Satul Socialist, septembrie 1970 (Anul 2, nr. 410-435)
1970-09-19 / nr. 426
t • Vineri, 18 septembrie a plecat la Tokyo, delegaţia Partidului Comunist Român, condusa de tovarăşul Virgil Trofin, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., care, la invitaţia C.C. al P.C. din Japonia, va face o vizită în această ţară. Stilul SICIMISI Uniunea Naţionala el^B^îvelor^fcolo, de РгойД J ANUL Nr. 426 jsÎMBATĂ 19 SEPTEMBRIE 1976 pagini — 30 bani e Delegaţia Marii Adunări Naţionale, condusă de tovarăşul Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale, a început joi o călătorie prin Bulgaria. Oaspeţii români au făcut un prim popas la Combinatul chimic din Vraţa. In urma convorbirilor care au avut loc între prim-vicepreşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ilie Verdeţ, şi primul ministru adjunct al guvernului Malayeziei, Tun Abdul Razak, la Consiliul de Miniştri a fost semnat Acordul de cooperare economică şi tehnică dintre Republica Socialistă România şi Malayezia. Tovarăşul Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., l-a primit pe Eino Repo, preşedintele Consiliului de Administraţie al Organizaţiei Internaţionale de Radiodifuziune şi Televiziune, directorul Radiodifuziunii finlandeze. O întrebare la care este timpul ca răspunsul să fie afirmativ. Și însilozarea porumbului este o lucrare de sezon Foto : N. RUSU CARNET O familie Moş Tudose e un vechi tovarăş al meu de vînătoare la cîmp , la iepuri, la potîrnichi, la prepeliţe. Trebuie să fie vreo 40 de ani de cînd nu l-am mai văzut. Stătusem atunci, ultima oară, la el, împreună cu maestrul Sadoveanu. Intîia oară nimerisem la el din întîmplare, că era în marginea satului şi ajunsesem noaptea şi făcusem pe jos vreo 10 kilometri. Avea o casă modestă, totuşi, cu o tindă şi două odăi. Una din ele , cea curată, ne aştepta tot timpul, că nu sta nimeni în ea. Asta era într-un sat în Bărăgan. Am, venit războiul, revoluţia, prefacerile adinei, viaţa nouă de care ne-am apucat, şi, ani DEMOSTENE BOTEZ (Continuare în pag. a 6-a) I e Kim Ir Sen, secretar general al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, preşedintele Cabinetului de Miniştri al R.P.D. Coreene, l-a primit joi pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Socialiste România la Phenian, Aurel Mâlnâşan, numit recent în această funcţie. S-a înapoiat în Capitală delegaţia Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum, condusă de Dumitru Bejan, preşedintele CENTROCOOP, care, la invitaţia conducerii Uniunii centrale agricole a cooperativelor „întrajutorarea ţărănească" şi a Uniunii centrale a cooperativelor de consum „SPOLEM", a făcut o vizită în R. P. Polonă. Vedere generală a combinatului alimentar din Baciu, judeţul Cluj Foto : C. NEGOITA Intilnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu specialişti din domeniul tehnicii electronice de calcul şi informaticii economice . Joi dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a întîlnit într-o consfătuire de lucru, la sediul C.C. al P.C.R., cu specialişti din domeniul tehnicii de calcul şi prelucrării automate a datelor, oameni de ştiinţă, cadre didactice din învăţămîntul superior, directori şi ingineri şefi din mari întreprinderi. Au luat parte tovarăşii Iile Verdeţ, Manea Mănescu, precum şi conducători ai unor ministere economice şi instituţii centrale. Cu acest prilej au fost analizate stadiul şi aspectele principale ale aplicării tehnicii electronice de calcul în activitatea de conducere şi planificare a economiei, precum şi în gestiunea întreprinderilor, în cadrul discuţiilor s-a examinat modul de înfăptuire a programului de înzestrare a economiei naţionale cu echipamente de calcul, pentru perioada anilor 1967—1970. Au fost subliniate realizările obţinute în crearea premiselor necesare introducerii informaticii în economie. S-a înfăţişat experienţa acumulată pînă acum în utilizarea calculatoarelor electronice în gestiunea economică, în conducerea şi dirijarea unor procese tehnologice, rezultatele dobîndite pe această cale în funcţionarea intensivă a utilajelor, creşterea productivităţii, calităţii produselor, eficienţei economice a producţiei. Totodată au fost scoase în evidenţă unele probleme care se cer a fi soluţionate în vederea folosirii pe scară mai largă a calculatoarelor electronice. Vorbitorii au făcut numeroase propuneri pentru îmbunătăţirea dotării cu tehnică modernă de calcul, organizarea mai bună a muncii, accelerarea lucrărilor de simplificare şi raţionalizare a evidenţelor, extinderea aplicaţiilor matematicii şi ciberneticii, a prelucrării automate a datelor. O atenţie deosebită a fost acordată elaborării de programe de calcul, utilizării la întreaga capacitate a calculatoarelor existente, rezolvarea în mai bune condiţii a problemelor activităţii economice. Un loc important în discuţii l-a ocupat problema pregătirii cadrelor pentru informatică — analişti, programatori, operatori — făcîndu-se unele propuneri privind căile şi măsurile de asigurare a necesarului de specialişti. S-a relevat însemnătatea şi necesitatea intensificării eforturilor pentru asimilarea şi dezvoltarea fabricaţiei în ţara noastră a calculatoarelor electronice şi altor echipamente moderne de calcul. Participanţii au exprimat hotărîrea lor de a depune toate eforturile pentru înfăptuirea sarcinilor trasate de Congresul al X-lea al partidului în scopul perfecţionării sistemului informaţional economic. Luînd cuvîntul în concluzie. ro (Continuare in pag. e 6-a) CONTROLUL DE FOND AL GESTIUNII, mijloc important de identificare şi prevenire a deficienţelor Cum se ştie, în ultima sa acţiune, Marea Adunare Naţională a adoptat o serie de legi. Dacă despre una din ele — mă refer la Legea organizării producţiei şi a muncii în agricultură — s-a scris relativ mult, atît în perioada în care se afla in fază de proiect supus dezbaterii maselor, cit şi după adoptarea ei de către Marea Adunare Naţională, o altă lege, nu mai puţin importantă decit cea numită mai Înainte, a reţinut în mai mică măsură atenţie. Am în vedere Legea privind gospodărirea mijloacelor materiale şi băneşti, organizarea şi funcţionarea controlului financiar. De aceea, o parte din conducerile unor unităţi economice — cooperativ* agricol* de producţie şi asociaţii intercooperatist* — nu au reţinut întreaga Însemnătate a acestei legi, scăpîndu-ie mai cu seamă faptul că normele pe care le atabl ION RUŞINARU preşedintele Consiliului de Administraţie al Băncii Agricole leste sînt obligatorii pentru întreaga economie, deci şi pentru ele. Fără a ne propune să rezumăm legea respectivă sau să prezentăm largile ei implicaţii de ordin economic şi juridic, se cuvin, totuşi, menţionate citeva aspecte esenţiale. Asemenea altor legi adoptate in actualul cincinal şi aceasta constituie un puternic instrument de perfecţionare a activităţii de conducere, de apărare a legalităţii socialiste. Titlul legii specifică domeniul supus perfecţionării şi este, credem, limpede marea însemnătate pe care o are gospodărirea raţională a mijloacelor materiale şi băneşti pentru întreaga viaţă economică a ţării. Legea de care ne ocupăm stabileşte formele de control, sfera şi sarciniie fiecărei forme, scopul urmărit elei, desemnind organele care exercită controlul, precum şi drepturile, atribuţiile şi răspunderile acestor organe. Ţinînd seama de importanţa controlului de fond al gestiunilor, în continuare ne vom ocupa în exclusivitate de această formă. Cum trebuie să decurgă acesta in cooperativele agricole ? Potrivit normelor după care se execută controlul financiar intern. Ca atare, organelor de control le revine sarcina de a verifica respectarea normelor legale referitoare la păstrarea bunurilor de orice fel, utilizarea mijloacelor materiale şi băneşti, efectuarea încasărilor şi a plăţilor, a recepţiilor şi inventarelor, a prevederilor privind angajarea gestionarilor. Sunt supuse (Continuare in pag. a 2-a) SUNTEŢI GATA PENTRU SEMĂNATUL GRIULUI ? Peste cîteva zile în unele judeţe ale ţării se va declanşa pe scară largă semănatul griului. Măsurile necesare pentru buna desfăşurare a acestei importante campanii au fost stabilite din vreme şi în cele mai mici amănunte. Prin ordinul 2000 din august a.c. Ministerul Agriculturii şi Silviculturii a precizat termene şi responsabilităţi concrete ce revin fiecăruia dintre factorii ce concură la pregătirea terenului, asigurarea unor seminţe de bună calitate, verificarea maşinilor, instruirea tuturor cooperatorilor şi mecanizatorilor ce vor lucra la semănat. In numeroase unităţi aceste măsuri au fost îndeplinite astfel că in momentul de faţă începerea semănatului găseşte cele mai bune condiţii pentru obţinerea unei recolte sporite în anul viitor. Există însă şi unele unităţi unde factorii de conducere, specialiştii n-au tras învăţămintele necesare din greşelile anilor trecuţi, unde lucrările pregătitoare se desfăşoară într-un ritm cu totul nesatisfăcător şi nu îndeplinesc cerinţele calitative. Este ceea ce se constată din raidul întreprins zilele trecute în cîteva judeţe ale ţării. Redăm în cele ce urmează constatările corespondenţilor noştri : MUREŞ : Pe ogoarele cooperativelor agricole se desfăşoară în aceste zile, o activitate intensă pentru pregătirea viitoarelor recolte de grîu. îmbucurător este faptul că în majoritatea unităţilor printre care amintim pe cele din Sînpaul, Găneşti, Luduş, Band, Bogata şi Iernut poate fi dat semnalul de începere a semănatului. Am întîlnit însă şi altfel de situaţii. Ne oprim la Ogra, cooperativă care anul trecut a obţinut o producţie slabă de grîu, datorită unor defecţiuni în aplicarea tehnologiei acestei culturi. S-au tras, însă, învăţămintele necesare ? •Se pare că nu. Din cele 570 de hectare planificate au fost arate doar 300 şi pregătite 80. Sub arşiţa soarelui şi în bătaia vîntului terenurile nearate, nepregătite îşi pierd rezervele de apă. Asemănător stau lucrurile şi la cooperativadin Corumpa unde din cele 200 de hectare ce se vor însămînţa cu grîu au fost arate abia 46 şi pregătite 28. Cauza, după cum aflăm de la inginerul-şef al unităţii, Ludovic Csernatony, constă în întîrzierea recoltării trifolienelor care ocupă în prezent aceste terenuri. In alte unităţi găsim aspecte nedorite privitor la fertilizarea solului. Deşii se plîng de lipsa Îngrăşămintelor chimice (care intr-adevăr nu au sosit conform planificării) nu s-au organizat cum se cuvine transportul şi încorporarea îngrăşămintelor organice care există în cantităţi mari în preajma adăposturilor de animale. La Acăţari, de exemplu, există peste 1 000 de tone de gunoi de grajd, în Chimitelnic — 1 500 de tone, care aşteaptă să fie transportate la cîmp. Atît în pregătirea terenului cit şi la fertilizarea acestuia, sprijinul mecanizatorilor, în unele unităţi, este cu totul insuficient. Aceasta şi datorită faptului că tractoarele nefiind reparate şi întreţinute corespunzător se defectează adesea. Din cele 12 tractoare existente în dotarea secţiei de mecanizare a cooperativei din Acăţari, 6 erau defecte, iar la Chimitelnie, după cum aflăm de la inginerul-şef Lucian Petruşa, zilnic se defectează 3—4 tractoare iar cele 2 semănători nu au fost reparate deşi a trecut termenul de recepţie. BRAŞOV : Cooperativele agricole din judeţul Braşov vor însămînţa geru şi secară în această toamnă pe 26 500 de hectare. In multe unităţi, îndeosebi în acelea unde consiliile de conducere şi L. LADARIU GH. VINTI R. POPESCU corespondenţii „Satului socialist* (Continuare în pag. a 3-a) Unitatea socialistă a poporului, uriaşă forţă motrice Printre marile izbînzi obţinute de poporul nostru, sub conducerea încercată a partidului, în anii ce s-au scurs de la eliberarea patriei, înfăptuirea unităţii socialiste a naţiunii reprezintă cea mai de preţ cucerire a operei de construire a noii orînduiri — socialismul. Aşa cum arată tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, unitatea socialistă constituie „condiţia fundamentală a trăiniciei şi forţei orinduirii noastre socialiste, uriaşă forţă motrice a progresului material şi spiritual al României noi“. Transformările radicale petrecute in structura de clasă, în viaţa economică şi în organizarea socială şi de stat, ce au avut loc în cei douăzeci şi şase de ani de la nepieritorul august 1944, au determinat un proces de profundă şi amplă înnoire a ţării. Răsturnarea claselor exploatatoare de la putere, lichidarea proprietăţii capitaliste, a oricărei exploatări a omului de către om au însemnat tot atîtea victorii ale proletariatului român, ale forţelor democratice ale ţării, organizate şi conduse de Partidul Comunist Român. Instaurarea proprietăţii socialiste a oamenilor muncii asupra mijloacelor de producţie — izvorul unor relaţii de producţie de un tip nou — superioare oricăror forme cunoscute de istoria societăţii, constituie temelia pe care se înalţă unitatea socialistă a poporului. Noile relaţii de producţie socialiste statornicite între producătorii bunurilor materiale şi spirituale sunt relaţii de colaborare şi întrajutorare tovărăşească, relaţii ce determină comunitatea de interese economice, unitatea de năzuinţe a întregului popor. Pivotul principal al unităţii socialiste a naţiunii române îl constituie alianţa dintre clasa muncitoare şi ţărănimea cooperatistă, cele două clase fundamentale ale societăţii. In anii construcţiei socialismului, clasa muncitoare a cunoscut o puternică dezvoltare atît din punct de vedere numeric, cit şi al continuei ridicări a nivelului său ştiinţific, tehnic şi cultural. Profunde schimbări s-au produs şi în modul de viaţă şi de muncă al ţărănimii, aliatul de nădejde al clasei muncitoare. Transformările ce au avut loc la sate ca urmare a procesului de trecere a agriculturii pe baze socialiste au determinat creşterea rolului pe care îl joacă ţărănimea în viaţa socială, a contribuţiei ei la crearea bogăţiilor naţiunii. In cadrul acestei alianţe rolul conducător îl deţine clasa muncitoare, clasă cu o bogată experienţă revoluţionară, călită în îndelungaţi ani de luptă pentru o viaţă mai bună, împotriva exploatării şi asupririi, pentru binele poporului muncitor. Un loc important în ansamblul vieţii sociale revine intelectualităţii noastre, legată prin mii de fire de popor, devotată cauzei întregului popor, construirea socialismului şi comunismului. Rezolvarea marxist-leninistă a problemei naţionale de către partidul comunist, asigurarea unei de f. PETRE (Continuare in pag. a 3-a) Am cunoscut o sumedenie de preşedinţi de cooperative agricole şi am avut prilejul să scriu despre ei, relevînd calităţile de buni organizatori şi conducători ai obştei, de oameni care in activitatea de zi cu zi nu precupeţesc nimic pentru consolidarea unităţii, pentru imprimarea în conştiinţă fiecărui cooperator a unui mod sănătos de a privi îndatoririle pe care le are. Am descifrat la ei, pe lingă priceperea de a dirija treburile în unitatea pe care o conduc, veleităţi de adevăraţi pedagogi, o putere de înrîurire deosebită. Şi la întrebarea : cum reuşesc oamenii aceştia să realizeze asemenea izbînzi, de unde îşi trag ele seva, mi-am dat seama că răspunsul este, invariabil, acelaşi şi anume : exemplul personal, vrednicia, modestia şi dăruirea de sine. Pentru ei interesele obştei sînt mai presus de orice, iar exemplul personal pe care îl dau vizează toate domeniile, de la capacitatea de a conduce pînă la relaţiile de familie. Unde i-am cunoscut ? Pretutindeni : în Bărăgan şi în Cîmpia Banatului, în Dobrogea şi în Maramureş, in ţinuturile Ţării de Sus pînă în satele de la marginea Dunării. Pentru că pretutindeni s-au statornicit relaţii noi, care cunosc o continuă perfecţionare. Se întîmplă însă ca, poposind într-o localitate sau alta, să afli lucruri care te întristează şi care, investigîndu-le, îţi conturează situaţii demne de a fi dezvăluite public, înfierate cu toată severitatea şi extirpate. O astfel de situaţie mi-a fost relatată cu cîteva zile in urmă de Costea Adam, consilier juridic al Uniunii judeţene a cooperativelor agricole — Hunedoara. Nu numai sentinţa tribunalului ci şi a opiniei publice Lucrurile s-au petrecut la cooperativa agricolă din Sîncrai şi „filmul” lor ţi se derulează secvenţă cu secvenţă, răsfoind dosarul penal nr. 584/R/1970, întocmit de procuratură. Din detaliile furnizate de juristul Uniunii judeţene, din rechizitoriul procurorului Vladimir Pancu şi din discuţiile purtate cu oamenii am aflat că în cooperativa agricolă din Sîncrai s-au petrecut vreme îndelungată abuzuri. Cine le-a săvîrşit ? Fostul preşedinte, fostul contabil-şef, casierul, brigadiera zootehnică etc. Statutul cooperativei agricole precizează în articolul 34 : „Preşedintele asigură conducerea curentă a activităţii şi înfăptuirea hotărîrilor adunării generale şi ale consiliului de conducere". în acelaşi articol se mai spune că tot preşedintele este acela care „controlează modul de utilizare şi păstrare a bunurilor acesteia, urmăreşte respectarea drepturilor membrilor coopera- PETRE SURUPACEANU (Continuare în pag. a 2-a) Actualitatea politică Semnificaţia parţial de la cena politică franceză a fost, se poate spune fără exagerare, dominată în ultimele săptămîni de campania electorală pentru alegerile legislative parţiale care urmează să aibă loc mîine în cea de-a doua circumscripţie a oraşului Bordeaux. Organizate ca urmare a decesului recent al supleantului primului ministru francez, Jacques Chaban-Delmas, deţinătorul de pînă scrutinului Bordeaux acum al mandatului parlamentar din această circumscripţie, aceste alegeri depăşesc, prin semnificaţia lor, cadrul strict local, dobîndind importanţa unui adevărat test naţional de popularitate a coaliţiei guvernamentale. Caracterul unui atare test li-l conferă, într-adevăr, aşa cum remarcă pe drept observatorii politici, prezenţa pe lista candidaţilor a preşedintelui Consiliului de Miniştri al Franţei, Chaban-Delmas, care, reprezentând coaliţia guvernamentală, speră să-şi adjudece din nou mandatul de deputat al acestei circumscripţii în Adunarea Naţională franceză. Aceste speranţe par să fie confirmate de unele sondaje de opinie, care indică o opţiune probabilă a alegătorilor în favoarea candidaturii guvernamental în proporţie de 55 la sută. Dar, chiar în eventualitatea unei confirmări a pronosticurilor şi a victoriei sale în aceste alegeri, premierul francez nu va putea să-şi ocupe locul în Adunarea Naţională atît timp cit va fi membru al guvernului, deoarece calitatea de ministru şi cea de deputat sunt, în conformitate cu constituţia franceză, incompatibile. Constituţia Republicii Franceze prevede: EMILIÁN GAMA S (Continuare In pag. a 6-a)