Satul Socialist, septembrie 1970 (Anul 2, nr. 410-435)
1970-09-18 / nr. 425
PAGINA 2 Г I Vineri 18 septembrie _ SOARELE răsare la ora 5 şi 57 de minute. Apune la ora 1# Îî 21 de minute. De la începutul anului au trecut 261 de file. înâ la sfîrşitul anului au rămas 104 zile. STAREA VREMII: Timpul probabil pentru 18 septembrie . Impurările şi ploile locale consemnate ieri se vor deplasa spre partea de est a ţării. Astfel, în Banat, Crişanna, Moldova şi Podişul Transilvaniei se vor semnala unele înnourări mai accentuate şi vor cădea averse de ploaie, însoţite de descărcări electrice. Vîntul va prezenta unele intensificări trecătoare. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 7 şi 19 grade, iar maximele între 18 şi 36 de grade, local mai ridicate. Timpul probabil pentru 19, 20 şi 21 septembrie . Vremea va fi frumoasă, înnourări mai accentuate se vor semnala în prima parte a intervalului, cînd vor cădea averse izolate de ploaie însoţite de descărcări electrice. Vîntul va sufla slab, pînâ la potrivit. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 7 şi 17 grade, iar maximele între 17 şi 27 de grade. SATUL SOCIALIST ■STAI _■ MEDAUON1 GEORGE BERNARD SHAW Dramaturgul englez de origine irlandezâ G. B. Shaw a fost un continuator al celor mai bune tradiţii ale literaturii realist-critice engleze şi un adversar al artei facile, înlocuind aşa-zisa, „piesâ bine scrisă" cu drama de idei şi fâcînd din teatru o tribunâ a concepţiilor înaintate. De-a lungul întregii sale vieţi s-a ridicat împotriva imperialismului şi a politicii rǎzboinice a guvernelor europene, a studiat operele lui Marx şi Engels, a salutat victoria Marii Revoluţii din Octombrie şi a militat pentru apǎrarea ei. Dupâ o scurtă perioadă (1888—1889), în care a desfăşurat o intensă activitate de critic dramatic şi de artă, strâduindu-se să reînvie interesul contemporanilor săi faţă de teatrul lui Ibsen şi muzica lui Wagner, şi-a început activitatea literară care cuprinde 47 de piese. In primul ciclu, intitulat „Piese neplăcute" („Casele văduvilor" — 1892, „Profesiunea doamnei Warren" — 1894, „Craiul" — 1893), Shaw atacă bazele economice ale societăţii burgheze şi dezvăluie faptul că bogăţia claselor dominante se întemeiază pe exploatarea celor mulţi. Următorul ciclu, „Piese plăcute" („Armele şi omul" — 1894, „Candida" — 1894, „Nu se ştie niciodată" — 1899, „Omul destinului" — 1896), sfîşie vălul iluziilor romantice asupra eroilor şi faptelor de arme, înfierînd militarismul şi liberalismul burghez. Culegerea „Trei piese pentru puritan!" („Discipolul diavolului" — 1897, „Convertirea căpitanului Brassbound" — 1897, „Cezar şi Cleopatra" — 1898), ca şi celelalte piese remarcabile ale sale : „Om şi supraom" (1903), „Maiorul Barbara" (1905), „Medicul în dilemă" (1906), „Pygmalion" (1912), „Casa inimilor stărimate" (1917) etc., constituie un necruţător rechizitoriu împotriva făţărniciei puritane a protipendadei. Bernard Shaw a îmbrăţişat o gamă tematică de mare varietate, dezvăluind conflicte şi situaţii care uimesc şi conving prin realismul şi originalitatea lor. A fost un maestru al dialogului scenic, caracterizat prin replici vii, neaşteptate, de o ironie sclipitoare, prin umorul cuceritor, uneori duios, al butadei şi prin virtuozitatea subtilă, dar spontană, a paradoxului. Luciditatea discuţiilor, care aproape înlocuiesc acţiunea în piesele sale, face deseori loc, în momentele de tensiune, unui intens flux de lirism şi de poezie. Personalitate multilaterală, de o deosebită inteligenţă, pasionat polemist, de o redutabilă supleţe spirituală (devenită, de altfel, proverbială), Bernard Shaw şi-a închinat întregul său talent unei arte umaniste, bogată înconţinut social, dominînd timp de trei sferturi de veac viaţa teatrală a Angliei şi exercitînd o influenţă activă asupra întregii literaturi contemporane. Primii agricultori au cultivat bananul în Asia de miază-zi. Cea mai veche cereală cultivată a fost, pare-se, grîul : egiptenii îl semănau în jurul anului 5 000 î.e.n. Agricultorii acestor epoci nu cunoşteau încă plugul şi lucrau ogorul cu străvechiul băţ de săpat. Cel mai vechi plug găsit aparţine mileniului al treilea î.e.n. De necrezut, dar plugurile erau mînuite numai de... femei, pentru că femeile au fost primii agricultori. ■ Asolamente şi îngrăşăminte ■ au existat din cele mai vechi timpuri. Aztecii au creat grădini de zarzavat pe insulele plutitoare construite din nămol şi trestie. Horticultorii cei mai ■ pricepuţi despre care a aflat I omenirea sunt cei care au creat I şi îngrijit grădinile suspendate ■ ale reginei Semiramida, consi- derate una din cele şapte mi- щ nuni ale lumii antice.I PE TOATE, DRAGOSTEA VĂZUTĂ DE : • Anatole France : „Dragostea este cea care face lucrurile frumoase !" • Sacha Guitry : „Tn dragoste este mai bine să iubeşti decît să fii iubit. E mai sigur !". • Horaţiu : „Există două rele în dragoste : războiul şi pacea". • Shakespeare : „Dragostea pe care o poţi măsura este întotdeauna foarte săracă". • Tolstoi : „Nu există altă dragoste decit cea care constă in a-ţi da întreaga viaţă pentru fiinţa iubită". • A. de Musset : „Îndoiţi-vă dacă vreţi de ceea ce iubiţi, de o femeie sau de un cîine, dar nu de dragoste". • Tristan Bernard : „Dragostea e ca ciupercile. Nu ştii dacă e bună sau rea, decît după ce e prea tîrziu". MICA ENCICLOPEDIE . ÎNCEPUTURILE agriculturii Tradiţionala întrecere patriotică pentru înfrumuseţarea şi buna gospodărire a municipiilor, oraşelor şi comunelor, desfăşurată în condiţiile în care întregul nostru popor depune eforturi susţinute pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor prevăzute pentru ultimul an al planului cincinal, s-a manifestat şi în acest an printr-o mobilizare a cetăţenilor în vederea realizării angajamentelor luate. Conduse şi îndrumate de organele locale de partid, comitetele executive ale consiliilor populare, în colaborare cu organizaţiile sindicale, de tineret, pionieri, comitetele şi comisiile de femei şi organizaţiile locale pentru educaţie fizică şi sport — constituite în comisii de întreceri judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale — au iniţiat şi organizat în cursul acestui an, importante acţiuni a căror înfăptuire a contribuit nemijlocit la ridicarea aspectului edilitar şi gospodăresc al localităţilor ,la îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale populaţiei. Rezultatele obţinute pînă în prezent în întrecerea patriotică organizată între municipii, oraşe şi comune, pentru înfrumuseţarea şi buna lor gospodărire, atestă cu pregnanţă larga participare a maselor la această importantă acţiune. Trebuie scos în evidenţă faptul că în toate localităţile s-a pus un accent deosebit pe realizarea unor obiective de interes obştesc, cum sunt : construcţii şi reparaţii de străzi, trotuare şi drumuri, amenajări şi extinderi de spaţii verzi, plantarea de arbori, pomi şi flori, amenajarea şi întreţinerea de terenuri de sport, ştranduri, solarii, terenuri de joacă pentru copii, amenajarea căilor de penetraţie în localităţi etc. Este, de asemenea, de menţionat atenţia care s-a acordat pentru înfrumuseţarea traseelor turistice, pentru executarea unor lucrări de alimentare cu apă şi canalizare şi pentru amenajarea şi întreţinerea unor locuri de recreere şi odihnă pentru populaţie. Pentru ca această acţiune să se desfăşoare în bune condiţii, au fost luate măsuri pentru asigurarea bazei materiale necesare şi a asistenţei tehnice, alegerea mai judicioasă a obiectivelor, stabilirea acţiunilor prioritare, dimensionarea volumului de muncă şi a cotelor de participare, urmărirea executării în termen a lucrărilor etc. Pentru înlăturarea cât mai grabnică a urmărilor calamităţilor naturale din primăvara acestui an, unele judeţe ca Arad, Bihor, Cluj, Galaţi, Hunedoara, Mureş şi Satu Mare s-au angajat să efectueze prin muncă patriotică lucrări suplimentare, în valoare de peste 48 milioane lei, în special construcţii de străzi, drumuri, trotuare şi poduri, îndiguiri, plantări de arbori, amenajări şi extinderi de spaţii verzi etc. Au fost organizate în acest sens brigăzi şi şantiere ale tineretului, colective de cetăţeni pe circumscripţii, străzi şi blocuri etc., care prin efortul depus au refăcut marea majoritate a obiectivelor distruse sau avariate de inundaţii. Ca rezultat al activităţii cetăţeneşti, s-au realizat prin muncă patriotică lucrări în valoare de 3,450 miliarde lei, cu 298,4 milioane lei mai mult, (respectiv 9,5 la sută) faţă de angajamentul anual. Demn de menţionat este şi faptul că peste 200 milioane lei din această sumă reprezintă economii la buget, obţinute prin recuperarea unor lucrări din planul de investiţii. Realizări mai deosebite s-au înregistrat în judeţele Ialomiţa, Argeş, Hunedoara, Maramureş, Neamţ, Sibiu, Vâlcea şi Galaţi, unde valoarea lucrărilor executate reprezintă 121.211,5 la sută faţă de angajament. Bune rezultate s-au obţinut în diferite activităţi de înfrumuseţare, angajamentele luate fiind îndeplinite şi depăşite. Faţă de 56 593 metri pătraţi — reparaţii şi întreţineri de străzi şi trotuare — s-au realizat 68 611. La capitolul amenajări şi extinderi de spaţii şi zone verzi, se înregistrează de asemenea o depăşire simţitoare. (6 735 ha angajament — 7 539 realizat). Faţă de numărul de 59 379 de fîntîni care urmau să fie construite sau reparate se înregistrează în grupa realizărilor 67 989. Patrimoniul edilitar al localităţilor a fost deci îmbogăţit cu peste 5 800 mii m.p. de străzi, 6 100 mii m.p. trotuare etc. S-au plantat 10 225 mii de arbori, pomi şi arbuşti ; s-au realizat 1941,7 km de îndiguiri, 70,7 km de poduri şi multe alte obiective. Aceste cîteva cifre nu redau decît succint imaginea uriaşului volum de muncă prestat de cetăţeni, care dau noi dimensiuni aspectului edilitar-gospodăresc al localităţilor. Anul 1970 a însemnat pentru unele localităţi rurale începutul unor lucrări specifice urbanizării cum sunt construcţii de reţele de alimentare cu apă potabilă (com. Lieşti — judeţul Galaţi, satele Sohodol, Bran, Poarta şi Predeluţ — judeţul Braşov, unele localităţi din judeţul Vâlcea etc.), turnarea de acoperiri asfaltice pe unele străzi din sate şi comune etc. Este demnde remarcat şi preocuparea organelor locale din judeţul Teleorman, care au luat iniţiativa de a amenaja deosebit de frumos arterele principale de circulaţie, încă de la intrarea pe teritoriul judeţului, atît dinspre Bucureşti, cit şi dinspre Craiova. Tot în acest judeţ, datorită preocupării comisiilor de întreceri, în multe comune, ca de exemplu Botoroaga, Drăgăneşti-Vlaşca, Olteni etc. s-au obţinut rezultate deosebite. Prin munca entuziastă a cetăţenilor oraşelor şi satelor, prin folosirea unor metode eficiente de valorificare a resurselor umane şi materiale, s-au obţinut rezultate care ne dau convingerea că fiecare an, fiecare etapă va înscrie noi realizări în acţiunea de înfrumuseţare şi bună gospodărire a localităţilor. Ing. ILIE CECK șef de serviciu în C.S.E.A.L ÎNTRECEREA PENTRU FRUMOS la capătul unei etape PATRIMONIUL EDILITAR AL LOCALITĂȚILOR s-a îmbogățit cu зоо milioane lei FIUL LOR ADUNATE DE PRIN SATE NERECUNOSCA Drept recunoştinţă pentru că l-au ocrotit toată viaţa, Ioan Vîzdoagă din comuna Mironeasa, judeţul Iaşi, a hotărât să-şi scoată părinţii din propria lor casă, să-i lase pe drumuri. în ultima vreme, fiul nerecunoscător a devenit agresiv, se străduieşte, în fel şi chip, să le facă bătrîneţile de nesuportat. Le sparge geamurile, îi ameninţă în faţa oamenilor şi multe altele. Oare nu se găseşte nimeni, în toată comuna, să-l pună la punct ? Viorel Netea de la I.M.A. Rupea, secţia Homorod (Braşov), s-a urcat noaptea la volanul tractorului şi a plecat spre satul Mercheaşa. Pentru a scurta traseul s-a abătut din drum. Ajungînd în marginea unei prăpăstii s-a răsturnat cu tractor cu tot, decedînd pe loc. MULŢUMIRILE SĂTENILOR DIN BRANIŞTEA Apele au lovit din plin comuna Braniştea (Galaţi), în această primăvară. Locuri unde se întindeau grădini şi unduia griul au fost transformate în imense întinderi de glod. Oamenii au muncit mult pentru a reda satului vechea lui faţă. In această acţiune au fost ajutaţi de salariaţii de la S.U.C.T. şi de la şantierul 61 de la I.C.M.S.G. care au participat alături de săteni la reconstrucţia drumului de legătură dintre şoseaua naţională şi comună, la două străzi în perimetrul noilor locuinţe, la amenajarea pieţei comunei şi a fîntînii publice. Fapt pentru care, pe această cale, transmitem mulţumirile sătenilor din Braniştea. • ATENŢIE LA SUBSTANŢELE TOXICE S-a mai scris despre gravul pericol pe care îl prezintă manipularea substanţelor toxice, încă un exemplu vine să completeze lista celor care au căzut victime neglijenţei. Ilie Bucur din Şeica Mare (Sibiu), a procurat soluţie de parapinon (substanţă toxică foarte puternică folosită în pomicultură). Dezinfectarea, care a făcut-o în casă, a avut urmări grave. Toţi trei copiii s-au intoxicat, dintre ei, Ilie, în vîrstă de 8 ani, a decedat. Ceilalţi au putut fi salvaţi datorită intervenţiilor medicilor de la spitalul din Mediaş. • CUVINT DAT, DAR NERESPECTAT în comuna Teliu, judeţul Braşov, a început de aproape un an construcţia unui nou dispensar. Termen de punere în funcţiune, primul trimestru al anului curent. Contractul însă nu s-a respectat. Luna martie a trecut şi s-a fixat un nou termen. August 1970. Dar nici această dată nu s-a respectat. Noua construcţie se află tot „la roşu". Oare I.R.C. Braşov, care execută lucrarea, aşteaptă primul trimestru al anului viitor pentru terminarea construcţiei ? Ar fi cazul să se pună capăt acestor amînări ? Cuvintul dat trebuie respectat. A CĂZUT ÎN TIE PRĂPAS OPINIA PUBLICA (Urmare din pag. 1) Bine. Şi fiindcă nu-l pot căra, ditamai guzganul, afară, îl învelesc într-un giulgiu de ceară, lată o reacţie extremă a opiniei publice. Dar în societatea omenească, reacţiile roiului se transferă în metafore şi simboluri. Veninul este verbal, ceara de acoperămînt este oprobriul public faţă de necuviinţă sau ticăloşie. Ce e prost, este că uneori colectivitatea, prea blajină, înţelegînd altfel decît se cuvine toleranţa, zice (căci, totuşi, nu-i scapă nimic) : „Dă-l dracului de măgar (sau : porc, sau , în fine, animale de comparaţie se găsesc berechet !" Cu toate acestea, deşi chiar atare invectivă este un act de manifestare a opiniei publice, ea, opinia, trebuie să se manifeste nu numai prin avertismente. Sunt destui făptaşi cu obrazul gros, în care acul de albină ricoşează, în ultimă instanţă, atitudinea necruţătoare a opiniei publice este menită să curme răul şi, implicit, să apere societatea de, mă rog, guzgani. Dacă tabla acoperişului începe undeva să ruginească, nu dai cu vopsea peste pată , sau treci bine pata pînă la lustru, sau înlocuieşti foaia de tablă. Se vorbeşte adesea de „gura lumii", dar gura lumii, nu e totuna cu opinia publică, fiindcă numai opinia publică este medicamentul necesar sănătăţii morale a societăţii. Cele 1000 de fete ale vinului (Urmare din pag. 1) cioasă. Filoxera e de domeniul trecutului... ...Mai sorbim cîte un pahar din fermecătoarea licoare a lui Bachus. Alte imagini se suprapun, aducîndu-mi în față o priveliște încîntătoare. E timpul culesului. E veselie în Î podgorii. Un ansamblu de obiceiuri olclorice punctează festiv evenimentul. Un bâtrîn podgorean, moş Simion Nicolală de prin părţile Cotnarului, ne prezintă o relicvă , o botniță pe care cu mulți ani în urmă o purtau cei ce culegeau strugurii din podgoria surorilor Terente. Culegătorii n-aveau voie să guste nici o bobită din strugurii de Cotnar. La prînz, ei mîncau cîte un dărab de mămăligă rece cu... struguri hibrizi. Privim cramele împodobite sărbătoreşte Pe ici şi colo, medalii de aur, de argint şi bronz. Sute de medalii cucerite de vinurile româneşti la tîrgurile, concursurile şi expoziţiile internaţionale din ultimii ani. Ele atestă dărnicia pămîntului şi a soarelui, hărnicia şi priceperea podgorenilor români. Pentru a continua tradiţionala fală a vinurilor româneşti, fală pornită de la Decebal şi punctată de chipul lui Ştefan cel Mare, podgorenii anului ’70 nu cunosc osteneala. De pe dealuri strugurii coboară spre crame. De sub teascuri mustul gîlgîie In uriașele budane... ...Mai poftim cîte-un pahar. Răsucim caneaua, dar bătrînul vin se încăpățînează în „cămașa" lui și nu curge în bărdaca noastră. Ne surprinde. El însă ne dă înţelept sfat. Zice : „Nu mă lua, Nu mă bea, Nu-s măsură de alcea ! Să mă guşti, Să-nveţi să bei, Cîte-un deget, două, trei !" — Cum aşa ? întrebăm noi. — Da, aşa e. Vinul are o mie de fete. Trebuie să-l cunoşti, că altfel nu e bine. Ca să vă convingeţi, poftiţi în sala înaltelor fete de înţelepţi în ale vinului şi ascultaţi glasul lor... Am ieşit din pivniţă şi am intrat într-o uriaşă sală, căptuşită de jurîmprejur cu cârţi din cele mai vechi şi din cele mai noi. Aici am făcut cunoştinţă şi am auzit sfatul unor distinse personalităţi : Homer, Pliniu cel Bătrîn, Platon, Sadoveanu, Păstorel, Cocea etc. Am stat de vorbă şi cu numeroşi adoratori ai lui Bachus din zilele noastre. Şi multe lucruri, demne de luat în seamă, am aflat. O să le expunem în reportajul următor. sNr. 425— Vineri 18 septembrie Atenţia colectiva şi răspunderea personală paznici buni ai averii obşteşti (Urmare din pag. 6 furajeră. Ca orice improvizaţie şi aceasta funcţiona defectuos, în loc să renunţe la ea şi să procure un injector, lucru nu prea greu, preşedintele a comis o a doua greşeala gravă. A dat dispoziţii ca instalaţia să funcţioneze nesupravegheată, într-una din zile s-a aprins un adăpost. Au ars 40 de scroafe şi 200 de purcei. Paguba — 69 203 lei. Vinovatul va trebui să plătească. O zicală românească spune că „omul deştept învaţă din păţania altuia", în cursul raidului-anchetă la cooperativele agricole din Zăbrani-Arad şi Domneşti-Argeş am văzut că această zicală este ţinută la mare cinste. Nu peste tot, însă, se învaţă din păţania altuia... Raidul-anchetă ne-a relevat şi situaţii ca cea de la cooperativa agricolă din comuna Plosca, judeţul Teleorman. Nu-i fie cu supărare tovarăşului preşedinte, inginerul Iulian Catricică, dacă o să descriem pe scurt situaţia din unitatea sa. Hipocisterna adunase tot colbul şi păianjenii din lume, semn că nu fusese de multă vreme îngrijită. Strngătoare or fi fost cîndva. Noi nu am găsit decît două — goale — în atelierul de tîmplărie. Materialele depozitate claie peste grămadă în club constituiau o cauză frecventă de incendii şi împiedicau intervenţia pompierilor în caz de nevoie. Nici Iulian Dinu, preşedintele cooperativei agricole din Maia, judeţul Ilfov, nu se poate felicita cu ce a dezvăluit raidul, în grajduri se aduc paie cit pentru o lună şi este de ajuns o scîrteie pentru ca întreg sectorul zootehnic să ia foc şi să ardă mai înainte de-a putea acţiona pompierii. Tot în această unitate, remiza P.C.I. a fost transformată în magazie de sîrmă şi saci, îngrijitorii nu ştiu cum se pun în funcţiune extinctoarele, iar căile de acces spre adăposturile de animale erau blocate. Am mai vorbit de instalaţii improvizate. Dacă revenim la această chestiune, acordîndu-i un subtitlu, o facem din pricină că din analiza incendiilor care au avut loc în ultimii doi-trei ani în sectorul socialist al agriculturii, rezultă că ele au fost cauzate, în mare parte, de instalaţiile improvizate. La 22 000 de lei s-a ridicat valoarea pagubei produsă de un scurt circuit în comuna Joiţa din judeţul Ilfov. Pentru că un fir electric a fost lăsat neizolat la Cămineasa, în acelaşi judeţ, au ars în afara adăpostului 29 de bovine şi 30 de cabaline. De reţinut că pentru această neizolare, pompierii militari au amendat de cîteva ori conducerea cooperativei. Doar la ultima vizită a pompierilor n-a mai fost nevoie de amendă , incendiul făcuse să dispară corpul delict. Apropo de electricitate ! Nu lăsaţi aparatele electrice în priză, nesupravegheate. La Institutul de cercetări pentru cultura cartofului şi sfeclei de la Stupini-Braşov a fost uitat în priză un reşou. Din fericire nu au căzut pradă focului decît cîteva obiecte şi instalaţii din laboratorul respectiv. în ceea ce priveşte neglijenţa fumătorilor ni se pare pilduitoare tragedia îngrijitorului Ştefan Lepădat din brigada zootehnică a cooperativei agricole din Vînători, judeţul Mureş. Acesta avea obiceiul ca înainte de a merge la grajd să dea o raită pe la bufetul din comună. Sub efectul alcoolului, ajuns în grajd, s-a culcat cu ţigara aprinsă pe paie. în afară de marile pagube materiale, grava neglijenţă s-a soldat şi cu decesul îngrijitorului, într-o altă cooperativă, cea din Bucăreşti, judeţul Hunedoara, au ars dăunăzi şase şire de paie datorită tot unei ţigări aruncate de un neglijent. In mod sepcral ţinem să atragem atenţia asupra faptului ca se permite accesul copiilor prin sectoarele zootehnice ale unităţilor şi aici aceştia îşi găsesc nu o dată să se joace tocmai cu focul. Consecinţele sunt nefaste. Spre exemplificare , la cooperativa agricolă Valea Mare-Vaslui, copilul Nicolae Balaboi a aprins grajdul jucîndu-se cu focul. Tot datorită focului copiilor cu focul s-a aprins şi unul din grajdurile cooperativei din Copalnic-Mînăştur, judeţul Maramureş. Se cuvine acordată o mult mai mare atenţie acestei probleme, pentru că mult prea adesea se ajunge la deznodăminte tragice. Peste 300 de incendii la sate au fost provocate anul acesta de jocul copiilor cu focul. Datorită lor, 14 copii au decedat, iar cinci au rămas infirmi. Cât priveşte bunurile care au ars în întreaga ţară din cauza copiilor este greu de făcut o socoteală exactă. Au fost mistuite de incendii provocate de copii păduri, lanuri, parcuri de furaje, clădiri. A început anul şcolar. Credem că la orele de dirigenţie trebuie dezbătută cu elevii şi problema regulilor de prevenire a incendiilor care produc pagube uriaşe şi fac victime omeneşti. Cazurile relatate trebuie să dea de gîndit tuturor conducerilor de unităţi agricole care încă mai privesc cu uşurinţă problema prevenirii incendiilor, uitind că proprietatea obştească, integritatea ei trebuie apărată pe toate căile, împotriva a tot ce o poate diminua. Considerăm deosebit de util ca specialiştii şi consiliile de conducere din cooperative să studieze temeinic recentele Instrucţiuni pentru prevenirea incendiilor în unităţile agricole elaborate de Ministerul Agriculturii şi Silviculturii. De asemenea, trebuie recitită Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 2285 din 1969 care stabileşte normele de prevenire şi stingere a incendiilor. Cunoaşterea acestor norme nu înseamnă, implicit, şi aplicarea lor. Este necesară efectuarea unor controale permanente, urmate, atunci cînd e cazul, de sancţiuni mai drastice. Exemplul de la Cămîneasa, care nu-i nici pe departe singurul, unde incendiul putea fi cu uşurinţă preîntîmpinat, daca s-ar fi înlăturat cauza lui descoperită şi în repetate rînduri sancţionată , ne arată că trebuie aplicate amenzi mai mari pe care vinovaţii să le plătească din propriul buzunar. Ni se pare demnă de luat în studiu şi problema consultării organelor P.C.I. ori de cîte ori se dă în exploatare un nou obiectiv. Poate că ar trebui chiar ca un reprezentant al organelor P.C.I. să facă parte din comisia de recepție. TELEVIZIUNE Simbătă 19 septembrie PROGRAMUL X : 16:00 Deschiderea emisiunii. Atletism. Meciul masculin România — Elveţia — Italia — Ungaria şi meciul feminin România — Anglia — Ungaria (ziua a II-a). Transmisiune de la Stadionul Republicii. 17,00 Emisiune în limba germană. 18,00 Continuarea transmisiunii de atletism de la Stadionul Republicii. 19,20 — 1001 de seri — Emisiune pentru cei mici. 19,30 Telejurnalul de seară. 20,00 Tele-enciclopedie. 21,50 Bună seara, fete ! Bună seara, băieţi ! 22,50 Telejurnalul d® noapte. Telesport. 23,05 Petrecere la... „Bucur". Muzică populară. PROGRAMUL II : 21:00 Film artistic : Căsătorie pripită. 22:15 Fum serial „La fiecare km" (X). TERASA Aftees BUDA /4 alesanouia —VOIUL , ARBB3 / &IUR&UJ cctfxXcotec ---------------- COOPERAŢIA DE CONSUM V VĂ ASIGURĂ CONDIŢII PRIELNICE DE POPAS ŞI RECREERE