Satul Socialist, mai 1970 (Anul 2, nr. 308-332)

1970-05-31 / nr. 332

PAGINA 2 f iţ яд (111 1Ш i{ я }| I к I If Wу în săptămîna ce urmează în agricultură trebuie executat un vo­lum mare de lucrări dintre cele mai diverse, de la evacuarea apei, arături şi reinsăminţarea culturilor calamitate, pînă la recoltarea plantelor de nutreţ şi a legumelor. Printre lucrările de primă ur­genţă, deosebit de importante, sunt următoarele : CULTURILE DE CI­MP • Evacuarea apelor prin orice mijloace : motopompe, rigole de scurgere etc. • Identificarea culturilor cala­mitate. • Stabilirea culturilor cu care se vor reînsămînţa suprafeţele pe care semănăturile au fost compro­mise total. • Efectuarea de arături pe tere­nurile zvîntate şi fertilizarea lor. • Pe suprafeţele cu culturi com­promise total să se reînsămînţeze, de regulă, aceleaşi plante, plante din aceeaşi grupă sau porumb. • Pînă la 6—7 iunie, pe terenu­rile unde sfecla de zahăr a fost compromisă total să se reînsămîn­­ţeze tot sfeclă de zahăr ; după a­­ceastă perioadă să se semene po­rumb. • Pînă la 3—4 iunie, pe terenu­rile unde floarea-soarelui a fost compromisă total să se reînsămîn­­ţeze tot floarea-soarelui ; după a­­ceastă perioadă să se semene soia. • Suprafeţele cu grîu de toamnă şi porumb compromise se vor reîn­sămînţa cu porumb pentru boabe, cu hibrizi timpurii şi semitimpurii. • Culturile care au rezistat în urma inundaţiilor şi au rămas slă­bite trebuie fertilizate cu 100 de kg de azotat de amoniu la hectar, iar terenurile reînsămînţate — cu 200 de kg la hectar. In acest scop, au fost expediate în cooperativele a­­gricole calamitate circa 21 000 de tone de azotat de amoniu. • In celelalte zone ale ţării se impune concentrarea tuturor for­ţelor şi mijloacelor pentru execu­tarea lucrărilor de întreţinere. Din cauza ploilor abundente există pe­ricolul dezvoltării buruienilor. De aceea, la toate culturile prăşitoare se vor aplica cîte două praşile ma­nuale. Prin efectuarea praşilelor manuale pe toate suprafeţele însă­­mînţate cu culturi prăşitoare, so­lul se aeriseşte, se încălzeşte, creîndu-se condiţii pentru dezvol­tarea rapidă a plantelor. • O dată cu executarea praşile­lor se poate efectua şi fertilizarea printre rînduri. • In această perioadă se va a­­corda mare atenţie combaterii dăunătorilor. Specialiştii vor acor­da atenţie apariţiei răţişoarei şi gărgăriţei, în mod special la cul­turile reînsămînţate cu porumb, sfeclă de zahăr şi floarea-soarelui. • La cartof se va urmări com­baterea gîndacului de Colorado şi a manei. LEGUMICULTURA In zonele calamitate se impun măsuri operative pentru : • Reînsămînţarea şi replantarea, pe cît posibil cu aceleaşi culturi, a grădinilor de legume. • Reamplasarea unor grădini pe terenuri irigate, în detrimentul oricăror culturi, cu excepţia ore­zului. • Extinderea suprafeţelor culti­vate cu legume în scopul obţinerii producţiei planificate şi a unor cantităţi suplimentare. • Serele şi solariile inundate trebuie grabnic reparate, iar răsa­durile compromise să fie înlocuite. • In unităţile care n-au avut de suferit de pe urma inundaţiilor trebuie terminate în cel mai scurt timp însămînţările şi plantările atît pe suprafeţele planificate, cît şi pe cele destinate, suplimentar, grădi­nilor de legume. • In serele-înmulţitor, în spa­ţiile libere din sere, precum şi în răsadniţele neocupate să se treacă imediat la producerea de răsaduri de tomate, ardei, varză etc. pentru a fi trimise în unităţile calamitate. • Acolo unde tomatele au fost semănate direct în cîmp, răsadurile provenite din rărit să fie adunate cu grijă pentru a putea fi folosite la replantarea altor suprafeţe. • După recoltarea mazărei, car­tofilor, roşiilor timpurii, ridichilor şi salatei, terenurile respective să fie însămînţate cu varză albă şi roşie, conopidă de toamnă, tomate etc. • O mare atenţie se va acorda întreţinerii culturilor (prăşit, cîmnit, arăcit), combaterii bolilor şi dău­nătorilor, pregătirii terenurilor şi mijloacelor mecanizate pentru iri­gaţii, precum şi fertilizării supli­mentare, acolo unde este cazul. • In atenţia legumicultorilor trebuie să stea şi acţiunea de re­coltare la timp şi de valorificare în cele mai bune condiţii a produ­selor de sezon. VITICULTURĂ • In plantaţiile tinere, după evacuarea apei, se impune reface­rea muşuroaielor distruse, folosin­­du-se pămînt mai zvîntat, care să nu facă crustă, să împiedice apa­riţia lăstarilor. • In plantaţiile de vii unde au avut loc colmatări se va trece la despotmolirea butucilor. • Acolo unde este cazul se va reface sistemul de susţinere. • In toate plantaţiile se vor e­­fectua de urgenţă stropiri preven­tive contra manei. • Pe terenurile unde şiroirile au produs ogaşe se va trece la astu­parea acestora. • După refacerea sistemului de susţinere, legarea viţelor şi aplica­rea stropirilor, se va asigura mobi­lizarea solului în scopul aerării. • La viile pe rod, în afara lu­crărilor de mai sus, se vor lua măsuri de suprimare, în locul vă­tămat, a coardelor sau lăstarilor frînţi. • Pentru realizarea producţiei planificate se recomandă ca după pornirea lăstarilor, şi anume în mo­mentul în care aceştia au 6—8 frunze, să se efectueze ciupitul vîrf­urilor (exceptîndu-se lăstarii proveniţi din lemn bătrîn sau direct din butuci). In acest fel se favorizează emiterea copililor care, la unele soiuri, sînt purtători de rod. • In plantaţiile erodate de ape trebuie astupate ogaşele şi rave­­nele, consolidate sau reînsămînţa­­te taluzele avariate. • Pe suprafeţele unde pămîntul a fost spălat de ape este necesar să se administreze suplimentar 200—300 de kg de îngrăşăminte azotoase la hectar. • In viile necalamitate se im­pun aplicarea la timp a stropiri­lor, în afara combaterii efectelor manei această operaţiune stimu­lează şi creşterea lăstarilor, execu­tarea în ritm susţinut a lucrărilor de întreţinere. POMICULTURĂ • După scurgerea apelor din pe­piniere, să se treacă la completa­rea golurilor şi la îngrijirea atentă a puieţilor. • în şcolile de puieţi se cer lua­te măsuri pentru recuperarea pa­gubelor pe total şi pe specii prin repicarea puieţilor şi eventual prin reînsămînţare, cît şi prin întreţine­rea lor atentă. • în livezile în care se poate lu­cra normal vor trebui efectuate lu­crări de mobilizare a solului, ferti­lizări şi tratamente fito-sanitare pentru prevenirea atacurilor de boli şi dăunători. ZOOTEHNIE : O atenţie deosebită trebuie a­­cordată recoltării furajelor de pe toate suprafeţele ocupate cu legu­minoase şi ierburi, însilozării nu­treţurilor şi furajării animalelor cu masă verde, substituindu-se pe această cale nutreţurile concen­trate. , • Cu excepţia vacilor de lapte, a tineretului taurin şi berbecuţilor puşi la îngrăşat, celelalte bovine şi ovine vor fi trecute la păşunat, în loturi mici, pe şanţuri, porţiuni de cale ferată, păduri, rezervaţii silvi­ce etc. In zonele calamitate păşu­­natul în păduri este gratuit. • Pentru crearea condiţiilor de exploatare existente înainte de inundaţii se impune — acolo unde este cazul — scoaterea mîlului din grajduri, repararea acestora, dezin­fectarea adăposturilor şi a surselor de apă. La ordinea zilei sunt şi alte ac­ţiuni : • Impulsionarea lucrărilor de investiţii la complexele intercoo­­peratisite de porci, păsări şi berbe­­cuţi. • Urmărirea atentă a montelor. • Livrarea la timp şi în cele mai bune condiţii a produselor anima­liere ce decurg din obligaţiile con­tractuale. Buletin hidrologic Zona de precipitaţii care in noaptea de 28—29 mai a afectat jumătatea de vest a ţării s-a re­­strîns treptat în ultimele 24 de ore. Ploi slabe locale s-au înregistrat in prima parte a zilei numai în Banat, Crişana şi vestul Olteniei, iar în munţii Banatului peste alti­tudinea de 2 000 m a nins. După amiaza au căzut averse locale de ploaie însoţite de descărcări elec­trice în Transilvania, regiunea de munte şi estul Olteniei. Vintul a suflat în general slab exceptind sud-estul Moldovei unde a avut intensificări pînă la 6,8 m/­s. Pentru următoarele 24 de ore se prevede o vreme în general fru­moasă exceptînd Crişana, Mara­mureşul­­şi nordul Transilvaniei unde cerul se va înota treptat şi local vor cădea ploi slabe , în rest averse izolate după-amiaza. Situaţia hidrologică pe riurile interioare se prezintă astfel : ni­velurile apei pe rîurile din Mara­mureş, pe Someş şi Crişuri, pe rîu­rile din Oltenia şi Muntenia au fost în continuă scădere situîn­­du-se sub cotele de inundaţie. Pe Mureş, nivelurile au fost, de asemenea, in scădere pe secto­rul de la izvoare pînă la Săvirşin şi în creştere la Arad (30 cm). Pe Olt tendinţa nivelurilor este în descreştere pe tot parcursul. Atît pe Siret cît şi pe Bîrlad, în peri­oada următoare, nivelurile vor continua să scadă. Pe rîul Prut nivelurile au fost în scădere pe sectorul Ungheni — aval Fălciu. Nivelurile Dunării au înregistrat creşteri uşoare de 1—2 cm pe sec­torul Baziaş — Sviniţa, creşteri intense de 7—16 cm pe sectorul Orşova — Olteniţa, pe sectorul Cernavodă — Vadul Oii creşterile au fost de 1—2 cm, pe sectorul Brăila — Galaţi nivelurile au scă­zut cu 1—2 cm iar aval de Galaţi şi pînă la Tulcea au crescut cu 1—2 cm. In următoarele zile Du­nărea va continua să crească pe tot parcursul conform prognozei anunțate anterior. SATUL SOCIALIST Cuvinte de ordine, angajamente ferme: PRODUCEM, REFACEM! Din nou în funcţiune „Au fost zile şi nopţi fără preget, ne mărturisea Cornel Bîrsan, muncitor la Combinatul de exploatare şi industrializare a lemnului din Piatra Neamţ. In 20 de ani de cînd lucrez aici cred că acesta a fost momentul în care, mai mult ca oricînd, a fost nevoie de noi“. El se refe­rea la împrejurarea în care toţi ca unul înfruntau urgia apelor. Dar tot atît de mare nevoie este şi acum. Intr-adevăr, un e­­fort susţinut, la fel de eroic ca cel din timpul inundaţiilor, va trebui depus pentru recupera­rea pagubelor. Timp de 4 zile şi 4 nopţi autopompele au spulberat apa de pe cele 5 hectare pe cît se întinde combinatul. In acest răstimp, Constantin Purcel, Cornel Bîrsan, Tom­a Florea, Chiriac Constantin n-au ştiut ce-i odihna. Electromotoarele au­ fost repuse în funcţiune. Un alt moment al muncii de reconstrucţie îl constituie resta­bilirea reţelei de 220 kilovolţi ce leagă termocentrala Borzeşti de Stejaru şi care racordează în­tregul sistem de electrificare al Moldovei. Aici, în condiţiile alu­necării de teren, exista perico­lul distrugerii stîlpilor de înal­tă tensiune. Echipa de electri­cieni a maistrului Eugen Ma­nole a intervenit însă cu fermi­tate. Pe linia Borzeşti-Moineşti s-au aflat în aceleaşi împreju­rări la datorie oamenii maistru­lui Mircea Manole. La Gioleni echipa lui Mircea Eugen, cu sprijinul sătenilor, a reuşit să ţină în picioare stîlpii reţelei de 110 kV ce leagă Racova de Ba­cău. Suita de imagini reprezen­tative nu se încheie aici. Ea ar putea continua pe pagini în­tregi. Conducta de gaze care a­­limentează întreaga platformă industrială a Borzeştilor a fost dezvelită zilele trecute de vîn­­turi şi ploi pe aproape 200 me­tri lungime. Muncitorii din e­­chipa lui Ion Dragomirescu, în clipa cînd au aflat că instalaţia e în primejdie, printr-o muncă încordată, au izolat conducta. Toate aceste fapte şi altele dovedesc unul şi acelaşi lucru : că voinţa lor este de neînfrînt. M. ŞTEFANESCU coresp. „Satului socialist" Zi şi noapte la datorie Inundaţiile au pricinuit mari distrugeri şi unităţilor şi depo­zitelor de mărfuri ale coopera­ţiei de consum în toate zonele calamitate. O dată cu retrage­rea apelor, meseriaşii din uni­tăţile de prestări servicii, ges­tionarii şi vînzătorii muncesc cu sîrguinţă şi abnegaţie,­ zi şi noapte, pentru repararea clădi­rilor deteriorate, pentru recupe­rarea mărfurilor care n-au fost prejudiciate de puhoaiele revăr­sate. în acelaşi timp, se desfă­şoară o activitate susţinută pentru aprovizionarea popu­laţiei din satele ameninţate sau care au avut de suferit de pe urma stihiei apelor. Iată cîteva crîmpeie din această activitate febrilă, desfăşurată fără preget, fără odihnă. In judeţul Galaţi, ce a stat tot timpul sub ameninţarea re­vărsării apelor şi unde pe alocuri, ca la Lungoci, digul de apărare a fost rupt, lucrăto­rii cooperaţiei de consum au trimis în localităţile sinistra­te, în numai două zile, peste 200 tone mărfuri alimenta­re, de strictă necesitate. S-au folosit amfibii, bărci, auto­camioane, căruţe şi chiar bra­ţul omului pentru ca pîinea, u­­leiul, conservele, zahărul, apa minerală, sarea, chibriturile, petrolul, lanternele etc. să a­­jungă la sinistraţi în timpul cel mai scurt. Tot în judeţul Galaţi, prin grija cooperaţiei de con­sum s-a făcut aprovizionarea cu alimente a oamenilor care lucrează la digurile de la Fun­­deni şi Braniştea şi s-au asigu­rat aici felinare pentru a se pu­tea lucra şi pe timpul nopţii. 12 sate aflate în pericol de izolare au primit mărfuri de strictă necesitate. Au fost salvate măr­furile din magazinele săteşti din Şendreni şi Torceşti. In perma­nenţă, mai multe autocamioane stau încărcate la Galaţi pentru a fi dirijate acolo unde este mai mare nevoie de ele. T. DUMITRESCU Au trecut apele. Satul revine la viaţă Cifre care incorporează muncă, gindire, abnegaţie Hotărîţi să contri­buie prin munca lor la recuperarea pagubelor înregistra­te de pe urma i­­nundaţiilor, colecti­vele întreprinderilor industriale din ju­deţul Satu Mare îşi înzecesc eforturile în vederea obţine­rii unor producţii su­plimentare. Muncitorii, tehni­cienii şi inginerii u­­zinei „Unio“ s-au angajat să realizeze pînă la sfîrşitul a­­nului o producţie marfă de 7 milioa­ne de lei, peste anga­jamentul iniţial de 5 milioane lei. La acest capitol se înscriu re­ducerea importului cu 450 000 lei valu­tă, 3,3 milioane lei beneficii peste plan şi un plus de pro­duse livrate la ex­port de 1,5 milioane lei valută. La fondul de ajutorare a sinis­traţilor colectivul a­­cestei uzine va con­tribui cu 1,24 mi­lioane lei. Combinatul textil din Satu Mare va depăşi producţia marfă cu 2 milioane lei (1 milion economii la preţul de cost şi 1 milion lei beneficiu peste plan). Salariaţii combinatului vor vi­ra în contul pentru ajutorarea sinistraţi­lor 1,8 milioane lei. Alte întreprinderi din judeţ contribuie, de asemenea, la dimi­nuarea pagubelor prin producţiile sporite pe care le vor realiza, întreprinderea Oşea­­na din Negreşti-Oaş va realiza peste pre­vederi o producţie marfă de 420 000 de lei. La Crasna-Carei producţia marfă va fi depăşită cu 210 090 lei. ^rVWWWWWWWWWWWW­AAiWWWWWWW 4 Nr. 332 — Duminică 31 mai Conducătorului nostru încercat, Partidului Comunist Român, t ' adîncă recunoştinţă pentru puternicul ajutor, pentru grija deosebită pe care ne-o poartă ★ * - Alături de partid cu inima și fapta (Urmare din pag. I)­teriale ce trebuie făcute pentru rea­---------------------------lizarea întocmai a planurilor îndrăz­cerut părerea cînd am întocmit a­­nexe elaborate de partid, au găsit ceasta scrisoare, mulţumim din toa­ de cuviinţă să ne ajute. Vom face şi lă inima partidului şi guvernului că, noi tot ce ne stă în putinţă să pro­­în pofida marilor greutăţi prin care ducem mai mult, să obţinem de pe trece ţara, pe lîngă eforturile la­ pămîntul nostru recolte cît mai mari. Cooperativa noastră va reîncepe să prospere In zilele de 15 şi 16 mai cu toţii am trăit momente de grea încer­care. Apele învolburate ale Mure­şului nostru drag, care în condiţii normale ne ajută să smulgem pă­mântului roade bogate, ne-au aco­perit cu furie peste 400 de hectare cu grîu şi cu porumb, 10 hectare cu şcoală de viţă, 5 hectare plan­tate cu roşii timpurii, din care 2 hectare în solarii, 40 de hectare în­sămînţate cu cartofi timpurii şi 30 de hectare cu mazăre pentru păs­tăi. In total, distrugerile provocate de inundaţii se evaluează la peste 4 milioane de lei. Deşi cooperatorii noştri au făcut tot ce este omeneşte posibil pentru ca să micşoreze aceste pagube din averea obştească, nu am putut sal­va decit animalele şi păsările, ce­realele şi furajele, precum şi fami­liile care aveau locuinţe situate în vale. Culturile din luncă însă au căzut pradă viiturilor. Dacă nu am fi suferit această calamitate, peste puţin timp am fi putut livra roşii, cartofi şi mazăre in cantităţi destul de mari. Acum, apele s-au scurs şi ne străduim ca totul să reintre în nor­mal. Pînă la sfîrşitul primei săp­­tămîni a lunii iunie vom reînsă­mînţa cele 400 de hectare cu po­rumb timpuriu, vom reconstrui so­lariile şi vom replanta din nou to­mate şi alte legume. Sîntem siguri că vom cîştiga bătălia recoltei pen­tru că partidul a hotărît să se acor­de un ajutor substanţial tuturor cooperativelor agricole şi familiilor care au avut de suferit din cauza calamităţilor naturale, ajutor pen­tru care ne exprimăm întreaga noastră recunoştinţă, îmbărbătaţi de acest sprijin, ne vom concentra toate forţele, ne vom înzeci eforturile pentru nor­malizarea cît mai grabnică a situa­ţiei în care ne găsim. Sîntem ho­tărîţi ca în această vară, nu nu­mai să ştergem urmele furiilor a­­pelor revărsate, dar să facem noi paşi pe calea consolidării şi mai puternice a cooperativei noastre, să contribuim cît putem mai mult la asigurarea hranei poporului. IAZAR STANCU, preşedinte al cooperativei agricole din Sîmbăteni, județul Arad Vom şterge curind urmele calamităţii Recenta hotărîre privind unele măsuri de ajutorare a populaţiei şi a cooperativelor agricole care au avut de suferit din cauza cala­mităţilor naturale dovedeşte din nou grija permanentă a conducerii de partid şi de stat faţă de nevoile celor ce muncesc la oraşe şi sate, faţă de averea obştească a unităţi­lor cooperatiste. Întreaga populaţie a comunei noastre a apreciat cu deosebită emoţie şi recunoştinţă prevederile acestei hotărîri. Şi pen­tru noi, luna mai a fost o lună de grea încercare. Apele furioase ale Mureşului au şters în calea lor 17 case şi au avariat încă 8, au inun­dat aproape 2 500 de hectare de te­ren mănos care promitea o pro­ducţie agricolă deosebit de bogată. Pagubele ar fi fost şi mai mari, dar prin eforturile dîrze ale coope­ratorilor — români, germani, ma­ghiari şi de alte naţionalităţi — e­­fectele distrugătoare ale inundaţi­ilor au putut fi limitate. Zi şi noapte, ajutaţi de către bravii noş­tri ostaşi, care au dat dovadă de un adevărat eroism, am zăgăzuit furia apelor. Pagubele sînt totuşi mari. Pen­tru început am trecut la ajutora­rea imediată a sinistraţilor, ca­­zîndu-i la diferiţi cetăţeni care i-au primit cu dragă inimă. Din donaţiile locuitorilor, li s-au atri­buit obiecte de îmbrăcăminte, ali­mente, furaje pentru animale. In spiritul recentei hotărîri, con­siliul popular comunal a luat mă­sura ca celor 17 familii ale căror case au fost complet distruse să li se atribuie loturi în perimetrul Satului Nou, iar celor 8 coopera­tori cu case avariate, consiliul de conducere al cooperativei agricole le-a pus la dispoziţie parcele pe locurile virane ale comunei, fără să se afecteze suprafaţa arabilă a unităţii. Sinistraţii Dumitru Hulbert, Ioan Uspac şi Dumitru Voichiţă, care au familii cu cîte 3 şi 4 copii, pre­cum şi ceilalţi locuitori ai comu­nei mulţumesc din inimă parti­dului şi guvernului pentru grija pe care o poartă celor loviţi de ca­lamitate şi care vor primi curînd bani, materiale de construcţie la preţuri ieftine şi alte bunuri. In ceea ce priveşte consiliul popular comunal, vom face tot ce ne stă în putinţă pentru a aplica întocmai prevederile hotărîrii, ast­fel ca din amintirea oamenilor să se şteargă cît mai curînd urmele nenorocirii ce s-a­ abătut asupra comunei noastre. DUMITRU RADU, preşedinte al consiliului popular al comunei Periam, judeţul Timiş (Urmare din pag. I) şi depozitatul lucernei de pe 700 de hectare, înseamnă sute de hec­tare însămînţate cu porumb , în cultură dublă, pe terenurile elibe­rate de secara masă verde. EVACUAREA APEI, PE PRIMUL PLAN In judeţul Dîmboviţa, lovit mai greu de revărsarea rîurilor, apa bălteşte pe suprafeţe întinse, încă neînsămînţate. Pe alte terenuri, culturile au fost calamitate şi tre­buie reînsămînţate. Lucrările agri­cole se desfăşoară în condiţii mai grele, dar peste tot oamenii găsesc soluţii pentru a le impulsiona. Coo­peratorii din Potlogi, Pitaru şi Crovu, bunăoară, au săpat reţele de canale pentru scurgerea apelor, au pus în funcţiune toate moto­­pompele. In ziua vizitei noastre, la Potlogi se însămînţaserâ cu porumb peste 100 de hectare şi se aplicase prima praşilă mecanică şi manuală pe 170 de hectare de porumb. Alţi cooperatori prăşiseră şi răriseră sfecla de zahăr de pe 50 de hec­tare, iar legumicultorii plantaseră, suplimentar, cu ardei, roşii şi alte legume, aproape 15 hectare. Pe Ion Colţoi, preşedinte, şi Eu­gen Pavelescu, inginer-şef, de la cooperativa Pitaru, i-am întîlnit în mijlocul unor tarlale, identificînd porţiunile pe care se poate lucra. Unitatea mai are de semănat cu porumb peste 200 de hectare, iar tractoriştii lucrează la pregătirea terenului atît ziua cît şi noaptea. La arat, semănat, prăşit, plantat legume, recoltat lucerna etc, lu­crau peste 1 500 de cooperatori. Parcă neîntrecuţi în hărnicie, cooperatorii din Crovu efectuaseră prima şi a doua praşilă pe întreaga suprafaţă de 300 hectare cultivată cu porumb. Alături de brigadieri, Nicolae Ioniţă, preşedintele, lucra efectiv la prăşitul legumelor. „Avem condiţii, ne-a declarat el, să obţinem, la hectar, în medie, cîte 8—10 000 kg de porumb boabe, ca şi în anul trecut. Am şi supli­mentat contractele atît la porumb, grîu, cît şi la legume. Sporind producţia, contribuim şi noi la di­minuarea pierderilor grele prici­nuite de revărsarea apelor". Numeroşi cooperatori din Crovu îi ajută acum pe cei din satul ve­cin, Odobeşti, să elimine apa de pe culturi, să reînsămînţeze terenu­rile calamitate. întrajutorarea a­­cestor două cooperative vecine s-a manifestat din plin şi în lupta cu apele, la ridicarea în comun a unor diguri. La Cornăţel am poposit mai mult. Cooperatorii de aici mai au de însămînţat cu porumb peste 400 de hectare pe care bălteşte apa. I-am întîlnit, cu sutele, la săpatul şanţurilor pentru evacuarea apelor. Foloseau toate mijloacele : sape, hîrleţe, pluguri. De pe aproape 300 de hectare apa fusese obligată să se retragă. Gata de atac — la arat, discuit şi semănat — erau 20 de tractoare, 10 discuri, 8 semănători. „In cel mult trei zile terminăm însămînţatul", a fost­­ de părere inginerul şef I. Popa. La Odobeşti, Poiana, Produleşti, Conţeşti şi în alte cooperative agricole din raza I.M.A. Titu mai erau de însămînţat cu porumb circa 6 000 de hectare. Scurgerea apei de pe terenuri este, în aceste unităţi, problema nr. 1. Coopera­torii din Conţeşti folosesc tractoa­rele grele, de desfundat, la efec­tuarea unor canale de scurgere a apei şi cîştigă, astfel, zile preţioase. Iniţiativa trebuie extinsă şi în celelalte localităţi deoarece numai forţa oamenilor nu este suficientă pentru a grăbi evacuarea apei şi însămînţatul. Măsurile operative luate de conducerea întreprinderii de mecanizare Titu de a concentra în aceste unităţi zeci şi sute de tractoare şi maşini, toate atelierele mecanice şi un numeros personal tehnic vor fi eficiente numai dacă se va acţiona, mai energic, şi la evacuarea apei de pe terenuri. Terenul trebuie smuls de sub ape şi redat culturilor metru cu metru, aşa cum au făcut şi fac cooperato­rii din Cornăţel, Conţeşti, Odo­beşti, Româneşti, Sălcioara, Lunguleţu, Serdanu, Mătăsaru, Creţuleşti. Cooperatorii de aici au­ făcut, cu zile în urmă, un adevă­rat zid viu în calea apelor care ameninţau culturile. Au biruit, iar acum, din zori şi pînă seara tîrziu, prăşesc porumbul, sfecla de zahăr, legumele. Truda depusă în lupta cu apele continuă tot atît de intens la întreţinerea culturilor salvate de la distrugere şi va continua pînă la strînsul recoltei, care se anunţă a fi bogată. Munca este grea. Pe unele porţiuni mai bălteşte apa provenită din ploi, pămîntul se lipeşte de sape, în palme apar bă­tături, dar în urma oamenilor, scăpate de buruian, plantele parcă zîmbesc şi mulţumesc. Faptele, aceste nenumărate do­vezi de muncă fără preget, de dă­ruire totală faţă de pămînt şi culturi, le-am întîlnit pretutindeni în aceste judeţe. Pe alocuri am întîlnit însă şi unele încetiniri ale ritmului, nepermise de timpul îna­intat, de gradul de îmburuienire a culturilor. La Stoeneşti — Ilfov, bunăoară, la ora prînzului, munca încetase pe unele tarlale şi chiar inginerul şef, I. Creţu, preferase somnul în locul prezenţei pe cîmp. Numeroase tractoare, echi­pate cu cultivatoare şi sape rota­tive, staţionau de dimineaţă, atît la Stoeneşti cit şi la Bila şi chiar MilcoVăţ, deşi pe unele suprafeţe se putea lucra din plin la întreţi­nerea culturilor. Am întîlnit şi tractorişti care la orele 17, cînd soarele era încă sus, opri­seră tractoarele sau se re­trăgeau la sediul secţiei. Mulţi erau obosiţi şi trebuiau să fie înlo­cuiţi cu cei din schimbul II. Dar, din păcate, schimbul II nu este organizat peste tot, sau mecaniza­torii sunt folosiţi la repararea com­binelor, acţiune care, momentan, mai poate fi amînată, pentru a se urgenta semănatul şi prăşitul. Eforturile mari, intense, ce se depun în aceste zile vor fi răs­plătite cu prisosinţă prin sporuri de recolte. Să le amplificăm deci, cu fiecare zi, cu fiecare oră. EFORTURI MARI Copiii trebuie să înveţe, să uite cît mai repede urmările calamităţii. La Sighişoara, oraş crunt lovit de inundaţii, se distribuie manuale şcolare şi rechizite tuturor elevilor care nu au avut posibilitatea să-şi salveze ghiozdanele de furia ape­lor. In fotografie, Lauriana Solo­mon, elevă în clasa a V-a a şcolii generale nr. 4, şi Dan Barbu, din clasa a VIII-a a şcolii generale nr. 2, primind manuale şi caiete

Next