Satul Socialist, august 1970 (Anul 2, nr. 385-409)

1970-08-02 / nr. 386

neze de eliberare, au toastat pentru continua Întărire a prieteniei dintre cele două ţâri, din­tre P.C.R. şi P.C. Chinez, dintre cele două po­poare şi armatele lor. (Continuare in pag. a 3-a)Still SOCIALIST Jeridiim '«Uitat de Uniunea Naţională a Cooperativei ANUL II Nr. 386 DUMINICA 2 AUGUST 1970 | 4 pagini — 30 bani | IA A MMI! începem mîine o nouă săptămî­­nă, o săptămînă în care volumul de muncă solicitat de numeroase­le şi importantele lucrări ce sînt de executat în această perioadă continuă să se menţină la un ni­vel foarte ridicat. Realizarea lui la timp, în aşa fel încît să se evi­te pierderile de producţie, să se pună baze solide recoltei viitoare impune o organizare amănunţită . Accelerarea ritmului de lu­cru la recoltat, astfel ca această lucrare să se încheie grabnic, fără pierderi, în toate judeţele.­­ O dată cu aceasta, conduce­rile cooperativelor agricole să se îngrijească de livrarea operativă, integrală a produselor­­ datorate statului, precum şi de depozitarea în bune condiţiuni a cerealelor rezultate din noua recoltă, îndeo­sebi a acelora repartizate pentru fondul de sămînţă. o Imediat după recoltarea pă­­ioaselor şi a altor culturi timpurii, pe terenurile eliberate să se exe­pe terenurile a activităţii cooperatorilor şi mecanizatorilor, eforturi susţinute din partea tuturor lucrătorilor de pe ogoare, prezenţa zilnică, activă, pe cîmp, în unităţi a specialişti­lor, a activiştilor organelor agrico­le judeţene. Dintre lucrările care trebuie executate în săptămînă ce vine, re­comandăm, cu prioritate, următoa­rele acţiuni : cute aratul şi însămînţarea cultu­rilor succesive — porumb, fasole, legume, plante de nutreţ etc. — pînă la nivelul suprafeţelor plani­ficate în fiecare unitate. o Intensificarea ritmului de exe­cutare a arăturilor destinate în­­sămînţărilor de toamnă este, de asemenea, o lucrare ce nu admite întîrziere. Ea trebuie să se efec­tueze concomitent cu acţiunea de fertilizare a solului cu îngrăşămin­te chimice şi organice. CULTURILE DE CÎMP • Tovarăşul Iosif Banc, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., a primit sîmbătă dimineaţa delegaţia Uniunii Naţio­nale Africane din Tanzania (T.A.N.U.) formată din N. Chacha, membru al Comitetului Execu­tiv al C.C. al T.A.N.U., şi Funk Mhamba, secre­tar al Comitetului T.A.N.U. pentru districtul Mqwaqwa, aflată în ţara noastră la invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­• Cu prilejul vizitei delegaţiei militare ro­mâne, condusă de general-colonel Ion Ioniţa, în R. P. Chineză, ambasadorul Republicii Socia­liste România la Pekin, Aurel Duma, a oferit o recepţie, care s-a desfăşurat într-o atmosfe­ră cordială, de prietenie. Cu acest­­ prilej, mi­nistrul forţelor armate ale Republicii Socialiste România, Ion Ioniţa, şi Huan Jun-Sen, şeful Marelui Stat Major al armatei populare chi­e V. M. Vinogradov, preşedintele Comisiei U.R.S.S. pentru U.N.E.S.C.O., adjunct al minis­trului afacerilor externe al U.R.S.S., care, la in­vitaţia Comisiei Naţionale a Republicii Socia­liste România pentru U.N.E.S.C.O., a făcut o vizită în ţara noastră a părăsit Capitala. în toate unităţile cooperatiste, eforturi susţinute pentru încheierea grabnică a lucrărilor din CAMPANIA AGRICOLA DE VARA Nu lăsaţi pe mîine ce puteţi recolta azi! La 29 iulie, statisticile Direcţiei agricole judeţene Neamţ precizau că întreaga recoltă de orz era strînsă de pe tarlalele cooperativelor agricole, iar griul fusese recoltat de pe un sfert din suprafața cultivată. Ritmul în care se lucrează este însă inegal. Un singur exemplu ni se pare edificator din acest punct de vedere : în timp ce cooperativa agricolă Săbăoani re­coltase 350 hectare din 408, realizînd un procent de 85 la sută, 12 unităţi — Dobreni, Bodeştii de Jos, Hoiseşti, Oglinzi, Brumăreşti şi Bălţăteşti ete. — nu seceraseră griul nici măcar de pe un hectar. Pe preşedintele cooperativei din Girov, Nicolae Bostan, l-am întâlnit în mijlocul cooperatorilor, pe cîmp. Cu toate că în urmă cu două zile plouase, combinele lucrau la întrea­ga capacitate. Lor li s-a adăugat un mare număr de cosaşi, hotărîţi să strîngă cît mai repede producţia . „De ce să lăsăm pe mîine ce pu­tem recolta astăzi ? Timpul s-ar pu­tea înrăutăţi, ne spune tovarăşul Bos­tan, şi atunci am avea pierderi". Către seară exista certitudinea să se depăşească cifra de 200 hectare, adi­că jumătate din suprafaţă. De la Girov la Dochia sunt numai 7 km. Cu toate acestea, preşedintele cooperativei agricole, Stan Gheorghe, se căina : „Nu putem secera. Griul e umed". Nici la orz lucrurile nu stă­teau mai bine : recolta fusese strînsă numai de pe 20 de hectare, deşi la judeţ se raportaseră 40 de hectare, adică întreaga suprafaţă. La Bălăneşti, procentul de numai 10 la sută realizat la recoltatul griu­lui a fost pus tot pe seama ploii. Că aceasta nu este singura explica­ţie, ne-au demonstrat-o combinele care, la orele 18, ieşeau din lan. Co­municăm pe această cale mecaniza­torilor şi cooperatorilor din Bălăneşti că la Bozieni, Miron Costin şi Horia, unităţi învecinate, recolta a fost strîn­­să de pe 150—200 hectare — com­binele mai lucrau încă la orele 8 seara. In raidul nostru am poposit şi la cooperativa agricolă Sagna. „Intr-o singură zi, ieri, am adunat grîul de pe 60 hectare", ne asigură, în birou, inginerul Teodor Sîrbu. îl privim ne­încrezători. Conform datelor centra­lizate la judeţ, în această unitate se recoltase in 4 zile grîul de pe nu­mai 30 hectare. Cum este posibil un asemenea salt ? Noi lucrăm mecanizat, tovarășe, ne spune specialistul de la Sagna. Tot inginerul Sîrbu avea să clari­fice mai tîrziu lucrurile. 6 combine din 7 au stat pe butuci de la începutul campaniei şi pînii ieri. Şeful secţiei I.M.A., Constantin Morţun, a fost în concediu şi nimeni nu a putut să le repare. Dar de ieri, de cind a venit, lucrurile merg ca pe roate. Însoţiţi de inginerul Sîrbu, po­posim pe tarlalele brigăzii a doua, unde se recoltează grîul, ca să mă convingem pe viu cum merge treaba. Cu toate că acele ceasornicului ară­­ t. STEFANESCU coresp. „Satului socialist" (Continuare in pag. a 3-a) In cooperativele agricole din judeţul Buzău te continuă intens aratul în vederea însâmînţârii culturilor duble. Foto : N. RUSU O . O © © . . 9 I , PRIN GRIJA PERMANENTĂ A PARTIDULUI, CU SPRIJINUL PUTERNIC AL STATULUI AM REALIZAT CEEA CE ALTADATA AR FI FOST CU NEPUTINŢĂ Apele celor două Tîrnave şi ale unor rîuri şi pîraie de mică importanţă s-au revărsat în primăvară şi la începutul verii pe mari întinderi de te­ren din judeţul Harghita şi dacă aşezările nu au avut prac­tic de suferit, culturile de pe mii de hectare au fost distruse. In trecutele condiţii istorice şi sociale era posibil ca oamenii acestui judeţ încorsetat de munţi, din care gerurile co­boară încă de cu toamna, să întrevadă spectrul îngrozitor al foametei. Şi dacă deznădejdea nu i-a cuprins, n-a avut cînd să-i cuprindă, aceasta se dato­­reşte faptului că încă nu se re­­trăseseră apele, cînd o nouă revărsare, de această dată de solidaritate umană, puternică, de neînfrînt, organizată de con­ducerea partidului şi a statului, a sădit în inimile oamenilor convingerea că totul va fi re­făcut repede şi temeinic. ALEX. HANDREA coresp. „Satului socialist" (Continuare în pag. a 2-a) „Automecanica", „Emailul roşu", „Tîrnava" — uzine ale Mediaşu­lui greu lovit de puhoaiele revărsate ale Tîrnavei. In urmă cu două luni, apa înghiţise totul. Nămolul năclăise maşinile, paralizindu-le. Pa­gubele pricinuite celor trei uzine s-au ridicat la 66 000 000 lei. Trecînd grabnic la refacere, muncitorimea medieşană a şters pe­cetea dezastrului. Au simţit atunci mina de ajutor a intregii ţări, au cunoscut atunci ce mare forţă reprezintă întrajutorarea frăţească. Acum halele şi-au recăpătat o nouă înfăţişare, mai frumoasă cum a fost. Din ele răzbate intens ritmul muncii. Acesta este azi tabloul Uzinei „Automecanica", din care vă prezentăm o imagine a secţiei de montaj și finisaj. Raid-ancheta realizat de redacţia ziarului nostru în cola­­ borare cu Inspectoratul miliţiei municipiului Bucureşti DIN NOU LA BARIERELE BUCUREŞTIULUI in intimpinarea transporturilor de legume şi fructe In numărul din 1 Iulie al ziarului nostru, am publicat un am­plu raid-anchetă in care subliniam faptul că între cantităţile de produse înscrise în avizele de expediţie şi cele existente efectiv in autocamioane se constată mari diferenţe. De regulă, cantitatea reală este mai mare decit cea scriptică. Precizam in raidul amintit că la aceste plusuri deosebit de păgubitoare pentru cooperative nu s-ar ajunge dacă la locul de livrare, cîntărirea, numărarea şi în­tocmirea actelor s-ar face cu spirit de răspundere. Ne aşteptam ca la 0 lună de zile de la semnalul nostru, atare ca­zuri să dispară ca urmare a măsu­rilor energice şi prompte ce se im­puneau a fi luate de forurile vi­zate, îndeosebi de conducerea I.L.F.-Ilfov. Din păcate, însă, cu prilejul unui nou raid-anchetă în­treprins tot la barierele Capita­lei, în colaborare cu Inspectora­tul miliţiei municipiului Bucu­reşti, carenţele semnalate acum o lună s-au repetat, luînd chiar proporţii. Elemente necinstite profită atît de nepriceperea, cît şi de neglijenţa, iar pe alocuri şi de incorectitudinea celor însărci­naţi cu livrarea produselor şi în­tocmirea avizelor de expediţie. Acţiunea indivizilor puşi pe căpă­tuială este înlesnită şi de toleran­ţa I.L.F.-Ilfov, de slaba eficienţă a măsurilor pe care le ia această întreprindere. I.L.F. s-a mulţumit să prelucreze constatările prece­dentului raid, cu întreaga masă de recepţioneri şi conducători auto, netrecînd, aşa cum i se propusese, la organizarea unor controale ino­pinate. La rîndul său nici Inspec­ţia comercială de stat a Capitalei nu a acţionat destul de ferm. Consecinţele unei asemenea ati­tudini avea să ni le ofere raidul recent. Din 15 autocamioane ve­rificate, — cele mai multe ale I.L.F.-Ilfov — 14 prezentau nere­guli importante ce constau în plu­suri şi minusuri de produse, in­versări de preţuri şi calităţi. S-au găsit în plus, faţă de actele de însoţire, 1285 kg de cartofi, cas­traveţi, roşii şi alte produse în valoare de 1 670 lei. Minusurile au totalizat 508 lei la legume şi 527 lei la păsări, iar 1 220 de kilo­grame de roşii, plecate la calitatea întîi de la locul de producţie, au ajuns la destinaţie la calitatea a doua şi a treia... Puşi în faţa faptelor, unii din­tre vinovaţi au fost nevoiţi să-şi recunoască incorectitudinea, alţii, însă, au acuzat formalismul de care dau dovadă cei care execută operaţiile de cîntărire şi înregis­trare a producţiei. Şoferul Du­mitru Macaşoi, delegat al coope­rativei agricole Vărăşti, judeţul Ilfov, a recunoscut că transporta clandestin, fără nici un fel de forme, 155 kg de roşii şi 90 kg de castraveţi, produse a căror pro­venienţă va trebui să o stabilească conducerea unităţii, luînd, fireşti toate măsurile care se impun şi pe care va trebui să ni le comunice. Cît despre marfa pe care o trans­porta legal — varză şi fasole ver­de — conducătorul auto avea în plus vreo 85 kg, neputînd explica cum de au sporit cantităţile pe drum. Fie pentru a scăpa basma cu­rată, fie spunînd adevărul gol­­goluţ, cei mai mulţi dintre dele­gaţii prinşi cu ocaua mică au in­vocat ,după cum am mai spus, ne­păsarea cu care se achită de sar­cini cei puşi să răspundă de valo­rificarea unor produse obţinute cu mari cheltuieli şi cu multă muncă. Delegatul I.A.S. Popeşti-Leordeni, Gheorghe Chirogeanu, în maşina căruia a fost descoperit un plus de 210,5 kg de tomate de calitatea întîi, a pretins că economistul fer­mei i-a dat dispoziţie să plece cu marfa fără s-o cîntărească, deoa­rece „n-au timp de aşa ceva", iar tichet de transport nu i-a dat fiindcă „nu se mai obişnuieş­te". Uimeşte această atitudine a economistului, omul dator să ve­gheze la respectarea legii în uni­­tate ! După cum miră şi faptul că a expediat mii de kilograme de marfă, cu un singur om, angajat abia de o săptămînă, despre care nu cunoaşte prea multe lucruri în afară de acela că posedă actul care îi dă dreptul să conducă o maşi­nă. Cu toate că, fiind singur cu mar­fa, era, de fapt, şi delegatul uni­tăţii, reprezentantul ei faţă de be­neficiar, şoferul Ion Nan de la coo­perativa agricolă Jilava, care avea în maşină 71,5 kg de legume în plus, susţine că n-a asistat nici la cîntărirea, nici la încărcarea măr­fii. Avînd în vedere că avizul de expediţie nu purta semnătura lui Nan în calitate de delegat, afir­maţia sa poate fi crezută. Cum a putut însă serviciul economic fi­nanciar ori valorificatorul coope­rativei să întocmească un act care să nu poarte semnătura delegatu­lui, preţul mărfii, valoarea tota­lă şi celelalte date care să nu TRAIAN DUMITRESCU (Continuare în pag. a 3-a) i • 09 Forestieră... Foto C. STOICESCU is. • Oamenii muncii din în­treprinderile industriale ale judeţului Buzău şi-au reali­zat sarcinile de plan, pe pri­mele 7 luni ale anului, cu trei zile înainte de termen. Fină la sfîrşitul lunii s-a obţinut o producţie industrială supli­mentară în valoare de peste 30 milioane lei, ceea ce repre­zintă 71 la sută din angaja­(Continuare in pap. a 2-a) Gînd împlinit Mitrache Moraru fusese grădi­nar vestit şi ştia o mulţime de lu­cruri dar niciodată nu i s-a dat ascultare. Cine să-l bage-n sea­mă pe Mitrache, că fusese slugă la Maria lui Păune. Carte ştia din cît apucase să-n­­veţe la şcoala la care făcea lecţii Popa Metodiu, dar el prinsese drag de grădina de legume. Cînd l-au luat militar a plecat cu ini­ma strînsă că ştia unde merge. L-au dus tocmai în Moldova la­ un regiment din Huşi. După cîteva luni l-au mutat la cercetaşi, la Bacău şi aici l-a cunoscut pe He­­rescu. Mitrache şi acum îi spune ,,tovarăşu Herescu", era locotenent şi ştia multe. A auzit de la He­­rescu şi a învăţat tot de la el că pămîntul o să fie al ţăranilor, că n-or să mai fie bogătaşi, dar vor­be de felul ăsta ii mai trecuseră lui pe la ureche şi la Huşi şi la el in sat. Mitrache a adunat şi a strîns în­văţăturile toate ca pe o bogăţie a lui, un fel de bogăţie pe care n-o poţi duce cu raniţa, pe care o porţi cu tine în adîncurile sufletului. Şi Mitrache Moraru a purtat toate aceste bogăţii pînă mai tîrziu, în Ardeal, apoi în Cehoslovacia şi cînd s-a întors a gîndit el, dar mai cu seamă a simţit el, că trebuie să fie alături de comunişti. A mers la judeţeană şi în noiem­brie 1945 a primit carnetul roşu de partid. Mulţi l-au privit cam chio­­rîş, dar el învăţase să treacă peste privirile, peste îndîrjirea cu care Liţeanu, Pleşu şi alţii ţineau să întoarcă lumea pe dos, să răstoar­ne istoria... N-a fost chip, în 1949 s-a în- n­fiinţat şi în Lunca, judeţul Teleor­man, cooperativa agricolă. Din 1949, Mitrache Moraru este bri­gadier la sectorul legumicol, iar din 1969 ajutor de şef de fermă la legumicultură. Pe vremuri scoteau apă din Slu cu roata de cai şi dacă izbuteau să ude 10 hectare de varză sau de roşii era bine. Aveau 4 roţi şi schimbau caii din două în două ceasuri. Locuri de grădină erau multe aici în Lunca, dar cele mai V. M. BASARAB (Continuare in pag. a 2-a) ZIUA MARINEI Azi, ca în fiecare an, întregul nostru popor sărbătoreşte Ziua Marinei Republicii Socialiste România. Această sărbătoare semnifică înalta preţuire acor­dată de partid şi popor vajni­cilor noştri marinari, care a­­­­ară apele teritoriale ale ţării, cît şi flotei noastre comerciale, care poartă cu cinste, peste mări şi oceane, pavilionul ro­mânesc. Fii devotaţi ai poporului, preluînd şi dezvoltînd moşteni­rea­­eroică a înaintaşilor, mari­narii îşi fac datoria cu un înalt simţâmînt al răspunderii, con­ştienţi de contribuţia pe care o aduc,­ astfel, operei de con­strucție socialistă.

Next