Satul Socialist, noiembrie 1970 (Anul 2, nr. 463-487)

1970-11-22 / nr. 481

PAGINIA 2 I i­s Duminică 22 noiembrie SOARELE râiaru la ora 7 ţi 20 de minute. Apune la ora 16 ţi 42 de minute. De la începutul anului au trecut 326 de zile. Pînă la sfîrşitul anului au râmat 39 de zile,î­ n­ Timpul probabil pentru 22 noiembrie , vreme relativ căl­duroasă cu şi mai mult noms. Se vor semnala ploi slabe, bur­niţă în Moldova, nordul Tran­silvaniei şi Maramureş după care va ploua şi în sud-vestul ţării. Local se va produce ceaţă. Vint slab pînă la potrivit din sectorul sud-vestic. Temperatu­rile minime vor oscila între zero şi 10 grade, mai coborîte în depresiuni, iar maximele în­tre 7 şi 17 grade, mai scăzute în nord-estul ţării. Timpul probabil pentru 23, 24 şi 25 noiembrie , vreme umedă şi închisă. Vor cădea precipi­taţii sub formă de burniţă şi ploi slabe, iar in nordul ţării şi sub formă de lapoviţă şi nin­soare. Vint cu intensificări tem­porare. Temperatura va scădea uşor în nordul ţării. Minimele MEDALION Se împlinesc 276 de ani de la naşterea marelui gînditor şi scriitor iluminist francez François Marie Arouet (Vol­taire). Spiritul Independent şi caustic i-au adus de două ori detenţiunea la Bastilia şi exilul în Anglia. Aici cunoaşte pe scriitorii Pope şi Swift, fiind în acelaşi timp profund impresio­nat de libertăţile democraţiei burgheze, de filozofia lui Bacon şi Hobbes şi de teoriile lui Newton. Din această experien­ţă au rezultat „Scrisorile filozo­fice", reportaj spiritual al vieţii engleze şi o critică a instituţiilor vor fi cuprinse intre minus 4 şi 6 grade, iar maximele intre 6 şi 14 grade, mai ridicate in sud. Ceaţă dimineaţa şi seara, şi moravurilor societăţii france­ze. Voltaire se impune ca perso­nalitate de renume european, ca animator de frunte al ideilor revoluţionare şi colaborator al „Enciclopediei". Spirit întreprin­zător şi multilateral, a abordat nenumărate domenii : istoria, fi­lozofia, fizica, dreptul ş.a. Ca scriitor s-a afirmat în aproape toate genurile literare. Voltaire a scris poeme filozofice, episto­le, satire, epigrame, poezii oca­zionale și epopeea națională „Henriada". Capodoperele sale, povestiri­le „Zadig", „Micromegas", „Naivul", „Prințesa din Babi­lon", „Candide" ș.a. par apa­rente relatări ale unor peregri­nări prin Europa, dar, în reali­tate, sunt pretexte pentru demas­carea nefericitei întocmiri a so­cietăţii timpului. în lucrările istorice cum sînt „Istoria lui Carol al Xll-lea", „Secolul lui Ludovic al XlV-lea" ,ş.a., bazat pe o documentare temeinică, Voltaire face ca eve­nimentele să capete o înfăţişare vie, îmbinîndu-se talentul artis­tului cu cel al savantului. El a revendicat egalitatea cetăţeni­După traversarea strîmtorii­­ Malacca, Assan soseşte la Sin- ' lor în faţa legilor, libertatea gîndirii şi a cuvîntului, impozite proporţionale cu averea şi a luat apărarea ţărănimii asu­prite. Vasta sa corespondenţă, ade­vărată defilare a personalităţi­lor epocii, cuprinde capodopere ale genului. Voltaire a avut un rol imens atît în stimularea mişcării ilu­ministe în întreaga Europă cît şi în pregătirea ideologică a revoluţiei burgheze din Franţa. Victor Hugo l-a caracterizat astfel : „A fost mai mult decît un om, a fost un veac". I­gapore — numit Gibraltarul „ Asiei" —, port construit de en­glezi pe insula cu acelaşi nume. Călătorul român se interesează aici de modul cum se scoate din nucile de cocos uleiul din care se fabrică stearina, de­oarece intenţiona să facă în ţară acelaşi lucru din uleiul ve­getal. El încheie primele legă­turi comerciale între ţara noas­tră şi negustorii chinezi stabiliţi la Singapore. Plecînd mai departe, din Hong-Kong se duce la Canton, unde se interesează de modul de fabricare a lacului chinezesc din răşina unui arbore, cu scopul de a-l utiliza în fabrica POVESTEA VORBEI . In fiinţa omenească trebuie veşmintele, sufletul şi cugetul din Bucureşti. Ajuns în Japonia, vizitează marile oraşe, unde caută să realizeze un schimb comercial între mărfurile româ­neşti şi cele japoneze. Traver­sează Oceanul Pacific pînă la San Francisco, apoi cu trenul, prin Chicago, ajunge la New York. Aici se îmbarcă pe un transatlantic şi se întoarce în Europa ; la Bucureşti soseşte în iunie 1898. Bazil C. Assan pre­zintă într-o conferinţă a „Socie­tăţii române de Geografie" preţioase informaţii cu privire la călătoria sa în jurul pămîn­­tului, ca totul sâ fie frumos , faţa, (A. Cehov). 1...­.....I .......... Ilii ............................... 1,1 ";"J............................. 'll ..... .и» "ЧИНИ"-»-.........................""* ' ......­­ .............. . . ........................................................................ ы^ u~r.4s..i.W.-.i>.>.•■^■■■.....iiiiwaí.'—«i.eiiiii ...............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................niu..bá....e—neiimin 4Wi........................I VOLTAIRE CĂLĂTORI ȘI EXPLORATORI ROMÂNI : BAZIL C. ASSAN (II) B­ POPASURI LA IZVOARELE FRUMOSULUI (Urmare din pag. 1) nume, în ele aflîndu-și oglin­direa sufletul poporului nostru. Nu știu de ce, dar de fiecare dată îmi vin în minte ca un ecou prelung versurile profeso­rului Martin Opitz de la „Аса­­demicum Colegium“ din Alba Iulia, care în poemul idilic „Zlatna, sau Liniştea sufleteas­că" scris în anul 1623 remarca printre altele că limba moşte­nită şi „datinile sunt păstrate cu credinţă“, subliniind în con­tinuare „C-al vostru îmbrăcă­­mint / Şi jocul chiar e martor ! C-aveţi tulpină veche­­“. Iată cum un străin, alături de mulţi alţii, susţinea continuitatea po­porului şi latinitatea limbii, idee reluată şi în celălalt poem „Dacia Antiqua". Am privit cu nesaţ de atîtea ori straiele de sărbătoare. Cită frumuseţe şi bogăţie revărsată în această îmbrăcăminte ! Ai spune că vezi o poiană plină cu flori asupra căreia natura şi-a revărsat întreaga policromie. Privind pe oamenii care le poar­tă, blajini şi domoli la vorbă ca şi locurile unde s-au născut, păşind apăsat şi siguri, gîndul ne poartă departe prin istorie. Cu cămaşa de cînepă, lungă şi strînsă cu cingătoare, cu căciulă neagră şi cioareci albi îi vedem pe strămoşii noştri, aşa cum apar in cronica lui Hero­dot, co­­borîţi parcă de pe Columnă. In mîinile meşterilor din Me­­trici, Cîmpeniţa, Dămieni, Ghin­dan, ale cioplitorilor din Sovata sau din alte sate aşezate spre partea cîmpiei, lemnul, inul, papura şi lutul se supun ascul­tătoare pentru a lua forme noi. Din bogăţia-i sufletească, in forme meşteşugite, clasa Dorof­­tei din Vătava redă labirinturi într-o paralelă în furcile „îm­­pistrate“, iar vestitul Emil Pra­­lea din Hodac şi-a cîştigat fai­ma prin frumuseţea fluierelor sale cu motive geometrice. Ar­monia culorilor şi perfecţiunea formelor, rezumând vechi meş­teşuguri, te antrenează intr-un dialog continuu cu timpul. Cu inteligenţa dublată de fantezie, plecînd de la aceeaşi sursă, a­­ceşti creatori de frumos au dat naştere la obiecte în faţa că­rora ne oprim ca la un izvor din care nu numai să ne poto­lim setea, ci să ne şi oglindim pentru a ne cunoaşte mai bine. Cu regret trebuie să amintim că unele îndeletniciri cum ar fi cusutul costumelor, ţesutul la război sau cioplitul în lemn, care într-o vreme au cunoscut pe aceste meleaguri o largă răspîndire, pe zi ce trece încep să fie uitate. Lăzile de zestre care au adunat în ele motive florale şi o parte din sufletul artiştilor anonimi de odinioară stau aruncate şi uitate prin po­dul caselor, costumele naţionale, porţile încrustate, furcile de tors „împistrate", au devenit o raritate. Gustul în confecţio­narea iilor, curelelor cu măr­gele, pieptarelor cu „cănaci“ şi covoarelor s-a schimbat şi el. In satele judeţului meşterii populari cărora străbunii le-au transmis acel dar al mînuirii uneltelor sint tot mai greu de găsit. Dacă ar fi să îi amintim pe cei care acum se mai înde­letnicesc cu producerea acestor obiecte, din cincizeci de sate, i-am putea număra pe degete. S-ar potrivi cu acest prilej, aşa cum am încercat s-o facem şi altădată, să scriem cîteva rînduri şi despre colecţionari şi expoziţiile personale. Icoa­nele pe sticlă, furcile de tors­­iile cusute cu măiestrie, chiar şi rîşniţele au căzut în mîinile unor „colecţionari" care şi-au făcut din comercializarea lor o meserie, sărăcind satele noas­tre de podoabele cele mai de preţ. Despre poporul român întot­deauna s-a spus că este un ar­tizan al lemnului. Poate tocmai de aceea nu ne putem împăca deloc cu gîndul nici să privim cu indiferenţă cum încet-încet se împuţinează cei­­ care au creat ceea ce aveam noi mai frumos. Chiar şi în aceste con­diţii sîntem convinşi că multe din aceste meşteşuguri vor a­­vea o viaţă lungă. Modalităţi pentru reînnodarea acestor tra­diţii şi stimularea creatorilor există. Este în interesul colec­tivităţii ca aceşti oameni pasio­naţi să fie sprijiniţi şi încura­jaţi pe toate căile. Organizarea unor expoziţii personale ar răs­plăti strădania lor, iar forma­rea unor cercuri de artă popu­lară pe lingă căminele cultu­rale s-ar bucura de un mare interes. In felul acesta, printr-o serie de iniţiative, vom contri­bui la conservarea şi perpetua­rea meşteşugului popular. Castelul Bran, azi muzeu, important monument istoric, domină de se­cole peisajul, cu măreţia sa de piatră E INFORMAŢII Igj La Ploieşti a luat fiinţă “ acum cîteva zile , prima bibliotecă medicală din jude­ţul Prahova, prevăzută cu un bogat material documentar de specialitate. Această nouă in­stituţie este prevăzută cu 4 săli de lectură şi spaţiu, co­respunzător de prezentare a materialului documentar. In cadrul bibliotecii medicale ju­deţene se vor putea documen­ta şi medicii din satele pra­hovene. ЯЦ In prezent, pe mările şi oceanele lumii navighea­ză 45 de nave româneşti. Afla­te la mii de mile depărtare de ţară, echipajul cargoului „Si­naia" anunţă că va ajunge la Port Sudan cu circa 8 000 tone plăci fibrolemnoase şi cu alte produse realizate de combina­tele noastre de exploatare şi industrializare a lemnului, iar echipajul vasului „Anina" ves­teşte că a sosit la Londra cu laminate şi mărfuri de larg consum româneşti. De aseme­nea, la Boulogne, Bilbao, An­vers şi Famagusta urmează să ancoreze mai multe vase ale societăţii „Navrom" pentru a descărca mii de tone de pro­duse ale industriei noastre me­talurgice, chimice şi textile. Ш Zilele acestea în comu­­na Proviţa de Sus (Pra­hova) a fost inaugurat dispen­sarul medical de circumscrip­ţie sanitară, construit în între­gime prin contribuţia volunta­ră şi munca patriotică a locui­torilor. Noul obiectiv sanitar din comună este prevăzut cu două cabinete­­ de consultaţii pentru adulţi şi copii, un ca­binet stomatologic şi un sta­ţionar pentru copii, în incin­ta dispensarului s-a construit şi o locuinţă confortabilă pen­tru cei doi medici care deser­vesc această circumscripţie sa­nitară. Un dispensar medico-sani­­tar asemănător a fost construit şi dat în folosinţă de curînd şi în comuna Proviţa de Jos. „ In comunele şi oraşele ■“ judeţului Constanţa se desfăşoară în aceste zile ştafe­­ta-album „Omagiu Partidului", acţiune organizată de Comite­tul judeţean al U.T.C. şi Co­mitetul judeţean pentru cul­tură şi artă, în scopul cunoaş­terii de către tineri a celor mai semnificative momente din viaţa şi activitatea tine­retului din judeţ. In album sunt consemnate mărturii ale participanţilor la mişcarea re­­voluţionar-patriotică, aspecte semnificative din activitatea organizaţiilor de tineret. Ştafeta-album prilejuieşte întîlniri ale tinerilor cu membri de partid din ilegali­tate, cu activişti de partid şi de stat, precum şi prezentarea de expuneri privind realizări­le înfăptuite în ţara noastră şi în judeţ în anii socialis­mului. # 0# • # # _ Ф SATUL SOCIALIST O Nr. 481 — Duminica 22 noiembrie ­ Dansul am Oaş, riguros ca sfatul pu care s-a năs­cut — în interpretarea formaţiei casei «de cultu­ră din Negreşi — Oaş Luni 23 noiembrie RADIO PROGRAMUL I. —­6.05 — 9,30 Muzică şi actualităţi. 11,45 Sfatul medicului. 11,50 Cotele apelor Dună­rii. 12,25 Ştiinţa la zi.­­ 12,30 întilnire cu melodia populară şi interpretul preferat. 13,00 Radiojurnal. 13,10 A­­vanpremieră cotidiană. 13,45 Mîn­­dru-i jocul românesc. 15,00 Cîntece şi jocuri populare. 15,45 Muzică u­­şoară. 16,00 Radiojurnal. Buletin me­­teo-rutier. 16,30 Revistă economică. 17,05 Antena tineretului. 17,30 Muzi­că populară interpretată de Domnica Chioreanu şi Ilie Ioniţă. 19,00 Gaze­ta radio. 20,20 Argheziană. 20,25 So­listul serii : Roy Black. 20,45 Teatru radiofonic — Premieră. Dl. Kant are onoarea, de Konrad Hausen. 21,41 Melodii cunoscute, interpreţi îndră­giţi. 22,00 Radiojurnal. Buletin me­teorologic. 22,20 Sport. TELEVIZIUNE 13,00 Scena şi ecranul. 18,30 Un u­­nivers al cuceririlor tehnicii contem­porane. Tirgul internaţional Bucu­reşti. 13,50 Muzică populară cu Ma­ria Pietraru şi Petre Săbădeanu. 19,00 Ce sunt şi ce trebuie să fie centralele industriale. 19,20 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19,30 Telejurnalul de seară. 20,00 60 de ani de la primul avion cu reacţie. La emisiune va participa savantul Henri Coandă. 20,20 Teatru foileton . Răz­boiul celor două roze (V). 21,10 Stea­ua fără nume. Muzică populară. 22,05 Telejurnalul de noapte. 22,15 Tele­sport. l — Dați-mi, vă rog, o 1 cutie de perlan. 1 — N-avem, dar dacă |j doriți, vă dăm o cursă i de şoricei. ? Dialogul ar părea des-I prins din paginile unui 1 umorist, dacă n-ar fi i strict autentic. L-am au- 1 zit nu demult în maga- 4 zinul mixt , din comuna­­ Traianu, județul Brăila. J Parteneri de discuție : o­­ femeie între două vîrste­­ şi gestionarul Constan­­­­tin Micu. Ne-am amuzat­­ discret de perseverenţa­­ cu care gestionarul ma­­­­gazinului prezenta noul­­ produs, a cărui construc­­­­­ţie nu era de altfel lips­­­sită de ingeniozitate. 1 S-au apropiat şi alţi cu- I rioşi şi ascultau explica-­­­ţiile omului de după tej­­»­ghea : „iată, inelul se in­­­­troduce prin această des- I chizătură; se leagă ar­­­ oul cu o aţă; şoricelul­­ intră prin orificiul aces- t ta, roade aţa şi : hăţ !­­ ? l-a prins..." ! Momentul de amuza­t ment ne introducea de­­ fapt într-o temă serioa- i să şi anume : cum este J aprovizionat magazinul , şi în ce măsură satisface­­ el cerinţele cumpărăto­­­­rilor ? Am „inventariat" 1 din priviri rafturile. în i aparenţă, se găseau de toate din abundenţă. Zic * în aparenţă, deoarece 4 discutînd pe îndelete cu I gestionarul mi-am dat î seama că, In ciuda abun-4 denței de mărfuri, lip-­­ sese multe din ce tre­­’ buie sătenilor. Se putea­­ constata asta nu numai 1 din spusele tovarăşului 7 Constantin Micu, ci şi 5 din registrele pe care i le-am răsfoit împreună. ? Pentru a ilustra această­­ stare de lucruri, să ape-­­ lăm la cîteva date con­­e­crete. Multe gospodine din comună solicită „fi­net uni". Gestionarul a cerut din timp și nu o dată marfa respectivă, dar n-a sosit nimic. A făcut o revenire, dar lu­crurile au rămas ca mai înainte. A făcut alte trei reveniri: pe 1, 17 și 30 octombrie. Zadarnic însă, I.J.E.COOP. Brăi­la a rămas în continuare surdă şi mută la aceas­tă cerinţă, în schimb a livrat în plus oale în va­loare de 20 000 de lei, care fiind în cantităţi prea mari sunt sortite să... fiarbă în rafturi. Au fost de asemenea li­vrate, fără nici o coman­dă, sumedenie de paha­re pe care nimeni nu le cumpără. Am putut ve­dea în depozitul magazi­nului grămezi întregi de perii pentru scîndură, foarte puţin solicitate, dar foarte mult... livra­te de I.J.E.COOP., după același „original" proce­deu : fără comandă din partea gestionarului. — De ce nu le-aţi re­fuzat ? Am întrebat. Drept răspuns, tovară­şul Micu m-a invitat la birourile cooperativei. Aici am intrat în pose­sia unei adrese ce pur­ta numărul 10 237. O re­produc . Către cooperativa Tra­ianu. Avînd în vedere lipsa din reţea a "unor artico­le de menaj constatată cu ocazia controalelor e­­fectuate precum şi eva­cuarea urgentă a unor magazii împrumutate, Comitetul de direcţie al I.J.E.COOP. Brăila a ho­­tărît ca în afara artico­lelor comandate de coo­perative pentru depozi­tul „menaj" să se livre­ze în plus unele artico­le la toate magazinele din județ. Urmează, deci, ca dumneavoastră să primiţi şi articolele pe care vi le-am livrat în afara notelor de co­mandă". Semnează : director Anghel Devald, şef ser­viciu Larisa Guştiuc şi merceolog N. Costan­­dache. Adresa stîrneşte cel puţin două nedumeriri : cum de s-a constatat cu ocazia controalelor lipsa unor asemenea mărfuri, din moment ce la Traia­nu rafturile gem de ast­fel de mărfuri ? Și cum poate I.J.E.COOP — Brăila să ia astfel de hotărîri fără ca nici mă­car să-i consulte pe ges­tionarii respectivi ? A­­dresa e semnată, după cum notam mai sus, și de merceologul I.J.E.COOP. Adică toc­mai cel care trebuie să cunoască în permanen­ta situațjia’ de pe ilefШ1 își pune semnătură pe o astfel, ătr. adresă. Cooperativa din Tra­ianu a preluat de ase­menea de la I.J.E.COOP, un stoc de ţigle în va­loare de peste 100 000 de lei. Este o cantitate prea mare, cu mult peste po­sibilităţile de desfacere. Cu fiecare zi ţigla se de­gradează, lucru care gre­vează permanent asu­pra situaţiei financiare a cooperativei din Traia­nu. Pe bună dreptate, contabilul-şef al coope­rativei de consum din comună remarca lipsa de temei a locaţiilor pe care le-ar putea plăti cooperativa. Dacă s-ar fi­ întreprins în prealabil un studiu la faţa locu­lui, oricare reprezentant al I.J.E.COOP. şi-ar fi putut da seama că cele 93 000 de ţigle nu pot fi vândute în totalitate în comună şi, în acest caz, cea mai bună măsură ar fi fost aceea de a se transfera direct pe şan­tierele unor obiective a­­grozootehnice, şantiere care au nevoie de ţiglă. Din cele relatate, pu­tem desprinde destul de uşor concluzia că situa­ţia existentă la magazi­nul mixt din comuna Traianu, judeţul­ Brăila, reflectă un stil de lucru defectuos, ce se cere în­locuit cu un altul, domi­nat de simț de răspun­dere din partea tuturor acelora care răspund de buna aprovizionare a magazinelor de la sate. PETRE SURUPÂCEANU DE CE BEA GRIGORE AGHIAZE • AŞA, DA! Despre „necazurile“ pricinuite lo­cuitorilor comunei Boteni-Argeş, de către I.R.E. Piteşti, datorită pr­oastei întreţineri a reţelei electrice, am in­format pe cititori tot prin intermediul acestei rubrici. Iată acum şi veşti îmbucurătoare : I.R.E. Piteşti a început înlocuirea ve­chii reţele electrice din comuna Bo­­teni, pe o distanţă de 5 km. Să sperăm că lucrările de înlocuire vor înainta fără nici un... scurt-circuit! • S-AU ARS FARA FOC La cooperativa agricolă de pro­ducţie din comuna Bălăneşti, ju­deţul Neamţ nu s-a declanşat nici un incendiu. Şi totuşi, preşedinte­le şi inginerii s-au „ars" la buzu­nar. Organele P.C.I. au constatat că nu sunt luate nici cele mai e­­lementare reguli de pază contra, incendiilor şi i-au amendat pe cei răspunzători. E o vorbă : „Cine se frige cu supă, suflă şi în iaurt !“ Să vedem ,s-au învăţat cei cu buzunarul ars. • GLUMEŢUL Vasile Pătrăşcuţă, din comuna A­­damclisi, judeţul Constanţa, era cu­noscut de consăteni ca un om che­fliu şi amator de glume. Mai deunăzi, întîlniindu-l pe Iancu Pîrloi, casierul cooperativei agricole, a încercat să-i joace o festă , a scos cuţitul şi a început să i-l plimbe pe la nas, „sfătuindu-l“ să-i... lase lui banii încasaţi de la bancă ! Bietul Pîrlol, nepricepînd „gluma", a strins servieta subţioară şi a fugit cît îl ţineau picioarele. Mai tîrziu, la miliţie, Pătrăşcuţă a spus că a.. glumit. Să vedem cum o să glumească cei de la miliţie cu el ? • NU L-AŢI INTILNIT CUMVA ! Dumitru Frijan , fără ocupaţie, a devenit negustor de butelii de aragaz. Pe Ion Morăraşu, mecanic la moara din comuna Vorniceni-Botoşani, l-a convins să-i dea 1 300 lei, ca să-i a­ducă o butelie de aragaz. Şi... dus a fost. Acum, miliţia îl caută pentru expli­caţii. Nu l-aţi întîlnit prin comuna dv. ? ! • FANTOMAS LA... VLASINEŞTI Statele de avansuri întocmite de ca­sierul Dumitru Drîmboi de la coope­rativa agricolă de producţie Vlăsineşti- Sirbi, jud. Botoşani, erau pline de... „fantome". Fantome pentru care Drîmboi încasa bani buni. Dar cum nici măcar Fantomas nu mai este azi o noutate, organele băncii, „insensibi­le" la... literatura poliţistă întocmită de casier, au sesizat miliţia. Acum, urmează ultima secvenţă din... serial ! • CE CONŢINE... SÂNGELE Toată lumea ştie că sîngele din corpul omenesc conţine globule albe şi globule roşii. Numai că în sîngele şoferului C. Antonescu de la cooperativa agricolă de produc­ţie Roşieşti, judeţul Vaslui, în a­­fară de globule se găseşte deseori şi alcool. La un control recent s-a constatat că şoferul, la volan fiind, nu că avea alcool în singe, ci sînge In alcool. Şi pentru ca să aibă omul timp să-şi purifice sîngele, i s-a oferit un an de... închisoare. Să înveţe şi alţii I. ADUNA­TE DE PRIN SA­TE ! ClND CLIMATUL ÎNCREDERII (Urmata din pag. I) — Nu. — De ce ? Tace. — Aveţi de gînd să despăgubiţi cooperativa ? — Am să plătesc eu tuiul ăsta. —• Şi aparatul de radio ? Se înfurie iar şi înjură. — Mă aduceţi in stare să cum­păr unul­­ nou şi să-l fac plocon cooperativei ! Am insistat asupra acestor as­pecte pentru că ni se pare că ele reflectă o atitudine profund dăună­toare, o mentalitate învechită, cu repercusiuni negative asupra inte­reselor obştii. Desigur, precumpănitoare este latura materială. Orice pagubă a­­du­să avutului obştesc trebuie ime­diat recuperată. După cum am pu­tut stabili, într-o anchetă ce ne-a furnizat date incomplete (unora fiindu-le teamă să facă dezvăluiri, ca nu cumva sâ se afle „că nu şi-au ţinut gura"), preşedintele Ion An­tonie a săvîrşit şi alte abuzuri. Participind la o vânătoare nocturnă de iepuri, cu autoturismul coopera­tivei, a căzut cu acesta într-o ripă, provocîndu-i mari stricăciuni. Gît vor costa reparaţiile ? Nu se ştie. Cine va­ suporta cheltuielile, coo­perativa ? In comună oamenii îşi pun În­trebări : „Cum a putut preşedintele nostru, să-şi construiască, din teme-­­ lie, trei case în numai zece ani ?“ Prima pentru taică-său, a doua pentru fiu-său. Anul trecut preşe­dintele a ridicat casă ţ­are, cu 5 camere, arătoasă, şi pen­tru domnia sa , tot cu funda­ţie de beton. Cu ziduri de că­rămidă, cu lemnărie nouă, cu aco­periş de tablă. Ştie oricine , o casă nouă costă parale multe. Două case noi şi mai mult. In cooperativă nu lucrează acum decît preşedinte­le. Soţia şi cei trei copii ai lor, fie că şi-au găsit alte ocupaţii, fie că stau acasă. Atunci ? Da, dar să nu uităm că socrul preşedintelui, Gh. Sureanu, este şef de atelaj, lucrea­ză la construcţii şi ţine în perma­nenţă căruţa la dispoziţia sa, chiar şi noaptea. Are voie ? „Are şi n-are“, se eschivează „diplomatic" preşedintele. Unii au intrat la bă­nuieli în legătură cu tabla ce s-a folosit (scriptic) pentru , noua bru­tărie a cooperativei : 2 482 de kg, în timp ce pentru sediul cooperati­vei, de două ori mai mare, au fost necesare 2 408 kg, iar pentru alte două brutării din alte comune, construite după proiect tip, ca şi cea din Locusteni, s-au întrebuin­ţat numai 1 199 kg (la Daneţi) şi 1 350 kg (la Amărăştii de Sus). Unda este tabla rămasă ? Mister. A dis­părut fără urmă fără ca cei din conducerea cooperativei să fie curioşi să afle. Dar unele stive de lemn de construcţie, de la fierăs­trăul mecanic, ce drum au luat ? Alt fapt ! Constantin Lupu, în­grijitor la sectorul zootehnic, a lu­crat pentru Ion Antonie, primind, în schimb, zile-muncă din agoni­seala cooperativei. — Nu este adevărat ! sare în ajutorul preşedintelui brigadierul Marin Tătaru. — Este adevărat, recunoaşte pînă la urmă preşedintele. In urmă cu cîtva timp organele de miliţie au cerut ca paznicul Alex. Iova, cu antecedente penale, să fie schimbat. A fost schimbat... pentru a fi „ajutat" apoi, adică re­pus pe post de păzitor al averii co­munei. Preşedintele de cooperativă tre­buie să fie o figură luminoasă a satului. Şi cei mai mulţi astfel sunt : cinstiţi, apărători ai ordinii, care pun înainte de orice interesele obştii pe care o reprezintă, exem­plu de conduită morailă. Ion Antonie nu a înţeles încă faptul că funcţia sa este incompa­tibilă cu săvîrşirea abuzurilor, că el are obligaţia să s® poarte astfel incit să nu lase loc nici unei bănu­ieli să planeze asupra sa, în stăpâ­nirea unui climat de toleranţă în rîndurile consiliului de conducere, de compromisuri reciproce, muşa­malizarea „micilor afaceri", toate acestea lovesc grav în încrederea pe care membrii cooperatori şi-au pus-o un preşedinte. Se pune o singură întrebare : cine va pune capăt acestui climat de neîncredere ce s-a statornicit în cooperativă față de conducătorul său­­. i­f

Next