Satul Socialist, mai 1970 (Anul 2, nr. 308-332)
1970-05-26 / nr. 327
PAGINA 2 Pe valea Tirnavei urgie şi (Urmare din pag. 1) săptămîni în urmă, şi multe altele din şoseaua Aurel Vlaicu, din strada Petru Maior, din cele vecine. O canonadă de artilerie grea ce-ar fi bătut cartierul metru cu metru n-ar fi produs atîtea pagube. Viitura a atins aici cote şi tării incredibile. Cum a fost, cum s-au salvat oamenii, este o impietate să mai întrebi acum. Dacă nu ai în mînă o cazma, un tîrnăcop sau o lopată, ești de prisos în mijlocul acestor oameni ce se trudesc să aleagă două cărămizi întregi dintr-o remorcă de dărîmătură, care spală acum pe marginea trotuarelor resturile unor gospodării. Un miliţian, poate tot acela care a dat alarma în ceasul dinaintea dezastrului, urcă într-un autobuz, trimiţîndu-i la şcoală, un grup de copii. Arpad Albu nu va ajunge însă niciodată să cunoască bucuria clopoţelului sunînd prima oră de şcoală. Viaţa i-a fost frîntă acum, cînd nu avea nici doi ani, cînd nu apucase să pronunţe bine cuvîntul mamă. Sicriul, cît o jucărie, este purtat pe braţe şi oamenii cartierului cel mai distrus din Mediaş se opresc pentru o clipă cu feţele împietrite, în spatele cortegiului, o coloană de autocamioane îşi încetineşte mersul. Pe prelata celui din faţă, a autocamionului cu numărul 22 / 1956, o mînă grăbită a scris : „Din partea Municipiului Bucureşti pentru familiile sinistrate din judeţul Sibiu". Mai încolo, la vreo 20 km de şosea, întîlnim un alt convoi : „Din partea Braşovului obiecte pentru sinistraţii din judeţul Sibiu". Şi apoi la intervale din ce în ce mai scurte întîlnim alte convoaie, alte maşini transportînd utilaje, alimente, îmbrăcăminte, cărţi, medicamente. O adevărată şosea a solidarităţii. La Dumbrăveni, 8 motopompe instalate pe autocamioane evacuează apa care ameninţă deopotrivă gara C.F.R. şi pătulele cu peste 20 de vagoane de porumb ale îngrăşătoriei de porci a I.A.S. Dumbrăveni. Autocamioanele sunt înmatriculate în judeţul Teleorman. Mecanicii Stelian Handilă, Haralambie Zoituc, Ioan Velicu, Mihai Florea, Dumitru Soare, Ion Raduţ, de la cooperativele din Cernetu, Buzescu şi Plosca ne spun că mai întîi timp de două zile şi o noapte, fără întrerupere, au lucrat la evacuarea apelor din casele sinistrate ale Mediaşului, imperative pentru azi, pentru mîine Hoghilagul — părea ieri un mărgăritar din valea Tîrnavei — zace acum desfigurat de furia apelor. Casele de pe două ulițe au fost complet dărîmate. S-au salvat oamenii cum au putut. Orele acelea de deznădejde, dezbatere și eroism sînt imposibil de reconstituit cu fidelitate. Toată lumea este preocupată de ceea ce face acum, de ceea ce trebuie făcut în viitor. Ana Samboţi, şefa contabilă, Elena Ene şi Rodica spală duşumelele birourilor, curăţă arhiva inundată. Mihai Schuster — primarul comunei, nu mai pridideşte cu treburile. Pînă acum cîteva clipe a împărţit făină, mălai, conserve, slănină, ouă, familiilor sinistrate. Acum se duce, chiar el, să le ducă acelora care înglodaţi de griji şi treburi, au uitat de mîncare. Din satele aparţinătoare — Vlaschid, Prad — şi din comuna vecină Biertan au sosit primele ajutoare. Ele constituie însă o mică alinare pentru pierderile mari pe care le-au avut aceste familii greu încercate. Pentru refacerea grădinii de legume cooperatorii din Laslea au trimis 30 000 de fire răsad de varză. Pagubele, nenorocirile sînt mari. Și cînd spunem acest cuvînt, ni se pare extrem de palid, de necuprinzător pentru ceea ce au fost cîndva uliţele de lingă apa Tîrnavei, ale comunei Hoghilag. Lucrările întîrziate din cîmp nu dau răgaz oamenilor. Totuşi, consiliul popular comunal, conducerea cooperativei ar trebui să acţioneze cu mai multă operativitate. Sălile căminului cultural, acolo unde pînă cu puţină vreme în urmă au răsunat cîntecele şi voia bună — sînt, pentru puţină vreme, adăpost, cămin, pentru cei ce nu-l mai au pe-al lor. Ar trebui studiată, poate, cu toată atenţia propunerea oamenilor ca uliţele distruse să fie reclădite în partea de sus a comunei. Sunt posibilităţi şi trebuie organizată mai bine acţiunea de ajutorare a acestor familii. Se pot constitui echipe de meseriaşi — zidari, dulgheri — care, în timpul liber, să ajute pe cei în impas, ar trebui să organizeze — cu resurse locale — producerea de cărămizi pentru noile locuinţe, dar şi mai important în clipele de faţă este ca ajutorul pe care mii şi mii de oameni de la oraşe şi sate l-au dat, să ajungă imediat, fără întîrziere, la familiile sinistrate din Hoghilag. P. S. începînd de ieri noapte locuitorii Mediaşului, ai comunelor Tîrnava și Hoghilag au reînceput lunia cu a doua viitură. Buletin hidrologic In ultimele 2 zile a plouat în toată ţara iar în munţi, la înălţimi de peste 1000 m, a nins. Cele mai abundente precipitaţii, totalizînd 30—40 1/mp, s-au înregistrat în Banat, Maramureş, bazinele superioare ale Tîrnavelor şi Oltului, precuu şi în bazinele Siret şi Prut, de asemenea pe afluenţii acestora Trotuş, Putna şi Bîrlad. In următoarele 24 ore, ploile vor slăbi mai cu seamă în Banat, Crişana, Transilvania, Maramureş şi nordul Moldovei, unde se vor semnala numai averse izolate. In restul ţării vor continua să cadă ploi intermitente, ceva mai reduse cantitativ. Din punct de vedere hidrologic, situaţia pe cursurile de apă este următoarea : Pe rîurile din nordul Maramureşului şi pe Someş nivelurile s-au menţinut sub cotele de atenţie. Pe Crasna nivelurile s-au apropiat de cota de inundaţie. Pe Bereteu şi pe Crişul Repede s-au înregistrat creşteri însemnate, nivelurile atingînd cotele de inundaţie. Pe rîul Mureş, nivelurile au crescut uşor pe sectorul superior pînă la Alba Iulia, 84 cm la Săvîrşin, 102 cm la Radna şi 40 cm la Arad. Pe Tîrnava-Mare, ca urmare a ploilor intense căzute în bazinul său superior şi mijlociu, nivelurile au crescut pînă în zona Sighişoara cu 200 cm, depăşind cu cca 250 cm cota de inundaţie. Viitura astfel formată a atins culminaţia la Mediaş, în ziua de 25 mai la o cotă de cca 600 cm, cu cca 140 cm, sub nivelul atins la viitura anterioară, în continuare, viitura se va atenua substanţial, astfel că la Alba Iulia determină o creştere de numai 50—70 cm. a Mureşului în cursul zilei de astăzi, în Banat, ca urmare a ploilor căzute s-au produs creşteri pe aproape toate cursurile de apă. Pe Olt viitura declanşată de ultimele ploi este de proporţii reduse. Ea a atins culminaţia la Făgăraş, depăşind cu 109 cm cota de inundaţie şi se deplasează spre Sebeş- Olt unde în ziua de 25 mai a atins nivelul maxim ce depăşeşte cu circa 100 cm nivelul de inundaţie. La Rîmnicu Vîlcea, nivelurile sunt în creştere fiind deja cu 65 cm peste cota de inundaţie. Pe sectorul Slatina — vărsare nivelurile se menţin sub cota de inundaţie, fiind în uşoară scădere. Pe Jiu, Argeş şi Ialomiţa nivelurile se menţin sub cotele de inundaţie. Pe rîul Siret nivelurile sunt în creştere uşoară pe sectorul din amonte şi în scădere sau staţionare pe sectorul mijlociu şi inferior. Datorită viiturii de pe Trotuş, la Cosmeşti pe Siret s-a înregistrat o creştere de 36 cm, nivelul fiind aproape de cota de inundaţie, la Lungoci şi Şendreni, nivelurile se menţin peste cota de inundaţie cu 130 cm şi, respectiv 180 cm. Pe rîul Trotuş s-a format o viitură, nivelurile fiind în creştere la Tg. Ocna unde depăşesc cota de inundaţie cu 40 cm. Se prevede că nivelul maxim va depăşi cu 80 cm cota de inundaţie. Pe rîul Bîrlad nivelurile au scăzut uşor la Bîrlad, fiind în apropierea cotei de inundaţii, şi au crescut la Tecuci depăşind cota de inundaţie. Prutul continuă să crească pe sectorul aval Drînceni, nivelurile la Drînceni, Fălciu şi Oancea fiind peste cotele de inundaţie cu 268 cm, 85 cm şi, respectiv 3 cm. In amonte de Drînceni nivelurile scad menţinîndu-se însă peste cotele de inundaţie. Pe Dunăre nivelurile cresc pînă la Hîrşova. In zona aval nivelurile scad uşor (Brăila, Galaţi şi Isaccea). „Pentru colegii noştri în suferinţă" — depun bani elevii liceului „Emil Racoviţă din Iaşi Caravanele solidarităţii Camioane de mare tonaj, înţesate cu lăzi şi colete au plecat din Bucureşti spre : Mureş, Alba Iulia, Satu Mare. Cu cele 20 000 de materiale, cîntărind aproape 10 tone, care au plecat duminică din Capitală, bucureştenii au trimis sinistraţilor până acum aproape 1 milion de articole de îmbrăcăminte, încălţăminte şi de uz casnic. • Din Ploieşti, după cum ne transmite corespondentul nostru, a plecat o caravană, încărcată cu bunuri pentru sinistraţii din zonele Mureş şi Sălaj, cu aproape 120 000 obiecte de îmbrăcăminte şi încălţăminte şi bunuri de uz casnic. In acelaşi timp, s-au colectat 118 tone de produse agroalimentare care urmează să fie expediate în următoarele zile. Ţăranii cooperatorii din judeţul Suceava au colectat pînă acum, pentru fondul de ajutorare, însemnate cantităţi de cereale, lapte, ouă, carne, legume. Duminică, o coloană de 38 de autocamioane a plecat spre Mureş, transported mai bine de 130 tone cartofi. • Cetăţenii din judeţul Mehedinţi au predat, la centrele organizate de către Consiliul judeţean al Frontului Unităţii Socialiste, 87 tone grîu, 108 tone porumb, 4 618 kg fasole, 4 591 kg cartofi şi 1 000 kg ceapă, 3 333 kg făină şi mălai, 27 311 ouă, 1961 kg untură şi 42 kg făină, 471 kg brînză, 27 kg zahăr, 33 kg orez, 51 kg miere şi 1 032 kg săpun şi peste 10 000 articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte. SATUS SOCIALIST (Urmare din pag. I) încleştarea eroică cu apele se duce şi în alt punct critic, la Smîrdan, unde sute de oameni şi maşini lucrează neîntrerupt de cîteva zile la supraînălţarea şi consolidarea digului ce apără locuinţe, grădini şi ferme ale unităţilor agricole. în prezent, mai mult de 3 000 de oameni, 26 de ambarcaţiuni şi numeroase utilaje lucrează la consolidarea digurilor de apărare , a incintelor agrostaficole. Alarmă în Deltă! Aflăm, spre sfîrşitul zilei, că este în pericol şi incinta Rusca. S-a evacuat complet comuna Grindu. Continuă acţiunea de evacuare a localităţilor Smîrdan şi „23 August". Se anunţă infiltraţii puternice la conductele din digul Pas, din incinta Pardina. Cu un elicopter, trecem peste casele scufundate în apă. Aici au fost Ilganii de Jos, dincolo Ilganii de Sus. Trecem peste fostele sate care s-au chemat Sălcieni, Plaur, Pardina. Cu mare greutate aterizăm la mila 23. Aici oamenii, care de cîteva zile nu știu ce-i odihna, scot obiectele din case. Cineva de la comandamentul judeţean aduce ştiri îngrijorătoare, în localităţile neinundate (datorită digurilor construite) care se află sub nivelul actual al Dunării, apa izvorăşte din pămînt formînd lacuri. Apa e pompată in albia naturală. Mă impresionează enorm calmul cetăţenilor, în oraşul Tulcea oamenii sunt pe dig. Vin să vadă Dunărea. Creşte sau scade ? Aflăm o veste tristă : o fetiţă a fost luată de valuri. Nu se ştie dacă nu mai sínt şi alte victime omeneşti. Probabil că sínt. La ora cînd transmit, cerul s-a înnourat din nou. Tună şi fulgeră. Soarele ne dăduse speranțe. Norii însă mobilizează toată suflarea județului la apărarea împotriva puhoaielor. Una din sutele de caravane pornite la drum. Oamenii trimit, grabnic, oamenilor care așteaptă... 1 » Nu ştiu cum să mulţumesc ostaşilor care ne-au salvat Cu cîteva zile in urmă, familia mea a trecut prin momente deosebit de grele. Apele Siretului mi-au pătruns in locuinţă. Dintr-o clipă în alta, copiii mei, întreaga familie era în primejdie de a se îneca. Atunci, o barcă s-a oprit în dreptul casei ; doi ostaşi au intrat pe fereastră şi mi-au salvat pe toţi cei 7 copii. Nu ştiu cum să mulţumesc binefăcătorilor noştri, pentru că n-am putut să le aflăm numele. Au fost apoi salvaţi copiii vecinului meu şi rind pe rînd toţi copiii satului. Ostaşii, aceşti fii credincioşi ai poporului, ne-au redat vieţii, ne-au făcut să revedem soarele, să respirăm, să trăim, ca să ne putem reface de pe urma necazurilor care s-au abătut asupra satului nostru, asupra întregii ţări. Asigurăm pe toţi acei care, primejduindu-şi viaţa lor, au salvat-o pe a noastră, de toată recunoştinţa. I-am dori în mijlocul nostru, după ce vom răsufla uşuraţi şi ne vom întoarce acasă pentru ca să-i omenim şi să-i cinstim după datină. VASILE C OLARU in numele tuturor locuitorilor comunei Călieni, judeţul Vrancea Din adincul inimii Cel mai grav lovită de inundaţii din oraşul nostru este strada Bariţiu, pe care locuiesc şi eu. Intr-o jumătate de oră din noaptea pe care n-o voi uita niciodată, apele au depăşit înălţimea ferestrelor. Prin tot ceea ce a fost posibil, autocamioane, amfibii, tractoare cu remorci, bărci, s-a încercat, şi de cele mai multe ori s-a reuşit, să fie salvaţi oamenii. In ajutorul nostru, celor ce locuim pe această stradă, a venit un rutierist de la I.M.A.Moftin, pe nume Liviu Valea care, primejduindu-şi propria viaţă a salvat 300 de oameni. Lui îi datorăm viaţa şi de aceea îi aducem cu toţii mulţumirile noastre pentru gestul de omenie şi abnegaţie. PETRE CRAINIC pensionar din Satu Mare ® © • © Nr. 327 — Marţi 26 mai Contul 2000 în judeţele ■ V •• ţarii • In judeţul Argeş au fost depuşi in contul CEC 2000, în numai 3 zile, aproape 180 000 lei. Intre deponenţi se află şi pensionarul Constantin Mărăcineanu din Piteşti, care a depus suma de 6 000 de lei, precum şi cooperatorul Mazăre Găgioiu cu 500 de lei. • Şi în judeţul Olt cresc zi de zi depunerile în contul CEC 2000. Pensionarii Alexandru Olteanu din Mărgineni şi Alexandru Butoi din Morunglav au depus 300, şi, respectiv, 100 lei. Cooperatorii Constantin Diaconu, Petre Conu şi Dumitru Dobrescu din Potcoava au depus la agenţia CEC din comună, în contul 2 000, suma de 2 000 de lei. • Locuitorii judeţului Braşov depun zilnic noi sume în contul 2 000. De la deschiderea acestui cont şi pînă în ziua de 22 mai fuseseră depuşi 400 000 Iei. • La filiala CEC Craiova şi unităţile din judeţul Dolj, în contul 2 000 a fost înregistrată, pînă în ziua de 22 mai, suma de 60 000 Iei. în primele cinci ore ale acestei zile s-au depus 15 000 lei. • Pînă ieri la ora 12, în întreaga țară fuseseră depuşi în contul 2 000, peste 14 200 000 tei. Sfatul medicului Să preîntîmpinăm bolile produse de apa impură! Mari întinderi ale judeţelor noastre au fost de curînd greu lovite de furia dezlănţuită a apelor, revărsate departe de matca lor. Pagube materiale însemnate au suferit atît cetăţenii, în mod individual, cît şi economia ţării, în ansamblul ei. Acestea sunt efectele imediate şi brutale ale forţelor oarbe ale apei. Dar apa ne poate lovi şi perfid, într-un timp mult prelungit după inundaţii, prin persistenţa îndelungată a unor condiţii favorabile izbucnirii unor boli grave, sub formă de epidemie sau în cazuri izolate. Ne gîndim acum la bolile hidrice, produse de apa murdară, dar şi de mîinile murdare, ca şi de alimentele consumate în condiţii neigienice. Aceste boli sunt : febra tifoidă (lingoarea), dizenteria, gastro-enterocolitele acute, poliomielita (sau paralizia infantilă), hepatita epidemică şi salmonelozele, toate, boli ale tubului digestiv, producînd îmbolnăvirea stomacului, a intestinelor, prin consumarea apei murdare, a laptelui muls în condiţii neigienice, a fructelor mîncate fără a fi spălate şi a legumelor nefierte. Condiţiile speciale grele, impunînd uneori chiar strămutarea, ne împiedică să luăm măsurile obişnuite de igienă alimentară şi individuală, înlesnind îmbolnăvirea. Fîntînile, izvoarele, pîraiele şi chiar apa canalizată, pe care le foloseam cu încredere pînă la calamităţile provocate de intemperii — în prezent inundate şi poluate (murdărite şi înnămolite), au devenit duşmanii noştri ! împotriva bolilor pe care le-am putea contracta prin consumarea apei, trebuie să luptăm ! Cum ? Prin fierberea în clocot a apei pe care vrem s-o bem, timp de o jumătate de oră, prin fierberea obligatorie a laptelui şi a legumelor şi prin spălarea insistentă şi clătirea fructelor cu apă fiartă şi răcită. Pentru spălatul mîinilor, rufelor, ca şi pentru baie, recomandăm, ca de obicei ,săpunul, cloraminarea apei (se introduc comprimate de cloramină pînă la concentraţia de 2 la sută) precum şi folosirea sodei de rufe 2 la sută şi a leşiei. Dacă, totuşi, ne-am îmbolnăvit şi avem : fierbinţeală (pînă la 39°— 40° C), dureri de cap, greţuri, dureri de stomac cu crampe şi diaree, ca şi gălbenare sau urini roşii — aceste semne apărînd îmbinate sau separate ne vom prezenta neîntîrziat la medic sau vom anunţa imediat personalul medico-sanitar, singurii în drept să ia măsurile cele mai indicate. Cea mai mare atenţie trebuie acordată copiilor, gravidelor şi bătrînilor, care sînt şi cei mai sensibili la bolile hidrice. dr. ANDREI PANDREA Apele s-au retras în unele părţi, în altele mai dăinuie încă pe întinderi cit poţi cuprinde cu ochii. Puhoaiele dezlănţuite, devastatoare sînt în trecere. Dar pe unde au trecut, a rămas o rană enormă care nu se va vindeca în curînd. Vor trebui eforturi mari, o muncă încordată. Poporul nostru, aşa cum şi altă dată a ştiut să învingă dificultăţile, şi de astă dată se va situa la cota maximă a hărniciei, a înaltelor virtuţi care au fost cultivate de-a lungul veacurilor — bărbăţia, curajul, abnegaţia, eroismul. Recent, am trecut, prin cîteva dintre aceste locuri. Cu toată tăria şi voinţa de a ne stăpîni, faţa se crispează. Vezi oameni care cu greu se despart de vatra unde au trăit mai mult de jumătate de veac. Cuvintele sînt prea sărace pentru a descrie aceste momente dramatice. Ne îndreptăm spre Luduş. Oprim la Cuci... case distruse, peste 150 la număr, oameni tăcuţi, dîrji în voinţa lor de a reda frumuseţea comunei. Ne interesăm de situaţia sinistraţilor. Primarul comunei, Cătană Vasile, ne conduce la sediul I.A.S. Pretutindeni, paturi. Copiii, în naivitatea lor, nu înţeleg dezastrul, te privesc totuşi trişti. Un uncheş cu faţa pămîntie priveşte în direcţia unei bălţi ! — N-am crezut niciodată că vom ajunge să trăim aceste clipe. Acolo — şi arată o casă cu o porţiune ţuguiată a acoperişului ieşită de sub apă, ne-a fost tot avutul. L-a dus Mureşul. Şi hainele sînt de la prieteni. — Oamenii v-au ajutat ? — Oamenii îs buni, se ajută, mai ales la un necaz ca ăsta. Unii stau la rude, dintre cei rămaşi fără casă, alţii la alţi cetăţeni. Sunt oameni cu inimă mare, ne-au primit ca pe fraţii lor ! — Aţi primit alimente şi ajutor medical ? — Da, chiar azi ne-au sosit din nou pîine şi conserve. Copiii au întîietate. Mai privi o dată peste pînza de apă și oftă, spunînd ca pentru el : „Apa, care altă dată ne aducea bogăţie, acum ne-a luat avutul". Dar vom fi capabili să reconstruim ceea ce s-a distrus. Ne va fi greu s-o luăm de la început, insă cu eforturile noastre, cu ajutorul pe care ni-l dă întreaga ţară, vom reclădi tot ceea ce a fost mîncat de furia apelor. ...Sîncrai, altă localitate crunt lovită. Şi aici bilanţul pagubei e mare : 34 de case distruse complet, altele grav avariate de buşteni, resturi de poduri, de tot ceea ce a cărat in drumul ei năvala apelor. Ne oprim pe strada principală, la numărul 38, în dreptul unei case distruse se apropie de noi Poczo Maria. Ţine colţul broboadei în gură . „Nu mai avem decât hainele de pe noi. Din mobilier a rămas doar un singur dulap. S-a dus şi televizorul. Acum locuiesc la sora mea. Oamenii din jur ne-au ajutat în clipele grele, iar acum ne îmbărbătează. Durerea noastră e a tuturor, sîntem încrezători că vom reface ceea ce s-a distrus. E bine, totuşi, că sîntem în viaţă şi putem munci. Iată-ne pe strada Florilor numărul 1. (Ce frumos suna altă dată !). Ruine... Ne întoarcem spre căminul cultural, unde sunt cazaţi sinistraţii. „Eu locuiam acolo. Eram patru persoane — ne spune Puia Maria — acum stăm cu toţii la cămin. N-a rămas nimic", întreb de ajutoare. „Ni s-a adus pîine, făină albă, biscuiţi, zahăr, încă din data de 14 mai, cînd apele nu se retrăseseră. La orele 8, tancul cu alimente era aici. Am fost anunţaţi că azi vom primi şi îmbrăcăminte". Intr-adevăr, aflăm că bunii lor vecini de la cooperativa agricolă Naza, ie-au trimis ouă, grîu, slănină. La Podeni, întîlnim case fără acoperiş, în alte locuri numai stîlpi Podenii se află peste apa Mureşului. Un om munceşte de zor. E Mureşan Vasile, la numărul 53 . „Am 65 de ani. Vedeţi ce a rămas din munca mea de o viaţă. Ne-au ajutat Şi vecinii, dar apele au fost prea mari. Cei ce au rămas fără adăpost stau pe la rude. Copiii n-au avut de suferit". Peste drum, soţii Pintea Iosif şi Victoria. Păşim pe un loc gol. Pînă mai ieri, aici era o casă. „Ne-au salvat militarii. Pe miini ne-au scos, deoarece eram izolaţi. Azi am primit haine de la comitetul judeţean al femeilor. Avem doi copii şi mai avem cu noi doi bătrîni. E o mare durere. Aici a fost munca noastră de 22 de ani. N-am salvat decit cîteva haine de pat. Atît. Am primit o chemare în Tîrgu Mureş, unde stau acum cu copiii. Femeile ne-au adus mîncare, ne sprijină Au venit şi de la întreprinderi membri ai gărzilor patriotice. Militarii care ne-au salvat vin zilnic să ne vadă, înlătură molozul. Au un suflet bun. Sunt adevăraţi oameni. Toţi sunt de departe, de pe plaiurile sucevene, argeşene, din cîmpia Bărăganului sau din Banat. Cu toate clipele grele, noi nu ne lăsăm. Ţinem fruntea sus !“. Intr-adevăr, aceşti bravi ostaşi n-au precupeţit nici un efort. Au fost oameni hotărîţi. Unii din ei au murit pentru a trăi alţii, atunci cînd cursul firesc al vieţii a fost brutal întrerupt de stihiile naturii. Sinistraţii din cartierele municipiului au fost cazaţi la trei şcoli, asigurîndu-li-se totodată masa la cantină. Sînt prea mulţi pentru a-i înşirui pe toţi cei cu care am stat de vorbă. De la toţi însă am aflat despre oamenii care s-au aruncat în valuri pentru a-i salva, ca la rîndul lor să fie şi ei salvaţi de alţii, atunci cînd au fost luaţi de apă Peste tot auzim rostindu-se frecvent cuvintele: curaj, bărbăţie, omenie, solidaritate. Oamenii sînt ajutaţi. Li s-au întins imediat mîini de adevărată prietenie. În curînd, cu eforturi colective, peste sinistra plagă pe care acum cad lacrimi va birui zîmbetul, iar cumplita încercare va intra în legendă. LAZAR LADARIU coresp. „Satului socialist* Adevărata înţelegere umana