Satul Socialist, noiembrie 1970 (Anul 2, nr. 463-487)
1970-11-22 / nr. 481
PAGINIA 2 I is Duminică 22 noiembrie SOARELE râiaru la ora 7 ţi 20 de minute. Apune la ora 16 ţi 42 de minute. De la începutul anului au trecut 326 de zile. Pînă la sfîrşitul anului au râmat 39 de zile,î n Timpul probabil pentru 22 noiembrie , vreme relativ călduroasă cu şi mai mult noms. Se vor semnala ploi slabe, burniţă în Moldova, nordul Transilvaniei şi Maramureş după care va ploua şi în sud-vestul ţării. Local se va produce ceaţă. Vint slab pînă la potrivit din sectorul sud-vestic. Temperaturile minime vor oscila între zero şi 10 grade, mai coborîte în depresiuni, iar maximele între 7 şi 17 grade, mai scăzute în nord-estul ţării. Timpul probabil pentru 23, 24 şi 25 noiembrie , vreme umedă şi închisă. Vor cădea precipitaţii sub formă de burniţă şi ploi slabe, iar in nordul ţării şi sub formă de lapoviţă şi ninsoare. Vint cu intensificări temporare. Temperatura va scădea uşor în nordul ţării. Minimele MEDALION Se împlinesc 276 de ani de la naşterea marelui gînditor şi scriitor iluminist francez François Marie Arouet (Voltaire). Spiritul Independent şi caustic i-au adus de două ori detenţiunea la Bastilia şi exilul în Anglia. Aici cunoaşte pe scriitorii Pope şi Swift, fiind în acelaşi timp profund impresionat de libertăţile democraţiei burgheze, de filozofia lui Bacon şi Hobbes şi de teoriile lui Newton. Din această experienţă au rezultat „Scrisorile filozofice", reportaj spiritual al vieţii engleze şi o critică a instituţiilor vor fi cuprinse intre minus 4 şi 6 grade, iar maximele intre 6 şi 14 grade, mai ridicate in sud. Ceaţă dimineaţa şi seara, şi moravurilor societăţii franceze. Voltaire se impune ca personalitate de renume european, ca animator de frunte al ideilor revoluţionare şi colaborator al „Enciclopediei". Spirit întreprinzător şi multilateral, a abordat nenumărate domenii : istoria, filozofia, fizica, dreptul ş.a. Ca scriitor s-a afirmat în aproape toate genurile literare. Voltaire a scris poeme filozofice, epistole, satire, epigrame, poezii ocazionale și epopeea națională „Henriada". Capodoperele sale, povestirile „Zadig", „Micromegas", „Naivul", „Prințesa din Babilon", „Candide" ș.a. par aparente relatări ale unor peregrinări prin Europa, dar, în realitate, sunt pretexte pentru demascarea nefericitei întocmiri a societăţii timpului. în lucrările istorice cum sînt „Istoria lui Carol al Xll-lea", „Secolul lui Ludovic al XlV-lea" ,ş.a., bazat pe o documentare temeinică, Voltaire face ca evenimentele să capete o înfăţişare vie, îmbinîndu-se talentul artistului cu cel al savantului. El a revendicat egalitatea cetăţeniDupă traversarea strîmtorii Malacca, Assan soseşte la Sin- ' lor în faţa legilor, libertatea gîndirii şi a cuvîntului, impozite proporţionale cu averea şi a luat apărarea ţărănimii asuprite. Vasta sa corespondenţă, adevărată defilare a personalităţilor epocii, cuprinde capodopere ale genului. Voltaire a avut un rol imens atît în stimularea mişcării iluministe în întreaga Europă cît şi în pregătirea ideologică a revoluţiei burgheze din Franţa. Victor Hugo l-a caracterizat astfel : „A fost mai mult decît un om, a fost un veac". Igapore — numit Gibraltarul „ Asiei" —, port construit de englezi pe insula cu acelaşi nume. Călătorul român se interesează aici de modul cum se scoate din nucile de cocos uleiul din care se fabrică stearina, deoarece intenţiona să facă în ţară acelaşi lucru din uleiul vegetal. El încheie primele legături comerciale între ţara noastră şi negustorii chinezi stabiliţi la Singapore. Plecînd mai departe, din Hong-Kong se duce la Canton, unde se interesează de modul de fabricare a lacului chinezesc din răşina unui arbore, cu scopul de a-l utiliza în fabrica POVESTEA VORBEI . In fiinţa omenească trebuie veşmintele, sufletul şi cugetul din Bucureşti. Ajuns în Japonia, vizitează marile oraşe, unde caută să realizeze un schimb comercial între mărfurile româneşti şi cele japoneze. Traversează Oceanul Pacific pînă la San Francisco, apoi cu trenul, prin Chicago, ajunge la New York. Aici se îmbarcă pe un transatlantic şi se întoarce în Europa ; la Bucureşti soseşte în iunie 1898. Bazil C. Assan prezintă într-o conferinţă a „Societăţii române de Geografie" preţioase informaţii cu privire la călătoria sa în jurul pămîntului, ca totul sâ fie frumos , faţa, (A. Cehov). 1........I .......... Ilii ............................... 1,1 ";"J............................. 'll ..... .и» "ЧИНИ"-»-.........................""* ' ...... .............. . . ........................................................................ ы^ u~r.4s..i.W.-.i>.>.•■^■■■.....iiiiwaí.'—«i.eiiiii ...............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................niu..bá....e—neiimin 4Wi........................I VOLTAIRE CĂLĂTORI ȘI EXPLORATORI ROMÂNI : BAZIL C. ASSAN (II) B POPASURI LA IZVOARELE FRUMOSULUI (Urmare din pag. 1) nume, în ele aflîndu-și oglindirea sufletul poporului nostru. Nu știu de ce, dar de fiecare dată îmi vin în minte ca un ecou prelung versurile profesorului Martin Opitz de la „Асаdemicum Colegium“ din Alba Iulia, care în poemul idilic „Zlatna, sau Liniştea sufletească" scris în anul 1623 remarca printre altele că limba moştenită şi „datinile sunt păstrate cu credinţă“, subliniind în continuare „C-al vostru îmbrăcămint / Şi jocul chiar e martor ! C-aveţi tulpină veche“. Iată cum un străin, alături de mulţi alţii, susţinea continuitatea poporului şi latinitatea limbii, idee reluată şi în celălalt poem „Dacia Antiqua". Am privit cu nesaţ de atîtea ori straiele de sărbătoare. Cită frumuseţe şi bogăţie revărsată în această îmbrăcăminte ! Ai spune că vezi o poiană plină cu flori asupra căreia natura şi-a revărsat întreaga policromie. Privind pe oamenii care le poartă, blajini şi domoli la vorbă ca şi locurile unde s-au născut, păşind apăsat şi siguri, gîndul ne poartă departe prin istorie. Cu cămaşa de cînepă, lungă şi strînsă cu cingătoare, cu căciulă neagră şi cioareci albi îi vedem pe strămoşii noştri, aşa cum apar in cronica lui Herodot, coborîţi parcă de pe Columnă. In mîinile meşterilor din Metrici, Cîmpeniţa, Dămieni, Ghindan, ale cioplitorilor din Sovata sau din alte sate aşezate spre partea cîmpiei, lemnul, inul, papura şi lutul se supun ascultătoare pentru a lua forme noi. Din bogăţia-i sufletească, in forme meşteşugite, clasa Doroftei din Vătava redă labirinturi într-o paralelă în furcile „împistrate“, iar vestitul Emil Pralea din Hodac şi-a cîştigat faima prin frumuseţea fluierelor sale cu motive geometrice. Armonia culorilor şi perfecţiunea formelor, rezumând vechi meşteşuguri, te antrenează intr-un dialog continuu cu timpul. Cu inteligenţa dublată de fantezie, plecînd de la aceeaşi sursă, aceşti creatori de frumos au dat naştere la obiecte în faţa cărora ne oprim ca la un izvor din care nu numai să ne potolim setea, ci să ne şi oglindim pentru a ne cunoaşte mai bine. Cu regret trebuie să amintim că unele îndeletniciri cum ar fi cusutul costumelor, ţesutul la război sau cioplitul în lemn, care într-o vreme au cunoscut pe aceste meleaguri o largă răspîndire, pe zi ce trece încep să fie uitate. Lăzile de zestre care au adunat în ele motive florale şi o parte din sufletul artiştilor anonimi de odinioară stau aruncate şi uitate prin podul caselor, costumele naţionale, porţile încrustate, furcile de tors „împistrate", au devenit o raritate. Gustul în confecţionarea iilor, curelelor cu mărgele, pieptarelor cu „cănaci“ şi covoarelor s-a schimbat şi el. In satele judeţului meşterii populari cărora străbunii le-au transmis acel dar al mînuirii uneltelor sint tot mai greu de găsit. Dacă ar fi să îi amintim pe cei care acum se mai îndeletnicesc cu producerea acestor obiecte, din cincizeci de sate, i-am putea număra pe degete. S-ar potrivi cu acest prilej, aşa cum am încercat s-o facem şi altădată, să scriem cîteva rînduri şi despre colecţionari şi expoziţiile personale. Icoanele pe sticlă, furcile de torsiile cusute cu măiestrie, chiar şi rîşniţele au căzut în mîinile unor „colecţionari" care şi-au făcut din comercializarea lor o meserie, sărăcind satele noastre de podoabele cele mai de preţ. Despre poporul român întotdeauna s-a spus că este un artizan al lemnului. Poate tocmai de aceea nu ne putem împăca deloc cu gîndul nici să privim cu indiferenţă cum încet-încet se împuţinează cei care au creat ceea ce aveam noi mai frumos. Chiar şi în aceste condiţii sîntem convinşi că multe din aceste meşteşuguri vor avea o viaţă lungă. Modalităţi pentru reînnodarea acestor tradiţii şi stimularea creatorilor există. Este în interesul colectivităţii ca aceşti oameni pasionaţi să fie sprijiniţi şi încurajaţi pe toate căile. Organizarea unor expoziţii personale ar răsplăti strădania lor, iar formarea unor cercuri de artă populară pe lingă căminele culturale s-ar bucura de un mare interes. In felul acesta, printr-o serie de iniţiative, vom contribui la conservarea şi perpetuarea meşteşugului popular. Castelul Bran, azi muzeu, important monument istoric, domină de secole peisajul, cu măreţia sa de piatră E INFORMAŢII Igj La Ploieşti a luat fiinţă “ acum cîteva zile , prima bibliotecă medicală din judeţul Prahova, prevăzută cu un bogat material documentar de specialitate. Această nouă instituţie este prevăzută cu 4 săli de lectură şi spaţiu, corespunzător de prezentare a materialului documentar. In cadrul bibliotecii medicale judeţene se vor putea documenta şi medicii din satele prahovene. ЯЦ In prezent, pe mările şi oceanele lumii navighează 45 de nave româneşti. Aflate la mii de mile depărtare de ţară, echipajul cargoului „Sinaia" anunţă că va ajunge la Port Sudan cu circa 8 000 tone plăci fibrolemnoase şi cu alte produse realizate de combinatele noastre de exploatare şi industrializare a lemnului, iar echipajul vasului „Anina" vesteşte că a sosit la Londra cu laminate şi mărfuri de larg consum româneşti. De asemenea, la Boulogne, Bilbao, Anvers şi Famagusta urmează să ancoreze mai multe vase ale societăţii „Navrom" pentru a descărca mii de tone de produse ale industriei noastre metalurgice, chimice şi textile. Ш Zilele acestea în comuna Proviţa de Sus (Prahova) a fost inaugurat dispensarul medical de circumscripţie sanitară, construit în întregime prin contribuţia voluntară şi munca patriotică a locuitorilor. Noul obiectiv sanitar din comună este prevăzut cu două cabinete de consultaţii pentru adulţi şi copii, un cabinet stomatologic şi un staţionar pentru copii, în incinta dispensarului s-a construit şi o locuinţă confortabilă pentru cei doi medici care deservesc această circumscripţie sanitară. Un dispensar medico-sanitar asemănător a fost construit şi dat în folosinţă de curînd şi în comuna Proviţa de Jos. „ In comunele şi oraşele ■“ judeţului Constanţa se desfăşoară în aceste zile ştafeta-album „Omagiu Partidului", acţiune organizată de Comitetul judeţean al U.T.C. şi Comitetul judeţean pentru cultură şi artă, în scopul cunoaşterii de către tineri a celor mai semnificative momente din viaţa şi activitatea tineretului din judeţ. In album sunt consemnate mărturii ale participanţilor la mişcarea revoluţionar-patriotică, aspecte semnificative din activitatea organizaţiilor de tineret. Ştafeta-album prilejuieşte întîlniri ale tinerilor cu membri de partid din ilegalitate, cu activişti de partid şi de stat, precum şi prezentarea de expuneri privind realizările înfăptuite în ţara noastră şi în judeţ în anii socialismului. # 0# • # # _ Ф SATUL SOCIALIST O Nr. 481 — Duminica 22 noiembrie Dansul am Oaş, riguros ca sfatul pu care s-a născut — în interpretarea formaţiei casei «de cultură din Negreşi — Oaş Luni 23 noiembrie RADIO PROGRAMUL I. —6.05 — 9,30 Muzică şi actualităţi. 11,45 Sfatul medicului. 11,50 Cotele apelor Dunării. 12,25 Ştiinţa la zi. 12,30 întilnire cu melodia populară şi interpretul preferat. 13,00 Radiojurnal. 13,10 Avanpremieră cotidiană. 13,45 Mîndru-i jocul românesc. 15,00 Cîntece şi jocuri populare. 15,45 Muzică uşoară. 16,00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16,30 Revistă economică. 17,05 Antena tineretului. 17,30 Muzică populară interpretată de Domnica Chioreanu şi Ilie Ioniţă. 19,00 Gazeta radio. 20,20 Argheziană. 20,25 Solistul serii : Roy Black. 20,45 Teatru radiofonic — Premieră. Dl. Kant are onoarea, de Konrad Hausen. 21,41 Melodii cunoscute, interpreţi îndrăgiţi. 22,00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22,20 Sport. TELEVIZIUNE 13,00 Scena şi ecranul. 18,30 Un univers al cuceririlor tehnicii contemporane. Tirgul internaţional Bucureşti. 13,50 Muzică populară cu Maria Pietraru şi Petre Săbădeanu. 19,00 Ce sunt şi ce trebuie să fie centralele industriale. 19,20 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19,30 Telejurnalul de seară. 20,00 60 de ani de la primul avion cu reacţie. La emisiune va participa savantul Henri Coandă. 20,20 Teatru foileton . Războiul celor două roze (V). 21,10 Steaua fără nume. Muzică populară. 22,05 Telejurnalul de noapte. 22,15 Telesport. l — Dați-mi, vă rog, o 1 cutie de perlan. 1 — N-avem, dar dacă |j doriți, vă dăm o cursă i de şoricei. ? Dialogul ar părea des-I prins din paginile unui 1 umorist, dacă n-ar fi i strict autentic. L-am au- 1 zit nu demult în maga- 4 zinul mixt , din comuna Traianu, județul Brăila. J Parteneri de discuție : o femeie între două vîrste şi gestionarul Constantin Micu. Ne-am amuzat discret de perseverenţa cu care gestionarul magazinului prezenta noul produs, a cărui construcţie nu era de altfel lipssită de ingeniozitate. 1 S-au apropiat şi alţi cu- I rioşi şi ascultau explica-ţiile omului de după tej»ghea : „iată, inelul se introduce prin această des- I chizătură; se leagă ar oul cu o aţă; şoricelul intră prin orificiul aces- t ta, roade aţa şi : hăţ ! ? l-a prins..." ! Momentul de amuzat ment ne introducea de fapt într-o temă serioa- i să şi anume : cum este J aprovizionat magazinul , şi în ce măsură satisface el cerinţele cumpărătorilor ? Am „inventariat" 1 din priviri rafturile. în i aparenţă, se găseau de toate din abundenţă. Zic * în aparenţă, deoarece 4 discutînd pe îndelete cu I gestionarul mi-am dat î seama că, In ciuda abun-4 denței de mărfuri, lip- sese multe din ce tre’ buie sătenilor. Se putea constata asta nu numai 1 din spusele tovarăşului 7 Constantin Micu, ci şi 5 din registrele pe care i le-am răsfoit împreună. ? Pentru a ilustra această stare de lucruri, să ape- lăm la cîteva date conecrete. Multe gospodine din comună solicită „finet uni". Gestionarul a cerut din timp și nu o dată marfa respectivă, dar n-a sosit nimic. A făcut o revenire, dar lucrurile au rămas ca mai înainte. A făcut alte trei reveniri: pe 1, 17 și 30 octombrie. Zadarnic însă, I.J.E.COOP. Brăila a rămas în continuare surdă şi mută la această cerinţă, în schimb a livrat în plus oale în valoare de 20 000 de lei, care fiind în cantităţi prea mari sunt sortite să... fiarbă în rafturi. Au fost de asemenea livrate, fără nici o comandă, sumedenie de pahare pe care nimeni nu le cumpără. Am putut vedea în depozitul magazinului grămezi întregi de perii pentru scîndură, foarte puţin solicitate, dar foarte mult... livrate de I.J.E.COOP., după același „original" procedeu : fără comandă din partea gestionarului. — De ce nu le-aţi refuzat ? Am întrebat. Drept răspuns, tovarăşul Micu m-a invitat la birourile cooperativei. Aici am intrat în posesia unei adrese ce purta numărul 10 237. O reproduc . Către cooperativa Traianu. Avînd în vedere lipsa din reţea a "unor articole de menaj constatată cu ocazia controalelor efectuate precum şi evacuarea urgentă a unor magazii împrumutate, Comitetul de direcţie al I.J.E.COOP. Brăila a hotărît ca în afara articolelor comandate de cooperative pentru depozitul „menaj" să se livreze în plus unele articole la toate magazinele din județ. Urmează, deci, ca dumneavoastră să primiţi şi articolele pe care vi le-am livrat în afara notelor de comandă". Semnează : director Anghel Devald, şef serviciu Larisa Guştiuc şi merceolog N. Costandache. Adresa stîrneşte cel puţin două nedumeriri : cum de s-a constatat cu ocazia controalelor lipsa unor asemenea mărfuri, din moment ce la Traianu rafturile gem de astfel de mărfuri ? Și cum poate I.J.E.COOP — Brăila să ia astfel de hotărîri fără ca nici măcar să-i consulte pe gestionarii respectivi ? Adresa e semnată, după cum notam mai sus, și de merceologul I.J.E.COOP. Adică tocmai cel care trebuie să cunoască în permanenta situațjia’ de pe ilefШ1 își pune semnătură pe o astfel, ătr. adresă. Cooperativa din Traianu a preluat de asemenea de la I.J.E.COOP, un stoc de ţigle în valoare de peste 100 000 de lei. Este o cantitate prea mare, cu mult peste posibilităţile de desfacere. Cu fiecare zi ţigla se degradează, lucru care grevează permanent asupra situaţiei financiare a cooperativei din Traianu. Pe bună dreptate, contabilul-şef al cooperativei de consum din comună remarca lipsa de temei a locaţiilor pe care le-ar putea plăti cooperativa. Dacă s-ar fi întreprins în prealabil un studiu la faţa locului, oricare reprezentant al I.J.E.COOP. şi-ar fi putut da seama că cele 93 000 de ţigle nu pot fi vândute în totalitate în comună şi, în acest caz, cea mai bună măsură ar fi fost aceea de a se transfera direct pe şantierele unor obiective agrozootehnice, şantiere care au nevoie de ţiglă. Din cele relatate, putem desprinde destul de uşor concluzia că situaţia existentă la magazinul mixt din comuna Traianu, judeţul Brăila, reflectă un stil de lucru defectuos, ce se cere înlocuit cu un altul, dominat de simț de răspundere din partea tuturor acelora care răspund de buna aprovizionare a magazinelor de la sate. PETRE SURUPÂCEANU DE CE BEA GRIGORE AGHIAZE • AŞA, DA! Despre „necazurile“ pricinuite locuitorilor comunei Boteni-Argeş, de către I.R.E. Piteşti, datorită proastei întreţineri a reţelei electrice, am informat pe cititori tot prin intermediul acestei rubrici. Iată acum şi veşti îmbucurătoare : I.R.E. Piteşti a început înlocuirea vechii reţele electrice din comuna Boteni, pe o distanţă de 5 km. Să sperăm că lucrările de înlocuire vor înainta fără nici un... scurt-circuit! • S-AU ARS FARA FOC La cooperativa agricolă de producţie din comuna Bălăneşti, judeţul Neamţ nu s-a declanşat nici un incendiu. Şi totuşi, preşedintele şi inginerii s-au „ars" la buzunar. Organele P.C.I. au constatat că nu sunt luate nici cele mai elementare reguli de pază contra, incendiilor şi i-au amendat pe cei răspunzători. E o vorbă : „Cine se frige cu supă, suflă şi în iaurt !“ Să vedem ,s-au învăţat cei cu buzunarul ars. • GLUMEŢUL Vasile Pătrăşcuţă, din comuna Adamclisi, judeţul Constanţa, era cunoscut de consăteni ca un om chefliu şi amator de glume. Mai deunăzi, întîlniindu-l pe Iancu Pîrloi, casierul cooperativei agricole, a încercat să-i joace o festă , a scos cuţitul şi a început să i-l plimbe pe la nas, „sfătuindu-l“ să-i... lase lui banii încasaţi de la bancă ! Bietul Pîrlol, nepricepînd „gluma", a strins servieta subţioară şi a fugit cît îl ţineau picioarele. Mai tîrziu, la miliţie, Pătrăşcuţă a spus că a.. glumit. Să vedem cum o să glumească cei de la miliţie cu el ? • NU L-AŢI INTILNIT CUMVA ! Dumitru Frijan , fără ocupaţie, a devenit negustor de butelii de aragaz. Pe Ion Morăraşu, mecanic la moara din comuna Vorniceni-Botoşani, l-a convins să-i dea 1 300 lei, ca să-i aducă o butelie de aragaz. Şi... dus a fost. Acum, miliţia îl caută pentru explicaţii. Nu l-aţi întîlnit prin comuna dv. ? ! • FANTOMAS LA... VLASINEŞTI Statele de avansuri întocmite de casierul Dumitru Drîmboi de la cooperativa agricolă de producţie Vlăsineşti- Sirbi, jud. Botoşani, erau pline de... „fantome". Fantome pentru care Drîmboi încasa bani buni. Dar cum nici măcar Fantomas nu mai este azi o noutate, organele băncii, „insensibile" la... literatura poliţistă întocmită de casier, au sesizat miliţia. Acum, urmează ultima secvenţă din... serial ! • CE CONŢINE... SÂNGELE Toată lumea ştie că sîngele din corpul omenesc conţine globule albe şi globule roşii. Numai că în sîngele şoferului C. Antonescu de la cooperativa agricolă de producţie Roşieşti, judeţul Vaslui, în afară de globule se găseşte deseori şi alcool. La un control recent s-a constatat că şoferul, la volan fiind, nu că avea alcool în singe, ci sînge In alcool. Şi pentru ca să aibă omul timp să-şi purifice sîngele, i s-a oferit un an de... închisoare. Să înveţe şi alţii I. ADUNATE DE PRIN SATE ! ClND CLIMATUL ÎNCREDERII (Urmata din pag. I) — Nu. — De ce ? Tace. — Aveţi de gînd să despăgubiţi cooperativa ? — Am să plătesc eu tuiul ăsta. —• Şi aparatul de radio ? Se înfurie iar şi înjură. — Mă aduceţi in stare să cumpăr unul nou şi să-l fac plocon cooperativei ! Am insistat asupra acestor aspecte pentru că ni se pare că ele reflectă o atitudine profund dăunătoare, o mentalitate învechită, cu repercusiuni negative asupra intereselor obştii. Desigur, precumpănitoare este latura materială. Orice pagubă adusă avutului obştesc trebuie imediat recuperată. După cum am putut stabili, într-o anchetă ce ne-a furnizat date incomplete (unora fiindu-le teamă să facă dezvăluiri, ca nu cumva sâ se afle „că nu şi-au ţinut gura"), preşedintele Ion Antonie a săvîrşit şi alte abuzuri. Participind la o vânătoare nocturnă de iepuri, cu autoturismul cooperativei, a căzut cu acesta într-o ripă, provocîndu-i mari stricăciuni. Gît vor costa reparaţiile ? Nu se ştie. Cine va suporta cheltuielile, cooperativa ? In comună oamenii îşi pun Întrebări : „Cum a putut preşedintele nostru, să-şi construiască, din teme- lie, trei case în numai zece ani ?“ Prima pentru taică-său, a doua pentru fiu-său. Anul trecut preşedintele a ridicat casă ţare, cu 5 camere, arătoasă, şi pentru domnia sa , tot cu fundaţie de beton. Cu ziduri de cărămidă, cu lemnărie nouă, cu acoperiş de tablă. Ştie oricine , o casă nouă costă parale multe. Două case noi şi mai mult. In cooperativă nu lucrează acum decît preşedintele. Soţia şi cei trei copii ai lor, fie că şi-au găsit alte ocupaţii, fie că stau acasă. Atunci ? Da, dar să nu uităm că socrul preşedintelui, Gh. Sureanu, este şef de atelaj, lucrează la construcţii şi ţine în permanenţă căruţa la dispoziţia sa, chiar şi noaptea. Are voie ? „Are şi n-are“, se eschivează „diplomatic" preşedintele. Unii au intrat la bănuieli în legătură cu tabla ce s-a folosit (scriptic) pentru , noua brutărie a cooperativei : 2 482 de kg, în timp ce pentru sediul cooperativei, de două ori mai mare, au fost necesare 2 408 kg, iar pentru alte două brutării din alte comune, construite după proiect tip, ca şi cea din Locusteni, s-au întrebuinţat numai 1 199 kg (la Daneţi) şi 1 350 kg (la Amărăştii de Sus). Unda este tabla rămasă ? Mister. A dispărut fără urmă fără ca cei din conducerea cooperativei să fie curioşi să afle. Dar unele stive de lemn de construcţie, de la fierăstrăul mecanic, ce drum au luat ? Alt fapt ! Constantin Lupu, îngrijitor la sectorul zootehnic, a lucrat pentru Ion Antonie, primind, în schimb, zile-muncă din agoniseala cooperativei. — Nu este adevărat ! sare în ajutorul preşedintelui brigadierul Marin Tătaru. — Este adevărat, recunoaşte pînă la urmă preşedintele. In urmă cu cîtva timp organele de miliţie au cerut ca paznicul Alex. Iova, cu antecedente penale, să fie schimbat. A fost schimbat... pentru a fi „ajutat" apoi, adică repus pe post de păzitor al averii comunei. Preşedintele de cooperativă trebuie să fie o figură luminoasă a satului. Şi cei mai mulţi astfel sunt : cinstiţi, apărători ai ordinii, care pun înainte de orice interesele obştii pe care o reprezintă, exemplu de conduită morailă. Ion Antonie nu a înţeles încă faptul că funcţia sa este incompatibilă cu săvîrşirea abuzurilor, că el are obligaţia să s® poarte astfel incit să nu lase loc nici unei bănuieli să planeze asupra sa, în stăpânirea unui climat de toleranţă în rîndurile consiliului de conducere, de compromisuri reciproce, muşamalizarea „micilor afaceri", toate acestea lovesc grav în încrederea pe care membrii cooperatori şi-au pus-o un preşedinte. Se pune o singură întrebare : cine va pune capăt acestui climat de neîncredere ce s-a statornicit în cooperativă față de conducătorul său. if