Satul Socialist, mai 1970 (Anul 2, nr. 308-332)
1970-05-31 / nr. 332
PAGINA 2 f iţ яд (111 1Ш i{ я }| I к I If Wу în săptămîna ce urmează în agricultură trebuie executat un volum mare de lucrări dintre cele mai diverse, de la evacuarea apei, arături şi reinsăminţarea culturilor calamitate, pînă la recoltarea plantelor de nutreţ şi a legumelor. Printre lucrările de primă urgenţă, deosebit de importante, sunt următoarele : CULTURILE DE CIMP • Evacuarea apelor prin orice mijloace : motopompe, rigole de scurgere etc. • Identificarea culturilor calamitate. • Stabilirea culturilor cu care se vor reînsămînţa suprafeţele pe care semănăturile au fost compromise total. • Efectuarea de arături pe terenurile zvîntate şi fertilizarea lor. • Pe suprafeţele cu culturi compromise total să se reînsămînţeze, de regulă, aceleaşi plante, plante din aceeaşi grupă sau porumb. • Pînă la 6—7 iunie, pe terenurile unde sfecla de zahăr a fost compromisă total să se reînsămînţeze tot sfeclă de zahăr ; după această perioadă să se semene porumb. • Pînă la 3—4 iunie, pe terenurile unde floarea-soarelui a fost compromisă total să se reînsămînţeze tot floarea-soarelui ; după această perioadă să se semene soia. • Suprafeţele cu grîu de toamnă şi porumb compromise se vor reînsămînţa cu porumb pentru boabe, cu hibrizi timpurii şi semitimpurii. • Culturile care au rezistat în urma inundaţiilor şi au rămas slăbite trebuie fertilizate cu 100 de kg de azotat de amoniu la hectar, iar terenurile reînsămînţate — cu 200 de kg la hectar. In acest scop, au fost expediate în cooperativele agricole calamitate circa 21 000 de tone de azotat de amoniu. • In celelalte zone ale ţării se impune concentrarea tuturor forţelor şi mijloacelor pentru executarea lucrărilor de întreţinere. Din cauza ploilor abundente există pericolul dezvoltării buruienilor. De aceea, la toate culturile prăşitoare se vor aplica cîte două praşile manuale. Prin efectuarea praşilelor manuale pe toate suprafeţele însămînţate cu culturi prăşitoare, solul se aeriseşte, se încălzeşte, creîndu-se condiţii pentru dezvoltarea rapidă a plantelor. • O dată cu executarea praşilelor se poate efectua şi fertilizarea printre rînduri. • In această perioadă se va acorda mare atenţie combaterii dăunătorilor. Specialiştii vor acorda atenţie apariţiei răţişoarei şi gărgăriţei, în mod special la culturile reînsămînţate cu porumb, sfeclă de zahăr şi floarea-soarelui. • La cartof se va urmări combaterea gîndacului de Colorado şi a manei. LEGUMICULTURA In zonele calamitate se impun măsuri operative pentru : • Reînsămînţarea şi replantarea, pe cît posibil cu aceleaşi culturi, a grădinilor de legume. • Reamplasarea unor grădini pe terenuri irigate, în detrimentul oricăror culturi, cu excepţia orezului. • Extinderea suprafeţelor cultivate cu legume în scopul obţinerii producţiei planificate şi a unor cantităţi suplimentare. • Serele şi solariile inundate trebuie grabnic reparate, iar răsadurile compromise să fie înlocuite. • In unităţile care n-au avut de suferit de pe urma inundaţiilor trebuie terminate în cel mai scurt timp însămînţările şi plantările atît pe suprafeţele planificate, cît şi pe cele destinate, suplimentar, grădinilor de legume. • In serele-înmulţitor, în spaţiile libere din sere, precum şi în răsadniţele neocupate să se treacă imediat la producerea de răsaduri de tomate, ardei, varză etc. pentru a fi trimise în unităţile calamitate. • Acolo unde tomatele au fost semănate direct în cîmp, răsadurile provenite din rărit să fie adunate cu grijă pentru a putea fi folosite la replantarea altor suprafeţe. • După recoltarea mazărei, cartofilor, roşiilor timpurii, ridichilor şi salatei, terenurile respective să fie însămînţate cu varză albă şi roşie, conopidă de toamnă, tomate etc. • O mare atenţie se va acorda întreţinerii culturilor (prăşit, cîmnit, arăcit), combaterii bolilor şi dăunătorilor, pregătirii terenurilor şi mijloacelor mecanizate pentru irigaţii, precum şi fertilizării suplimentare, acolo unde este cazul. • In atenţia legumicultorilor trebuie să stea şi acţiunea de recoltare la timp şi de valorificare în cele mai bune condiţii a produselor de sezon. VITICULTURĂ • In plantaţiile tinere, după evacuarea apei, se impune refacerea muşuroaielor distruse, folosindu-se pămînt mai zvîntat, care să nu facă crustă, să împiedice apariţia lăstarilor. • In plantaţiile de vii unde au avut loc colmatări se va trece la despotmolirea butucilor. • Acolo unde este cazul se va reface sistemul de susţinere. • In toate plantaţiile se vor efectua de urgenţă stropiri preventive contra manei. • Pe terenurile unde şiroirile au produs ogaşe se va trece la astuparea acestora. • După refacerea sistemului de susţinere, legarea viţelor şi aplicarea stropirilor, se va asigura mobilizarea solului în scopul aerării. • La viile pe rod, în afara lucrărilor de mai sus, se vor lua măsuri de suprimare, în locul vătămat, a coardelor sau lăstarilor frînţi. • Pentru realizarea producţiei planificate se recomandă ca după pornirea lăstarilor, şi anume în momentul în care aceştia au 6—8 frunze, să se efectueze ciupitul vîrfurilor (exceptîndu-se lăstarii proveniţi din lemn bătrîn sau direct din butuci). In acest fel se favorizează emiterea copililor care, la unele soiuri, sînt purtători de rod. • In plantaţiile erodate de ape trebuie astupate ogaşele şi ravenele, consolidate sau reînsămînţate taluzele avariate. • Pe suprafeţele unde pămîntul a fost spălat de ape este necesar să se administreze suplimentar 200—300 de kg de îngrăşăminte azotoase la hectar. • In viile necalamitate se impun aplicarea la timp a stropirilor, în afara combaterii efectelor manei această operaţiune stimulează şi creşterea lăstarilor, executarea în ritm susţinut a lucrărilor de întreţinere. POMICULTURĂ • După scurgerea apelor din pepiniere, să se treacă la completarea golurilor şi la îngrijirea atentă a puieţilor. • în şcolile de puieţi se cer luate măsuri pentru recuperarea pagubelor pe total şi pe specii prin repicarea puieţilor şi eventual prin reînsămînţare, cît şi prin întreţinerea lor atentă. • în livezile în care se poate lucra normal vor trebui efectuate lucrări de mobilizare a solului, fertilizări şi tratamente fito-sanitare pentru prevenirea atacurilor de boli şi dăunători. ZOOTEHNIE : O atenţie deosebită trebuie acordată recoltării furajelor de pe toate suprafeţele ocupate cu leguminoase şi ierburi, însilozării nutreţurilor şi furajării animalelor cu masă verde, substituindu-se pe această cale nutreţurile concentrate. , • Cu excepţia vacilor de lapte, a tineretului taurin şi berbecuţilor puşi la îngrăşat, celelalte bovine şi ovine vor fi trecute la păşunat, în loturi mici, pe şanţuri, porţiuni de cale ferată, păduri, rezervaţii silvice etc. In zonele calamitate păşunatul în păduri este gratuit. • Pentru crearea condiţiilor de exploatare existente înainte de inundaţii se impune — acolo unde este cazul — scoaterea mîlului din grajduri, repararea acestora, dezinfectarea adăposturilor şi a surselor de apă. La ordinea zilei sunt şi alte acţiuni : • Impulsionarea lucrărilor de investiţii la complexele intercooperatisite de porci, păsări şi berbecuţi. • Urmărirea atentă a montelor. • Livrarea la timp şi în cele mai bune condiţii a produselor animaliere ce decurg din obligaţiile contractuale. Buletin hidrologic Zona de precipitaţii care in noaptea de 28—29 mai a afectat jumătatea de vest a ţării s-a restrîns treptat în ultimele 24 de ore. Ploi slabe locale s-au înregistrat in prima parte a zilei numai în Banat, Crişana şi vestul Olteniei, iar în munţii Banatului peste altitudinea de 2 000 m a nins. După amiaza au căzut averse locale de ploaie însoţite de descărcări electrice în Transilvania, regiunea de munte şi estul Olteniei. Vintul a suflat în general slab exceptind sud-estul Moldovei unde a avut intensificări pînă la 6,8 m/s. Pentru următoarele 24 de ore se prevede o vreme în general frumoasă exceptînd Crişana, Maramureşulşi nordul Transilvaniei unde cerul se va înota treptat şi local vor cădea ploi slabe , în rest averse izolate după-amiaza. Situaţia hidrologică pe riurile interioare se prezintă astfel : nivelurile apei pe rîurile din Maramureş, pe Someş şi Crişuri, pe rîurile din Oltenia şi Muntenia au fost în continuă scădere situîndu-se sub cotele de inundaţie. Pe Mureş, nivelurile au fost, de asemenea, in scădere pe sectorul de la izvoare pînă la Săvirşin şi în creştere la Arad (30 cm). Pe Olt tendinţa nivelurilor este în descreştere pe tot parcursul. Atît pe Siret cît şi pe Bîrlad, în perioada următoare, nivelurile vor continua să scadă. Pe rîul Prut nivelurile au fost în scădere pe sectorul Ungheni — aval Fălciu. Nivelurile Dunării au înregistrat creşteri uşoare de 1—2 cm pe sectorul Baziaş — Sviniţa, creşteri intense de 7—16 cm pe sectorul Orşova — Olteniţa, pe sectorul Cernavodă — Vadul Oii creşterile au fost de 1—2 cm, pe sectorul Brăila — Galaţi nivelurile au scăzut cu 1—2 cm iar aval de Galaţi şi pînă la Tulcea au crescut cu 1—2 cm. In următoarele zile Dunărea va continua să crească pe tot parcursul conform prognozei anunțate anterior. SATUL SOCIALIST Cuvinte de ordine, angajamente ferme: PRODUCEM, REFACEM! Din nou în funcţiune „Au fost zile şi nopţi fără preget, ne mărturisea Cornel Bîrsan, muncitor la Combinatul de exploatare şi industrializare a lemnului din Piatra Neamţ. In 20 de ani de cînd lucrez aici cred că acesta a fost momentul în care, mai mult ca oricînd, a fost nevoie de noi“. El se referea la împrejurarea în care toţi ca unul înfruntau urgia apelor. Dar tot atît de mare nevoie este şi acum. Intr-adevăr, un efort susţinut, la fel de eroic ca cel din timpul inundaţiilor, va trebui depus pentru recuperarea pagubelor. Timp de 4 zile şi 4 nopţi autopompele au spulberat apa de pe cele 5 hectare pe cît se întinde combinatul. In acest răstimp, Constantin Purcel, Cornel Bîrsan, Toma Florea, Chiriac Constantin n-au ştiut ce-i odihna. Electromotoarele au fost repuse în funcţiune. Un alt moment al muncii de reconstrucţie îl constituie restabilirea reţelei de 220 kilovolţi ce leagă termocentrala Borzeşti de Stejaru şi care racordează întregul sistem de electrificare al Moldovei. Aici, în condiţiile alunecării de teren, exista pericolul distrugerii stîlpilor de înaltă tensiune. Echipa de electricieni a maistrului Eugen Manole a intervenit însă cu fermitate. Pe linia Borzeşti-Moineşti s-au aflat în aceleaşi împrejurări la datorie oamenii maistrului Mircea Manole. La Gioleni echipa lui Mircea Eugen, cu sprijinul sătenilor, a reuşit să ţină în picioare stîlpii reţelei de 110 kV ce leagă Racova de Bacău. Suita de imagini reprezentative nu se încheie aici. Ea ar putea continua pe pagini întregi. Conducta de gaze care alimentează întreaga platformă industrială a Borzeştilor a fost dezvelită zilele trecute de vînturi şi ploi pe aproape 200 metri lungime. Muncitorii din echipa lui Ion Dragomirescu, în clipa cînd au aflat că instalaţia e în primejdie, printr-o muncă încordată, au izolat conducta. Toate aceste fapte şi altele dovedesc unul şi acelaşi lucru : că voinţa lor este de neînfrînt. M. ŞTEFANESCU coresp. „Satului socialist" Zi şi noapte la datorie Inundaţiile au pricinuit mari distrugeri şi unităţilor şi depozitelor de mărfuri ale cooperaţiei de consum în toate zonele calamitate. O dată cu retragerea apelor, meseriaşii din unităţile de prestări servicii, gestionarii şi vînzătorii muncesc cu sîrguinţă şi abnegaţie, zi şi noapte, pentru repararea clădirilor deteriorate, pentru recuperarea mărfurilor care n-au fost prejudiciate de puhoaiele revărsate. în acelaşi timp, se desfăşoară o activitate susţinută pentru aprovizionarea populaţiei din satele ameninţate sau care au avut de suferit de pe urma stihiei apelor. Iată cîteva crîmpeie din această activitate febrilă, desfăşurată fără preget, fără odihnă. In judeţul Galaţi, ce a stat tot timpul sub ameninţarea revărsării apelor şi unde pe alocuri, ca la Lungoci, digul de apărare a fost rupt, lucrătorii cooperaţiei de consum au trimis în localităţile sinistrate, în numai două zile, peste 200 tone mărfuri alimentare, de strictă necesitate. S-au folosit amfibii, bărci, autocamioane, căruţe şi chiar braţul omului pentru ca pîinea, uleiul, conservele, zahărul, apa minerală, sarea, chibriturile, petrolul, lanternele etc. să ajungă la sinistraţi în timpul cel mai scurt. Tot în judeţul Galaţi, prin grija cooperaţiei de consum s-a făcut aprovizionarea cu alimente a oamenilor care lucrează la digurile de la Fundeni şi Braniştea şi s-au asigurat aici felinare pentru a se putea lucra şi pe timpul nopţii. 12 sate aflate în pericol de izolare au primit mărfuri de strictă necesitate. Au fost salvate mărfurile din magazinele săteşti din Şendreni şi Torceşti. In permanenţă, mai multe autocamioane stau încărcate la Galaţi pentru a fi dirijate acolo unde este mai mare nevoie de ele. T. DUMITRESCU Au trecut apele. Satul revine la viaţă Cifre care incorporează muncă, gindire, abnegaţie Hotărîţi să contribuie prin munca lor la recuperarea pagubelor înregistrate de pe urma inundaţiilor, colectivele întreprinderilor industriale din judeţul Satu Mare îşi înzecesc eforturile în vederea obţinerii unor producţii suplimentare. Muncitorii, tehnicienii şi inginerii uzinei „Unio“ s-au angajat să realizeze pînă la sfîrşitul anului o producţie marfă de 7 milioane de lei, peste angajamentul iniţial de 5 milioane lei. La acest capitol se înscriu reducerea importului cu 450 000 lei valută, 3,3 milioane lei beneficii peste plan şi un plus de produse livrate la export de 1,5 milioane lei valută. La fondul de ajutorare a sinistraţilor colectivul acestei uzine va contribui cu 1,24 milioane lei. Combinatul textil din Satu Mare va depăşi producţia marfă cu 2 milioane lei (1 milion economii la preţul de cost şi 1 milion lei beneficiu peste plan). Salariaţii combinatului vor vira în contul pentru ajutorarea sinistraţilor 1,8 milioane lei. Alte întreprinderi din judeţ contribuie, de asemenea, la diminuarea pagubelor prin producţiile sporite pe care le vor realiza, întreprinderea Oşeana din Negreşti-Oaş va realiza peste prevederi o producţie marfă de 420 000 de lei. La Crasna-Carei producţia marfă va fi depăşită cu 210 090 lei. ^rVWWWWWWWWWWWWAAiWWWWWWW 4 Nr. 332 — Duminică 31 mai Conducătorului nostru încercat, Partidului Comunist Român, t ' adîncă recunoştinţă pentru puternicul ajutor, pentru grija deosebită pe care ne-o poartă ★ * - Alături de partid cu inima și fapta (Urmare din pag. I)teriale ce trebuie făcute pentru rea---------------------------lizarea întocmai a planurilor îndrăzcerut părerea cînd am întocmit anexe elaborate de partid, au găsit ceasta scrisoare, mulţumim din toa de cuviinţă să ne ajute. Vom face şi lă inima partidului şi guvernului că, noi tot ce ne stă în putinţă să proîn pofida marilor greutăţi prin care ducem mai mult, să obţinem de pe trece ţara, pe lîngă eforturile la pămîntul nostru recolte cît mai mari. Cooperativa noastră va reîncepe să prospere In zilele de 15 şi 16 mai cu toţii am trăit momente de grea încercare. Apele învolburate ale Mureşului nostru drag, care în condiţii normale ne ajută să smulgem pământului roade bogate, ne-au acoperit cu furie peste 400 de hectare cu grîu şi cu porumb, 10 hectare cu şcoală de viţă, 5 hectare plantate cu roşii timpurii, din care 2 hectare în solarii, 40 de hectare însămînţate cu cartofi timpurii şi 30 de hectare cu mazăre pentru păstăi. In total, distrugerile provocate de inundaţii se evaluează la peste 4 milioane de lei. Deşi cooperatorii noştri au făcut tot ce este omeneşte posibil pentru ca să micşoreze aceste pagube din averea obştească, nu am putut salva decit animalele şi păsările, cerealele şi furajele, precum şi familiile care aveau locuinţe situate în vale. Culturile din luncă însă au căzut pradă viiturilor. Dacă nu am fi suferit această calamitate, peste puţin timp am fi putut livra roşii, cartofi şi mazăre in cantităţi destul de mari. Acum, apele s-au scurs şi ne străduim ca totul să reintre în normal. Pînă la sfîrşitul primei săptămîni a lunii iunie vom reînsămînţa cele 400 de hectare cu porumb timpuriu, vom reconstrui solariile şi vom replanta din nou tomate şi alte legume. Sîntem siguri că vom cîştiga bătălia recoltei pentru că partidul a hotărît să se acorde un ajutor substanţial tuturor cooperativelor agricole şi familiilor care au avut de suferit din cauza calamităţilor naturale, ajutor pentru care ne exprimăm întreaga noastră recunoştinţă, îmbărbătaţi de acest sprijin, ne vom concentra toate forţele, ne vom înzeci eforturile pentru normalizarea cît mai grabnică a situaţiei în care ne găsim. Sîntem hotărîţi ca în această vară, nu numai să ştergem urmele furiilor apelor revărsate, dar să facem noi paşi pe calea consolidării şi mai puternice a cooperativei noastre, să contribuim cît putem mai mult la asigurarea hranei poporului. IAZAR STANCU, preşedinte al cooperativei agricole din Sîmbăteni, județul Arad Vom şterge curind urmele calamităţii Recenta hotărîre privind unele măsuri de ajutorare a populaţiei şi a cooperativelor agricole care au avut de suferit din cauza calamităţilor naturale dovedeşte din nou grija permanentă a conducerii de partid şi de stat faţă de nevoile celor ce muncesc la oraşe şi sate, faţă de averea obştească a unităţilor cooperatiste. Întreaga populaţie a comunei noastre a apreciat cu deosebită emoţie şi recunoştinţă prevederile acestei hotărîri. Şi pentru noi, luna mai a fost o lună de grea încercare. Apele furioase ale Mureşului au şters în calea lor 17 case şi au avariat încă 8, au inundat aproape 2 500 de hectare de teren mănos care promitea o producţie agricolă deosebit de bogată. Pagubele ar fi fost şi mai mari, dar prin eforturile dîrze ale cooperatorilor — români, germani, maghiari şi de alte naţionalităţi — efectele distrugătoare ale inundaţiilor au putut fi limitate. Zi şi noapte, ajutaţi de către bravii noştri ostaşi, care au dat dovadă de un adevărat eroism, am zăgăzuit furia apelor. Pagubele sînt totuşi mari. Pentru început am trecut la ajutorarea imediată a sinistraţilor, cazîndu-i la diferiţi cetăţeni care i-au primit cu dragă inimă. Din donaţiile locuitorilor, li s-au atribuit obiecte de îmbrăcăminte, alimente, furaje pentru animale. In spiritul recentei hotărîri, consiliul popular comunal a luat măsura ca celor 17 familii ale căror case au fost complet distruse să li se atribuie loturi în perimetrul Satului Nou, iar celor 8 cooperatori cu case avariate, consiliul de conducere al cooperativei agricole le-a pus la dispoziţie parcele pe locurile virane ale comunei, fără să se afecteze suprafaţa arabilă a unităţii. Sinistraţii Dumitru Hulbert, Ioan Uspac şi Dumitru Voichiţă, care au familii cu cîte 3 şi 4 copii, precum şi ceilalţi locuitori ai comunei mulţumesc din inimă partidului şi guvernului pentru grija pe care o poartă celor loviţi de calamitate şi care vor primi curînd bani, materiale de construcţie la preţuri ieftine şi alte bunuri. In ceea ce priveşte consiliul popular comunal, vom face tot ce ne stă în putinţă pentru a aplica întocmai prevederile hotărîrii, astfel ca din amintirea oamenilor să se şteargă cît mai curînd urmele nenorocirii ce s-a abătut asupra comunei noastre. DUMITRU RADU, preşedinte al consiliului popular al comunei Periam, judeţul Timiş (Urmare din pag. I) şi depozitatul lucernei de pe 700 de hectare, înseamnă sute de hectare însămînţate cu porumb , în cultură dublă, pe terenurile eliberate de secara masă verde. EVACUAREA APEI, PE PRIMUL PLAN In judeţul Dîmboviţa, lovit mai greu de revărsarea rîurilor, apa bălteşte pe suprafeţe întinse, încă neînsămînţate. Pe alte terenuri, culturile au fost calamitate şi trebuie reînsămînţate. Lucrările agricole se desfăşoară în condiţii mai grele, dar peste tot oamenii găsesc soluţii pentru a le impulsiona. Cooperatorii din Potlogi, Pitaru şi Crovu, bunăoară, au săpat reţele de canale pentru scurgerea apelor, au pus în funcţiune toate motopompele. In ziua vizitei noastre, la Potlogi se însămînţaserâ cu porumb peste 100 de hectare şi se aplicase prima praşilă mecanică şi manuală pe 170 de hectare de porumb. Alţi cooperatori prăşiseră şi răriseră sfecla de zahăr de pe 50 de hectare, iar legumicultorii plantaseră, suplimentar, cu ardei, roşii şi alte legume, aproape 15 hectare. Pe Ion Colţoi, preşedinte, şi Eugen Pavelescu, inginer-şef, de la cooperativa Pitaru, i-am întîlnit în mijlocul unor tarlale, identificînd porţiunile pe care se poate lucra. Unitatea mai are de semănat cu porumb peste 200 de hectare, iar tractoriştii lucrează la pregătirea terenului atît ziua cît şi noaptea. La arat, semănat, prăşit, plantat legume, recoltat lucerna etc, lucrau peste 1 500 de cooperatori. Parcă neîntrecuţi în hărnicie, cooperatorii din Crovu efectuaseră prima şi a doua praşilă pe întreaga suprafaţă de 300 hectare cultivată cu porumb. Alături de brigadieri, Nicolae Ioniţă, preşedintele, lucra efectiv la prăşitul legumelor. „Avem condiţii, ne-a declarat el, să obţinem, la hectar, în medie, cîte 8—10 000 kg de porumb boabe, ca şi în anul trecut. Am şi suplimentat contractele atît la porumb, grîu, cît şi la legume. Sporind producţia, contribuim şi noi la diminuarea pierderilor grele pricinuite de revărsarea apelor". Numeroşi cooperatori din Crovu îi ajută acum pe cei din satul vecin, Odobeşti, să elimine apa de pe culturi, să reînsămînţeze terenurile calamitate. întrajutorarea acestor două cooperative vecine s-a manifestat din plin şi în lupta cu apele, la ridicarea în comun a unor diguri. La Cornăţel am poposit mai mult. Cooperatorii de aici mai au de însămînţat cu porumb peste 400 de hectare pe care bălteşte apa. I-am întîlnit, cu sutele, la săpatul şanţurilor pentru evacuarea apelor. Foloseau toate mijloacele : sape, hîrleţe, pluguri. De pe aproape 300 de hectare apa fusese obligată să se retragă. Gata de atac — la arat, discuit şi semănat — erau 20 de tractoare, 10 discuri, 8 semănători. „In cel mult trei zile terminăm însămînţatul", a fost de părere inginerul şef I. Popa. La Odobeşti, Poiana, Produleşti, Conţeşti şi în alte cooperative agricole din raza I.M.A. Titu mai erau de însămînţat cu porumb circa 6 000 de hectare. Scurgerea apei de pe terenuri este, în aceste unităţi, problema nr. 1. Cooperatorii din Conţeşti folosesc tractoarele grele, de desfundat, la efectuarea unor canale de scurgere a apei şi cîştigă, astfel, zile preţioase. Iniţiativa trebuie extinsă şi în celelalte localităţi deoarece numai forţa oamenilor nu este suficientă pentru a grăbi evacuarea apei şi însămînţatul. Măsurile operative luate de conducerea întreprinderii de mecanizare Titu de a concentra în aceste unităţi zeci şi sute de tractoare şi maşini, toate atelierele mecanice şi un numeros personal tehnic vor fi eficiente numai dacă se va acţiona, mai energic, şi la evacuarea apei de pe terenuri. Terenul trebuie smuls de sub ape şi redat culturilor metru cu metru, aşa cum au făcut şi fac cooperatorii din Cornăţel, Conţeşti, Odobeşti, Româneşti, Sălcioara, Lunguleţu, Serdanu, Mătăsaru, Creţuleşti. Cooperatorii de aici au făcut, cu zile în urmă, un adevărat zid viu în calea apelor care ameninţau culturile. Au biruit, iar acum, din zori şi pînă seara tîrziu, prăşesc porumbul, sfecla de zahăr, legumele. Truda depusă în lupta cu apele continuă tot atît de intens la întreţinerea culturilor salvate de la distrugere şi va continua pînă la strînsul recoltei, care se anunţă a fi bogată. Munca este grea. Pe unele porţiuni mai bălteşte apa provenită din ploi, pămîntul se lipeşte de sape, în palme apar bătături, dar în urma oamenilor, scăpate de buruian, plantele parcă zîmbesc şi mulţumesc. Faptele, aceste nenumărate dovezi de muncă fără preget, de dăruire totală faţă de pămînt şi culturi, le-am întîlnit pretutindeni în aceste judeţe. Pe alocuri am întîlnit însă şi unele încetiniri ale ritmului, nepermise de timpul înaintat, de gradul de îmburuienire a culturilor. La Stoeneşti — Ilfov, bunăoară, la ora prînzului, munca încetase pe unele tarlale şi chiar inginerul şef, I. Creţu, preferase somnul în locul prezenţei pe cîmp. Numeroase tractoare, echipate cu cultivatoare şi sape rotative, staţionau de dimineaţă, atît la Stoeneşti cit şi la Bila şi chiar MilcoVăţ, deşi pe unele suprafeţe se putea lucra din plin la întreţinerea culturilor. Am întîlnit şi tractorişti care la orele 17, cînd soarele era încă sus, opriseră tractoarele sau se retrăgeau la sediul secţiei. Mulţi erau obosiţi şi trebuiau să fie înlocuiţi cu cei din schimbul II. Dar, din păcate, schimbul II nu este organizat peste tot, sau mecanizatorii sunt folosiţi la repararea combinelor, acţiune care, momentan, mai poate fi amînată, pentru a se urgenta semănatul şi prăşitul. Eforturile mari, intense, ce se depun în aceste zile vor fi răsplătite cu prisosinţă prin sporuri de recolte. Să le amplificăm deci, cu fiecare zi, cu fiecare oră. EFORTURI MARI Copiii trebuie să înveţe, să uite cît mai repede urmările calamităţii. La Sighişoara, oraş crunt lovit de inundaţii, se distribuie manuale şcolare şi rechizite tuturor elevilor care nu au avut posibilitatea să-şi salveze ghiozdanele de furia apelor. In fotografie, Lauriana Solomon, elevă în clasa a V-a a şcolii generale nr. 4, şi Dan Barbu, din clasa a VIII-a a şcolii generale nr. 2, primind manuale şi caiete