refacerea terasamentelor dintre staţiile Podul Mureş-Mihalţ. Deşi lupta este inegală, oamenii au cîştigat-o. Satisfacţia ne-a fost deplină — a spus ingi-ваяшвшшвноввя DRUM LIBER pe căi ferate şi şosele nerul Mihai Ducu, şeful secţiei L2 Alba Iulia — cînd prin staţia noastră — deşi pe alt traseu — au trecut de la Oradea sau Cluj spre Bucureşti primele trenuri. La fel de operativ s-a organizat munca şi pentru refacerea podurilor şi podeţelor, a drumurilor şi şoselelor din judeţul Alba. Legătura dintre Teiuş şi Blaj s-a restabilit. In locul podului de peste Mureş, luat de ape, s-a construit un pod de pontoane, iar terasamentul şi drumul au fost refăcute. Terasamentul drumului naţional nr. 1 Teiuş-Aiud a fost şi el reconstruit. Podul de peste Sebeş asigură acum legătura de la Alba Iulia cu localităţile din această parte a judeţului. Podul de pontoane l-a construit o unitate militară. Direcţia regională de drumuri şi poduri de la Cluj a adus pentru punctul de lucru de la podul de peste Mureş piatră şi balast, de la o carieră din Turda , întreprinderea de industrie locală din Alba Iulia a asigurat sîrma, iar oamenii de la secţia de drumuri naţionale şi întreprinderea de gospodărire comunală şi locativă de la reşedinţa judeţului Alba, au întărit într-o singură zi podul de peste rîul Sebeş. Drumurile judeţene şi comunale au fost şi ele prompt refăcute. Forţe de muncă umane şi materiale din Aiud şi împrejurimi au redat circulaţiei drumul judeţean Aiud-Copjrta, care era avariat. Podul de pe Valea Pianului, care face legătura între drumul naţional nr. 1 şi drumul naţional nr. 7 a fost refăcut, dîndu-se la început în funcţiune cu un singur sens de circulaţie. S-a reconstruit, de asemenea, în numai două zile, terasamentul dintre Tidvei şi Căpîlna, al drumului judeţean Blaj-Tîrnăveni, şi s-au restabilit şi alte drumuri ale judeţului distruse de ape. Folosindu-se materiale de construcţie locale şi prin munca neobosită a miilor de muncitori au fost redate circulaţiei 22 de obiective din cele 25 distruse sau avariate, iar la podul de la Vinţul de Jos, care trece peste rîul Mureş, se execută ultimele lucrări de repunere a acestuia în funcţiune. Acestea sunt faptele, fapte cu adevărat eroice care demonstrează tăria oamenilor, hotărârea locuitorilor din Alba de a înlătura urmările revărsărilor de ape ce au trecut de două ori intr-ur» interval de nici dorit săptămîni. GH. VINȚI