Satul Socialist, septembrie 1970 (Anul 2, nr. 410-435)

1970-09-26 / nr. 432

Nr. 432 - Sîmbătă 26 septembrie SATUL SOCIALIST. STRINGEREA RODULUI TOAMNEI EFECTUAREA ARĂTURILOR pe terenurile destinate griului (Urmare din pag. 1) data de 23 septembrie. In ace­laşi timp, la Berivoi, Vaida Re­cea, Viştea de Sus, Zărneşti şi alte unităţi mari — cu toate că acţiunea s-a declanşat — apar zilnic numeroase deficienţe la strîngerea cartofilor. La Vaida Recea, spre exem­plu, unde s-au recoltat circa 150 de hectare din cele 625 culti­vate, se iese tîrziu la lucru, iar numeroşi cooperatori se plimbă zile întregi la Făgăraş, pierzind timp preţios. La fel se proce­dează şi la Voila şi Berivoi, unde recoltatul cartofilor s-a executat doar un procent de 10—15 la sută din suprafaţa cul­tivată, precum şi în multe alte unităţi din Ţara Făgăraşului şi zona Rupea. Lipsurile nu se o­­presc doar la cele amintite. Da­torită superficialităţii cu care s-au reparat tractoarele, o bună parte a acestora se defectează îndată ce ies in climp. În ziua raidului nostru, în jurul orelor 10,30, la cooperativa agricolă din Zărneşti 2 tractoare se întorceau din cîmp datorită unor mici de­ficienţe, zeci de cooperatori ne­­maiavînd ce să lucreze. Din cauza lipsurilor amintite, pe ansamblul cooperativelor a­­gricole de producţie din judeţ s-au recoltat doar aproximativ 3 500 hectare de cartofi din cele 10 426 cultivate. Iată de ce este imperios ne­cesar să se acorde — din par­tea consiliilor de conducere şi a organelor agricole judeţene — toată atenţia accelerării ritmu­lui de recoltare, strîngerii cu grijă a fiecărui tubercul. Seminţele sint in saci, dar pregătirea patului germinativ se face... cu incetinitorul Factorii răspunzători din a­­gricultura judeţului COVASNA ştiau că, numai in unităţile agricole cooperatiste, sint de se­mănat in acest an 18 000 hecta­re cu grîu. Cu toate acestea, pînă acum arăturile s-au executat abia pe 5 000 hectare, din care au fost pregătite numai 1 500. Care sint cauzele acestei în­grijorătoare intîrzieri ?. In multe cooperative agricole, după ce s-au terminat de recoltat păioa­­sele, eliberarea terenurilor a fost neglijată. Aşa stau lucru­rile în cooperativele agricole din Chilieni, Sfintu Gheorghe, Zăbala şi altele unde, chiar şi acum există încă mari suprafeţe ocupate cu paie care încurcă munca mecanizatorilor. In toate aceste unităţi se motivează că paiele n-au fost transportate la timp fiindcă n-ar fi exis­tat suficiente braţe de mun­că şi nici atelaje cu care să efectueze aceste lucrări. Insă, la o analiză cit de­cit obiectivă a situaţiei reale, „motivele" in­vocate nu pot fi luate în consi­derare. Dovada ? Chiar în cele două zile ale raidului nostru, unii din oameni nu s-au prezen­tat­­la lucru ; numifei tip. C­h­eflirii au lipsit peste 30­ bărbaţi. In multe alte unităţi — datorită unei slabe preocu­pări a consiliilor de conducere faţă de mobilizarea cooperato­rilor la muncă — aceştia irosesc timpul. La cooperativa agri­colă din Zăbala, de exemplu, trebuiau administrate pe lingă cele 10 vagoane cu superfosunt şi importante cantităţi de îngră­şăminte organice. Cu toate aces­tea, gunoiul de grajd stă şi as­tăzi în platforme, iar îngrăşă­­mintele chimice se împrăştie cu încetinitorul, sub privita indi­ferentă a consiliului de condu­cere. Acolo unde se­ munceşte cu răspundere s-au efectuat la vre­me lucrările pregătitoare. Aşa stau lucrurile în cooperativele agricole din Ghidfalău, Ilieni, Reci, Bodoc, unde suprafeţele pregătite pentru însămînţări sînt de ordinul sutelor de hectare, şi unde zilele acestea se va trece la punerea seminţei în pămînt.­­ Concluziile desprinse din si­tuaţia descrisă trebuie să con­ducă organele­gricole judeţene, consiliile de conducere şi spe­cialiştii unităţilor rămase în urmă la adoptarea unor măsuri operative care să ducă la buna pregătire a patului germinativ pe toate suprafeţele destinate griului. ACUM, IN PREAJMA SEMĂNATULUI O comparaţie din care rezultă nece­sitatea intervenţiei energice a Direcţiei agricole judeţene In ciuda condiţiilor neprielni­ce din acest an, în unele uni­tăţi cooperatiste din judeţul IAŞI s-au obţinut recolte bune de grîu, cu mult peste media pe judeţ. Printre ele se numără şi cooperativa agricolă de pro­ducţie Ruginoasa, unde pro­ducţia medie a depăşit 2 100 kg la hectar — pe o suprafaţă de 670 de hectare , depăşindu-se substanţial media planificată, în alte unităţi însă, situate în aceeaşi zonă, s-au obţinut re­colte mult mai scăzute. Care este cauza acestui deca­laj ? Pentru a afla răspuns la această întrebare am stat de vorbă cu unii factori de răs­pundere ai cooperativelor agri­cole din Ruginoasa, respectiv cu inginerul Viorel Burleac, pre­şedintele unităţii, şi cu Mihai Ionescu, inginer şef la coopera­tiva agricolă din Hărmăneşti. în timpul discuţiei noastre, reprezentantul cooperativei din Ruginoasa ne-a relatat : ,,Aş vrea să subliniez că, in tehno­­­­logia aplicată, noi nu am folosit vreo reţetă nouă, necunoscută colegilor noştri din alte unităţi. In primul rînd, am pornit de la faptul bine cunoscut că griul cere cele mai bune condiţii de sol şi hrană. Apoi că trebuie fe­rit de dăunători". Cum am procedat practic ? Din întreaga suprafaţă de 670 hectare, 390 au fost amplasate după leguminoase, 250 după griu anul I, iar 30 de hectare după sfeclă recoltată timpuriu. La a­­ceste măsuri s-a adăugat o fer­tilizare raţională. Este ştiut că, după leguminoase, pămintul ră­­mîne mai bogat în azot. Ca ur­mare, pe cele 390 hectare s-au administrat cite 300 kg super­­fosfaţi, iar pe restul suprafeţe­lor a fost împrăştiat atît azotat de amoniu cit şi îngrăşăminte complexe în mod diferenţiat, după caz, pînă la 400 kg la hec­tar. De asemenea, pe solurile acide s-au administrat şi cite 5 tone de carbonat de calciu la hectar. Un alt lucru demn de subliniat : la Ruginoasa atît fer­tilizarea, cit si celelalte lucrări s-au executat numai sub supra­vegherea şi îndrumarea strictă a inginerului. In plus, pe lingă respectarea agrotehnicii diferen­ţiate, în funcţie de condiţiile existente pe fiecare sală, o aten­ţie deosebită s-a acordat lucră­rilor de recoltare şi treieriş la timp, astfel incit să se evite la maximum pierderile prin scutu­rare. La Hărmăneşti, insăminţările nu s-au executat in epoca op­timă, iar sămînţa a fost slabă, la, limita inferioară admisă. O altă greşeală fundamentală a fost aceea că arăturile nu a fost întreţinute cum trebuie, iar in perioada insăminţării­ griului nu s-a lucrat grupat cu maşi­nile, pentru ca lucrarea să fie supravegheată de către specia­list. S-au administrat, fără dis­­cernămint, numai îngrăşăminte azotoase pe toate suprafeţele ; ■ de asemenea, pe unele terenuri cu o aciditate ridicată, nu s-a urmărit de către specialişti să se facă corectarea acidităţii so­lului prin folosirea, unor amen­damente. Cit despre amplasarea adecvată a griului, nici pome­neală ! Au fost tarlale la bri­gada I în care s-a semănat griul şi în al patrulea an după el în­suşi. Rezultatul ? Cultura de pe aceste tarlale a fost înăbuşită de buruieni şi nu a dat mai ni­mic. Oare au învăţat specialiştii, membrii consiliului de condu­cere, cooperatorii din Hărmă­neşti cele cuvenite din expe­rienţa bună a vecinilor de la Ruginoasa şi din experienţa mai puţin lăudabilă pe care au a­­vut-o ei înşişi anul trecut ? Se pare că nu. Şi anul acesta, la Hăr­măneşti s-au manifestat nu­meroase deficienţe , aproape identice celor din anul trecut. Iată de ce, măcar acum, în a­­ceastă unitate trebuie să se ia toate măsurile pentru buna pre­gătire a terenului, folosirea unei seminţe corespunzătoare, buna desfăşurare a semănatului. Şi pentru că „gospodarii" acestei unităţi dovedesc aceeaşi nepă­sare faţă de soarta recoltei, trebuie treziţi la realitate de Di­recţia agricolă judeţeană, care este chemată să nu îngăduie în­călcarea tehnologiei griului, in­tervenind energic, prin îndru­mare adecvată şi control rigu­ros ! Din cauza reparaţiilor de slabă calitate, unele tractoare se defec­tează des, intirziind lucrările agricole de sezon Pentru a grăbi strînsul recoltei, cooperatorii din Băiseşti, judeţul Su­ceava, folosesc din plin, la recoltatul cartofilor, maşinile din dotarea secţiei de mecanizare . Vezi ? Cind alţii nu-şi fac meseria, tot noi trebuie să ne în­toarcem la vechea noastră meserie... Desen de : CALOMFIR A Topitoria de in din Ulmeni, judeţul Maramureş. Vedere generală Foto : IOAN DEAK NOTA Si cit se bucuraseră! Este ştiut că orice maşină,­ după realizarea unui an­umit număr de ore de funcţionare, are nevoie de o revizuire sau o reparaţie (curentă ori capitală). Aşa s-a întîmplat şi cu un au­tocamion al cooperativei agri­cole din Putineiu-Ilfov. La 16 iulie, sosindu-i sorocul, a fost introdus in reparaţie capitală la Uzina din Cîmpina. Tare s-au mai bucurat ţă­ranii cooperatori cind Uzina de reparaţii din Cîmpina le-a pus pe picioare autocamionul în nu­mai 15 zile. Nici costul repara­ţiei nu era exagerat — 22 000 lei. „Deh, o reparaţie capitală costă — îşi spuneau cu toţii. Bine că avem maşină bună, mai ales acum, în virf de sezon, cind avem attta nevoie de mijloace de transport". Bucuria celor din Putineiu n-a ţinut, însă, prea mult, în total doar 35 de zile. Atît a funcţionat camionul, după care a trebuit să fie pus din nou pe butuci. Cu alte cu­vinte, fiecare zi de exploatare a costat cooperativa, în afară de combustibil şi uzajul pieselor, cite 628,5 lei, cota parte de la reparaţia capitală efectuată. Cum era şi firesc, a urmat un schimb de telegrame între coo­perativă şi uzină. „Trimiteţi delegat pentru constatarea de­fecţiunilor şi acceptarea repa­raţiilor, maşina fiind încă în garanţie“­­— cerea cooperativa. „Ce defecţiuni are maşina ? Cit priveşte termenul de garanţie să ştiţi că , în acesta nu intră transmisia şi diferenţialul“ — răspundea uzina. Negăsind înţelegerea cuvenită din partea conducătorilor uzi­nei, cooperativa se adresează ziarului nostru, solicitîndu-ne să cercetăm acest caz. „Cu un lucru nu prea sîntem lămuriţi — ne transmite, telefonic, con­tabilul Ion Drăghici , după re­paraţia capitală întregul ca­mion, sau numai o parte din el este în garanţie ?" Normal, tot camionul se află în garanţie. Dacă lucrurile ar sta altcumva, tovarăşii de la I.R.A. Cîmpina care ar cumpăra peşte proaspăt ar trebui să se declare de acord cu vînzătorul de la Alimentara care i-ar asi­gura : doar coada e proaspătă. I. LEŞEANU ••ii DIN EXPERIENŢA UNITĂŢILOR FRUNTAŞE SE APROPIE SEZONUL RECE CUM ADĂPOSTIM ANIMALELE? CE FURAJE LE ASIGURĂM ? Bilanţul realizărilor obţinute pînă acum in ramura zootehnică a agriculturii cooperatiste a judeţului Covasna este bun. Eforturile îngri­jitorilor de animale, a cadrelor tehnice şi de conducere se concretizează în sporirea efectivelor şi, mai ales, în livrarea, peste prevederi, a unor însemnate cantităţi de produse animaliere. Pe primul semestru, bună­oară, cooperativele agricole din judeţ au livrat la fondul de stat, peste sarcinile contractuale, 117 tone de carne de bovine, 63 tone de carne de porc şi 0 tone de carne de oaie. Tot pe primul semestru, la lapte de vacă planul iniţial a fost depăşit cu 1 940 hl. Asemenea, depăşiri s-au înregistrat şi in ultimele luni, iar pregătirile care se fac în prezent pen­tru iernatul animalelor ne dau certitudinea că şi în perioada de toamnă— iarnă vom obţine producţii mari de lapte şi carne. In acest sens uniunea judeţeană a îndrumat şi sprijinit conducerile cooperativelor agricole să asigure animalelor, pe timpul stabulaţiei, cele mai bune condiţii de adăpos­­tire, îngrijire şi furajare, încă de pe acum au fost reparate şi dezin­fectate toate adăposturile pentru a­­nimale. Grajdurile în care exista pericolul pătrunderii curenţilor de aer rece, au fost împrejmuite cu baloţi de paie, asigurindu-se astfel pereţi protectori, orientaţi pe di­recţia vînturilor dominante. Au fost, de asemenea, înlocuite gea­murile sparte şi reparate uşile graj­durilor care nu se închideau bine. Intrucît îngrijitorii au un rol ho­tări­tor in obţinerea unor producţii sporite şi de calitate, s-a avut în vedere şcolarizarea lor prin cursuri de scurtă durată, la care au pre­dat numai ingineri şi medici veteri­nari. Tot îngrijitorilor le-au fost puse la dispoziţie broşuri de specia­litate, din care să desprindă cele mai avansate metode de creştere şi îngrijire a animalelor. Şi pentru asigurarea balanţei fu­rajere au fost luate măsuri cores­punzătoare. în acest sens, uniunea judeţeană a acţionat energic mai ales în direcţia mobilizării forţelor existente în unităţi la recoltarea şi conservarea corespunzătoare a rinului, la însilozarea tuturor re­surselor de nutreţ verde. Pe lingă cooperatorii din brigăzi şi ferme, la cositul şi strînsul finului au fost mobilizaţi şi membrii consiliilor de conducere, contabilii, magazinerii şi celelalte cadre cu munci admi­nistrative. Aşa s-a procedat, de exemplu, la cooperativa agricolă din Lunga, unde preşedintele Şte­fan Antal, împreună cu alţi mem­bri ai consiliului de conducere pu­teau fi văzuţi de dimineaţă şi pînă seara tîrziu la cosit, precum şi la cooperativele agricole din Cernat, Chichiş, Sînzieni, Ilieni, Hăghig, Moacşa, Mărtineni, Catalina ş.a. Ca urmare, aceste unităţi au reuşit să depoziteze cantităţi suficiente de fînuri. Cooperativa agricolă din Aita Mare a acumulat, în decursul ani­lor, o bogată experienţă în dome­niul asigurării bazei furajere. In acest an, bunăoară, cooperatorii de aici au reuşit să adune aproape 500 de tone de fînuri de trifoliena deosebit de valoroase. Pentru a face­­cunoscute şi altor unităţi meto­dele folosite de ei am organizat la această unitate, împreună cu di­recţia agricolă judeţeană, un schimb de experienţă la care au participat 170 de cadre de condu­cere din celelalte cooperative agri­cole din judeţ. Acest schimb de experienţă a dus la generalizarea unor metode bune privind conser­varea finului şi, totodată, a demon­strat tuturor rezervele mari de fu­raje existente în fiecare coopera­tivă agricolă, posibilităţile ce există pentru a­ se asigura animalelor în lunile de iarnă întregul necesar de furaje, în sortimente variate. In a­­celaşi timp conducerea uniunii a sprijinit cooperativele agricole să achiziţioneze utilaje perfecţionate, de mare randament pentru recol­tarea furajelor şi prepararea aces­tora. Numai în acest an, au fost procurate 81 motocositoare „Car­­paţi", care uşurează substanţial munca de strîngere a fibroaselor. Pregătind din vreme, cores­punzător iernatul animalelor, uni­tăţile cooperatiste din judeţul nos­tru vor spori şi mai mult produc­ţiile de lapte şi carne, contribuind­­astfel cu cantităţi din ce în ce mai mari la constituirea fondului cen­tral de produse agroalimentare. IOSIF NEMETH vicepreşedinte al Uniunii judeţene Covasna a cooperativelor agricole • Ritmic, nu după pofta I • Baze de recepţie, unde nici pinâ acum nu s-au întocmit graficele de preluare • Se cer eforturi conju­gate pentru asigurarea autocamioanelor şi va­goanelor necesare In cursul celei de a doua deca­de a lunii septembrie de început în judeţele Bacău, Neamţ şi Vrancea recoltatul sfeclei de zahăr şi toto­dată preluarea acestei importante materii prime a industriei alimen­tare. Dar, în timp ce cooperatorii din judeţul Neamţ au livrat pri­mele cantităţi la data de 12 sep­tembrie, direcţia agricolă a jude­ţului Bacău nu şi-a dat avizul pentru preluarea sfeclei de zahăr de către bazele de recepţie decit la 17 septembrie. Faptul ni se pare cu atît mai grav cu cit pe majorita­tea suprafeţelor recoltate urmează să se semene în această toamnă grîu. In felul acesta unităţile coo­peratiste din judeţul Bacău au fost frustrate de posibilitatea de a profita de un anumit spor de care nu puteau beneficia decit pină la 20 septembrie inclusiv. Cu cîte­­va zile în urmă am avut prilejul să vizităm bazele de recepţie din incinta fabricilor de zahăr de la Roman şi Sascut. In ambele cazuri am remarcat cu surprindere lipsa graficelor de preluare, fapt ce de­termină unele unităţi să se consi­dere scutite de obligaţia de a res­pectă un anumit ritm zilnic. Coo­perativele agricole Deleni, Stani­­ţa şi Ploieşti (judeţul Neamţ), de exemplu, nu-şi făcuseră încă sim­ţită prezenţa. „Pînă astăzi , ne spune Mihai Mirt,­ îndrumător la baza de recepţie Roman — coope­rativa din Pildeşti trebuia să trans­porte 150 tone". In acest timp pe tarlalele unităţii respective zeci de tone de sfeclă recoltate încă de la data de 8 septembrie, se de­gradează datorită unei condamna­bile neglijente. Cum explică această stare de lucruri Tom­a Farcaş, preşedinte­le cooperativei agricole din Pil­deşti ? Unităţile învecinate din Horia, Trifeşti şi Gherăeşti trans­portaseră laolaltă nu mai puţin de 1 700 tone sfeclă de zahăr (mai mult decit livraseră la data res­pectivă toate celelalte 20 unităţi care predau, de asemenea la Ro­man). La baza de recepţie Secuieni (judeţul Neamţ), am remarcat a­­portul cooperativelor agricole diin Moldoveni şi Secuieni care aduse­seră 80 la sută din cantitatea to­tală de sfeclă de zahăr. Mici de­fecţiuni in sistemul de preluare şi îndeosebi încetineala recepţioneru­­lui au generat unele conflicte cu conducătorii auto de la Moldoveni care în cîteva cazuri din pricina grabei exagerate (ce-i drept au de transportat nu mai puţin de 12 000 tone sfeclă) au descărcat marfa pur şi simplu la voi­a intimplării. Nici la bazele din Girov şi Dul­­ceşti nu se remarcă un aflux deo­sebit de maşini, pe întreg judeţul Neamţ doar 17 cooperative făcin­­du-şi simţită prezenţa în prima săptămînă. La fabrica de zahăr din Sascut şi la baza de recepţie din apropiere aveam să facem constatări şi mai îngrijorătoare. „Cu toate că fabrica noastră are totul pregătit încă de la sfirşitul lunii august , ne spune Cezar Patrichi, contabilul şef al unităţii, organele agricole din judeţele Ba­cău şi Galaţi s-au lăsat aşteptate in hotărîrea lor de a declanşa re­coltatul sfeclei. Din aceeaşi cauză s-ar putea să întârziem livrările de zahăr la export". Cercetăm situa­ţia la zi a preluărilor : din jude­ţul Vrancea se livraseră 1 041 tone, din judeţul Galaţi 791 tone, iar din judeţul Bacău, numai 399 tone S-ar putea presupune că unităţile aflate în imediata apropiere a fabricii de zahăr sunt la zi cu li­vrările sfeclei. Exemplul coopera­tivei agricole Păuneşti, judeţul Vrancea, care transportase cu mij­loace proprii 300 tone în numai 3 zile este edificator în această pri­vinţă. Dar acesta este singurul caz de respectare a graficului. Unităţi­le cooperatiste din Rugineşti şi Ho­­mocea nu reuşiseră să transporte împreună nici măcar a treia parte din cit realizează vecini­ lor din Păuneşti. Explicaţia ne-o dă Nicolae Nunu de la serviciul achiziţii şi contractări al fabri­cii de zahăr din Sascut : „Cul­turile de sfeclă ale acestora nu au fost suficient întreţinute şi ca ata­re nu s-au dezvoltat normal. Uni­tăţile în cauză mai aşteaptă acum, în ceasul al doisprezecelea, doar doar o mai creşte peste noapte sfecla". Despre cooperativele agricole din judeţul Bacău, ni se spune că abia au aşteptat să li se permită să re­colteze sfecla. Dar după ritmul li­vrărilor nu se vede că se îmbulzesc la baze. Bunăoară, de la coopera­tivele din Parava şi Valea Seacă de-abia se preluaseră in două zile­ 9,3 tone şi, respectiv, 4,5 tone. Se invocă in cazurile respective insu­ficienţa mijloacelor de transport. Aceeaşi motivare o dau şi coopera­tivele din judeţul Vrancea, răma­se în urmă. Cauza constă in refu­zul autobazelor I.T.A. de a răspun­de la solicitările fabricii din Sas­cut. Foarte greu ajung cantităţile însemnate de sfeclă de zahăr de la celelalte baze de recepţie din ju­deţul Vrancea la centrul de prelu­crare din Sascut. De exemplu, pe rampa gării Bordeasca Nouă de pe lingă baza d­e acelaşi nume, zăceau mai bine de 700 tone sfeclă de zahăr, intrucît întreprinderea regională C.F.R. Galaţi refuză să pună la dispoziţie vagoanele ne­cesare. „Cîte zile se va mai prelungi acest circuit al sfeclei nu se ştie — ne spune cu mîhnîre reprezen­tantul fabricii, Nicolae Nunu — pentru că şi aşa transportul odată aprobat durează pe puţin 3 zile. Şi atunci de ce va mai fi bună sfecla aceea ?" O situaţie similară am intîlnit ?­ în gara Secuieni Neamţ, unde zeci­ de tone de sfeclă­­aşteptau de cîteva zile să fie transportate la Roman. Intr-adevăr, dificultăţile intîm­­pinate de materia primă a zahăru­lui în drumul ei către fabrici sint de aceeaşi natură in toate cele trei judeţe vizitate. Pretutindeni, ne­glijenţa unor unităţi sau nepăsa­rea celor care trebuie să asigure mijloacele de transport îşi spun cuvîntul. In toate aceste cazuri organele agricole judeţene ca şi întreprinderile de transport I.T.A sau C.F.R. trebuie să înţeleagă măcar acum că e necesar să adop­te măsurile de rigoare pentru ca sfecla de zahăr să intre cît mai curînd în circuitul de prelucrare. M. ŞTEFANESCU coresp. „Satului socialist" RAID-ANCHETA ÎN JUDEŢELE BACAU, NEAMŢ ŞI VRANCEA CINE AMĂRĂSTE... DULCEAŢA SFECLEI Prevederile contractuale, litera • 1 s ■‘ de lege pentru ambii parteneri 1 PAGINA 3 Preocupîndu-se în permanenţă de creşterea animalelor tinere, destinate reproducţiei, tehnicienii veterinari Ion Şandor şi Nicolae Stan, de la cooperativa agricolă Vîrşolţ, judeţul Sălaj, controlează cu atenţie starea sănătăţii viţeilor. Foto : C. NEGOIŢA

Next