Satul Socialist, septembrie 1970 (Anul 2, nr. 410-435)

1970-09-19 / nr. 426

t • Vineri, 18 septembrie a plecat la Tokyo, delegaţia Partidului Comunist Român, condusa de tovarăşul Virgil Trofin, membru al Comitetu­lui Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., care, la invitaţia C.C. al P.C. din Japonia, va face o vizită în această ţară. Stilul SICIMISI Uniunea Naţionala el^B^îvelor^fcolo, de РгойД J ANUL­­ Nr. 426 jsÎMBATĂ 19 SEPTEMBRIE 197­6 pagini — 30 bani e Delegaţia Marii Adunări Naţionale, con­dusă de tovarăşul Ştefan Voitec, preşedintele Marii Adunări Naţionale, a început joi o călăto­rie prin Bulgaria. Oaspeţii români au făcut un prim popas la Combinatul chimic din Vraţa.­­ In urma convorbirilor care au avut loc în­tre prim-vicepreşedintele Consiliului de Miniştri al­ Republicii Socialiste România, Ilie Verdeţ, şi primul ministru adjunct al guvernului Malaye­­ziei, Tun Abdul Razak, la Consiliul de Miniştri a­­ fost semnat Acordul de cooperare econo­mică şi tehnică dintre Republica Socialistă România şi Malayezia.­­ Tovarăşul Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., l-a primit pe Eino Repo, preşedintele Consi­liului de Administraţie al Organizaţiei Inter­naţionale de Radiodifuziune şi Televiziune, di­rectorul Radiodifuziunii finlandeze. O întrebare la care este timpul ca răspunsul să fie afirmativ. Și însilozarea porumbului este o lucrare de sezon Foto : N. RUSU CARNET O familie Moş Tudose e un vechi to­varăş al meu de vînătoare la cîmp , la iepuri, la potîrnichi, la prepeliţe. Trebuie să fie vreo 40 de ani de cînd nu l-am mai văzut. Stătusem atunci, ultima oară, la el, împreună cu maestrul Sadoveanu. Intîia oară nimerisem la el din în­­tîmplare, că era în marginea satului şi ajunsesem noaptea şi făcusem pe jos vreo 10 ki­lometri. Avea o casă modestă, totuşi, cu o tindă şi două odăi. Una din ele , cea curată, ne aştepta tot timpul, că nu sta nimeni în ea. Asta era într-un sat în Bărăgan. Am, venit războiul, revoluţia, prefacerile adinei, viaţa nouă de care ne-am apucat, şi, ani DEMOSTENE BOTEZ (Continuare în pag. a 6-a) ­I e Kim Ir Sen, secretar general al C.C. al Par­tidului Muncii din Coreea, preşedintele Cabine­tului de Miniştri al R.P.D. Coreene, l-a primit joi pe ambasadorul extraordinar şi plenipoten­ţiar al Republicii Socialiste România la Phe­nian, Aurel Mâlnâşan, numit recent în această funcţie.­­ S-a înapoiat în Capitală delegaţia Uniu­nii Centrale a Cooperativelor de Consum, con­dusă de Dumitru Bejan, preşedintele CENTROCOOP, care, la invitaţia conducerii Uniunii centrale agricole a cooperativelor „în­trajutorarea ţărănească" şi a Uniunii centrale a cooperativelor de consum „SPOLEM", a fă­cut o vizită în R. P. Polonă. Vedere generală a combinatu­lui alimentar din Baciu, judeţul Cluj Foto : C. NEGOITA Intilnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu specialişti din domeniul tehnicii electronice de calcul şi informaticii economice . Joi dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a întîlnit într-o consfătuire de lucru, la sediul C.C. al P.C.R., cu specia­lişti din domeniul tehnicii de cal­cul şi prelucrării automate a da­telor, oameni de ştiinţă, cadre di­dactice din învăţămîntul superior, directori şi ingineri şefi din mari întreprinderi. Au luat parte tovarăşii Iile Verdeţ,­ Manea Mănescu, precum şi conducători ai unor ministere economice şi instituţii centrale. Cu acest prilej au fost anali­zate stadiul şi aspectele principale ale aplicării tehnicii electronice de calcul în activitatea de condu­cere şi planificare a economiei, precum şi în gestiunea întreprin­derilor, în cadrul discuţiilor s-a exami­nat­ modul de înfăptuire a pro­gramului de înzestrare a econo­miei naţionale cu echipamente de calcul, pentru perioada anilor 1967—1970. Au fost subliniate rea­lizările obţinute în crearea pre­miselor necesare introducerii in­formaticii în economie. S-a înfă­ţişat experienţa acumulată pînă acum în utilizarea calculatoarelor electronice în gestiunea economi­că, în conducerea şi dirijarea u­­nor procese tehnologice, rezulta­tele dobîndite pe această cale în funcţionarea intensivă a utilajelor, creşterea productivităţii, calităţii produselor, eficienţei economice a producţiei. Totodată au fost scoa­se în evidenţă unele probleme care se cer a fi soluţionate în vederea folosirii pe scară mai largă a cal­culatoarelor electronice. Vorbitorii au făcut numeroase propuneri pentru îmbunătăţirea dotării cu tehnică modernă de cal­cul, organizarea mai bună a mun­cii, accelerarea lucrărilor de sim­plificare şi raţionalizare a eviden­ţelor, extinderea aplicaţiilor mate­maticii şi ciberneticii, a prelucrării automate a datelor. O atenţie deo­sebită a fost acordată elaborării de programe de calcul, utilizării la întreaga capacitate a calculatoare­lor existente, rezolvarea în mai bune condiţii a problemelor acti­vităţii economice. Un loc important în discuţii l-a ocupat problema pregătirii cadre­lor pentru informatică — analişti, programatori, operatori — făcîn­­du-se unele propuneri privind căi­le şi măsurile de asigurare a ne­cesarului de specialişti. S-a relevat însemnătatea şi necesitatea inten­sificării eforturilor pentru asimi­larea şi dezvoltarea fabricaţiei în ţara noastră a calculatoarelor elec­tronice şi altor echipamente mo­derne de calcul. Participanţii au exprimat hotă­­rîrea lor de a depune toate efor­turile pentru înfăptuirea sarcini­lor trasate de Congresul al X-lea al partidului în scopul perfecţio­nării sistemului informaţional e­­conomic. Luînd cuvîntul în concluzie. ro­ (Continuare in pag. e 6-a) CONTROLUL DE FOND AL GESTIUNII, mijloc important de identificare şi prevenire a deficienţelor Cum se ştie, în ultima sa acţiune, Marea Adunare Naţională a adoptat o serie de legi. Dacă despre una din ele — mă refer la Legea organizării producţiei şi a muncii în agricultură — s-a scris relativ mult, atît în perioada în care se afla in fază de proiect supus dezbaterii maselor, cit şi după adoptarea ei de către Marea Adunare Naţională, o altă lege, nu mai puţin importantă decit cea nu­mită mai Înainte, a reţinut în mai mică măsură atenţie. Am în vedere L­egea privind gospodărirea mijloa­celor materiale şi băneşti, organiza­rea şi funcţionarea controlului fi­nanciar. De aceea, o parte din condu­cerile unor unităţi economice — cooperativ* agricol* de producţie şi asociaţii intercooperatist* — nu au reţinut întreaga Însemnătate a aces­tei legi, scăpîndu-ie mai cu seamă faptul că normele pe care le atabl­ ION RUŞINARU preşedintele Consiliului de Adminis­traţie al Băncii Agricole leste sînt obligatorii pentru întreaga economie, deci şi pentru ele. Fără a ne propune să rezumăm legea respectivă sau să prezentăm largile ei implicaţii de ordin econo­mic şi juridic, se cuvin, totuşi, men­ţionate citeva aspecte esenţiale. A­­semenea altor legi adoptate in ac­tualul cincinal şi aceasta constituie un puternic instrument de perfec­ţionare a activităţii de conducere, de apărare a legalităţii socialiste. Titlul legii specifică domeniul supus per­fecţionării şi este, credem, limpede marea însemnătate pe care o are gospodărirea raţională a mijloacelor materiale şi băneşti pentru întreaga viaţă economică a ţării. Legea de care ne ocupăm stabileşte formele de control, sfera şi sarciniie fiecărei forme, scopul urmărit elei, desem­­nind organele care exercită controlul, precum şi drepturile, atribuţiile şi răspunderile acestor organe. Ţinînd seama de importanţa con­trolului de fond al gestiunilor, în continuare ne vom ocupa în exclusi­vitate de această formă. Cum tre­buie să decurgă acesta in coopera­tivele agricole ? Potrivit normelor după care se execută controlul finan­ciar intern. Ca atare, organelor de control le revine sarcina de a veri­fica respectarea normelor legale re­feritoare la păstrarea bunurilor de orice fel, utilizarea mijloacelor ma­teriale şi băneşti, efectuarea încasă­rilor şi a plăţilor, a recepţiilor şi in­ventarelor, a prevederilor privind angajarea gestionarilor. Sunt supuse (Continuare in pag. a 2-a) SUNTEŢI GATA PENTRU SEMĂNATUL GRIULUI ? Peste cîteva zile în unele judeţe ale ţării se va declanşa pe scară largă semănatul griului. Măsurile necesare pentru buna desfăşurare a acestei importante campanii au fost stabilite din vreme şi în cele mai mici amănunte. Prin ordinul 2­000 din august a.c. Ministerul Agriculturii şi Silviculturii a precizat termene şi responsabilităţi concrete ce revin fiecăruia dintre factorii ce concură la pregătirea terenului, asigurarea unor seminţe de bună calitate, verificarea maşinilor, instruirea tuturor cooperatorilor şi mecanizatorilor ce vor lucra la semănat. In numeroase unităţi aceste măsuri au fost îndeplinite astfel că in momentul de faţă începerea semănatului găseşte cele mai bune condiţii pentru obţinerea unei recolte sporite în anul viitor. Există însă şi unele unităţi unde factorii de conducere, specialiştii n-au tras învăţă­mintele necesare din greşelile anilor trecuţi, unde lucrările pregătitoare se desfăşoară într-un ritm cu totul nesatisfăcător şi nu îndeplinesc ce­rinţele calitative. Este ceea ce se constată din raidul întreprins zilele trecute în cîteva judeţe ale ţării. Redăm în cele ce urmează constatările corespondenţilor noştri : MUREŞ : Pe ogoarele cooperati­velor agricole se desfăşoară în a­­ceste zile, o activitate intensă pentru pregătirea viitoarelor re­colte de grîu. îmbucurător este faptul că în majoritatea unităţilor printre care amintim pe cele din Sînpaul, Găneşti, Luduş, Band, Bo­gata şi Iernut poate fi dat sem­­nalul de începere a semănatului. Am întîlnit însă şi altfel de si­tuaţii. Ne oprim la Ogra, coopera­tivă care anul trecut a obţinut o producţie slabă de grîu, datorită unor defecţiuni în aplicarea teh­nologiei acestei culturi. S-au tras, însă, învăţămintele necesare ? •Se pare că nu. Din cele 570 de hec­tare planificate au fost arate doar 300 şi pregătite 80. Sub arşiţa soarelui şi în bătaia vîntului tere­nurile nearate, nepregătite îşi pierd rezervele de apă. Asemănă­tor stau lucrurile şi la cooperativa­­din Corumpa unde­ din cele 200 de hectare ce se vor însămînţa cu grîu au fost arate abia 46 şi pre­gătite 28. Cauza, după cum aflăm de la inginerul-şef al unităţii, Lu­dovic Csernatony, constă în întîr­­zierea recoltării trifolienelor care ocupă în prezent aceste terenuri. In alte unităţi găsim aspecte ne­dorite privitor la fertilizarea solu­lui. Deşii se plîng de lipsa Îngră­şămintelor chimice (care intr-ade­văr nu au sosit conform planifică­rii) nu s-au organizat cum se cu­vine transportul şi încorporarea îngrăşămintelor organice care există în cantităţi mari în preajma adăposturilor de animale. La Acă­­ţari, de exemplu, există peste 1 000 de tone de gunoi de grajd, în Chi­­mitelnic — 1 500 de tone, care aş­teaptă să fie transportate la cîmp. Atît în pregătirea terenului cit şi la fertilizarea acestuia, sprijinul mecanizatorilor, în unele unităţi, este cu totul insuficient. Aceasta şi datorită faptului că tractoarele nefiind reparate şi întreţinute co­respunzător se defectează adesea. Din cele 12 tractoare existente în dotarea secţiei de mecanizare a cooperativei din Acăţari, 6 erau defecte, iar la Chimitelnie, după cum aflăm de la inginerul-şef Lu­cian Petruşa, zilnic se defectează 3—4 tractoare iar cele 2 semănă­tori nu au fost reparate deşi a tre­cut termenul de recepţie. BRAŞOV : Cooperativele agri­cole din judeţul Braşov vor însă­mînţa geru şi secară în această toamnă pe 26 500 de hectare. In multe unităţi, îndeosebi în acelea unde consiliile de conducere şi L. LADARIU GH. VINTI R. POPESCU corespondenţii „Satului socialist* (Continuare în pag. a 3-a) Unitatea socialistă a poporului, uriaşă forţă motrice Printre marile izbînzi obţinute de poporul nostru, sub conducerea încercată a partidului, în anii ce s-au scurs de la eliberarea pa­triei, înfăptuirea unităţii socialis­te a naţiunii reprezintă cea mai de preţ cucerire a operei de con­struire a noii orînduiri — socia­lismul. Aşa cum arată tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, unitatea socialistă constituie „condiţia fun­damentală a trăiniciei şi forţei o­­rinduirii noastre socialiste, uriaşă forţă motrice a progresului mate­rial şi spiritual al României noi“. Transformările radicale petrecu­te in structura de clasă, în viaţa economică şi în organizarea socia­lă şi de stat, ce au avut loc în cei douăzeci şi şase de ani de la nepie­ritorul august 1944, au determinat un proces de profundă şi amplă înnoire a ţării. Răsturnarea clase­lor exploatatoare de la putere, li­chidarea proprietăţii capitaliste, a oricărei exploatări a omului de că­tre om au însemnat tot atîtea vic­torii ale proletariatului român, ale forţelor democratice ale ţării, or­ganizate şi conduse de Partidul Comunist Român. Instaurarea proprietăţii socia­liste a oamenilor muncii asupra mijloacelor de producţie — izvo­rul unor relaţii de producţie de un tip nou — superioare oricăror forme cunoscute de istoria socie­tăţii, constituie temelia pe care se înalţă unitatea socialistă a poporu­lui. Noile relaţii de producţie so­cialiste statornicite între producă­torii bunurilor materiale şi spiri­tuale sunt relaţii de colaborare şi întrajutorare tovărăşească, relaţii ce determină comunitatea de in­terese economice, unitatea de nă­zuinţe a întregului popor. Pivotul principal al unităţii so­­cialiste a naţiunii române îl con­stituie alianţa dintre clasa mun­citoare şi ţărănimea cooperatistă, cele două clase fundamentale ale societăţii. In anii construcţiei so­cialismului, clasa muncitoare a cu­noscut o puternică dezvoltare a­­tît din punct de vedere numeric, cit şi al continuei ridicări a nive­lului său ştiinţific, tehnic şi cul­tural. Profunde schimbări s-au pro­dus şi în modul de viaţă şi de mun­că al ţărănimii, aliatul de nădej­de al clasei muncitoare. Transformările ce au avut loc la sate ca urmare a procesului de trecere a agriculturii pe baze so­cialiste au determinat creşterea ro­lului pe care îl joacă ţărănimea în viaţa socială, a contribuţiei ei la crearea bogăţiilor naţiunii. In cadrul acestei alianţe rolul condu­cător îl deţine clasa muncitoare, clasă cu o bogată experienţă revo­luţionară, călită în îndelungaţi ani de luptă pentru o viaţă mai bună, împotriva exploatării şi asupririi, pentru binele poporului muncitor. Un loc important în ansamblul vieţii sociale revine intelectuali­tăţii noastre, legată prin mii de fire de popor, devotată cauzei în­tregului popor, construirea socia­lismului şi comunismului. Rezolvarea marxist-leninistă a problemei naţionale de către parti­dul comunist, asigurarea unei de­­ f. PETRE (Continuare in pag. a 3-a) Am cunoscut o sumedenie de preşedinţi de cooperative agricole şi am avut prilejul să scriu despre ei, relevînd calităţile de buni organiza­tori şi conducători ai obştei, de oameni care in activitatea de zi cu zi nu precupeţesc nimic pentru consolidarea unităţii, pentru imprimarea în conştiinţă fiecărui cooperator a unui mod sănătos de a privi îndato­ririle pe care le are. Am descifrat la ei, pe lingă priceperea de a dirija treburile în unitatea pe care o conduc, veleităţi de adevăraţi pedagogi, o putere de înrîurire deosebită. Şi la întrebarea : cum reuşesc oamenii aceştia să realizeze asemenea izbînzi, de unde îşi trag ele seva, mi-am dat seama că răspunsul este, invariabil, acelaşi şi anume : exemplul per­sonal, vrednicia, modestia şi dăruirea de sine. Pentru ei interesele obştei sînt mai presus de orice, iar exemplul personal pe care îl dau vizează toate domeniile, de la capacitatea de a conduce pînă la relaţiile de familie. Unde i-am cunoscut ? Pretutindeni : în Bărăgan şi în Cîmpia Banatului, în Dobrogea şi în Maramureş, in ţinuturile Ţării de Sus pînă în satele de la marginea Dunării. Pentru că pretutindeni s-au sta­tornicit relaţii noi, care cunosc o continuă perfecţionare. Se întîmplă însă ca, poposind într-o localitate sau alta, să afli lucruri care te întristează şi care, investigîndu-le, îţi conturează situaţii demne de a fi dezvăluite public, înfierate cu toată severitatea şi extir­pate. O astfel de situaţie mi-a fost relatată cu cîteva zile in urmă de Costea Adam, consilier juridic al Uniunii judeţene a cooperativelor agricole — Hunedoara. Nu numai sentinţa tribunalului ci şi a opiniei publice Lucrurile s-au petrecut la coopera­tiva agricolă din Sîncrai şi „filmul” lor ţi se derulează secvenţă cu sec­venţă, răsfoind dosarul penal nr. 584/R/1970, întocmit de procuratură. Din detaliile furnizate de juristul U­­niunii judeţene, din rechizitoriul procurorului Vladimir Pancu şi din discuţiile purtate cu oamenii am aflat că în cooperativa agricolă din Sîncrai s-au petrecut vreme îndelungată abu­zuri. Cine le-a săvîrşit ? Fostul pre­şedinte, fostul contabil-şef, casierul, brigadiera zootehnică etc. Statutul cooperativei agricole preci­zează în articolul 34 : „Preşedintele a­­sigură conducerea curentă a activităţii şi înfăptuirea hotărîrilor adunării ge­nerale şi ale consiliului de conducere". în acelaşi articol se mai spune că tot preşedintele este acela care „contro­lează modul de utilizare şi păstrare a bunurilor acesteia, urmăreşte respec­tarea drepturilor membrilor coopera- PETRE SURUPACEANU (Continuare în pag. a 2-a) Actualitatea politică Semnificaţia parţial de la cena politică franceză a fost, se poate spune fără exage­rare, dominată în ultimele săptămîni de campania electorală pentru alegerile legislative par­ţiale care urmează să aibă loc mîine în cea de-a doua circum­scripţie a oraşului Bordeaux. Organizate ca urmare a decesu­lui recent al supleantului primu­lui ministru francez, Jacques Cha­­ban-Delmas, deţinătorul de pînă scrutinului Bordeaux acum al mandatului parlamentar din această circumscripţie, aceste alegeri depăşesc, prin semnifica­ţia lor, cadrul strict local, dobîn­­dind importanţa unui adevărat test naţional de popularitate a coaliţiei guvernamentale. Caracterul unui atare test li-l conferă, într-adevăr, aşa cum re­marcă pe drept observatorii poli­tici, prezenţa pe lista candidaţilor a preşedintelui Consiliului de Mi­niştri al Franţei, Chaban-Delmas, care, reprezentând coaliţia guver­namentală, speră să-şi adjudece din nou mandatul de deputat al a­cestei circumscripţii în Adunarea Naţională franceză. Aceste spe­ranţe par să fie confirmate de unele sondaje de opinie, care in­dică o opţiune probabilă a alegă­torilor în favoarea candidaturii guvernamental în proporţie de 55 la sută. Dar, chiar în eventualitatea unei confirmări a pronosticurilor şi a victoriei sale în aceste alegeri, premierul francez nu va putea să-şi ocupe locul în Adunarea Na­ţională atît timp cit va fi membru al guvernului, deoarece calitatea de ministru şi cea de deputat sunt, în conformitate cu constituţia franceză, incompatibile. Constitu­ţia Republicii Franceze prevede: EMILIÁN GAM­A­ S (Continuare In pag. a 6-a)

Next