Satul Socialist, iunie 1970 (Anul 2, nr. 333-357)
1970-06-03 / nr. 334
li I • O delegaţie a Marii Adunări Nationale fi a Consiliului de Stat, condusă de tovarăşul Emil Bodnaraş, a plecat In R.P.D. Coreeană fi în R. P. Chineză. SATUL SOCIALIST IcStoT^'jYlM...... ИЧ1.П . Agricola J. 1 ANUL II Nr. 334 MIERCURI 3 IUNIE 1970 4 pagini — 30 bani • La invitafia ministrului afacerilor externe al Republicii Socialiste România, Corneliu Mânescu, a sosit în Capitală, într-o vizită oficială, secretarul de stat pentru afacerile externe al Canadei, Mitchell Sharp. Oaspetele canadian este însoţit de Bruce M. Williams, ambasadorul Canadei în Republica Socialistă România, cu reşedinţa la Belgrad, Ralph Collins, asistent al subsecretarului de stat pentru afacerile externe, John Halstead, feful Direcţiei pentru Europa, din Departamentul Afacerilor Externe, și Ross Francis, feful Oficiului de presă din Departamentul Afacerilor Externe. EVENIMENTE a /fc • Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze, Ciu En-lai, l-a primit luni 1 iunie pe Aurel Duma, ambasadorul Republicii Socialiste România la Pekin, anunţă agenţia „China Nouă". Premierul chinez a avut o convorbire cordială şi prietenească cu ambasadorul român, în cadrul căreia şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu inundaţiile din România, precum şi simpatia sa pentru populaţia sinistrată. • La Oradea a avut loc festivitatea dezvelirii statuii marelui revoluţionar Nicolae Bâlcescu. La festivitate au luat parte Victor Bolojan, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Bihor al P.C.R., şi alţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. • S-a încheiat ediţia 1970 a Tîrgului internaţional de la Budapesta. Pavilionul Republicii Socialiste România s-a bucurat, ca şi în ceilalţi ani, de un frumos succes, fiind vizitat de peste 200 000 de persoane. O impresie deosebită au lăsat, pentru calitatea fi nivelul lor tehnic, maşinile-unelte, autoturismele „Dacia 1300", tractoarele, materialele de construcţii, mobila și alte produse ale industriei românești. Participare numeroasă la întreţinerea culturilor. Echipa tovarăşului Roşu Răducanu, de la cooperativa Buieşti, din Bărăgan, execută praşila la floarea-soarelui încă de acum două săptămîni, cîteva nume de sate moldoveneşti mi-au rămas în minte, dar a venit marea viitoare din Ardeal şi am alergat intr-acolo. Acum mă întorc din părţile Iaşilor, am văzut ce au făptuit şi acolo apele Prutului, Jijiei, Bahluiului, Bîrladului. După ce am trecut de cetatea de scaun, mîndră şi impunătoare în înfăţişarea ei nouă, m-am îndreptat către locurile care au avut de lA CHINEŞTI pătimit. Drumul merge pe malul Bahluiului, dar întîlnim curînd o imensă întindere de apă din care abia se mai văd pilcuri de copaci şi parapete de poduri. Grozeştii, Scopoşenii, Costîntenii sunt sub apă. Cea mai mare parte din locuitori a fost evacuată în satele aflate mai sus, a funcţionat şi aici acea frăţie umană despre care va trebui să vorbim încă mult. O parte din bărbaţi au rămas însă la casele lor, să lupte în continuare cu puhoaiele, şi am văzut în înserarea care cădea amfibiile traversînd apele tulburi, pentru a le duce mîncare și pături. Bătea vîntul, adevărate talazuri se zbăteau acolo unde mai ieri erau ogoa- NICOLAE JIANU , (Continuare în pas. a 2-a) CAMPANIA AGRICOLĂ IMPUNE CA UNITATE DE MĂSURĂ A MUNCII ZIUA-LUMINA LA ÎNSĂMlNŢĂRI LA RE îNSĂMlNJĂRI LA ÎNTREŢINEREA CULTURILOR Pe digurile de la Dunăre, oamenii — muncitori, ţărani, ostaşi şi specialişti — continuă să stea de veghe aşa cum au stat şi în eroica noapte de duminică spre luni, cînd tăria, curajul, voinţa, inteligenţa şi hărnicia le-au permis să apere digul de pe Prut, să-l facă mai rezistent împotriva stihiei. Din cînd în cînd, cei de pe dig privesc îngrijoraţi norii ce se adună la o margine a cerului. Nu teama că vor fi învinşi de ape îi stăpîneşte, ci altceva : gîndul că umiditatea excesivă se va prelungi, că se vor mai pierde zile preţioase de muncă pe ogoare. Ca un răspuns la îngrijorarea lor vin, însă, faptele ţăranilor aflaţi din zori pînă-n noapte la muncă. Cooperativa agricolă din Griviţa. La sediul unităţii întîlnim numai o femeie. Ne spune că preşedintele Radu Ignat şi contabilii se află la cîmp şi prăşesc porumbul la rînd cu ceilalţi cooperatori. La coliba de la pescărie, moş Mihai Slavă — paznicul heleşteului — ne dă aceeaşi informaţie. „Au ieşit cu toţii la porumb. Aşa au făcut şi în primăvară cînd rămăseserăm în urmă la plantatul viţei de vie". Cu un asemenea preşedinte, nu-i de mirare că aproape toţi cooperatorii din Griviţa participă zilnic la lucru. Numai la vie, în brigada condusă de tehniciană Ionica Munteanu, ieşiseră la săpat peste 150 de oameni. — De ce sînteţi necăjită ? — Ploile ne-au intîrziat cu prăşitul — vine răspunsul şefei de brigadă. — Cit mai aveţi ? — 40 de hectare şi îmi vine să mor cînd văd unele lucruri care nu merg cum trebuie. — Care lucruri ? — Nu vă supăraţi. Sînt probleme ale noastre. Le rezolvăm. Cu $ТЙШ1 Șl МЕНТЕ, Mann ESTE (ИМЙ PMIINCI mai DIN EXPERIENŢA DEOSEBIT DE VALOROASĂ A UNOR COOPERATIVE AGRICOLE GĂLĂŢENE Am aflat, totuşi, că un cooperator nu şi-a făcut datoria cum trebuie. Brigadiera l-a întors în vie, obligîndu-l să ia rindul de la capăt. In urma tuturor, la mare distanţă de ceilalţi, cooperatorul cu pricina zorea să îndrepte acolo unde trăsese „negru peste verde". Brigadiera s-a ferit să-i spună numele. La rindul nostru, n-am insistat să aflăm. In schimb am reţinut faptul în sine : la vie — ca şi în celelalte sectoare ale cooperativei din Griviţa — se munceşte intens şi nu se admite nici un rabat calităţii. Constatări asemănătoare se pot face şi în legătură cu activitatea cooperatorilor din Băleni sau Costache Negri, din Schela, Cudalbi II, Smîrdan, Negrea, Valea Mărului şi din numeroase alte unităţi, unde oamenii muncesc cu dăruire pentru a smulge pămîntului recolte cit mai bogate în ciuda vremii ce Ie-a fost deseori împotrivă. De altfel, în cele mai multe din aceste unităţi , la chemarea lansată de Comitetul Executiv al Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, oamenii au reanalizat posibilităţile de sporire a producţiei şi de suplimentare a angajamentelor luate la începutul anului pentru depăşirea planului. Un exemplu elocvent în sensul acesta ni-l oferă cooperativa agricolă din Tuluceşti. — In urma unei analize făcută zilele trecute — ne spune inginerul Valerian Mavru, şeful fermei legumicole — colectivul fermei noastre a constatat că avem posibilităţi să plantăm suplimentar, prin extinderea culturilor duble, două hectare de roşii, precum şi alte legume care ne vor permite să obţinem o producţie cu mult superioară celei planificate. Aflăm astfel că tomatele vor ocupa terenul pe care îl lasă liber spanacul. De asemenea, pe circa AUREL IVAN (Continuare în pag. a 6-a) îndată ce apele l-au retras, la cooperativa agricolă din Bogata, judeţul Mureş, au început lucrările de pregătire a terenului în vederea reînsâmînţârii culturilor calamitate г ■■■■" Mai mult ca oricînd, furajele trebuie strînse cu maximă grijă. Cositul lucernei la cooperativa agricolă de producţie Costeşti— Mureş Foto: N. RUSU Stimulente puternice pentru dezvoltarea şi mai intensă a zootehniei Preocupîndu-se consecvent de edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, partidul şi statul nostru acordă o deosebită atenţie dezvoltării şi modernizării agriculturii, în cadrul căreia creşterea animalelor ocupă un loc din cele mai importante. Ca ramură importantă a agriculturii, zootehnia este menită să contribuie la aprovizionarea populaţiei cu produse agroalimentare, să satisfacă tot mai bine cerinţele de consum în continuă creştere ale oamenilor muncii, în special cu carne, lapte, ouă etc. Eforturile financiare ale statului, interesul şi hărnicia ţărănimii s-au concretizat anul trecut în sporirea producţiei globale a sectorului zootehnic cu 32 la sută faţă de anul 1960. Ca urmare, anul trecut, comparativ cu 1960, volumul desfacerilor prin comerţul socialist s-a mărit cu 38 la sută la carne, cu 94 la sută la preparate şi conserve de carne, de 3,2 ori la lapte, cu 94 la sută la brinzeturi, iar la ouă de 2,6 ori. In lumina Directivelor celui de-al X-lea Congres al partidului nostru, pentru dezvoltarea in continuare, în ritm mai rapid, a sectorului zootehnic, plenara Comitetului Central din martie a.c. a adoptat Programul naţional privind dezvoltarea zootehniei şi creşterea producţiei animaliere în ţara noastră în perioada 1970—1980. Acest program cuprinde ample măsuri pentru dezvoltarea bazei tehnico-materiale a zootehniei, concentrarea şi specializarea producţiei în unităţi de tip industrial, lărgirea bazei furajere, îmbunătăţirea raselor de animale, atît în unităţile agricole de stat, cit şi în cele cooperatiste. Urmărind să coreleze sarcinile de producţie cu mijloacele materiale, programul prevede că numai în perioada viitorului plan cincinal statul va aloca fonduri de investiţii insumând circa 20 miliarde lei, adică de patru ori mai mult decit în perioada 1966—1970. De asemenea, importante investiţii destinate dezvoltării zootehniei se vor efectua din fondurile proprii ale cooperativelor agricole. Realizarea acestui vast program, impunea şi adoptarea unor măsuri de cointeresare directă a producătorilor agricoli în creşterea efectivelor, in sporirea cantităţilor de produse animaliere livrate fondului central al statului, pieței. Pe aceasstă linie se înscrie recenta Hotărîre a Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România privind îmbunătăţirea preţurilor de cumpărare a animalelor şi produselor animaliere, precum şi alte măsuri de stimulare a dezvoltării zootehniei. Prin prevederile ce le conţine, noua Hotărîre va contribui cu certitudine la mărirea efectivelor de animale, la obţinerea unor producţii tot mai ridicate de lapte, carne, ouă etc., şi livrarea acestora la fondul de stat. Pretutindeni în comunele şi satele patriei noastre — în cooperativele agricole, în rindul ţăranilor cooperatori şi în rîndul producătorilor din zone necooperativizate — această hotărlre a fost primită cu deosebit interes. In scrisori trimise re(Continuare ?n pag. a 3-a) Inundaţiile de proporţii nemaiîntîlnite care s-au abătut asupra multor judete din ţara noastra au provocat distrugerea unor mari suprafeţe cultivate cu legume. Din datele primite de la comandamentele judeţene rezultă că AU FOST ACOPERITE DE APE PESTE 6 500 HECTARE DE LEGUME, DIN CARE CEA MAI MARE PARTE SÎNT COMPLET CALAMITATE. SUPRAFEŢE ÎNTINSE DE LEGUME AU FOST, DE ASEMENEA, CALAMITATE PRIN BĂLTIRI CA URMARE A PLOILOR CĂZUTE DIN ABUNDENTA IN MAJORITATEA JUDEŢELOR TARII, INCLUSIV IN CELE IN CARE INUNDAŢIILE NU AU LUAT PROPORŢII DEZASTRUOASE. Ca şi în alte sectoare ale agriculturii, această situaţie impune măsuri deosebite şi urgente pentru a se recupera ceea ce mai este posibil, a înlocui culturile calamitate cu altele şi a extinde suprafeţele de legume în zonele cu cele mai prielnice condiţii. In judeţele calamitate trebuie să fie luate imediat următoarele măsuri : Ce trebuie să facă legumicultorii pentru a diminua efectele calamităţilor Ing. ION CEAUŞESCU, secretar general în Ministerul Agriculturii şi Silviculturii Pe măsura retragerii apelor, specialiştii de la direcţiile agricole judeţene şi conducerile întreprinderilor de valorificare (I.L.F. şi fabricile de conserve), se vor deplasa la fiecare cooperativă agricolă cultivatoare de legume pentru a stabili, împreună cu cooperatorii, suprafeţele calamitate, gradul de distrugere şi măsurile ce se impun. Se va urmări cu atenţie mersul vegetaţiei plantelor şi în funcţie de aceasta se va hotărî menţinerea în cultură şi completarea golurilor sau reînsămînţarea suprafeţelor cu un grad de calamitate avansat, unde plantele (Continuare in pag. a 4-a) ARHITECŢII ACNOIVEAZA pentru refacerea aşezărilor rurale Hotărîrea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Miniştri şi a Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, privind unele măsuri de ajutorare a populaţiei şi a cooperativelor agricole de producţie care au avut de suferit din cauza calamităţilor naturale din luna mai, a găsit ecou şi în rindul arhitecţilor din ţara noastră. Ei sunt hotărîţi de a acţiona, alături de întregul popor, pentru a înlătura urmările pricinuite de calamităţi şi de a ajuta familiile sinistraţilor să-şi refacă gospodăriile şi bunurile distruse, să reintre în ritmul unei vieţi normale. In acest scop, cu ajutorul comitetelor executive ale consiliilor populare, se (Continuare in pag. a 2-a) ЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛАЛЛЛЛА\ЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛЛ/1| Cel mai bun răspuns al nostru MUNCA Zilnic primim la redacţie scrisori în care cei care au avut de suferit de pe urma inundaţiilor îşi exprimă recunoştinţă faţă de Hotărîrea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, a Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, privind unele măsuri de ajutorare a populaţiei şi a cooperativelor agricole de producţie care au avut de suferit din cauza calamităţilor naturale din luna mai 1970 — de această nouă şi puternică dovadă a grijii ce li se arată de către partidul şi statul nostru. Ei se angajează să nu lase fără răspuns sprijinul ce li se acordă, mobilizîndu-şi toate forţele în amplu, trudnica operă de reconstrucţie, 15 000 lei. Un sprijin substanţial vor primi cooperativele agricole de producţie pentru refacerea clădirilor şi culturilor distruse şi a potenţialului de producţie diminuat de calamităţi. Acestea sînt numai cîteva din înlesnirile pe care partidul şi statul nostru le facilitează celor greu încercaţi. Ne revine nouă sarcina, consiliilor populare, de a sprijini opera de re- o nouă dovadă a grijii partidului faţă de cei greu încercaţi La Borca, Fărcaşa, Poiana Teiului şi în alte comune din judeţul Neamţ au fost avariate 149 de case dintre care 21 complet distruse. 12 500 hectare teren roditor au fost învăluite de apele Bistriţei şi Moldovei sau acoperite de precipitaţiile abundente. Ca o nouă şi grăitoare dovadă a grijii sale faţă de oameni, partidul şi statul nostru stabilesc prin recenta Hotărîre măsurile de ajutorare a populaţiei şi a cooperativelor agricole care au avut de suferit de pe urma calamităţilor naturale. Ajutorul acordat cetăţenilor din mediul rural în vederea reconstruirii caselor sau refacerii gospodăriilor şi bunurilor materiale poate ajunge pînă la GHEORGHE IBANESCU prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Neamţ (Continuare in pag. a 2-a) WWWWWWWWW'^WWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWW ni.