Satul Socialist, mai 1970 (Anul 2, nr. 308-332)

1970-05-26 / nr. 327

PAGINA 2 Pe valea Tir­navei urgie şi (Urmare din pag. 1) săptămîni în urmă, şi multe altele din şoseaua Aurel Vlaicu, din strada Petru Maior, din cele ve­cine. O canonadă de artilerie grea ce-ar fi bătut cartierul metru cu metru n-ar fi produs atîtea pa­gube. Viitura a atins aici cote şi tării incredibile. Cum a fost, cum s-au salvat oa­menii, este o impietate să mai în­trebi acum. Dacă nu ai în mînă o cazma, un tîrnăcop sau o lopată, ești de prisos în mijlocul acestor oameni ce se trudesc să aleagă două cărămizi întregi dintr-o re­morcă de dărîmătură, care spală acum pe marginea trotuarelor res­turile unor gospodării. Un miliţian, poate tot acela care a dat alarma în ceasul dinaintea dezastrului, urcă într-un autobuz, trimiţîndu-i la şcoală, un grup de copii. Arpad Albu nu va ajunge însă niciodată să cunoască bucu­ria clopoţelului sunînd prima oră de şcoală. Viaţa i-a fost frîntă acum, cînd nu avea nici doi ani, cînd nu apucase să pronunţe bine cuvîntul mamă. Sicriul, cît o jucă­rie, este purtat pe braţe şi oamenii cartierului cel mai distrus din Me­diaş se opresc pentru o clipă cu feţele împietrite, în spatele cortegiului, o coloană de autocamioane îşi încetineşte mersul. Pe prelata celui din faţă, a autocamionului cu numărul 22 / 1956, o mînă grăbită a scris : „Din partea Municipiului Bucureşti pen­tru familiile sinistrate din judeţul Sibiu". Mai încolo, la vreo 20 km de şosea, întîlnim un alt convoi : „Din partea Braşovului obiecte pentru sinistraţii din judeţul Si­biu". Şi apoi la intervale din ce în ce mai scurte întîlnim alte con­voaie, alte maşini transportînd utilaje, alimente, îmbrăcăminte, cărţi, medicamente. O adevărată şosea a solidarităţii. La Dumbrăveni, 8 motopompe instalate pe autocamioane evacu­ează apa care ameninţă deopotrivă gara C.F.R. şi pătulele cu peste 20 de vagoane de porumb ale îngră­­şătoriei de porci a I.A.S. Dumbră­veni. Autocamioanele sunt înma­triculate în judeţul Teleorman. Mecanicii Stelian Handilă, Hara­­lambie Zoituc, Ioan Velicu, Mihai Florea, Dumitru Soare, Ion Raduţ, de la cooperativele din Cernetu, Buzescu şi Plosca ne spun că mai întîi timp de două zile şi o noapte, fără întrerupere, au lucrat la e­­vacuarea apelor din casele sinis­trate ale Mediaşului, imperative pentru azi, pentru mîine Hoghilagul — părea ieri un măr­găritar din valea Tîrnavei — zace acum desfigurat de furia apelor. Casele de pe două ulițe au fost complet dărîmate. S-au salvat oa­menii cum au putut. Orele acelea de deznădejde, de­zbatere și e­­roism sînt imposibil de reconsti­tuit cu fidelitate. Toată lumea este preocupată de ceea ce face acum, de ceea ce tre­buie făcut în viitor. Ana Samboţi, şefa contabilă, Elena Ene şi Ro­­dica spală duşumelele birourilor, curăţă arhiva inundată. Mihai Schuster — primarul comunei, nu mai pridideşte cu treburile. Pînă acum cîteva clipe a împărţit făină, mălai, conserve, slănină, ouă, fa­miliilor sinistrate. Acum se duce, chiar el, să le ducă acelora care înglodaţi de griji şi treburi, au uitat de mîncare. Din satele aparţină­toare — Vlaschid, Prad — şi din comuna vecină Biertan au sosit primele ajutoare. Ele constituie însă o mică alinare pentru pierde­rile mari pe care le-au avut aceste familii greu încercate. Pentru re­facerea grădinii de legume coope­ratorii din Laslea au trimis 30 000 de fire răsad de varză. Pagubele, nenorocirile sînt mari. Și cînd spu­nem acest cuvînt, ni se pare ex­trem de palid, de necuprinzător pentru ceea ce au fost cîndva uli­ţele de lingă apa Tîrnavei, ale co­munei Hoghilag. Lucrările întîr­­ziate din cîmp nu dau răgaz oa­menilor. Totuşi, consiliul popular comunal, conducerea cooperativei ar trebui să acţioneze cu mai multă operativitate. Sălile căminului cul­tural, acolo unde pînă cu puţină vreme în urmă au răsunat cîn­­tecele şi voia bună — sînt, pentru puţină vreme, adăpost, că­min, pentru cei ce nu-l mai au pe-al lor. Ar trebui studiată, poate, cu toată atenţia propunerea oameni­lor ca uliţele distruse să fie re­clădite în partea de sus a comunei. Sunt posibilităţi şi trebuie organi­­zată mai bine acţiunea de ajuto­rare a acestor familii. Se pot con­stitui echipe de meseriaşi — zi­dari, dulgheri — care, în timpul liber, să ajute pe cei în impas, ar trebui să organizeze — cu resurse locale — producerea de cărămizi pentru noile locuinţe, dar şi mai important în clipele de faţă este ca ajutorul pe care mii şi mii de oameni de la oraşe şi sate l-au dat, să ajungă imediat, fără întîrziere, la familiile sinistrate din Hoghilag. P. S. începînd de ieri noapte lo­cuitorii Mediaşului, ai comunelor Tîrnava și Hoghilag au reînceput lunia cu a doua viitură. Buletin hidrologic In ultimele 2 zile a plouat în toată ţara iar în munţi, la înălţimi de peste 1000 m, a nins. Cele mai abundente precipitaţii, totalizînd 30—40 1/mp, s-au înregistrat în Banat, Maramureş, bazinele supe­rioare ale Tîrnavelor şi Oltului, precuu­­ şi în bazinele Siret şi Prut, de asemenea pe afluenţii acestora Trotuş, Putna şi Bîrlad. In următoarele 24 ore, ploile vor slăbi mai cu seamă în Banat, Cri­­şana, Transilvania, Maramureş şi nordul Moldovei, unde se vor sem­nala numai averse izolate. In restul ţării vor continua să cadă ploi in­termitente, ceva mai reduse canti­tativ. Din punct de vedere hidrologic, situaţia pe cursurile de apă este următoarea : Pe rîurile din nordul Maramure­şului şi pe Someş nivelurile s-au menţinut sub cotele de atenţie. Pe Crasna nivelurile s-au apropiat de cota de inundaţie. Pe Bereteu şi pe Crişul Repede s-au înregistrat creşteri însemnate, nivelurile atin­­gînd cotele de inundaţie. Pe rîul Mureş, nivelurile au crescut uşor pe sectorul superior pînă la Alba Iulia, 84 cm la Săvîrşin, 102 cm la Radna şi 40 cm la Arad. Pe Tîr­­nava-Mare, ca urmare a ploilor intense căzute în bazinul său su­perior şi mijlociu, nivelurile au crescut pînă în zona Sighişoara cu 200 cm, depăşind cu cca 250 cm cota de inundaţie. Viitura astfel formată a­ atins culminaţia la Mediaş, în ziua de 25 mai la o cotă de cca 600 cm, cu cca 140 cm, sub nivelul atins la viitura anterioară, în continuare, viitura se va atenua substanţial, astfel că la Alba Iulia determină o creştere de numai 50—70 cm. a Mureşului în cursul zilei de astăzi, în Banat, ca urmare a ploilor căzute s-au produs creşteri pe a­­proape toate cursurile de apă. Pe Olt viitura declanşată de ulti­mele ploi este de proporţii reduse. Ea a atins culminaţia la Făgăraş, depăşind cu 109 cm cota de inun­daţie şi se deplasează spre Sebeş- Olt unde în ziua de 25 mai a atins nivelul maxim ce depăşeşte cu circa 100 cm nivelul de inundaţie. La Rîmnicu Vîlcea, nivelurile sunt în creştere fiind deja cu 65 cm peste cota de inundaţie. Pe sectorul Sla­tina — vărsare nivelurile se men­ţin sub cota de inundaţie, fiind în uşoară scădere. Pe Jiu, Argeş şi Ialomiţa nive­lurile se menţin sub cotele de inundaţie. Pe rîul Siret nivelurile sunt în creştere uşoară pe sectorul din a­­monte şi în scădere sau staţionare pe sectorul mijlociu şi inferior. Datorită viiturii de pe Trotuş, la Cosmeşti pe Siret s-a înregis­trat o creştere de 36 cm, nivelul fiind aproape de cota de inunda­ţie, la Lungoci şi Şendreni, nivelu­rile se menţin peste cota de inun­daţie cu 130 cm şi, respectiv 180 cm. Pe rîul Trotuş s-a format o vii­tură, nivelurile fiind în creştere la Tg. Ocna unde depăşesc cota de inundaţie cu 40 cm. Se prevede că nivelul maxim va depăşi cu 80 cm cota de inundaţie. Pe rîul Bîrlad nivelurile au scă­zut uşor la Bîrlad, fiind în apro­pierea cotei de inundaţii, şi au crescut la Tecuci depăşind cota de inundaţie. Prutul continuă să crească pe sectorul aval Drînceni, nivelurile la Drînceni, Fălciu şi Oancea fiind peste cotele de inundaţie cu 268 cm, 85 cm şi, respectiv 3 cm. In amonte de Drînceni nivelurile scad menţinîndu-se însă peste cotele de inundaţie. Pe Dunăre nivelurile cresc pînă la Hîrşova. In zona aval nivelurile scad uşor (Brăila, Galaţi şi Isac­­cea). „Pentru colegii noştri în suferinţă" — depun bani elevii liceului „Emil Ra­co­viţă din Iaşi Caravanele solidarităţii Camioane de mare tonaj, în­ţesate cu lăzi şi colete au ple­cat din Bucureşti spre : Mu­reş, Alba Iulia, Satu Mare. Cu cele 20 000 de ma­teriale, cîntărind aproape 10 tone, care au plecat dumi­nică din Capitală, bucureştenii au trimis sinistraţilor până a­­cum aproape 1 milion de arti­cole de îmbrăcăminte, încălţă­minte şi de uz casnic. • Din Ploieşti, după cum ne transmite corespondentul nos­tru, a plecat o caravană, încărcată cu bunuri pen­tru sinistraţii din zonele Mureş şi Sălaj, cu aproape 120 000 obiecte de îmbrăcămin­te şi încălţăminte şi bunuri de uz casnic. In acelaşi timp, s-au colectat 118 tone de produse agroalimentare care urmează să fie expediate în următoarele zile. Ţăranii cooperatorii din judeţul Suceava au colectat pînă acum, pentru fondul de ajutorare, însemnate cantităţi de cereale, lapte, ouă, carne, legume. Duminică, o coloană de 38 de autocamioane a ple­cat spre Mureş, transported mai bine de 130 tone cartofi. • Cetăţenii din judeţul Me­hedinţi au predat, la centrele organizate de către Consiliul judeţean al Frontului Unităţii Socialiste, 87 tone grîu, 108 tone porumb, 4 618 kg fasole, 4 591 kg cartofi şi 1 000 kg ceapă, 3 333 kg făină şi mălai, 27 311 ouă, 1961 kg untură şi 42 kg făină, 471 kg brînză, 27 kg zahăr, 33 kg orez, 51 kg miere şi 1 032 kg săpun şi peste 10 000 articole de îmbrăcămin­te şi încălţăminte. SATUS SOCIALIST (Urmare din pag. I) încleştarea eroică cu apele se duce şi în alt punct critic, la Smîr­­dan, unde sute de oameni şi ma­şini lucrează neîntrerupt de cîteva zile la supraînălţarea şi consoli­darea digului ce apără locuinţe, grădini şi ferme ale unităţilor a­­gricole. în prezent, mai mult de 3 000 de oameni, 26 de ambarcaţiuni şi nu­meroase utilaje lucrează la conso­lidarea digurilor de apărare , a in­cintelor agrostaficole. Alarmă în Deltă! Aflăm, spre sfîrşitul zilei, că este în pericol şi incinta Rusca. S-a evacuat complet comuna Grindu. Continuă acţiunea de evacuare a localităţilor Smîrdan şi „23 Au­gust". Se anunţă infiltraţii puter­nice la conductele din digul Pas, din incinta Pardina. Cu un elicop­ter, trecem peste casele scufun­date în apă. Aici au fost Ilganii de Jos, dincolo Ilganii de Sus. Trecem peste fostele sate care s-au chemat Sălcieni, Plaur, Pardina. Cu mare greutate aterizăm la mila 23. Aici oamenii, care de cîteva zile nu știu ce-i odihna, scot obiectele din case. Cineva de la comandamentul judeţean aduce ştiri îngrijorătoare, în localităţile neinundate (datorită digurilor construite) care se află sub nivelul actual al Dunării, apa izvorăşte din pămînt formînd lacuri. Apa e pompată in albia na­turală. Mă impresionează enorm calmul cetăţenilor, în oraşul Tulcea oa­menii sunt pe dig. Vin să vadă Du­nărea. Creşte sau scade ? Aflăm o veste tristă : o fetiţă a fost luată de valuri. Nu se ştie dacă nu mai sínt şi alte victime omeneşti. Probabil că sínt. La ora cînd transmit, cerul s-a înnourat din nou. Tună şi fulgeră. Soarele ne dăduse speranțe. Norii însă mo­bilizează toată suflarea județului la apărarea împotriva puhoaielor. Una din sutele de caravane pornite la drum. Oamenii tri­mit, grabnic, oamenilor care așteaptă... 1 » Nu ştiu cum să mulţumesc ostaşilor care ne-au salvat Cu cîteva zile in urmă, familia mea a trecut prin momente deosebit de grele. A­­pele Siretului mi-au pătruns in locuinţă. Dintr-o clipă în alta, copiii mei, întreaga familie era în pri­mejdie de a se îneca. Atunci, o barcă s-a oprit în dreptul ca­sei ; doi ostaşi au in­trat pe fereastră şi mi-au salvat pe toţi cei 7 copii. Nu ştiu cum să mulţumesc binefăcătorilor noştri, pentru că n-am putut să le aflăm numele. Au fost apoi salvaţi copiii vecinului meu şi rind pe rînd toţi copiii satului. Ostaşii, aceşti fii credincioşi ai poporului, ne-au redat vieţii, ne-au fă­cut să revedem soare­le, să respirăm, să trăim, ca să ne pu­tem reface de pe urma necazurilor ca­re s-au abătut asupra satului nostru, asupra întregii ţări. Asigu­răm pe toţi acei care, primejduindu-şi via­ţa lor, au salvat-o pe a noastră, de toată recunoştinţa. I-am dori în mijlocul nos­tru, după ce vom ră­sufla uşuraţi şi ne vom întoarce acasă pentru ca să-i ome­nim şi să-i cinstim după datină. VASILE C­ OLARU in numele tuturor lo­cuitorilor comunei Că­­lieni, judeţul Vrancea Din adincul inimii Cel mai grav lovită de inun­daţii din oraşul nostru este strada Bariţiu, pe care lo­cuiesc şi eu. Intr-o jumătate de oră din noaptea pe care n-o voi uita niciodată, apele au depăşit înălţimea ferestrelor. Prin tot ceea ce a fost posi­bil, autocamioane, amfibii, tractoare cu remorci, bărci, s-a încercat, şi de cele mai multe ori s-a reuşit, să fie salvaţi oamenii. In ajutorul nostru, celor ce locuim pe a­­ceastă stradă, a venit un ru­­tierist de la I.M.A.­Moftin, pe nume Liviu Valea care, pri­mejduindu-şi propria viaţă a salvat 300 de oameni. Lui îi datorăm viaţa şi de aceea îi aducem cu toţii mulţumirile noastre pentru gestul de ome­nie şi abnegaţie. PETRE CRAINIC pensionar din Satu Mare ® © • © Nr. 327 — Marţi 26 mai Contul 2000 în judeţele ■ V •• ţarii • In judeţul Argeş au fost depuşi in contul CEC 2­000, în numai 3 zile, aproape 180 000 lei. Intre deponenţi se află şi pensionarul Constantin Mără­­cineanu din Piteşti, care a de­pus suma de 6 000 de lei, pre­cum şi cooperatorul Mazăre Găgioiu cu 500 de lei. • Şi în judeţul Olt cresc zi de zi depunerile în contul CEC 2­000. Pensionarii Alexan­dru Olteanu din Mărgineni şi Alexandru Butoi din Morun­­glav au depus 300, şi, respec­tiv, 100 lei. Cooperatorii Con­stantin Diaconu, Petre Conu şi Dumitru Dobrescu din Pot­coava au depus la agenţia CEC din comună, în contul 2 000, suma de 2 000 de lei. • Locuitorii judeţului Bra­şov depun zilnic noi sume în contul 2 000. De la deschide­rea acestui cont şi pînă în ziua de 22 mai fuseseră depuşi 400 000 Iei. • La filiala CEC Craiova şi unităţile din judeţul Dolj, în contul 2 000 a fost înregistra­tă, pînă în ziua de 22 mai, su­ma de 60 000 Iei. în primele cinci ore ale acestei zile s-au depus 15 000 lei. • Pînă ieri la ora 12, în în­treaga țară fuseseră depuşi în contul 2 000, peste 14 200 000 tei. Sfatul medicului Să preîntîmpinăm bolile produse de apa impură! Mari întinderi ale judeţelor noastre au fost de curînd greu lovite de furia dezlănţuită a ape­lor, revărsate departe de matca lor. Pagube materiale însemnate au suferit atît cetăţenii, în mod in­dividual, cît şi economia ţării, în ansamblul ei. Acestea sunt efectele imediate şi brutale ale forţelor oarbe ale apei. Dar apa ne poate lovi şi perfid, în­tr-un timp mult prelungit după inundaţii, prin persistenţa îndelun­gată a unor condiţii favorabile izbucnirii unor boli grave, sub for­mă de epidemie sau în cazuri izo­late. Ne gîndim acum la bolile hidri­­ce, produse de apa murdară, dar şi de mîinile murdare, ca şi de ali­mentele consumate în condiţii ne­igienice. Aceste boli sunt : febra ti­foidă (lingoarea), dizenteria, gas­­tro-enterocolitele acute, poliomie­lita (sau paralizia infantilă), hepa­tita epidemică şi salmonelozele, toate, boli ale tubului digestiv, producînd îmbolnăvirea stomacu­lui, a intestinelor, prin consumarea apei murdare, a laptelui muls în condiţii neigienice, a fructelor mîncate fără a fi spălate şi a legu­melor nefierte. Condiţiile speciale grele, impu­­nînd uneori chiar strămutarea, ne împiedică să luăm măsurile obiş­nuite de igienă alimentară şi in­dividuală, înlesnind îmbolnăvirea. Fîntînile, izvoarele, pîraiele şi chiar apa canalizată, pe care le foloseam cu încredere pînă la ca­lamităţile provocate de intemperii — în prezent inundate şi poluate (murdărite şi înnămolite), au de­venit duşmanii noştri ! împotriva bolilor pe care le-am putea con­tracta prin consumarea apei, tre­buie să luptăm ! Cum ? Prin fier­berea în clocot a apei pe care vrem s-o bem, timp de o jumătate de oră, prin fierberea obligatorie a laptelui şi a legumelor şi prin spălarea insistentă şi clătirea fructelor cu apă fiartă şi răcită. Pentru spălatul mîinilor, rufelor, ca şi pentru baie, recomandăm, ca de obicei ,săpunul, cloraminarea apei (se introduc comprimate de cloramină pînă la concentraţia de 2 la sută) precum şi folosirea so­dei de rufe 2 la sută şi a leşiei. Dacă, totuşi, ne-am îmbolnăvit şi avem : fierbinţeală (pînă la 39°— 40° C), dureri de cap, greţuri, du­reri de stomac cu crampe şi dia­ree, ca şi gălbenare sau urini roşii — aceste semne apărînd îmbinate sau separat­e ne vom prezenta neîntîrziat la medic sau vom anun­ţa imediat personalul medico-sani­­tar, singurii în drept să ia măsu­rile cele mai indicate. Cea mai mare atenţie trebuie acordată co­piilor, gravidelor şi bătrînilor, care sînt şi cei mai sensibili la bolile hidrice. dr. ANDREI PANDREA Apele s-au retras în unele părţi, în altele mai dăinuie încă pe întinderi cit poţi cuprinde cu ochii. Puhoaiele dezlănţuite, de­vastatoare sînt în trecere. Dar pe unde au trecut, a rămas o rană enormă care nu se va vindeca în curînd. Vor trebui eforturi mari, o muncă încordată. Poporul nostru, aşa cum şi altă dată a ştiut să învingă dificultăţile, şi de astă dată se va situa la cota maximă a hărniciei, a înaltelor virtuţi care au fost cultivate de-a lungul veacurilor — bărbăţia, curajul, abnegaţia, eroismul. Recent, am trecut, prin cî­teva dintre aceste locuri. Cu toată tăria şi voinţa de a ne stăpîni, faţa se crispează. Vezi oameni care cu greu se despart de vatra unde au trăit mai mult de jumătate de veac. Cuvintele sînt prea sărace pentru a descrie aceste momente dramatice. Ne îndreptăm spre Luduş. Oprim la Cuci... case distruse, peste 150 la număr, oameni tăcuţi, dîrji în voinţa lor de a reda frumuseţea comunei. Ne interesăm de situaţia sinistraţilor. Primarul comunei, Cătană Vasile, ne conduce la se­diul I.A.S. Pretutindeni, paturi. Copiii, în naivitatea lor, nu înţe­leg dezastrul, te privesc totuşi trişti. Un uncheş cu faţa păm­în­­tie priveşte în direcţia unei bălţi ! — N-am crezut niciodată că vom ajunge să trăim aceste clipe. Acolo — şi arată o casă cu o porţiune ţuguiată a acoperişului ieşită de sub apă, ne-a fost tot avutul. L-a dus Mureşul. Şi hainele sînt de la prieteni. — Oamenii v-au ajutat ? — Oamenii îs buni, se ajută, mai ales la un necaz ca ăsta. Unii stau la rude, dintre cei rămaşi fără casă, alţii la alţi cetăţeni. Sunt oa­meni cu inimă mare, ne-au primit ca pe fraţii lor ! — Aţi primit alimente şi ajutor medical ? — Da, chiar azi ne-au sosit din nou pîine şi conserve. Copiii au întîietate. Mai privi o dată peste pînza de apă și oftă, spunînd ca pentru el : „Apa, care altă dată ne aducea bo­găţie, acum ne-a luat avutul". Dar vom fi capabili să reconstruim ceea ce s-a distrus. Ne va fi greu s-o luăm de la început, insă cu eforturile noastre, cu ajutorul pe care ni-l dă întreaga ţară, vom re­clădi tot ceea ce a fost mîncat de furia apelor. ...Sîncrai, altă localitate crunt lo­vită. Şi aici bilanţul pagubei e mare : 34 de case distruse com­plet, altele grav avariate de buş­teni, resturi de poduri, de tot ceea ce a cărat in drumul ei năvala apelor. Ne oprim pe strada princi­pală, la numărul 38, în dreptul unei case distruse se apropie de noi Poczo Maria. Ţine colţul bro­boadei în gură . „Nu mai avem decât hainele de pe noi. Din mo­bilier a rămas doar un singur du­lap. S-a dus şi televizorul. Acum locuiesc la sora mea. Oamenii din jur ne-au ajutat în clipele grele, iar acum ne îmbărbătează. Dure­rea noastră e a tuturor, sîntem încrezători că vom reface ceea ce s-a distrus. E bine, totuşi, că sîn­­tem în viaţă şi putem munci. Iată-ne pe strada Florilor numă­rul 1. (Ce frumos suna altă dată !). Ruine... Ne întoarcem spre căminul cultural, unde sunt cazaţi sinistraţii. „Eu locuiam acolo. Eram patru persoane — ne spune Puia Maria — acum stăm cu toţii la cămin. N-a rămas nimic", întreb de aju­toare. „Ni s-a adus pîine, făină albă, biscuiţi, zahăr, încă din data de 14 mai, cînd apele nu se re­­trăseseră. La orele 8, tancul cu alimente era aici. Am fost anun­ţaţi că azi vom primi şi îmbră­căminte". Intr-adevăr, aflăm că bunii lor vecini de la cooperati­va agricolă Naza, ie-au trimis ouă, grîu, slănină. La Podeni, întîlnim case fără a­­coperiş, în alte locuri numai stîlpi Podenii se află peste apa Mure­şului. Un om munceşte de zor. E Mureşan Vasile, la numărul 53 . „Am 65 de ani. Vedeţi ce a rămas din munca mea de o viaţă. Ne-au ajutat Şi vecinii, dar apele au fost prea mari. Cei ce au rămas fără adăpost stau pe la rude. Copiii n-au avut de suferit". Peste drum, soţii Pintea Iosif şi Victoria. Păşim pe un loc gol. Pînă mai ieri, aici era o casă. „Ne-au salvat militarii. Pe miini ne-au scos, deoarece eram izolaţi. Azi am primit haine de la comitetul judeţean al femeilor. Avem doi copii şi mai avem cu noi doi bă­­trîni. E o mare durere. Aici a fost munca noastră de 22 de ani. N-am salvat decit cîteva haine de pat. Atît. Am primit o chemare în Tîrgu Mureş, unde stau acum cu copiii. Femeile­ ne-au adus mîn­care, ne sprijină Au venit şi de la întreprinderi membri ai gărzi­lor patriotice. Militarii care ne-au salvat vin zilnic să ne vadă, înlă­tură molozul. Au un suflet bun. Sunt adevăraţi oameni. Toţi sunt de departe, de pe plaiurile suce­vene, argeşene, din cîmpia Bără­ganului sau din Banat. Cu toate clipele grele, noi nu ne lăsăm. Ţi­nem fruntea sus !“. Intr-adevăr, aceşti bravi ostaşi n-au precupeţit nici un efort. Au fost oameni hotărîţi. Unii din ei au murit pentru a trăi alţii, a­­tunci cînd cursul firesc al vieţii a fost brutal întrerupt de stihiile naturii. Sinistraţii din cartierele municipiului au fost cazaţi la trei şcoli, asigurîndu-li-se totodată masa la cantină. Sînt prea mulţi pentru a-i înşirui pe toţi cei cu care am stat de vorbă. De la toţi însă am aflat despre oamenii care s-au aruncat în valuri pentru a-i salva, ca la rîndul lor să fie şi ei salvaţi de alţii, atunci cînd au fost luaţi de apă Peste tot au­zim rostindu-se frecvent cuvintele: curaj, bărbăţie, omenie, solidaritate. Oamenii sînt ajutaţi. Li s-au în­tins imediat mîini de adevărată prietenie. În curînd, cu eforturi colective, peste sinistra plagă pe care acum cad lacrimi va birui zîmbetul, iar cumplita încercare va intra în legendă. LAZAR LADARIU coresp. „Satului socialist* Adevărata înţelegere umana

Next