Satul Socialist, iunie 1970 (Anul 2, nr. 333-357)

1970-06-03 / nr. 334

li I • O delegaţie a Marii Adunări Nationale fi a Consiliu­­lui de Stat, condusă de tovarăşul Emil Bodnaraş, a plecat In R.P.D. Coreeană fi în R. P. Chineză. SATUL SOCIALIST IcStoT^'jYlM...... ИЧ1.П­ . Agricola J. 1 ANUL II Nr. 334 MIERCURI 3 IUNIE 1970 4 pagini — 30 bani • La invitafia ministrului afacerilor externe al Republicii Socialiste România, Corneliu Mânescu, a sosit în Capitală, într-o vizită oficială, secretarul de stat pentru afacerile ex­terne al Canadei, Mitchell Sharp. Oaspetele canadian este însoţit de Bruce M. Williams, ambasadorul Canadei în Republica Socialistă România, cu reşedinţa la Belgrad, Ralph Collins, asistent al subsecreta­rului de stat pentru afacerile externe, John Halstead, feful Direcţiei pentru Europa, din Departamentul Afacerilor Ex­terne, și Ross Francis, feful Oficiului de presă din Departa­mentul Afacerilor Externe. EVENIMENTE a /fc • Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze, Ciu En-lai, l-a primit luni 1 iunie pe Aurel Duma, ambasadorul Republicii Socialiste România la Pekin, anunţă agenţia „China Nouă". Premierul chinez a avut o convorbi­re cordială şi prietenească cu ambasadorul român, în ca­drul căreia şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu inun­daţiile din România, precum şi simpatia sa pentru populaţia sinistrată. • La Oradea a avut loc festivitatea dezvelirii statuii ma­relui revoluţionar Nicolae Bâlcescu. La festivitate au luat parte Victor Bolojan, membru al C.C. al P.C.R., prim-secre­­tar al Comitetului judeţean Bihor al P.C.R., şi alţi reprezen­tanţi ai organelor locale de partid şi de stat. • S-a încheiat ediţia 1970 a Tîrgului internaţional de la Budapesta. Pavilionul Republicii Socialiste România s-a bucurat, ca şi în ceilalţi ani, de un frumos succes, fiind vi­zitat de peste 200 000 de persoane. O impresie deosebită au lăsat, pentru calitatea fi nivelul lor tehnic, maşinile-unelte, autoturismele „Dacia 1­300", tractoarele, materialele de construcţii, mobila și alte produse ale industriei românești. Participare numeroasă la întreţinerea culturilor. E­­chipa tovarăşului Roşu Ră­­ducanu, de la cooperativa Buieşti, din Bărăgan, exe­cută praşila la floarea-soa­­relui încă de acum două săptă­­mîni, cîteva nume de­ sate moldoveneşti mi-au rămas în minte, dar a venit marea vii­toare din Ardeal şi am alergat intr-acolo. Acum mă întorc din părţile Iaşilor, am văzut ce au făptuit şi acolo apele Prutului, Jijiei, Bahluiului, Bîrladului. După ce am tre­cut de cetatea de scaun, mîn­­dră şi impunătoare în înfăţi­şarea ei nouă, m-am îndreptat către locurile care au avut de lA CHINEŞTI pătimit. Drumul merge pe ma­lul Bahluiului, dar întîlnim curînd o imensă întindere de apă din care abia se mai văd pilcuri de copaci şi parapete de poduri. Grozeştii, Scopoşe­­nii, Costîntenii sunt sub apă. Cea mai mare parte din lo­cuitori a fost evacuată în satele aflate mai sus, a funcţionat şi aici acea fră­ţie umană despre care va trebui să vorbim încă mult. O parte din bărbaţi au rămas însă la casele lor, să lupte în continuare cu puhoaiele, şi am văzut în înserarea care cădea amfibiile traversînd apele tul­buri, pentru a le duce mîn­­care și pături. Bătea vîntul, adevărate talazuri se zbăteau acolo unde mai ieri erau ogoa- NICOLAE JIANU , (Continuare în pas. a 2-a) CAMPANIA AGRICOLĂ IMPUNE CA UNITA­TE DE MĂSURĂ A MUNCII Z­IUA-LUMINA LA ÎNSĂMlNŢĂRI LA RE îNSĂMlNJĂRI LA ÎNTREŢINEREA CULTURILOR Pe digurile de la Dunăre, oa­menii — muncitori, ţărani, ostaşi şi specialişti — continuă să stea de veghe aşa cum au stat şi în e­­roica noapte de duminică spre luni, cînd tăria, curajul, voinţa, inteli­genţa şi hărnicia le-au permis să apere digul de pe Prut, să-l facă mai rezistent împotriva stihiei. Din cînd în cînd, cei de pe dig privesc îngrijoraţi norii ce se adună la o margine a cerului. Nu teama că vor fi învinşi de ape îi stăpîneşte, ci altceva : gîndul că umiditatea excesivă se va prelungi, că se vor mai pierde zile preţioase de mun­că pe ogoare. Ca un răspuns la în­grijorarea lor vin, însă, faptele ţă­ranilor aflaţi din zori pînă-n noap­te la muncă. Cooperativa agricolă din Griviţa. La sediul unităţii întîlnim numai o femeie. Ne spune că preşedinte­le Radu Ignat şi contabilii se află la cîmp şi prăşesc porumbul la rînd cu ceilalţi cooperatori. La co­liba de la pescărie, moş Mihai Sla­vă — paznicul heleşteului — ne dă aceeaşi informaţie. „Au ieşit cu toţii la porumb. Aşa au făcut şi în primăvară cînd rămăseserăm în urmă la plantatul viţei de vie". Cu un asemenea preşedinte, nu-i de mirare că aproape toţi coopera­torii din Griviţa participă zilnic la lucru. Numai la vie, în brigada condusă de tehniciană Ionica Mun­­teanu, ieşiseră la săpat peste 150 de oameni. — De ce sînteţi necăjită ? — Ploile ne-au intîrziat cu pră­­şitul — vine răspunsul şefei de brigadă. — Cit mai aveţi ? — 40 de hectare şi îmi vine să mor cînd văd unele lucruri care nu merg cum trebuie. — Care lucruri ? — Nu vă supăraţi. Sînt proble­me ale noastre. Le rezolvăm. Cu $ТЙШ1 Șl МЕНТЕ, Mann ESTE (ИМ­Й PMIIN­CI mai DIN EXPERIENŢA DEOSEBIT DE VALOROASĂ A UNOR COOPERATIVE AGRICOLE GĂLĂŢENE Am aflat, totuşi, că un coopera­tor nu şi-a făcut datoria cum tre­buie. Brigadiera l-a întors în vie, obligîndu-l să ia rindul de la ca­păt. In urma tuturor, la mare dis­tanţă de ceilalţi, cooperatorul cu pricina zorea să îndrepte acolo unde trăsese „negru peste verde". Brigadiera s-a ferit să-i spună nu­mele. La rindul nostru, n-am in­sistat să aflăm. In schimb am re­ţinut faptul în sine : la vie — ca şi în celelalte sectoare ale coope­rativei din Griviţa — se munceşte intens şi nu se admite nici un ra­bat calităţii. Constatări asemănătoare se pot face şi în legătură cu activitatea cooperatorilor din Băleni sau Cos­­tache Negri, din Schela, Cudalbi II, Smîrdan, Negrea, Valea Măru­lui şi din numeroase alte unităţi, unde oamenii muncesc cu dăruire pentru a smulge pămîntului re­colte cit mai bogate în ciuda vre­mii ce Ie-a fost deseori împotrivă. De altfel, în cele mai multe din aceste unităţi , la chemarea lan­sată de Comitetul Executiv al U­­niunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, oamenii au reanalizat posibilităţile de sporire a producţiei şi de suplimentare a angajamentelor luate la începutul anului pentru depăşirea planului. Un exemplu elocvent în sensul a­­cesta ni-l oferă cooperativa agri­colă din Tuluceşti. — In urma unei analize făcută zilele trecute — ne spune ingine­rul Valerian Mavru, şeful fermei legumicole — colectivul fermei noastre a constatat că avem posi­bilităţi să plantăm suplimentar, prin extinderea culturilor duble, două hectare de roşii, precum şi alte legume care ne vor permite să obţinem o producţie cu mult su­perioară celei planificate. Aflăm astfel că tomatele vor o­­cupa terenul pe care îl lasă liber spanacul. De asemenea, pe circa AUREL IVAN (Continuare în pag. a 6-a) îndată ce apele l-au retras, la cooperativa agricolă din Bogata, judeţul Mureş, au început lucrările de pregătire a terenului în vederea reînsâmînţârii culturilor calamitate г ■■■■" Mai mult ca oricînd, furajele tre­buie strînse cu maximă grijă. Cositul lucernei la cooperativa agricolă de producţie Costeşti— Mureş Foto: N. RUSU Stimulente puternice pentru dezvoltarea şi mai intensă a zootehniei Preocupîndu-se consecvent de edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, partidul şi statul nostru acordă o deose­bită atenţie dezvoltării şi mo­dernizării agriculturii, în cadrul căreia creşterea animalelor o­­cupă u­n loc din cele mai im­portante. Ca ramură importantă a agriculturii, zootehnia este menită să contribuie la aprovi­zionarea populaţiei cu produse agroalimentare, să satisfacă tot mai bine cerinţele de consum în continuă creştere ale oameni­lor muncii, în special cu carne, lapte, ouă etc. Eforturile finan­ciare ale statului, interesul şi hărnicia ţărănimii s-au concre­tizat anul trecut în sporirea producţiei globale a sectorului zootehnic cu 32 la sută faţă de anul 1960. Ca urmare, anul tre­cut, comparativ cu 1960, volu­mul desfacerilor prin comerţul socialist s-a mărit cu 38 la sută la carne, cu 94 la sută la pre­parate şi conserve de carne, de 3,2 ori la lapte, cu 94 la sută la brinzeturi, iar la ouă de 2,6 ori. In lumina Directivelor celui de-al X-lea Congres al partidu­lui nostru, pentru dezvoltarea in continuare, în ritm mai ra­pid, a sectorului zootehnic, ple­nara Comitetului Central din martie a.c. a adoptat Programul naţional privind dezvoltarea zootehniei şi creşterea produc­ţiei animaliere în ţara noastră în perioada 1970—1980. Acest program cuprinde ample mă­suri pentru dezvoltarea bazei tehnico-materiale a zootehniei, concentrarea şi specializarea producţiei în unităţi de tip in­dustrial, lărgirea bazei furajere, îmbunătăţirea raselor de ani­male, atît în unităţile agricole de stat, cit şi în cele coopera­tiste. Urmărind să coreleze sar­cinile de producţie cu mijloace­le materiale, programul preve­de că numai în perioada viito­rului plan cincinal statul va aloca fonduri de investiţii in­­sumând circa 20 miliarde lei, a­­dică de patru ori mai mult de­cit în perioada 1966—1970. De asemenea, importante investiţii destinate dezvoltării zootehniei se vor efectua din fondurile proprii ale cooperativelor agri­cole. Realizarea acestui vast pro­gram, impunea şi adoptarea u­­nor măsuri de cointeresare di­rectă a producătorilor agricoli în creşterea efectivelor, in spo­rirea cantităţilor de produse a­­nimaliere livrate fondului cen­tral al statului, pieței. Pe aceas­­stă linie se înscrie recenta Ho­­tărîre a Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidu­lui Comunist Român şi a Con­siliului de Miniştri al Republicii Socialiste România privind îm­bunătăţirea preţurilor de cum­părare a animalelor şi produse­lor animaliere, precum şi alte măsuri de stimulare a dezvol­tării zootehniei. Prin prevederile ce le conţine, noua Hotărîre va contribui cu certitudine la mărirea efective­lor de animale, la obţinerea unor producţii tot mai ridicate de lapte, carne, ouă etc., şi li­vrarea acestora la fondul de stat. Pretutindeni în comunele şi satele patriei noastre — în cooperativele agricole, în rindul ţăranilor cooperatori şi în rîn­­dul producătorilor din zone ne­­cooperativizate — această hotă­­rlre a fost primită cu deosebit interes. In scrisori trimise re­(Continuare ?n pag. a 3-a) Inundaţiile de proporţii nemaiîntîlnite care s-au abătut asupra multor judete din ţara noastra au provocat distrugerea unor mari suprafeţe cul­tivate cu legume. Din datele primite de la comandamentele judeţene re­zultă că AU FOST ACOPERITE DE APE PESTE 6 500 HECTARE DE LEGUME, DIN CARE CEA MAI MARE PARTE SÎNT COMPLET CALAMITATE. SUPRA­FEŢE ÎNTINSE DE LEGUME AU FOST, DE ASEMENEA, CALAMITATE PRIN BĂLTIRI CA URMARE A PLOILOR CĂZUTE DIN ABUNDENTA IN MAJORI­TATEA JUDEŢELOR TARII, INCLUSIV IN CELE IN CARE INUNDAŢIILE NU AU LUAT PROPORŢII­ DEZASTRUOASE. Ca şi în alte sectoare ale agriculturii, această situaţie impune măsuri deosebite şi urgente pentru a se recupera ceea ce mai este posibil, a în­locui culturile calamitate cu altele şi a extinde suprafeţele de legume în zonele cu cele mai prielnice condiţii. In judeţele calamitate trebuie să fie luate imediat următoarele măsuri : Ce trebuie să facă legumicultorii pentru a diminua efectele calamităţilor Ing. ION CEAUŞESCU, secretar general în Ministerul Agriculturii şi Silviculturii Pe măsura retragerii apelor, specia­liştii de la direcţiile agricole judeţene şi conducerile întreprinderilor de va­lorificare (I.L.F. şi fabricile de con­serve), se vor deplasa la fiecare coo­perativă agricolă cultivatoare de le­gume pentru a stabili, împreună cu cooperatorii, suprafeţele calamitate, gradul de distrugere şi măsurile ce se impun. Se va urmări cu atenţie mer­sul vegetaţiei plantelor şi în funcţie de aceasta se va hotărî menţinerea în cultură şi completarea golurilor sau reînsămînţarea suprafeţelor cu un grad de calamitate avansat, unde plantele (Continuare in pag. a 4-a) ARHITECŢII ACN­OIVEAZA pentru refacerea aşezărilor rurale Hotărîrea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Miniştri şi a Consi­liului Naţional al Frontului Uni­tăţii Socialiste, privind unele mă­suri de ajutorare a populaţiei şi a cooperativelor agricole de produc­ţie care au avut de suferit din cauza calamităţilor naturale din luna mai, a găsit ecou şi în rindul arhitecţilor din ţara noastră. Ei sunt hotărîţi de a acţiona, alături de întregul popor, pentru a înlă­tura urmările pricinuite de cala­mităţi şi de a ajuta familiile sinis­traţilor să-şi refacă gospodăriile şi bunurile distruse, să reintre în rit­mul unei vieţi normale. In acest scop, cu ajutorul comitetelor exe­cutive ale consiliilor populare, se (Continuare in pag. a 2-a) ЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛАЛЛЛЛА\ЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛ/1| Cel mai bun răspuns al nostru MUNCA Zilnic primim la redacţie scrisori în care cei care au avut de suferit de pe urma inundaţiilor îşi ex­primă recunoştinţă faţă de Hotărîrea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, a Con­siliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, privind unele măsuri de ajutorare a populaţiei şi a cooperativelor agricole de producţie care au avut de suferit din cauza calamităţilor naturale din luna mai 1970 — de această nouă şi puternică dovadă a grijii ce li se arată de către partidul şi statul nostru. Ei se angajează să nu lase fără răspuns sprijinul ce li se acordă, mobilizîndu-şi toate for­ţele în amplu, trudnica operă de reconstrucţie, 15 000 lei. Un sprijin substan­ţial vor primi cooperativele a­­gricole de producţie pentru re­facerea clădirilor şi culturilor distruse şi a potenţialului de producţie diminuat de calami­tăţi. Acestea sînt numai cîteva din înlesnirile pe care partidul şi statul nostru le facilitează celor greu încercaţi. Ne revine nouă sarcina, consiliilor popu­lare, de a sprijini opera de re- o nouă dovadă a grijii partidului faţă de cei greu încercaţi La Borca, Fărcaşa, Poiana Teiului şi în alte comune din judeţul Neamţ au fost avariate 149 de case dintre care 21 com­plet distruse. 12 500 hectare te­ren roditor au fost învăluite de apele Bistriţei şi Moldovei sau acoperite de precipitaţiile abun­dente. Ca o nouă şi grăitoare dovadă a grijii sale faţă de oa­meni, partidul şi statul nostru stabilesc prin recenta Hotărîre măsurile de ajutorare a popu­laţiei şi a cooperativelor agri­cole care au avut de suferit de pe urma calamităţilor natura­le. Ajutorul acordat cetăţenilor din mediul rural în vederea re­construirii caselor sau refacerii gospodăriilor şi bunurilor ma­teriale poate ajunge pînă la GHEORGHE IBANESCU prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Neamţ (Continuare in pag. a 2-a) WWWWWWWWW'^WWWWWWWWWW­WWWWWWWWWWWW ni.

Next