Satul Socialist, mai 1970 (Anul 2, nr. 308-332)
1970-05-23 / nr. 325
f . ANUL II Nr. 325 6 pagini — 30 bani SMIL SICMLISI /Notsa ■■ m a а и ■. ' Л)®.*? : tovarăşul nicolae ceauşescu Ш MULOCUL СЕТАТЕШ ORmMELE CALAMITATE ALE JUDEŢELOR BRĂILA ŞI GALAŢI In cursul zilei de vineri, 22 mai a.c., tovarăşul Nicolae Ceauşescu însoţit de tovarăşii Emil Bodnaraş, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Florian Dănălache, Dumitru Popescu, Cornel Onescu, a făcut o vizită operativă de lucru în judeţele Brăila şi Galaţi, în care au loc mari acţiuni de prevenire şi combatere a efectelor inundaţiilor. Au fost vizitate Insula Mare a Brăilei, Uzina „Progresul" şi lucrările de ridicare a digului din zona portului, menit să preîntîmpine creşterea ameninţătoare a cotelor Dunării. In municipiul Galaţi, conducătorii de partidi şi de stat au urmărit de la bordul unei şalupe lucrările marelui dig de 8,3 km lungime menit să apere cartierele şi întreprinderile aflate în zona ameninţată. Peste tot, tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a interesat îndeaproape de situaţia creată de revărsările de ape din Dunăre, Siret şi Prut, a studiat la faţa locului felul cum se desfăşoară amplele lucrări de prevenire a inundaţiilor, a stabilit, împreună cu forurile locale, măsurile operative pentru ca toate eforturile şi energiile să fie concentrate cu maximum de rapiditate şi eficienţă, pentru ca drumul puhoaielor să fie barat, pentru ca oraşele, populaţia şi avuţiile din această parte a ţării să fie salvate. (Agerpres) Apele au trecut, oamenii au pus mina pe sapă Străbatem, pe rînd, localităţi din judeţul Suceava. Satele par pustii. Toţi oamenii se află pe cîmp, la însămînţat porumb şi fasole, la refacerea culturilor de cartofi şi legume distruse de apă, la prăşitul sfeclei de zahăr şi al porumbului. Cooperativa agricolă Moara : peste 600 de oameni plantează cartofi. în acelaşi timp, de la silozuri sunt încărcate în camioane 20 de tone de cartofi, oferite de unitate cooperativelor din zonele calamitate. Mitoc. Cooperativa de aici are încă, sub apă, întinse suprafeţe. Se sapă canale de scurgere, iar pe terenurile zvîntate circa 800 de cooperatori lucrează intens. La întoarcere am notat bilanţul zilei : se semănaseră manual, în urma marcatorului, 110 de hectare cu porumb, se însămînţaseră 100 hectare cu fasole şi aproape 50 de hectare cu cartofi. Plopeni — 20 tone de cartofi ; Salcea — 5 tone de grîu şi 5 tone de porumb ; Măreţia — 20 tone de cartofi, 30 smîntînă, 150 kg caş, 4 tăuraşi ; Bălcăuţi, Şerbăuţi şi Călăfindeşti — cîte 20 de tone de cartofi, ouă, brînză etc. Toate aceste produse sînt destinate, de către cooperativele agricole din satele amintite, judeţelor lovite greu de furia apelor. Toate aceste cifre le aflăm pe cîmp, căci numai aici îi întîlnim pe cooperatori. La Dumbrăveni, ne întîmpină o ploaie deasă, dar de scurtă durată. Nici un cooperator nu părăseşte cîmpul. Oamenii îşi pun pe cap saci şi continuă praşila. La sfecla de zahăr, la porumb, la mac. Pierderea de timp provocată de revărsarea apelor trebuie recuperată. La Bosanci ajungem o dată cu lăsatul serii. De pe cîmp, cu sapele pe umăr, se întorc sute de cooperatori. Printre ei îl zărim pe Nicolae Blîndu, preşedintele cooperativei agricole, şi Viorel Polonic, primarul comunei. — Am plantat şi replantat cartofi. Am însămînţat, manual, 60 de hectare cu porumb. Am prăşit 30 de hectare cu sfeclă de zahăr... întreaga suflare a fost pe cîmp — ne relatează preşedintele. 1300 de cooperatori. Ca niciodată. Deşi obosiţi, oamenii nu se duc acasă. Mulţi dintre ei se opresc la magaziile unităţii, încarcă în camioane 5 tone de grîu, 5 tone de porumb, mari cantităţi de cartofi şi sute de kg de caş. Sunt produse cu care cooperativa agricolă a hotărît să vină, de urgenţă, în sprijinul populaţiei din judeţele calamitate. Din gospodăriile personale, cooperatorii Emilian Spoială, Dumitru Găitan, Gh. Croitoru, Gheorghe şi Constantin Gavrilovici şi mulţi alţii aduc la locul stabilit, din proprie iniţiativă, saci cu grîu, porumb, cartofi, făină de porumb, pachete cu slănină, brînză, ouă. In mai puţin de o oră, donaţiile lor se cifrau la 4 300 kg cartofi, 1100 kg grîu, 2 200 kg porumb, circa 3 000 de ouă... A doua zi, în zori, au împînzit iarăşi tarlalele. Vom pune punct acestor secvenţe sucevene deşi, sîntem siguri, nedreptăţim multe, foarte multe, toate aşezările unde n-am putut ajunge, unde oamenii, încleştîndu-şi dinţii şi forţele, luptă din răsputeri cu puhoaiele de apă revărsate din albiile rîurilor, cu torentele de apă căzute din văzduh, cu pămîntul, dovedindu-le că omul, oamenii, ţara sînt mai puternici, vor învinge. M. PROBOTEANU La Mătăsaru-Argeş, neputindu-se acţiona mecanic, s-a trecut manual la împrăştierea substanţelor împotriva dăunătorilor culturii porumbului Foto : N. RUSU Am scris acum vreo cincisprezece ani o carte de nuvele inspirate din evenimentele războiului antifascist, li pusesem ca titlul două cuvinte simple „Eroul necunoscut." Tînăr soldat recrut, numai cu vreo trei sâptâmîni de pregătire militară, Curcubeul intrasem in componenţa unui batalion de marş şi zilele insurecţiei le-am trăit fierbinţi apârînd de furia disperată a coloanelor hitleriste oraşul şi uzina chimică militară din Orăştie, mergînd apoi pe front în sectorul Turda. Din acele zile ale toamnei 1944 datează gloria unor sate şi localităţi ca Ocna-Mureş, Iernut, Oarba pe Mureş, Radna, Păuliş, Lipova. Apoi gloria lor s-a împodobit cu aureola nouă a bătăliilor paşnice pentru construcţia socialistă : combinatul chimic de la Tîrgu-Mureş, termocentrala electrică de la Iernut, secţiile noi de la uzina metalurgică din Cîmpia Turzii. com-PETRU VINTILA (Continuare în pag. a 4-a) . WWWNAt W WWWSA Din casă a mai rămas numai o grămadă de dărîmături şi un număr pe poartă. Aici, la numărul 29, în Mediaş, ca şi în alte multe case, au locuit oameni rămaşi acum fără adăpost. Vor relua cu hotărîre, totul de la capăt Foto : V. MOLDOVAN, Judeţul Timiş. Ne îndreptăm spre Periam, locul unde este aşteptată prima lovitură a Mureşului. Trecem prin sate pustii. Rar întîlnim oameni. Au rămas doar echipele de salvare. Ochii sînt roşii de oboseală, de nesomn. Nici un zîmbet. CA O LACRIMA DE SINGE. DAR OAMENII NU PLIN . Ajungem la Periam. Aici este instalat comandamentul pentru prevenirea inundaţiilor. Deasupra hărţii, frunţile brobonite de sudoare urmăresc cursul Mureşului. Telefonul sună în permanenţă. Se comunică date, se cere ajutor. „La cantonul 8 oamenii care lucrează de două zile şi două nopţi trebuie schimbaţi". „La cantonul 12 într-o jumătate de oră apa a crescut 5 cm“. Situaţiile se succed cu repeziciune. Plecăm pe dig. S-a lăsat noaptea. Periam-porte în apă. Doar cîteva case au mai rămas în picioare. într-o curte, o minge uitată aminteşte de un loc de joacă. In altă parte, un buchet de bujori pluteşte pe apa murdară ca o lacrimă de sînge, încă o familie salvată, încă o casă părăsită. Pe dig, oamenii lucrează. Sînt negri de oboseală, de pămînt, de noapte. Mîinile merg mecanic. Omul a obosit, dar voinţa e mai tare. Primul secretar al Comitetului judeţean de partid Timiş, tovarăşul Mihai Telescu, se află în mijlocul lor. De sus, o ploaie rece şi densă îngreuiază munca. In şaptezeci şi două de ore de muncă continuă şi epuizantă s-a ridicat un dig lung de 60 kilometri. Ne reîntoarcem în clădirea care adăposteşte comandamentul pentru prevenirea inundaţiilor. Ora 20, 15. Se vorbeşte cu Igrişul. „După calcule, apa va ajunge la 6 m. Verificaţi încă o dată traseele de evacuare în caz de pericol". Vocea calmă, dispoziţiile scurte şi clare ale comandantului îţi dau un sentiment de siguranţă. 20,35. O altă veste. E greu la Cenad. In ajutorul locuitorilor se trimit 1 000 de militari, 40 mc de dulapi, 20 000 saci. „Să se termine de urgenţă evacuarea". 20,37. „Alos Sînnicolaul Mare ? Care e situaţia la voi ? Urgentaţi evacuarea spitalului. Grăbiţi evacuarea celor 20 000 de porci. Timp aveţi, dar nu tărăgănaţi. Circulaţi numai pe rutele indicate". De partea cealaltă a Mureşului, de la Felnac—Arad se cere ajutor. Sînt largi infiltraţii. La Secusigiu—Arad nu s-a terminat evacuarea. Oamenii se despart cu greu de casele lor. E omenesc. E parte din fiinţa lor. Situaţia e gravă. Afară vîntul suflă năprasnic. E frig şi plouă. Din nou pe dig. Alunecăm trosnet. Cu vaier prelung de fiinţă în agonie o casă se prăbuşeşte. Pe dig, un bătrîn, proptit în lopată, priveşte în noapte la stihia dezlănţuită. Ascultă cu atenţie. Un ţipăt taie scurt : „Fisură !" Echipa de întreţinere o găseşte rapid. După scurt timp, infiltraţia e oprită. Dar cită trudă. Cu efort. Cită oboseală. BODROGUL N-A REZISTAT. LOCUITORII TRĂIESC Ora 21:30. In Bodrogul vechi, peste 100 de oameni au rămas izolaţi. Au refuzat să creadă că Eroii sunt la posturile lor prin noapte. Mugetul Mureşului ne strecoară fiori de ghea-Ne luminăm drumul cu lanterne, cu lămpi cu petrol. Un (Continuare în pag. a 2-a) AUREL GHIMPU ORELE TRAGICE ORELE LUPTEI Utilajele înnămolite trebuie cit mai repede spălate. Şi în vreme ce o parte din echipele acestei fabrici din Sighişoara curăţă maşinile în curte, altele grăbesc instalarea lor în hale. In curînd va reîncepe producţia Foto: CONST. CIOCAN Sîntem în alertă de mai multe zile, de cînd peste frumoasa noastră ţară s-a abătut urgia apelor, în redacţie oamenii au feţele supte de nesomn. Aşteptăm, minut de minut, veştile corespondenţilor, ale redactorilor plecaţi la faţa locului. Urmărim filele Agerpres, stăm cu urechea atenţi la radio. Alături de noi, cei ORGANIZAREA DISCIPLINA - baraje puternice ce centralizăm știrile sau le dăm spre publicare, sînt tipografii, ■ mașiniștii de la marea rotativă a „Casei Scînteii"... Nu-i vreme de căutat vorbe frumoase. Apa asta, căreia în atîtea rînduri — cînd pămîntul era crăpat de secetă — i-am simţit nevoia, ne-a inundat. Şi pericolul continuă, centrul de greutate al puhoaielor mutîndu-se spre sudul ţării. Inserăm veştile aşa cum le primim . JOI NOAPTEA, LA ORA 2 Apele Siretului au depăşit şoseaua supraînălţată care separă Incinta inundată Latinu — Vădeni de o altă zonă industrial-agri(Continuare în pag. a 2-a) CONSTRUCTORII ACŢIONEAZĂ Convorbire cu arh. BANTAŞ TEOFIL, director in Ministerul Industriei Materialelor de Construcţii în aceste zile de grele încercări pentru întreg poporul patriei noastre, în lupta cu forţele oarbe, dezlănţuite ale naturii, s-au reliefat pregnant puternica solidaritate a oamenilor muncii, spiritul de abnegaţie şi înaltă conştiinţă patriotică a muncitorilor, ţăranilor, intelectualilor, militarilor forţelor armate — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi ■— în acţiunile întreprinse cu fermitate, calm şi curaj pentru înfruntarea eroică a puhoiului dezlănţuit al apelor. Au fost salvate zeci de vieţi omeneşti, valori şi bunuri materiale, au fost diminuate în multe judeţe pagubele ce puteau fi provocate economiei naţionale, locuitorilor. Cetăţenii din celelalte judeţe ale ţării, într-un front unit, au acţionat cu hotărîre şi fermitate, muncind cu abnegaţie pentru a spori producţia materială, sau ajutînd zonele calamitate cu însemnate cantităţi de bunuri, echipe de specialişti, care să repună în funcţiune unele obiective ale economiei naţionale. După zile şi nopţi de luptă încleştată cu stihiile naturii, în multe localităţi viaţa începe să reintre pe făgaşul normal, eforturile tuturor fiind îndreptate spre înlăturarea urmărilor lăsate de inundaţii. S-a trecut la repunerea în funcţiune a unor obiective industriale, la reamenajarea drumurilor, podurilor, liniilor de căi ferate, la aprovizionarea în condiţii mai bune a oamenilor. O însemnătate deosebită, în condiţiile de astăzi, cînd oraşe şi sate au fost afectate de furia sălbatică a apelor, cînd căi ferate şi poduri au fost avariate grav, o are sectorul de construcţii care, trebuie să-şi aducă aportul, alături de toţi oamenii muncii, la refacerea obiectivelor distruse. Tovarăşul arh. BANTAŞ TEOFIL, director în Ministerul Industriei Materialelor de Construcţii, într-o convorbire, ne-a relatat fapte, acţiuni întreprinse de lucrătorii acestui sector al economiei naţionale, care s-au angajat să mărească producţia materialelor de construcţii în unităţile neafectate de calamităţi, iar în zonele inundate să repună în funcţiune capacităţile de producţie din unele întreprinderi, să satisfacă, în măsura posibilităţilor, nevoile populaţiei, pentru ca viaţa să revină pe făgaşul ei normal. Am văzut numeroase telegrame adresate ministerului, prin care lucrătorii din întreprinderile de materiale de construcţii, centralele şi direcţiile generale din judeţele necalamitate, au cerut să lucreze în trei schimburi, inclusiv duminicile, pentru a asigura o producţie sporită de materiale de construcţii. Atitudinea lor patriotică se încadrează firesc, în frontul unit, larg, al tuturor oamenilor muncii care în aceste zile s-au mobilizat pentru a diminua pa- DECEBAL TOCA (Continuare în pag. a 2-a) . . A. Din partea marii noastre familii pentru fiii săi Cu fiecare ştire sosită la redacţie, cu fiecare episod relatat de redactorii şi corespondenţii noştri se completează imaginea bărbăţiei cu care omul înfruntă natura, a solidarităţii şi tăriei morale, a hotărîrii de a înlătura cit mai grabnic cu putinţă urmările stihiei naturii. In aceste zile de grele încercări, cînd abnegaţia şi dîrzenia au depăşit superlativele, toţi locuitorii din zonele necalamitate sînt cu gîndul şi cu fapta alături de semenii din judeţele lovite de inundaţii. Simţămintele lor se materializează în impresionantele cantităţi de hrană, materiale de construcţie, îmbrăcăminte şi medicamente. Din multitudinea de dovezi ale solidarităţii, ale gradului înalt de responsabilitate civică am ales cîteva. -Ajutorul sosit la Satu Mare din oraşele Oradea, Zalău, Baia Mare, Cărei, Tuşnad, precum şi din cooperativele agricole din jurul Careiului se înscrie în seria faptelor profund umane săvîrşite în aceste zile. Zilnic, se transportă dinspre Cărei pîine, apă potabilă, alimente, care sunt distribuite populaţiei din municipiu şi împrejurimi. Sînt nenumărate cazuri cînd cetăţenii vin cu motociclete sau biciclete la Satu Mare aducînd rucsacuri încărcate cu alimente pentru cei sinistraţi. Cooperativele agricole din judeţul Neamţ care nu au avut de suferit consecinţele inundaţiei s-au unit în acţiunea de sprijinire a sinistraţilor. Un singur exemplu. Mai multe unităţi au donat 10 000 cărămizi şi alte materiale de construcţie pentru refacerea localităţilor distruse. Pînă la ora cînd a transmis redactorul nostru, 50 de cooperative agricole din judeţul Mehedinţi au răspuns chemării Comitetului Executiv al Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie cu privire la ajutorarea unităţilor cooperatiste din satele distruse de inundaţii. Cooperatorii din comuna Gîrla Mare au hotărît, în cadrul unei adunări, să doneze sinistraţilor o mare cantitate de grîu, 2 500 kg ceapă verde şi 30 000 lei. Cei din Gemeni au hotărît să doneze 5 tone de grîu, 15 tone de porumb, 200 kg fasole şi 15 000 Iei. Printre unităţile cooperatiste care au venit în ajutorul celor ce au avut de suferit de pe urma inundaţiilor se află şi cele din Padina şi Livezile. In total, de la cooperativele agricole din județ s-au adunat pînă a(Continuare în pag.a 5-a) A t.