Satul Socialist, mai 1970 (Anul 2, nr. 308-332)

1970-05-28 / nr. 329

SlN­L SICUUSI | А- Г,"»* "'"'1' " v"^”: »'í;»:| ,,r;rr^yrr!,'i—T~~Z——Z----------1 [Cotidian editat de Uniunea Națională a Cooperativelor Agricole de Producție ^■■.ЩД0л]ЯилАии.йМ1Шлци1Ш.иNo*мЙйеШй<ЭЙШЙюЙМ,иШ1иВи8 [-.|-1--- |---1:-:-.1-|уу.­-- -| ; — ^ - | ANUL II Nr. 329 JOI 28 MAI 1970 6 pagini — 30 bani VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ÎN JUDEŢELE BUZĂU, VRANCE­A, VASLUI ŞI IAŞI La numai cîteva zile după vizi­tele pe care le-a făcut în multe dintre judeţele lovite de calamită­ţile naturale ce s-au abătut asupra ţării noastre, în cursul zilei de ieri tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost din nou în mijlocul cetăţenilor. De data aceasta sunt vizitate judeţele Buzău, Vrancea, Vaslui, Iaşi. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşii Emil Bod­­naraş, Virgil Trofin, Emil Drăgă­­nescu, Dumitru Popescu, Vasile Patilineţ au vizitat întreprinderi industriale din această parte a ţă­rii, au avut convorbiri de lucru cu activul de partid şi de stat din ju­deţele amintite, au purtat discuţii cu numeroşi oameni ai muncii din unităţile economice vizitate. Pre­tutindeni, în fabrici şi uzine, pe şantierele de construcţii, în locali­tăţile vizitate, secretarul general al partidului nostru a fost întîmpinat cu vibrant entuziasm, cu nesfîrşite urale şi ovaţii, nenumărate dovezi de dragoste şi stimă. In persoana tovarăşului Nicolae Ceauşescu, cei ce muncesc aduc un emoţionant omagiu politicii marxist-leniniste a Partidului Comunist Român, îşi exprimă profundul lor ataşament faţă de partid, de conducerea sa, hotărîrea nestrămutată de a merge înainte, sub semnul coeziunii şi unităţii de nezdruncinat a întregii naţiuni pe drumul luminos trasat de Congresul al X-lea al partidu­lui. In aceste zile de grea încercare, prezenţa secretarului general al partidului în mijlocul locuitorilor îmbărbătează inimile a milioane de oameni, le oţeleşte voinţa, dîr­­zenia, hotărîrea de a face totul pentru ca urmările calamităţilor să fie cît mai curînd înlăturate, pentru ca viaţa să-şi reia pulsul normal. Atît această vizită cît şi cele­lalte întîlniri cu populaţia din zo­nele sinistrate dovedesc înalta răspundere şi grijă statornică a se­cretarului general al partidului faţă de destinele naţiunii, faţă de prezentul şi viitorul poporului. Am fost martori la manifes­tări de neţărmurită iubire, de mare bucurie umană, începînd de la gestul spontan al pionierei vaslu­­iene, care i-a oferit cravata sa to­varăşului Ceauşescu, şi pînă la ze­cile şi zecile de mii de ieşeni care, în Piaţa palatului, au scandat mi­nute în şir „Ceauşescu-Ceauşescu11, „Ceauşescu şi poporul1", „P.C.R.­­Ceauşescu". Ţara în haine de lucru, cu mîinile pe unelte, lucid, bărbă­­teşte, îl asigura pe conducătorul ei că nici o piedică nu este prea mare, că nu există obstacol de netrecut atunci cînd întreaga suflare româ­nească este animată de un sin­gur gînd, de o singură voinţă. La Buzău, elicopterul oficial ate­rizează pe stadionul municipal. In întîmpinare sosesc reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. Numeroşi cetăţeni prezenţi la locul aterizării fac conducători­lor o primire călduroasă, expresie a sentimentelor de profund ataşa­ment pe care întregul nostru popor le nutreşte pentru partidul său comunist, pentru conducerea sa. Pe străzile municipiului, locui­torii aclamă, fac o manifestaţie plină de căldură conducătorilor de partid şi de stat. La sediul comi­tetului judeţean de partid are loc o scurtă consfătuire de lucru, în cadrul căreia secretarul general al partidului este informat despre mersul activităţii de producţie în tinerele întreprinderi industriale ale judeţului, despre stadiul înde­plinirii planului şi a angajamen­telor. Totodată, oaspeţii sunt infor­maţi despre situaţia inundaţiilor pe teritoriul judeţului, ca şi despre (Continuare în pag. a II-a) Judeţe tinere, dezvoltare impetuoasă Fiii Buzăului îi urează bun venit celui mai iubit fiu al poporului nostru Conducătorii de partid şi de stat sunt întimpinați cu multă căldură de locui­torii Bîrladului ­ . Spre zonele calamitate pleacă o nouă coloană de maşini, cu bunuri donate de populaţia Bucureştiului REZISTENŢĂ EROICĂ BĂTĂLIA CONTINUĂ ÎN SFIRŞIT, PROGNOZELE METEO­ROLOGICE ÎNCEP SA FIE OPTIMISTE ! Mercurul termometrelor urcă — nu ver­tiginos, e drept, dar urcă ! în cea mai mare parte a ţării, cerul şi-a recăpătat azuriul, ascuns atîta vreme dincolo de pătura cenuşie a norilor... în întreaga ţară, lupta cu stihia naturii se desfăşoară din plin, într-o multitudine de forme. Prin eforturi eroice, întreprin­derile calamitate sunt repuse în funcţiune. Lucrătorii ogoarelor muncesc la fel de ne­obosit pentru eliminarea apelor de pe se­mănături şi prevenirea altor viituri. Pre­tutindeni, aceeaşi tenacitate, aceeaşi dîr­­zenie. Datele primite de la Comisia centrală de apărare împotriva inundaţiilor contu­rează situaţia existentă în momentul de faţă în zonele calamitate, în judeţul Bistriţa-Năsăud, apele s-au retras complet din localităţile şi de pe te­renurile inundate, iar la Cluj nu mai sunt inundate obiective industriale. In oraşul de la poalele Feleacului, viaţa, sub toate aspectele ei, reintră în normal. în multe locuri însă, puhoaiele dezlăn­ţuite nu numai că împiedică vindecarea rănilor adinei pricinuite, dar deschid cu încăpăţînare altele. în judeţul Hunedoara, apele care s-au adunat pe Valea Romaşului s-au năpustit asupra comunei Romaş, inundînd mari su­prafeţe de teren, distrugînd poduri şi mari porţiuni de şosea. Oltul continuă să fie la fel de capricios, la fel de vrăjmaş. Despre distrugerile pe care le-a produs pînă acum, am scris in numerele anterioare ale ziarului nostru. Acum a venit rîndul oraşului Sfîntu Gheorghe şi al comunelor Aita Mare şi Ilăghig, din judeţul Sibiu. N-a fost cruţată nici şoseaua naţională, la intrarea în ora­şul Baraolt. Satul Flori. Ce nume frumos ! Şi ce sat frumos ! Adică a fost frumos, pentru că şi aici au fost inundate 170 de case, di­n care 40 vor trebui să fie din temelie recons­truite. Satul Flori era unul dintre cele mai cochete sate din judeţul Buzău. Acum ca­sele sunt cu apa pină-n cerdac, iar altele stau hîde, povîrnite... In judeţul Galaţi, în afară de munici­piul Tecuci care are inundate 36 de străzi, PETRE SURUPACEANU (Continuare în pag. a 4-a) DUNĂREA CRESTE IN CON­TINUARE DE LA INTRAREA IN ŢARĂ, UNDA AJUNGÎND IN ZONA BISTRETU-BECHET. EA A CRESCUT CU 16 CM LA MOLDOVA VECHE, CU 10 CM LA DRENCOVA, 29 CM LA TURNU SEVERIN ŞI 6 CM LA CALAFAT, NIVELURI SITU­ATE IN GENERAL SUB COTE­LE DE INUNDAŢIE. Ţinînd cont însă de creşterile continue care se anunţă, la Turnu Severin a fost definitivat un plan amă­nunţit de desfăşurare a acţiunilor de prevenire a inundaţiilor, de diminuare a distrugerilor pe care acestea le-ar putea provoca. In zona Sviniţa-Orşova, unde se a­­flă o serie de localităţi, a căror vatră va fi acoperită în viitorul a­de apărare a turbinelor se supra­­înalţă pînă la cota de siguranţă, în vederea unor intervenţii ope­rative la acest dig, cît şi la ba­­tardoul din amonte, se pregătesc saci care vor fi umpluţi cu steril sau argilă şi alte materiale pen­tru stăvilirea apelor. DIN PORTUL ZIMNICEA, LA GIURGENI... Intr-o altă zonă — Islaz-Zim­­nicea — apele Dunării şi Oltu­lui au inundat circa 16 000 ha teren (în, judeţul Teleorman) şi cîteva magazii (în portul Zim­­nicea). Oamenii opun însă apelor o dîrzenie de neînfrînt. în zona Islaz şi Pietroiu-Bujoru s-au supraînălţat digurile cu 1,5—2 Pe Dunăre, de la intrarea în ţară şi pînă la mare propiat de apele lacului de acu­mulare al Hidrocentralei de la Porţile de Fier, s-a hotărît să fie evacuate o serie de locuinţe. LA PORŢILE DE FIER... Pe porţiunea dintre Orşova şi Turnu Severin, în afară de lucră­rile din zona sistemului hidro­energetic şi de navigaţie Porţile de Fier, pentru care s-a întocmit un plan special, se acordă o a­­tenţie deosebită consolidării căi­lor de circulaţie. Intre km 346 şi 349, au început ample lucrări de întărire a taluzelor, de pro­tejare a clădirilor în care se află grupul de şantiere Căi ferate- Gura Văii. La şantierul naval Turnu Severin s-a stabilit să se supraînalţe digul existent cu 1 m, iar pe calea ferată ce leagă oraşul cu podul peste Topolniţa şi pe drumul naţional dintre Turnu Severin—Vînju Mare, în­tre km 352 şi 352,600 se execută consolidarea taluzelor. Planul prevede ca în situaţia cînd nive­lul Dunării ar ajunge la 800 cm să fie evacuate o serie de unităţi din industria şi agricultura jude­ţului, numeroase locuinţe din lo­calităţile Siria, Hinova, Ostrovul Corbului şi Gogoşu. Pentm preîntîmpinarea orică­ror surprize, pe şantierul sistemu­lui hidroenergetic de la Porţile de Fier se execută ample lucrări suplimentare de protecţie. Digul metri şi se lucrează zi şi noapte la consolidarea lor sau la ridica­rea, altora pentru a obliga apele să-şi continue drumul pe matca lor. ALIMENTATA DE APELE RÎURILOR INTERIOARE, DU­NĂREA A CRESCUT IN U­­NELE ZONE, AMENINŢÎND LOCALITĂŢI, BUNURI, CUL­TURI AGRICOLE. Unul din punctele care se găseşte într-o situaţie critică este incinta îndi­­guită Vlădeni-Borduşani-Stelnica, din judeţul Ialomiţa, precum şi porţiunea de şosea Bucureşti- Constanţa, între Giurgeni — Piua Pietrii, km 102—106. La chema­rea organelor de partid şi de stat, mii de oameni ai muncii din partea locului şi militari veniţi în sprijinul lor ridică zid în calea apelor. In aceste zone s-au cărat mii de metri cubi de pămînt, saci, împletituri, cu care s-au supra­înălţat digurile, s-au consolidat punctele mai slabe ale acestora, s-au ridicat noi zăgazuri. ...SI MAI DEPARTE SPRE­­BRĂILA ŞI GALAŢI In dreptul Galaţiului, Dunărea a staţionat — 570 cm Ca şi la Brăila, aici se lucrează febril la ridicarea şi consolidarea digului de apărare pentru a preîntîm­­pina unda de viitură maximă ce (Continuare în pag. a 4-a) S-au oprit ploile. Acum, pe fiecare om apt de muncă, datoria îl cheamă în cîmp, zi de zi, de dimineaţă pînă seara. Aici, în lupta pentru hrana de toate zilele, se hotărăşte izbînda finală definitivă. De refacerea cooperativelor agricole, de producţia pe care o vom obţine pe terenurile reînsămînţate de­pinde, în cel mai înalt grad, reconstrui­rea aşezărilor rurale distruse de ape. De recoltele, care nu pot, nu trebuie să fie altfel decît mari în zonele necala­­mitate, depinde hrana ţării întregi. In cîmp trebuie cîştigată astăzi şi în zilele următoare cea mai înverşunată dintre bătălii. \ЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛА|¡' f © © © o Nu există îndatorire mai importantă, de mai mare cinste pentru coope­-------------------------------------—— ---------------------———— — -------------------------------------------------­rativele agricole care n-au suferit de pe urma inundaţiilor decît să smulgă pămîntului Producţii cit mai mari Ţăranii cooperatori din judeţul Dolj sunt alături de populaţia zo­nelor sinistrate. Ei nu au pregetat să doneze alimente, animale, ate­laje, furaje, bani, cereale şi alte bunuri de care au nevoie sinistra­ţii pentru hrană, refacerea locuin­ţelor, reluarea producţiei. Ţăranii doljeni au înţeles, totodată, că în­trucât culturile de pe sute de mii de hectare au fost calamitate, e­­conomia naţională va pierde can­tităţi imense de cereale şi de alte produse agricole, dacă nu se va munci cu dîrzenie de aici Înainte, mai ales în zonele neafectate, un­de e obligatoriu să se obţină pro­ducţii superioare celor din planu­rile de producţie, celor din anga­jamentele luate nu cu multă vre­me, înainte. GHEORGHE DINDERE secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedinte al Uniunii judeţene Dolj a cooperativelor agricole O primă măsură în curs de rea­lizare, luată de direcţia agricolă şi uniunea cooperatistă judeţeană, la iniţiativa comitetului judeţean de partid, constă în intercalarea în cultura de porumb, pe aproape întreaga suprafaţă, a fasolei şi do­vleceilor. In condiţiile de umidita­te ale anului, această metodă are mari şanse de succes dacă fiecare consiliu de conducere, fiecare spe­cialist acţionează energic. O mai bună folosire a pămîntului şi im­plicit sporirea recoltelor se va rea­liza şi pe calea culturilor duble. In momentul de faţă pregătim toate condiţiile tehnice pentru ca recol­tarea păioaselor să se facă într-un timp record, terenul să fie eliberat concomitent cu recoltarea, iar a doua zi să putem însămînţa, în special plante de nutreţ. Pe suprafeţele cu culturi interca­late, praşilele, trei - patru la nu­măr, trebuie executate manual. Ţăranii cooperatori ştiu că vor trebui să se lipsească pe aceste suprafeţe de ajutorul mecanizato­rilor, dar s-au angajat să nu-şi drămuiască eforturile pentru a e­­fectua la timp şi de calitate ire­proşabilă toate lucrările necesare. Ei înţeleg că natura ne-a încercat greu, că trebuie să-i învingem vi­tregiile. Semănatul culturilor intercalate este deocamdată la început. însă­­mînţarea va continua însă cu in­tensitate sporită pentru ca în de­cursul decadei acesteia şi în pri­ma săptămînă din iunie să ajun­gem la 100 000 de hectare de cul­turi intercalate. Culturile duble, cărora nu le-am prea dat atenţie în alţi ani, vor con­stitui, de această dată, o imensă rezervă de sporire a producţiilor. Obţinînd cel puţin 10 tone de masă verde la hectar sau două — trei tone de porumb boabe, vom reali­za pe cele 60 000 de hectare pre­văzute să le cultivăm a doua oară o cantitate de produse care va a­­coperi o bună parte din nevoile de furaje care se vor crea ca urmare a calamităţilor în unele zone ale ţării. In cultură dublă vom pro­duce, desigur, nu numai furaje, ci şi legume, fasole, unele plante in­dustriale. Cît priveşte cerealele, facem to­tul să menţinem în vegetaţie, pînă la recoltare, culturile existente. Momentan specialiştii inventariază (Continuare în pag. a 5-a)

Next