Satul Socialist, septembrie 1970 (Anul 2, nr. 410-435)
1970-09-26 / nr. 432
Nr. 432 - Sîmbătă 26 septembrie SATUL SOCIALIST. STRINGEREA RODULUI TOAMNEI EFECTUAREA ARĂTURILOR pe terenurile destinate griului (Urmare din pag. 1) data de 23 septembrie. In acelaşi timp, la Berivoi, Vaida Recea, Viştea de Sus, Zărneşti şi alte unităţi mari — cu toate că acţiunea s-a declanşat — apar zilnic numeroase deficienţe la strîngerea cartofilor. La Vaida Recea, spre exemplu, unde s-au recoltat circa 150 de hectare din cele 625 cultivate, se iese tîrziu la lucru, iar numeroşi cooperatori se plimbă zile întregi la Făgăraş, pierzind timp preţios. La fel se procedează şi la Voila şi Berivoi, unde recoltatul cartofilor s-a executat doar un procent de 10—15 la sută din suprafaţa cultivată, precum şi în multe alte unităţi din Ţara Făgăraşului şi zona Rupea. Lipsurile nu se opresc doar la cele amintite. Datorită superficialităţii cu care s-au reparat tractoarele, o bună parte a acestora se defectează îndată ce ies in climp. În ziua raidului nostru, în jurul orelor 10,30, la cooperativa agricolă din Zărneşti 2 tractoare se întorceau din cîmp datorită unor mici deficienţe, zeci de cooperatori nemaiavînd ce să lucreze. Din cauza lipsurilor amintite, pe ansamblul cooperativelor agricole de producţie din judeţ s-au recoltat doar aproximativ 3 500 hectare de cartofi din cele 10 426 cultivate. Iată de ce este imperios necesar să se acorde — din partea consiliilor de conducere şi a organelor agricole judeţene — toată atenţia accelerării ritmului de recoltare, strîngerii cu grijă a fiecărui tubercul. Seminţele sint in saci, dar pregătirea patului germinativ se face... cu incetinitorul Factorii răspunzători din agricultura judeţului COVASNA ştiau că, numai in unităţile agricole cooperatiste, sint de semănat in acest an 18 000 hectare cu grîu. Cu toate acestea, pînă acum arăturile s-au executat abia pe 5 000 hectare, din care au fost pregătite numai 1 500. Care sint cauzele acestei îngrijorătoare intîrzieri ?. In multe cooperative agricole, după ce s-au terminat de recoltat păioasele, eliberarea terenurilor a fost neglijată. Aşa stau lucrurile în cooperativele agricole din Chilieni, Sfintu Gheorghe, Zăbala şi altele unde, chiar şi acum există încă mari suprafeţe ocupate cu paie care încurcă munca mecanizatorilor. In toate aceste unităţi se motivează că paiele n-au fost transportate la timp fiindcă n-ar fi existat suficiente braţe de muncă şi nici atelaje cu care să efectueze aceste lucrări. Insă, la o analiză cit decit obiectivă a situaţiei reale, „motivele" invocate nu pot fi luate în considerare. Dovada ? Chiar în cele două zile ale raidului nostru, unii din oameni nu s-au prezentatla lucru ; numifei tip. Cheflirii au lipsit peste 30 bărbaţi. In multe alte unităţi — datorită unei slabe preocupări a consiliilor de conducere faţă de mobilizarea cooperatorilor la muncă — aceştia irosesc timpul. La cooperativa agricolă din Zăbala, de exemplu, trebuiau administrate pe lingă cele 10 vagoane cu superfosunt şi importante cantităţi de îngrăşăminte organice. Cu toate acestea, gunoiul de grajd stă şi astăzi în platforme, iar îngrăşămintele chimice se împrăştie cu încetinitorul, sub privita indiferentă a consiliului de conducere. Acolo unde se munceşte cu răspundere s-au efectuat la vreme lucrările pregătitoare. Aşa stau lucrurile în cooperativele agricole din Ghidfalău, Ilieni, Reci, Bodoc, unde suprafeţele pregătite pentru însămînţări sînt de ordinul sutelor de hectare, şi unde zilele acestea se va trece la punerea seminţei în pămînt. Concluziile desprinse din situaţia descrisă trebuie să conducă organelegricole judeţene, consiliile de conducere şi specialiştii unităţilor rămase în urmă la adoptarea unor măsuri operative care să ducă la buna pregătire a patului germinativ pe toate suprafeţele destinate griului. ACUM, IN PREAJMA SEMĂNATULUI O comparaţie din care rezultă necesitatea intervenţiei energice a Direcţiei agricole judeţene In ciuda condiţiilor neprielnice din acest an, în unele unităţi cooperatiste din judeţul IAŞI s-au obţinut recolte bune de grîu, cu mult peste media pe judeţ. Printre ele se numără şi cooperativa agricolă de producţie Ruginoasa, unde producţia medie a depăşit 2 100 kg la hectar — pe o suprafaţă de 670 de hectare , depăşindu-se substanţial media planificată, în alte unităţi însă, situate în aceeaşi zonă, s-au obţinut recolte mult mai scăzute. Care este cauza acestui decalaj ? Pentru a afla răspuns la această întrebare am stat de vorbă cu unii factori de răspundere ai cooperativelor agricole din Ruginoasa, respectiv cu inginerul Viorel Burleac, preşedintele unităţii, şi cu Mihai Ionescu, inginer şef la cooperativa agricolă din Hărmăneşti. în timpul discuţiei noastre, reprezentantul cooperativei din Ruginoasa ne-a relatat : ,,Aş vrea să subliniez că, in tehnologia aplicată, noi nu am folosit vreo reţetă nouă, necunoscută colegilor noştri din alte unităţi. In primul rînd, am pornit de la faptul bine cunoscut că griul cere cele mai bune condiţii de sol şi hrană. Apoi că trebuie ferit de dăunători". Cum am procedat practic ? Din întreaga suprafaţă de 670 hectare, 390 au fost amplasate după leguminoase, 250 după griu anul I, iar 30 de hectare după sfeclă recoltată timpuriu. La aceste măsuri s-a adăugat o fertilizare raţională. Este ştiut că, după leguminoase, pămintul rămîne mai bogat în azot. Ca urmare, pe cele 390 hectare s-au administrat cite 300 kg superfosfaţi, iar pe restul suprafeţelor a fost împrăştiat atît azotat de amoniu cit şi îngrăşăminte complexe în mod diferenţiat, după caz, pînă la 400 kg la hectar. De asemenea, pe solurile acide s-au administrat şi cite 5 tone de carbonat de calciu la hectar. Un alt lucru demn de subliniat : la Ruginoasa atît fertilizarea, cit si celelalte lucrări s-au executat numai sub supravegherea şi îndrumarea strictă a inginerului. In plus, pe lingă respectarea agrotehnicii diferenţiate, în funcţie de condiţiile existente pe fiecare sală, o atenţie deosebită s-a acordat lucrărilor de recoltare şi treieriş la timp, astfel incit să se evite la maximum pierderile prin scuturare. La Hărmăneşti, insăminţările nu s-au executat in epoca optimă, iar sămînţa a fost slabă, la, limita inferioară admisă. O altă greşeală fundamentală a fost aceea că arăturile nu a fost întreţinute cum trebuie, iar in perioada insăminţării griului nu s-a lucrat grupat cu maşinile, pentru ca lucrarea să fie supravegheată de către specialist. S-au administrat, fără discernămint, numai îngrăşăminte azotoase pe toate suprafeţele ; ■ de asemenea, pe unele terenuri cu o aciditate ridicată, nu s-a urmărit de către specialişti să se facă corectarea acidităţii solului prin folosirea, unor amendamente. Cit despre amplasarea adecvată a griului, nici pomeneală ! Au fost tarlale la brigada I în care s-a semănat griul şi în al patrulea an după el însuşi. Rezultatul ? Cultura de pe aceste tarlale a fost înăbuşită de buruieni şi nu a dat mai nimic. Oare au învăţat specialiştii, membrii consiliului de conducere, cooperatorii din Hărmăneşti cele cuvenite din experienţa bună a vecinilor de la Ruginoasa şi din experienţa mai puţin lăudabilă pe care au avut-o ei înşişi anul trecut ? Se pare că nu. Şi anul acesta, la Hărmăneşti s-au manifestat numeroase deficienţe , aproape identice celor din anul trecut. Iată de ce, măcar acum, în această unitate trebuie să se ia toate măsurile pentru buna pregătire a terenului, folosirea unei seminţe corespunzătoare, buna desfăşurare a semănatului. Şi pentru că „gospodarii" acestei unităţi dovedesc aceeaşi nepăsare faţă de soarta recoltei, trebuie treziţi la realitate de Direcţia agricolă judeţeană, care este chemată să nu îngăduie încălcarea tehnologiei griului, intervenind energic, prin îndrumare adecvată şi control riguros ! Din cauza reparaţiilor de slabă calitate, unele tractoare se defectează des, intirziind lucrările agricole de sezon Pentru a grăbi strînsul recoltei, cooperatorii din Băiseşti, judeţul Suceava, folosesc din plin, la recoltatul cartofilor, maşinile din dotarea secţiei de mecanizare . Vezi ? Cind alţii nu-şi fac meseria, tot noi trebuie să ne întoarcem la vechea noastră meserie... Desen de : CALOMFIR A Topitoria de in din Ulmeni, judeţul Maramureş. Vedere generală Foto : IOAN DEAK NOTA Si cit se bucuraseră! Este ştiut că orice maşină, după realizarea unui anumit număr de ore de funcţionare, are nevoie de o revizuire sau o reparaţie (curentă ori capitală). Aşa s-a întîmplat şi cu un autocamion al cooperativei agricole din Putineiu-Ilfov. La 16 iulie, sosindu-i sorocul, a fost introdus in reparaţie capitală la Uzina din Cîmpina. Tare s-au mai bucurat ţăranii cooperatori cind Uzina de reparaţii din Cîmpina le-a pus pe picioare autocamionul în numai 15 zile. Nici costul reparaţiei nu era exagerat — 22 000 lei. „Deh, o reparaţie capitală costă — îşi spuneau cu toţii. Bine că avem maşină bună, mai ales acum, în virf de sezon, cind avem attta nevoie de mijloace de transport". Bucuria celor din Putineiu n-a ţinut, însă, prea mult, în total doar 35 de zile. Atît a funcţionat camionul, după care a trebuit să fie pus din nou pe butuci. Cu alte cuvinte, fiecare zi de exploatare a costat cooperativa, în afară de combustibil şi uzajul pieselor, cite 628,5 lei, cota parte de la reparaţia capitală efectuată. Cum era şi firesc, a urmat un schimb de telegrame între cooperativă şi uzină. „Trimiteţi delegat pentru constatarea defecţiunilor şi acceptarea reparaţiilor, maşina fiind încă în garanţie“— cerea cooperativa. „Ce defecţiuni are maşina ? Cit priveşte termenul de garanţie să ştiţi că , în acesta nu intră transmisia şi diferenţialul“ — răspundea uzina. Negăsind înţelegerea cuvenită din partea conducătorilor uzinei, cooperativa se adresează ziarului nostru, solicitîndu-ne să cercetăm acest caz. „Cu un lucru nu prea sîntem lămuriţi — ne transmite, telefonic, contabilul Ion Drăghici , după reparaţia capitală întregul camion, sau numai o parte din el este în garanţie ?" Normal, tot camionul se află în garanţie. Dacă lucrurile ar sta altcumva, tovarăşii de la I.R.A. Cîmpina care ar cumpăra peşte proaspăt ar trebui să se declare de acord cu vînzătorul de la Alimentara care i-ar asigura : doar coada e proaspătă. I. LEŞEANU ••ii DIN EXPERIENŢA UNITĂŢILOR FRUNTAŞE SE APROPIE SEZONUL RECE CUM ADĂPOSTIM ANIMALELE? CE FURAJE LE ASIGURĂM ? Bilanţul realizărilor obţinute pînă acum in ramura zootehnică a agriculturii cooperatiste a judeţului Covasna este bun. Eforturile îngrijitorilor de animale, a cadrelor tehnice şi de conducere se concretizează în sporirea efectivelor şi, mai ales, în livrarea, peste prevederi, a unor însemnate cantităţi de produse animaliere. Pe primul semestru, bunăoară, cooperativele agricole din judeţ au livrat la fondul de stat, peste sarcinile contractuale, 117 tone de carne de bovine, 63 tone de carne de porc şi 0 tone de carne de oaie. Tot pe primul semestru, la lapte de vacă planul iniţial a fost depăşit cu 1 940 hl. Asemenea, depăşiri s-au înregistrat şi in ultimele luni, iar pregătirile care se fac în prezent pentru iernatul animalelor ne dau certitudinea că şi în perioada de toamnă— iarnă vom obţine producţii mari de lapte şi carne. In acest sens uniunea judeţeană a îndrumat şi sprijinit conducerile cooperativelor agricole să asigure animalelor, pe timpul stabulaţiei, cele mai bune condiţii de adăpostire, îngrijire şi furajare, încă de pe acum au fost reparate şi dezinfectate toate adăposturile pentru animale. Grajdurile în care exista pericolul pătrunderii curenţilor de aer rece, au fost împrejmuite cu baloţi de paie, asigurindu-se astfel pereţi protectori, orientaţi pe direcţia vînturilor dominante. Au fost, de asemenea, înlocuite geamurile sparte şi reparate uşile grajdurilor care nu se închideau bine. Intrucît îngrijitorii au un rol hotăritor in obţinerea unor producţii sporite şi de calitate, s-a avut în vedere şcolarizarea lor prin cursuri de scurtă durată, la care au predat numai ingineri şi medici veterinari. Tot îngrijitorilor le-au fost puse la dispoziţie broşuri de specialitate, din care să desprindă cele mai avansate metode de creştere şi îngrijire a animalelor. Şi pentru asigurarea balanţei furajere au fost luate măsuri corespunzătoare. în acest sens, uniunea judeţeană a acţionat energic mai ales în direcţia mobilizării forţelor existente în unităţi la recoltarea şi conservarea corespunzătoare a rinului, la însilozarea tuturor resurselor de nutreţ verde. Pe lingă cooperatorii din brigăzi şi ferme, la cositul şi strînsul finului au fost mobilizaţi şi membrii consiliilor de conducere, contabilii, magazinerii şi celelalte cadre cu munci administrative. Aşa s-a procedat, de exemplu, la cooperativa agricolă din Lunga, unde preşedintele Ştefan Antal, împreună cu alţi membri ai consiliului de conducere puteau fi văzuţi de dimineaţă şi pînă seara tîrziu la cosit, precum şi la cooperativele agricole din Cernat, Chichiş, Sînzieni, Ilieni, Hăghig, Moacşa, Mărtineni, Catalina ş.a. Ca urmare, aceste unităţi au reuşit să depoziteze cantităţi suficiente de fînuri. Cooperativa agricolă din Aita Mare a acumulat, în decursul anilor, o bogată experienţă în domeniul asigurării bazei furajere. In acest an, bunăoară, cooperatorii de aici au reuşit să adune aproape 500 de tone de fînuri de trifoliena deosebit de valoroase. Pentru a facecunoscute şi altor unităţi metodele folosite de ei am organizat la această unitate, împreună cu direcţia agricolă judeţeană, un schimb de experienţă la care au participat 170 de cadre de conducere din celelalte cooperative agricole din judeţ. Acest schimb de experienţă a dus la generalizarea unor metode bune privind conservarea finului şi, totodată, a demonstrat tuturor rezervele mari de furaje existente în fiecare cooperativă agricolă, posibilităţile ce există pentru a se asigura animalelor în lunile de iarnă întregul necesar de furaje, în sortimente variate. In acelaşi timp conducerea uniunii a sprijinit cooperativele agricole să achiziţioneze utilaje perfecţionate, de mare randament pentru recoltarea furajelor şi prepararea acestora. Numai în acest an, au fost procurate 81 motocositoare „Carpaţi", care uşurează substanţial munca de strîngere a fibroaselor. Pregătind din vreme, corespunzător iernatul animalelor, unităţile cooperatiste din judeţul nostru vor spori şi mai mult producţiile de lapte şi carne, contribuindastfel cu cantităţi din ce în ce mai mari la constituirea fondului central de produse agroalimentare. IOSIF NEMETH vicepreşedinte al Uniunii judeţene Covasna a cooperativelor agricole • Ritmic, nu după pofta I • Baze de recepţie, unde nici pinâ acum nu s-au întocmit graficele de preluare • Se cer eforturi conjugate pentru asigurarea autocamioanelor şi vagoanelor necesare In cursul celei de a doua decade a lunii septembrie de început în judeţele Bacău, Neamţ şi Vrancea recoltatul sfeclei de zahăr şi totodată preluarea acestei importante materii prime a industriei alimentare. Dar, în timp ce cooperatorii din judeţul Neamţ au livrat primele cantităţi la data de 12 septembrie, direcţia agricolă a judeţului Bacău nu şi-a dat avizul pentru preluarea sfeclei de zahăr de către bazele de recepţie decit la 17 septembrie. Faptul ni se pare cu atît mai grav cu cit pe majoritatea suprafeţelor recoltate urmează să se semene în această toamnă grîu. In felul acesta unităţile cooperatiste din judeţul Bacău au fost frustrate de posibilitatea de a profita de un anumit spor de care nu puteau beneficia decit pină la 20 septembrie inclusiv. Cu cîteva zile în urmă am avut prilejul să vizităm bazele de recepţie din incinta fabricilor de zahăr de la Roman şi Sascut. In ambele cazuri am remarcat cu surprindere lipsa graficelor de preluare, fapt ce determină unele unităţi să se considere scutite de obligaţia de a respectă un anumit ritm zilnic. Cooperativele agricole Deleni, Staniţa şi Ploieşti (judeţul Neamţ), de exemplu, nu-şi făcuseră încă simţită prezenţa. „Pînă astăzi , ne spune Mihai Mirt, îndrumător la baza de recepţie Roman — cooperativa din Pildeşti trebuia să transporte 150 tone". In acest timp pe tarlalele unităţii respective zeci de tone de sfeclă recoltate încă de la data de 8 septembrie, se degradează datorită unei condamnabile neglijente. Cum explică această stare de lucruri Toma Farcaş, preşedintele cooperativei agricole din Pildeşti ? Unităţile învecinate din Horia, Trifeşti şi Gherăeşti transportaseră laolaltă nu mai puţin de 1 700 tone sfeclă de zahăr (mai mult decit livraseră la data respectivă toate celelalte 20 unităţi care predau, de asemenea la Roman). La baza de recepţie Secuieni (judeţul Neamţ), am remarcat aportul cooperativelor agricole diin Moldoveni şi Secuieni care aduseseră 80 la sută din cantitatea totală de sfeclă de zahăr. Mici defecţiuni in sistemul de preluare şi îndeosebi încetineala recepţionerului au generat unele conflicte cu conducătorii auto de la Moldoveni care în cîteva cazuri din pricina grabei exagerate (ce-i drept au de transportat nu mai puţin de 12 000 tone sfeclă) au descărcat marfa pur şi simplu la voia intimplării. Nici la bazele din Girov şi Dulceşti nu se remarcă un aflux deosebit de maşini, pe întreg judeţul Neamţ doar 17 cooperative făcindu-şi simţită prezenţa în prima săptămînă. La fabrica de zahăr din Sascut şi la baza de recepţie din apropiere aveam să facem constatări şi mai îngrijorătoare. „Cu toate că fabrica noastră are totul pregătit încă de la sfirşitul lunii august , ne spune Cezar Patrichi, contabilul şef al unităţii, organele agricole din judeţele Bacău şi Galaţi s-au lăsat aşteptate in hotărîrea lor de a declanşa recoltatul sfeclei. Din aceeaşi cauză s-ar putea să întârziem livrările de zahăr la export". Cercetăm situaţia la zi a preluărilor : din judeţul Vrancea se livraseră 1 041 tone, din judeţul Galaţi 791 tone, iar din judeţul Bacău, numai 399 tone S-ar putea presupune că unităţile aflate în imediata apropiere a fabricii de zahăr sunt la zi cu livrările sfeclei. Exemplul cooperativei agricole Păuneşti, judeţul Vrancea, care transportase cu mijloace proprii 300 tone în numai 3 zile este edificator în această privinţă. Dar acesta este singurul caz de respectare a graficului. Unităţile cooperatiste din Rugineşti şi Homocea nu reuşiseră să transporte împreună nici măcar a treia parte din cit realizează vecini lor din Păuneşti. Explicaţia ne-o dă Nicolae Nunu de la serviciul achiziţii şi contractări al fabricii de zahăr din Sascut : „Culturile de sfeclă ale acestora nu au fost suficient întreţinute şi ca atare nu s-au dezvoltat normal. Unităţile în cauză mai aşteaptă acum, în ceasul al doisprezecelea, doar doar o mai creşte peste noapte sfecla". Despre cooperativele agricole din judeţul Bacău, ni se spune că abia au aşteptat să li se permită să recolteze sfecla. Dar după ritmul livrărilor nu se vede că se îmbulzesc la baze. Bunăoară, de la cooperativele din Parava şi Valea Seacă de-abia se preluaseră in două zile 9,3 tone şi, respectiv, 4,5 tone. Se invocă in cazurile respective insuficienţa mijloacelor de transport. Aceeaşi motivare o dau şi cooperativele din judeţul Vrancea, rămase în urmă. Cauza constă in refuzul autobazelor I.T.A. de a răspunde la solicitările fabricii din Sascut. Foarte greu ajung cantităţile însemnate de sfeclă de zahăr de la celelalte baze de recepţie din judeţul Vrancea la centrul de prelucrare din Sascut. De exemplu, pe rampa gării Bordeasca Nouă de pe lingă baza de acelaşi nume, zăceau mai bine de 700 tone sfeclă de zahăr, intrucît întreprinderea regională C.F.R. Galaţi refuză să pună la dispoziţie vagoanele necesare. „Cîte zile se va mai prelungi acest circuit al sfeclei nu se ştie — ne spune cu mîhnîre reprezentantul fabricii, Nicolae Nunu — pentru că şi aşa transportul odată aprobat durează pe puţin 3 zile. Şi atunci de ce va mai fi bună sfecla aceea ?" O situaţie similară am intîlnit ? în gara Secuieni Neamţ, unde zeci de tone de sfeclăaşteptau de cîteva zile să fie transportate la Roman. Intr-adevăr, dificultăţile intîmpinate de materia primă a zahărului în drumul ei către fabrici sint de aceeaşi natură in toate cele trei judeţe vizitate. Pretutindeni, neglijenţa unor unităţi sau nepăsarea celor care trebuie să asigure mijloacele de transport îşi spun cuvîntul. In toate aceste cazuri organele agricole judeţene ca şi întreprinderile de transport I.T.A sau C.F.R. trebuie să înţeleagă măcar acum că e necesar să adopte măsurile de rigoare pentru ca sfecla de zahăr să intre cît mai curînd în circuitul de prelucrare. M. ŞTEFANESCU coresp. „Satului socialist" RAID-ANCHETA ÎN JUDEŢELE BACAU, NEAMŢ ŞI VRANCEA CINE AMĂRĂSTE... DULCEAŢA SFECLEI Prevederile contractuale, litera • 1 s ■‘ de lege pentru ambii parteneri 1 PAGINA 3 Preocupîndu-se în permanenţă de creşterea animalelor tinere, destinate reproducţiei, tehnicienii veterinari Ion Şandor şi Nicolae Stan, de la cooperativa agricolă Vîrşolţ, judeţul Sălaj, controlează cu atenţie starea sănătăţii viţeilor. Foto : C. NEGOIŢA