Satul Socialist, septembrie 1970 (Anul 2, nr. 410-435)

1970-09-18 / nr. 425

PAGINA 2 Г I Vineri 18 septembrie _ SOARELE răsare la ora 5 şi 57 de minute. Apune la ora 1# Îî 21 de minute. De la începutul anului au trecut 261 de file. înâ la sfîrşitul anului au rămas 104 zile. STAREA VREMII: Timpul probabil pentru 18 septembrie . Im­purările şi ploile locale consemnate ieri se vor deplasa spre partea de est a ţării. Astfel, în Banat, Cri­­şanna, Moldova şi Podişul Tran­silvaniei se vor semnala unele înnourări mai accentuate şi vor cădea averse de ploaie, însoţite de descărcări electrice. Vîntul va prezenta unele intensificări trecătoare. Temperaturile mi­nime vor fi cuprinse între 7 şi 19 grade, iar maximele între 18 şi 36 de grade, local mai ridi­­cate. Timpul probabil pentru 19, 20 şi 21 septembrie . Vremea va fi frumoasă, înnourări mai ac­centuate se vor semnala în prima parte a intervalului, cînd vor cădea averse izolate de ploaie însoţite de descărcări electrice. Vîntul va sufla slab, pînâ la potrivit. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 7 şi 17 grade, iar maximele între 17 şi 27 de grade. SATUL SOCIALIST ■STAI _■ MEDAUON1 GEORGE BERNARD SHAW Dramaturgul englez de ori­­gine irlandezâ G. B. Shaw a fost un continuator al celor mai bune tradiţii ale literaturii realist-critice engleze şi un ad­versar al artei facile, înlocuind aşa-zisa, „piesâ bine scrisă" cu drama de idei şi fâcînd din teatru o tribunâ a concepţiilor înaintate. De-a lungul întregii sale vieţi s-a ridicat împotriva imperialismului şi a politicii rǎzboinice a guvernelor euro­pene, a studiat operele lui Marx şi Engels, a salutat vic­toria Marii Revoluţii din Oc­tombrie şi a militat pentru a­­pǎrarea ei. Dupâ o scurtă perioadă (1888­—1889), în care a desfă­şurat o intensă activitate de critic dramatic şi de artă, strâ­­duindu-se să reînvie interesul contemporanilor săi faţă de teatrul lui Ibsen şi muzica lui Wagner, şi-a început activita­tea literară care cuprinde 47 de piese. In primul ciclu, inti­tulat „Piese neplăcute" („Casele văduvilor" — 1892, „Profesiu­nea doamnei Warren" — 1894, „Craiul" — 1893), Shaw atacă bazele economice ale societăţii burgheze şi dezvăluie faptul că bogăţia claselor dominante se întemeiază pe exploatarea ce­lor mulţi. Următorul ciclu, „Piese plă­cute" („Armele şi omul" — 1894, „Candida" — 1894, „Nu se ştie niciodată" — 1899, „O­­mul destinului" — 1896), sfîşie vălul iluziilor romantice asupra eroilor şi faptelor de arme, în­­fierînd militarismul şi liberalis­mul burghez. Culegerea „Trei piese pentru puritan!" („Disci­polul diavolului" — 1897, „Con­vertirea căpitanului Brass­­bound" — 1897, „Cezar şi Cleopatra" — 1898), ca şi ce­lelalte piese remarcabile ale sale : „Om şi supraom" (1903), „Maiorul Barbara" (1905), „Me­dicul în­ dilemă" (1906), „Pyg­malion" (1912), „Casa inimilor stă­rimate" (1917) etc., consti­tuie un necruţător rechizitoriu împotriva făţărniciei puritane a protipendadei. Bernard Shaw a îmbrăţişat o gamă tematică de mare varie­tate, dezvăluind conflicte şi si­tuaţii care uimesc şi conving prin realismul şi originalitatea lor. A fost un maestru al dia­logului scenic, caracterizat prin replici vii, neaşteptate, de o ironie sclipitoare, prin umorul cuceritor, uneori duios, al bu­tadei şi prin virtuozitatea sub­tilă, dar spontană, a parado­xului. Luciditatea discuţiilor, care aproape înlocuiesc ac­ţiunea în piesele sale, face deseori loc, în momentele de tensiune, unui intens flux de lirism şi de poezie. Personali­tate multilaterală, de o deose­bită inteligenţă, pasionat po­lemist, de o redutabilă supleţe spirituală (devenită, de altfel, proverbială), Bernard Shaw şi-a închinat întregul său talent unei arte umaniste, bogată în­­conţinut social, dominînd timp de trei sferturi de veac viaţa teatrală a Angliei şi exercitînd o influenţă activă asupra între­gii literaturi contemporane. Primii agricultori au cultivat bananul în Asia de miază-zi. Cea mai veche cereală culti­vată a fost, pare-se, grîul : egiptenii îl semănau în jurul anului 5 000 î.e.n.­ Agricultorii acestor epoci nu cunoşteau încă plugul şi lucrau ogorul cu străvechiul băţ de săpat. Cel mai vechi plug găsit aparţine mileniului al treilea î.e.n. De necrezut, dar plugurile erau mînuite numai de... femei, pen­tru că femeile au fost primii a­­gricultori. ■ Asolamente şi îngrăşăminte ■ au existat din cele mai vechi timpuri. Aztecii au creat gră­dini de zarzavat pe insulele­­ plutitoare construite din nămol şi trestie. Horticultorii cei mai ■ pricepuţi despre care a aflat I omenirea sunt cei care au creat I şi îngrijit grădinile suspendate ■ ale reginei Semiramida, consi-­­ derate una din cele şapte mi- щ nuni ale lumii antice.I PE TOATE, DRAGOSTEA VĂZUTĂ DE : • Anatole France : „Dragostea este cea care face lucrurile frumoase !" • Sacha Guitry : „Tn dragoste este mai bine să iubeşti decît să fii iubit. E mai sigur !". • Horaţiu : „Există două rele în dragoste : războiul şi pa­cea". • Shakespeare : „Dragostea pe care o poţi măsura este în­totdeauna foarte săracă". • Tolstoi : „Nu există altă dragoste decit cea care constă in a-ţi da întreaga viaţă pentru fiinţa iubită". • A. de Musset : „Îndoiţi-vă dacă vreţi de ceea ce iubiţi, de o femeie sau de un cîine, dar nu de dragoste". • Tristan Bernard : „Dragostea e ca ciupercile. Nu ştii dacă e bună sau rea, decît după ce e prea tîrziu". MICA ENCICLOPEDIE . ÎNCEPUTURILE agriculturii Tradiţionala întrecere patriotică pentru înfrumuseţarea şi buna gospodărire a municipiilor, oraşe­lor şi comunelor, desfăşurată în condiţiile în care întregul nostru popor depune eforturi susţinute pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor prevăzute pentru ulti­mul an al planului cincinal, s-a manifestat şi în acest an printr-o mobilizare a cetăţenilor în vede­rea realizării angajamentelor lu­ate. Conduse şi îndrumate de orga­nele locale de partid, comitetele executive ale consiliilor populare, în colaborare cu organizaţiile sindicale, de tineret, pionieri, co­mitetele şi comisiile de femei şi organizaţiile locale pentru educa­ţie fizică şi sport — constituite în comisii de întreceri judeţene, mu­nicipale, orăşeneşti şi comunale — au iniţiat şi organizat în cursul acestui an, importante acţiuni a căror înfăptuire a contribuit ne­mijlocit la ridicarea aspectului e­­dilitar şi gospodăresc al localită­ţilor ,la îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale populaţiei. Rezultatele obţinute pînă în prezent în întrecerea patriotică organizată între municipii, oraşe şi comune, pentru înfrumuseţarea şi buna lor gospodărire, atestă cu pregnanţă larga participare a ma­selor la această importantă acţi­une. Trebuie scos în evidenţă faptul că în toate localităţile s-a pus un accent deosebit pe realizarea unor obiective de interes obştesc, cum sunt : construcţii şi reparaţii de străzi, trotuare şi drumuri, ame­najări şi extinderi de spaţii verzi, plantarea de arbori, pomi şi flori, amenajarea şi întreţinerea de te­renuri de sport, ştranduri, solarii, terenuri de joacă pentru copii, a­­menajarea căilor de penetraţie în localităţi etc. Este, de asemenea, de menţionat atenţia care s-a acordat pentru înfrumuseţarea traseelor tu­ristice, pentru executarea unor lucrări de alimentare cu apă şi ca­nalizare şi pentru amenajarea şi întreţinerea unor locuri de re­­creere şi odihnă pentru populaţie. Pentru ca această acţiune să se desfăşoare în bune condiţii, au fost luate măsuri pentru asigura­rea bazei materiale necesare şi a asistenţei tehnice, alegerea mai judicioasă a obiectivelor, stabili­rea acţiunilor prioritare, dimen­sionarea volumului de muncă şi a cotelor de participare, urmărirea executării în termen a lucrărilor etc. Pentru înlăturarea cât mai grab­nică a urmărilor calamităţilor naturale din primăvara acestui an, unele judeţe ca Arad, Bihor, Cluj, Galaţi, Hunedoara, Mureş şi Satu Mare s-au angajat să efectueze prin muncă patriotică lucrări su­plimentare, în valoare de peste 48 milioane lei, în special construcţii de străzi, drumuri, trotuare şi po­duri, îndiguiri, plantări de arbori, amenajări şi extinderi de spaţii verzi etc. Au fost organizate în acest sens brigăzi şi şantiere ale tineretului, colective de cetăţeni pe circumscripţii, străzi şi blocuri etc., care prin efortul depus au refăcut marea majoritate a obiec­tivelor distruse sau avariate de inundaţii. Ca rezultat al activităţii cetăţe­neşti, s-au realizat prin muncă patriotică lucrări în valoare de 3,450 miliarde lei, cu 298,4 mili­oane lei mai mult, (respectiv 9,5 la sută) faţă de angajamentul anual. Demn de menţionat este şi faptul că peste 200 milioane lei din această sumă reprezintă eco­nomii la buget, obţinute prin re­cuperarea unor lucrări din planul de investiţii. Realizări mai deosebite s-au în­registrat în judeţele Ialomiţa, Ar­geş, Hunedoara, Maramureş, Neamţ, Sibiu, Vâlcea şi Galaţi, unde valoarea lucrărilor execu­tate reprezintă 121.211,5 la sută faţă de angajament. Bune rezultate s-au obţinut în diferite activităţi de înfrumuse­ţare, angajamentele luate fiind în­deplinite şi depăşite. Faţă de 56 593 metri pătraţi — reparaţii şi întreţineri de străzi şi trotuare — s-au realizat 68 611. La capitolul amenajări şi extinderi de spaţii şi zone verzi, se înregistrează de ase­menea o­­ depăşire simţitoare. (6 735 ha angajament — 7 539 re­alizat). Faţă de numărul de 59 379 de fîntîni care urmau să fie con­struite sau reparate se înregis­trează în grupa realizărilor 67 989. Patrimoniul edilitar al localită­ţilor a fost deci îmbogăţit cu peste 5 800 mii m.p. de străzi, 6 100 mii m.p. trotuare etc. S-au plantat 10 225 mii de arbori, pomi şi ar­buşti ; s-au realizat 1941,7 km de îndiguiri, 70,7 km de poduri şi multe alte obiective. Aceste cîteva cifre nu redau decît succint ima­ginea uriaşului volum de muncă prestat de cetăţeni, care dau noi dimensiuni aspectului edilitar-gos­­podăresc al localităţilor. Anul 1970 a însemnat pentru unele localităţi rurale începutul unor lucrări specifice urbanizării cum sunt construcţii de reţele de alimentare cu apă potabilă (com. Lieşti — judeţul Galaţi, satele So­­hodol, Bran, Poarta şi Predeluţ — judeţul Braşov, unele localităţi din judeţul Vâlcea etc.), turnarea de acoperiri asfaltice pe unele străzi din sate şi comune etc. Este demn­­de remarcat şi preocuparea or­­­­ganelor locale din judeţul Teleor­man, care au luat iniţiativa de a amenaja deosebit de frumos arte­rele principale de circulaţie, încă de la intrarea pe teritoriul judeţu­lui, atît dinspre Bucureşti, cit şi dinspre Craiova. Tot în acest ju­deţ, datorită preocupării comisiilor de întreceri, în multe comune, ca de exemplu Botoroaga, Drăgă­­n­eşti-Vlaşca, Olteni etc. s-au obţi­nut rezultate deosebite. Prin munca entuziastă a cetăţe­nilor oraşelor şi satelor, prin fo­losirea unor metode eficiente de valorificare a resurselor umane şi materiale, s-au obţinut rezultate care ne dau convingerea că fiecare an, fiecare etapă va înscrie noi realizări în acţiunea de înfrumu­seţare şi bună gospodărire a loca­lităţilor. Ing. ILIE CECK șef de serviciu în C.S.E.A.L ÎNTRECEREA PENTRU FRUMOS la capătul unei etape PATRIMONIUL EDILITAR AL LOCALITĂȚILOR s-a îmbogățit cu зоо milioane lei FIUL LOR ADUNATE DE PRIN SATE NERECUNOSCA­ Drept recunoştinţă pentru că l-au ocrotit toată viaţa, Ioan Vîzdoagă din comuna Mironeasa, judeţul Iaşi, a hotărât să-şi scoată părinţii din propria lor casă, să-i lase pe drumuri. în ultima vreme, fiul nerecunos­cător a devenit agresiv, se strădu­ieşte, în fel şi chip, să le facă bă­­trîneţile de nesuportat. Le sparge geamurile, îi ameninţă în faţa oa­menilor şi multe altele. Oare nu se găseşte nimeni, în toată comuna, să-l pună la punct ? Viorel Netea de la I.M.A. Rupea, secţia Homorod (Braşov), s-a urcat noaptea la volanul tractorului şi a plecat spre satul Mercheaşa. Pen­tru a scurta traseul s-a abătut din drum. Ajungînd în marginea unei prăpăstii s-a răsturnat cu tractor cu tot, decedînd pe loc.­ ­ MULŢUMIRILE SĂTENI­LOR­­ DIN BRANIŞTEA Apele au lovit din plin comuna Braniştea (Galaţi), în această pri­măvară. Locuri unde se întindeau grădini şi unduia griul au fost transformate în imense întin­deri de glod. Oamenii au muncit mult pentru a reda satului vechea lui faţă. In această acţiune au fost ajutaţi de salariaţii de la S.U.C.T. şi de la şantierul 61 de la I.C.M.S.G. care au participat ală­turi de săteni la reconstrucţia dru­mului de legătură dintre şoseaua naţională şi comună, la două străzi în perimetrul noilor locuinţe, la amenajarea pieţei comunei şi a fîntînii publice. Fapt pentru care, pe această cale, transmitem mulţu­mirile sătenilor din Braniştea. • ATENŢIE LA SUBSTAN­ŢELE TOXICE S-a mai scris despre gravul pe­ricol pe care îl prezintă manipu­larea substanţelor toxice, încă un exemplu vine să completeze lista celor care au căzut victime negli­jenţei. Ilie Bucur din Şeica Mare (Sibiu), a procurat soluţie de para­­pinon (substanţă toxică foarte pu­ternică folosită în pomicultură). Dezinfectarea, care a făcut-o în casă, a avut urmări grave. Toţi trei copiii s-au intoxicat, dintre ei, Ilie, în vîrstă de 8 ani, a decedat. Cei­lalţi au putut fi salvaţi datorită intervenţiilor medicilor de la spita­lul din Mediaş. • CUVINT DAT, DAR NE­RESPECTAT în comuna Teliu, judeţul Braşov, a început de aproape un an con­strucţia unui nou dispensar. Termen de punere în funcţiune, primul tri­mestru al anului curent. Contractul însă nu s-a respectat. Luna martie a trecut şi s-a fixat un nou termen. August 1970. Dar nici această dată nu s-a respectat. Noua construcţie se află tot „la roşu". Oare I.R.C. Braşov, care execută lucrarea, aş­teaptă primul trimestru al anului viitor pentru terminarea construc­ţiei ? Ar fi cazul să se pună capăt acestor amînări ? Cuvintul dat tre­buie respectat. A CĂZUT ÎN TIE PRĂPAS­ OPINIA PUBLICA (Urmare din pag. 1) Bine. Şi fiindcă nu-l pot căra, ditamai guzganul, afară, îl în­velesc într-un giulgiu de ceară, lată o reacţie extremă a opi­niei publice. Dar în societatea omenească, reacţiile roiului se transferă în metafore şi simboluri. Ve­ninul este verbal, ceara de a­­coperămînt este oprobriul pu­blic faţă de necuviinţă sau ticăloşie. Ce e prost, este că uneori colectivitatea, prea bla­jină, înţelegînd altfel decît se cuvine toleranţa, zice (căci, totuşi, nu-i scapă nimic) : „Dă-l dracului de măgar (sau : porc, sau , în fine, animale de comparaţie se găsesc bere­chet­ !" Cu toate acestea, deşi chiar atare invectivă este un act de manifestare a opiniei publice, ea, opinia, trebuie să se manifeste nu numai prin avertismente. Sunt destui făp­taşi cu obrazul gros, în care acul de albină ricoşează, în ultimă instanţă, atitudinea ne­cruţătoare a opiniei publice este menită să curme răul şi, implicit, să apere societatea de, mă rog, guzgani. Dacă tabla acoperişului în­cepe undeva să ruginească, nu dai cu vopsea peste pată , sau treci bine pata pînă la lustru, sau înlocuieşti foaia de tablă. Se vorbeşte adesea de „gura lumii", dar gura lumii, nu e totuna cu opinia publică, fiindcă numai opinia publică este medicamentul necesar să­nătăţii morale a societăţii. Cele 1000 de fete ale vinului (Urmare din pag. 1) cioasă. Filoxera e de domeniul tre­cutului... ...Mai sorbim cîte un pahar din fermecătoarea licoare a lui Bachus. Alte imagini se suprapun, aducîn­­du-mi în față o priveliște încîntătoa­­re. E timpul culesului. E veselie în Î podgorii. Un ansamblu de obiceiuri olclorice punctează festiv eveni­mentul. Un bâtrîn podgorean, moş Simion Nicolală de prin părţile Cotnarului, ne prezintă o relicvă , o botniță pe care cu mulți ani în ur­mă o purtau cei ce culegeau stru­gurii din podgoria surorilor Te­­rente. Culegătorii n-aveau voie să guste nici o bobită din strugurii de Cotnar. La prînz, ei mîncau cîte un dărab de mămăligă rece cu... stru­guri hibrizi. Privim cramele împodobite sărbă­toreşte Pe ici şi colo, medalii de aur, de argint şi bronz. Sute de me­dalii cucerite de vinurile româneşti la tîrgurile, concursurile şi expoziţi­ile internaţionale din ultimii ani. Ele atestă dărnicia pămîntului şi a soarelui, hărnicia şi priceperea pod­gorenilor români. Pentru a continua tradiţionala fală a vinurilor româ­neşti, fală pornită de la Decebal şi punctată de chipul lui Ştefan cel Mare, podgorenii anului ’70 nu cu­nosc osteneala. De pe dealuri stru­gurii coboară spre crame. De sub teascuri mustul gîlgîie In uriașele budane... ...Mai poftim cîte-un pahar. Ră­sucim caneaua, dar bătrînul vin se încăpățînează în „cămașa" lui și nu curge în bărdaca noastră. Ne sur­prinde. El însă ne dă înţelept sfat. Zice : „Nu mă lua, Nu mă bea, Nu-s măsură de alcea ! Să mă guşti, Să-nveţi să bei, Cîte-un deget, două, trei !" — Cum aşa ? întrebăm noi. — Da, aşa e. Vinul are o mie de fete. Trebuie să-l cunoşti, că altfel nu e bine. Ca să vă convingeţi, pof­tiţi în sala înaltelor fete de înţelepţi în ale vinului şi ascultaţi glasul lor... Am ieşit din pivniţă şi am intrat într-o uriaşă sală, căptuşită de jur­­împrejur cu cârţi din cele mai vechi şi din cele mai noi. Aici am făcut cunoştinţă şi am auzit sfatul unor distinse personalităţi : Homer, Pli­­niu cel Bătrîn, Platon, Sadoveanu, Păstorel, Cocea etc. Am stat de vor­bă şi cu numeroşi adoratori ai lui Bachus din zilele noastre. Şi multe lucruri, demne de luat în seamă, am aflat. O să le expunem în reporta­jul următor. sNr. 425— Vineri 18 septembrie Atenţia colectiva şi răspunderea personală paznici buni ai averii obşteşti (Urmare din pag. 6 furajeră. Ca orice improvizaţie şi aceasta funcţiona defectuos, în loc să renunţe la ea şi să procure un injector, lucru nu prea greu, preşedintele a comis o a doua gre­şeala gravă. A dat dispoziţii ca instalaţia să funcţioneze nesupra­vegheată, într-una din zile s-a aprins un adăpost. Au ars 40 de scroafe şi 200 de purcei. Paguba — 69 203 lei. Vinovatul va trebui să plătească. O zicală românească spune că „omul deştept învaţă din păţania altuia", în cursul raidului-an­­chetă la cooperativele agricole din Zăbrani-Arad şi Domneşti-Argeş am văzut că această zicală este ţinută la mare cinste. Nu peste tot, însă, se învaţă din păţania altuia... Raidul-anchetă ne-a relevat şi situaţii ca cea de la cooperativa agricolă din co­muna Plosca, judeţul Teleorman. Nu-i fie cu supărare tovarăşului preşedinte, inginerul Iulian Catri­­cică, dacă o să descriem pe scurt situaţia din unitatea sa. Hipocis­­terna adunase tot colbul şi păian­jenii din lume, semn că nu fusese de multă vreme îngrijită. Strngă­­toare or fi fost cîndva. Noi nu am găsit decît două — goale — în a­­telierul de tîmplărie. Materialele depozitate claie peste grămadă în club constituiau o cauză frecven­tă de incendii şi împiedicau inter­venţia pompierilor în caz de ne­voie. Nici Iulian Dinu, preşedin­tele cooperativei agricole din Maia, judeţul Ilfov, nu se poate felicita cu ce a dezvăluit raidul, în graj­duri se aduc paie cit pentru o lună şi este de ajuns o scîr­teie pentru ca întreg sectorul zootehnic să ia foc şi să ardă mai înainte de-a putea acţiona pompierii. Tot în a­­ceastă unitate, remiza P.C.I. a fost transformată în magazie de sîrmă şi saci, îngrijitorii nu ştiu cum se pun în­ funcţiune extinctoarele, iar căile de acces spre adăposturile de animale erau blocate. Am mai vorbit de instalaţii im­provizate. Dacă revenim la acea­stă chestiune, acordîndu-i un sub­titlu, o facem din pricină că din analiza incendiilor care au avut loc în ultimii doi-trei ani în sec­torul socialist al agriculturii, re­zultă că ele au fost cauzate, în mare parte, de instalaţiile impro­vizate. La 22 000 de lei s-a ridicat valoarea pagubei produsă de un scurt circuit în comuna Joiţa din judeţul Ilfov. Pentru­ că un fir electric a fost lăsat neizolat la Cămineasa, în acelaşi judeţ, au ars în afara adăpostului 29 de bovine şi 30 de cabaline. De re­ţinut că pentru această neizolare, pompierii militari au amendat de cîteva ori conducerea cooperati­vei. Doar la ultima vizită a pom­pierilor n-a mai fost nevoie de amendă , incendiul făcuse să dis­pară corpul delict. Apropo de elec­tricitate ! Nu lăsaţi aparatele elec­trice în priză, nesupravegheate. La Institutul de cercetări pentru cul­tura cartofului şi sfeclei de la Stu­­pini-Braşov a fost uitat în priză un reşou. Din fericire nu au căzut pradă focului decît cîteva obiecte şi instalaţii din laboratorul respec­tiv. în ceea ce priveşte neglijenţa fu­mătorilor ni se pare pilduitoare tragedia îngrijitorului Ştefan Le­pădat din brigada zootehnică a cooperativei agricole din Vînători, judeţul Mureş. Acesta avea obi­ceiul ca înainte de a merge la grajd să dea o raită pe la bufetul din comună. Sub efectul alcoolu­lui, ajuns în grajd, s-a culcat cu ţigara aprinsă pe paie. în afară de marile pagube materiale, grava ne­glijenţă s-a soldat şi cu decesul îngrijitorului, într-o altă coopera­tivă, cea din Bucăreşti, judeţul Hunedoara, au ars dăunăzi şase şire de paie datorită tot unei ţi­gări aruncate de un neglijent. In mod sepcral ţinem să atra­gem atenţia asupra faptului ca se permite accesul copiilor prin sec­toarele zootehnice ale unităţilor şi aici aceştia îşi găsesc nu o dată să se joace tocmai cu focul. Con­secinţele sunt nefaste. Spre exem­plificare , la cooperativa agricolă Valea Mare-Vaslui, copilul Ni­­colae Balaboi a aprins grajdul ju­­cîndu-se cu focul. Tot datorită focului copiilor cu focul s-a aprins şi unul din grajdurile cooperativei din Copalnic-Mînăştur, judeţul Maramureş. Se cuvine acordată o mult mai mare atenţie acestei pro­­bleme, pentru că mult prea ade­sea se ajunge la deznodăminte tra­gice. Peste 300 de incendii la sate au fost provocate anul acesta de jocul copiilor cu focul. Datorită lor, 14 copii au decedat, iar cinci au rămas infirmi. Cât priveşte bu­nurile care au ars în întreaga ţară din cauza copiilor este greu de făcut o socoteală exactă. Au fost mistuite de incendii provocate de copii păduri, lanuri, parcuri de furaje, clădiri. A început anul şcolar. Credem că la orele de dirigenţie trebuie dezbătută cu elevii şi problema regulilor de prevenire a incendiilor care produc pagube uriaşe şi fac victime omeneşti. Cazurile relatate trebuie să dea de gîndit tuturor conducerilor de unităţi agricole care încă mai privesc cu uşurinţă problema pre­venirii incendiilor, uitind că pro­prietatea obştească, integritatea ei trebuie apărată pe toate căile, îm­potriva a tot ce o poate diminua. Considerăm deosebit de util ca spe­cialiştii şi consiliile de conducere din cooperative să studieze temei­nic recentele Instrucţiuni pentru prevenirea incendiilor în unităţile agricole elaborate de Ministerul Agriculturii şi Silviculturii. De a­­semenea, trebuie recitită Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 2285 din 1969 care stabileşte normele de prevenire şi stingere a incen­diilor. Cunoaşterea acestor norme nu înseamnă, implicit, şi aplicarea lor. Este necesară efectuarea unor controale permanente, urmate, a­­tunci cînd e cazul, de sancţiuni mai drastice. Exemplul de la Că­­mîneasa, care nu-i nici pe departe singurul, unde incendiul putea fi cu uşurinţă preîntîmpinat, daca s-ar fi înlăturat cauza lui desco­perită şi în repetate rînduri sanc­ţionată , ne arată că trebuie a­­plicate amenzi mai mari pe care vinovaţii să le plătească din pro­priul buzunar. Ni se pare demnă de luat în studiu şi problema con­sultării organelor P.C.I. ori de cîte ori se dă în exploatare un nou o­­biectiv. Poate că ar trebui chiar ca un reprezentant al organelor P.C.I. să facă parte din comisia de recepție. TELEVIZIUNE Simbătă 19 septembrie PROGRAMUL X : 16:00 Deschide­rea emisiunii. Atletism. Meciul mas­culin România — Elveţia — Italia — Ungaria şi meciul feminin Româ­nia — Anglia — Ungaria (ziua a II-a). Transmisiune de la Stadionul Republicii. 17,00 Emisiune în limba germană. 18,00 Continuarea transmi­siunii de atletism de la Stadionul Republicii. 19,20 — 1001 de seri — Emisiune pentru cei mici. 19,30 Tele­jurnalul de seară. 20,00 Tele-enciclo­­pedie. 21,50 Bună seara, fete ! Bună seara, băieţi ! 22,50 Telejurnalul d® noapte. Telesport. 23,05 Petrecere la... „Bucur". Muzică populară. PROGRAMUL II : 21:00 Film artis­tic : Căsătorie pripită. 22:15 Fum serial „La fiecare km" (X). TERASA Aftees BUDA /4 alesanouia —­­VOIUL , ARBB3 / &IUR&UJ cctfxXcotec ---------------- COOPERAŢIA DE CONSUM V VĂ ASIGURĂ CONDIŢII PRIELNICE DE POPAS ŞI RECREERE

Next