Satul Socialist, noiembrie 1970 (Anul 2, nr. 463-487)
1970-11-26 / nr. 484
Mai sînt de atat circa 4 600 000 de hectare, in aceste zile încă prielnice, care trebuie folosite din plin, un singur cuvînt de ordine pentru toți tractoriștii : " Ritm intens la arături pe ogoarele cooperativei agricole din Mihăieşti, judeţul Olt. Foto : N. RUSU S-au strîns cocenii de pe ultimele suprafeţe şi în cooperativa agricolă din Frumoasa, judeţul Teleorman. Foto: N. RUSTI Pe adresa organelor agricole din judeţul DÎMBOVIŢA Aveţi un plan de redresare economică a cooperativelor agricole insuficient dezvoltate CUM IL ÎNFĂPTUIT!? Analizînd situaţia economică a celor 86 de cooperative agricole existente in judeţ, organele de partid, de stat şi agricole au ajuns la concluzia că 18 dintre acestea, situate îndeosebi in zonele de deal şi submontane, sunt mai puţin consolidate, nu obţin încă rezultate pe măsura multiplelor posibilităţi de care dispun. Această constatare, precum şi nevoia imperioasă de a asigura în cel mai scurt timp posibil redresarea economică a unităţilor în cauză, au determinat organele amintite să alcătuiască un amplu plan de acţiune menit să determine remedierea radicală a situaţiei în maximum 3—5 ani. Primul an de aplicare a planului se apropie de sfîrşit şi, firesc, se pune întrebarea : cum se înfăptuieşte, care sunt primele rezultate ? înainte de a înfăţişa experienţa acumulată în acest răstimp, plusurile şi minusurile înregistrate se cuvine să amintim că planul despre care am vorbit este rezultatul unor studii amănunţite efectuate în fiecare unitate în parte de colective de activişti şi specialişti de la uniunea judeţeană cooperatistă şi direcţia agricolă, de economişti şi şefi de fermă cu experienţă din întreprinderile agricole de stat, împreună cu consiliile de conducere şi specialiştii din cooperative, colectivele au urmărit să determine cu mai multă exactitate profilul producţiei, să asigure gospodărirea cu maximum de randament a fondului funciar, a potenţialului material şi uman al unităţilor, ştiut fiind că acestea sunt principalele căi prin care se poate acţiona asupra nivelului producţiilor şi veniturilor băneşti. Una din primele măsuri luate — ea şi-a arătat încă in cursul acestui an roadele — a fost reducerea numărului culturilor. Planta care a avut cel mai mult de cîştigat de pe urma acestei orientări a fost griul. Nu numai pentru că este o cultură care „merge" în zona respectivă, care poate asigura venituri bune, ci şi pentru faptul că AL ŞTEFANESCU ÎN JUDEŢUL OLT PRIN EFORTURILE statului şi ale cetăţenilor în interesul obştei Pe măsura scurgerii timpului, preocuparea cetăţenilor din satele judeţului Olt de a îmbunătăţi aspectul edilitar-gospodăresc al localităţilor se materializează prin noi obiective social-culturale şi de interes obştesc. In ultimii ani la Sprîncenata, Crîmpoia, Şerbăneşti şi în alte comune s-au dat în folosinţă cămine culturale cu 300 de locuri, bibliotecă, săli de lectură ; la Dobrosloveni, Gostavăţu, dispensare umane ; la Stoicăneşti, Cilien, Izbiceni, Vădăstriţa şi Vişina, şcoli cu etaj cu 8 săli de clasă, laboratoare, terenuri de sport. Anul acesta au intrat în funcţiune 14 brutării săteşti cu o capacitate de cite 3 opo kg pîine pe zi la Vulpeni, Deveselu, Obîrșia Nouă, Dobroslo-ION ANDREI inspector principal la Consiliul popular județean Olt (Continuare in pag. a 7-a) Dintre toate uneltele născocite de om în virtutea vocaţiei sale milenare de a smulge roade tot mai bogate pămîntului şi de a-i spori fertilitatea, cea mai străveche şi puternică impresie o produce plugul. Muzeele ni-l arată deseori ca pe un exponat simplu, ingenios şi de un preţ care la drept vorbind egalează valoarea aurului. La început a fost de lemn, cu un brazdar de gresie. Trecînd prin faţa unor astfel de veşti- PLUGUL gii a căror vîrstă coboară pînă în negura adîncă a preistoriei, gîndindu-te la truda omului care s-a înhămat la ele pentru a scurma pămîntul, nu poţi să nu admiri uriaşul tezaur de inteligenţă tehnică depozitat şi adaus mereu, de-a lungul a secole de muncă, în fiecare nouă piesă menită să perfecţioneze principiul în fond atît de simplu şi de binecuvîntat al plugului. Brăzda-PETRU VINTILA (Continuare în pag . 7a) W/WWWWWWWWW4 Atitudinea faţă de munca In DIALOG PERMANENT CU CONŞTIINŢA In urmă cu doi ani, la cooperativa agricolă „Munca" din satul Izvorul, comuna Gogoşari, judeţul Ilfov, brigada de cîmp nr. 1 ajunsese a fi „un caz". Erau 28 de femei şi 2 bărbaţi care, parcă, se vorbiseră : în timp ce unul lucrează, alţi şapte să se plimbe, sau să stea acasă. Ieşeau la cîmp ziuatîrziu, cînd soarele era de două suliţi pe cer. Nu-i trăgea inima la treabă. S-a încercat cu ei ,tot ce omeneşte este posibil pentru a le schimba mentalitatea, pentru a-i determina să se integreze ritmului general de activitate. Zadarnic, Consiliul de conducere s-a întrunit, încercînd să găsească răspuns la o singură întrebare : „Ce facem ?“. Era vorba nu numai de prejudicierea intereselor materiale personale şi obşteşti, dar şi de pericolul propagării „exemplului rău“. Cineva a propus înlocuirea şefului de echipă cu Ioana Dobre. „O femeie? Hm..." Scepticii au ridicat sprîncenele. Cei mai mulţi din consiliu, însă, o cunoşteau bine ; neîntrecută în vrednicie, autoritatea sa se clădise pe unitatea intre vorbe şi fapte. Ioana Dobre nu are studii superioare de psihologie sau pedagogie. Viaţa a învăţat-o insă că nu poţi convinge numai cu vorba, că înainte de orice, în cadrul bine stabilit al unei colectivităţi, hotăritor este exemplul personal. Prezentînd lapidar această latură a personalităţii ei, Anghel Ivănuş — preşedintele cooperativei, semnala faptul că Ioana Dobre nu a spus niciodată celor din echipă „faceţi cutare lucru !“, ci „hai, să facem Împreună Lucra mai mult şi mai bine decât toţi. Desigur, ar fi naiv să ne închipuim că schimbarea în bine a venit peste noapte, fără profunde transformări pe planul conştiinţei membrilor echipei, fără inerentele „ciocniri11 şi abateri de la disciplină, fără eşecuri. Important este că nu a dezarmat. Are o fire optimistă, este încrezătoare in calităţile oamenilor. A rămas în amintireaSatului o întîmplare din toamna trecută. Echipa trebuia să iasă la încărcatul cocenilor. Ioana Dobre a trecut pe la fiecare în parte, încă de seara. Mulţi au zis că nu merg, că... „nu e rentabil". „Bine, le-a spus Ioana Dobre, eu am să merg" ...Şi, s-a dus. Celelalte brigăzi au făcut haz. A doua oară, întreaga echipă a ieşit la cimp, la încărcatul cocenilor. VALOAREA SOCIALĂ A EXEMPLULUI PERSONAL 1 • A sosit în Capitală, la invitaţia C.C. al P.C.R., o delegaţie de activişti ai Partidului Comunist din Cehoslovacia, condusă de Ludovik Schulz, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.C., care va face o vizită în schimb de experienţă în ţara noastră, prim-secretar al C.C. al P.M.S.U., şi a raportului Comisiei de Revizie. • „Războiul din Vietnam continuă cu o intensitate neslăbitâ ; poporul vietnamez luptă fără răgaz şi luptă victorios", a declarat ministrul afacerilor externe al Guvernului Revoluţionar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud, Nguyen Thi Binh, într-un interviu acordat agenţiei U.P.I. Referindu-se la recentele atacuri ale aviaţiei S.U.A. asupra teritoriului R. D. Vietnam, ea a spus că acestea constituie acte de o gravitate extremă, o provocare făţişă. • Greva de 48 de ore a personalului medical din Italia a paralizat activitatea spitalelor din întreaga ţară. Acţiunea, organizată cu sprijinul celor trei mari centrale sindicale italiene, a cuprins 90 000 de cadre medicale. • Recent, compania americană „Pan American" a primit din partea autorităţilor aeronautice române autorizaţia de exploatare provizorie, cu începere din primăvara anului viitor a liniei aeriene directe New York — Bucureşti. Concomitent, între compania americana și întreprinderea de transporturi aeriene române „Tarom" au fost realizate aranjamentele în vederea unei cooperări în domeniul transporturilor aeriene civile între România și S.U.A. • La Budapesta continuă lucrările celui de-al X-lea Congres al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar. Au început dezbaterile pe marginea raportului de activitate al Comitetului Central, prezentat de Janos Kádár. • La Varadero a luat sfîrşit cel de-al doilea Festival internaţional de muzică uşoară al Cubei, „Varadero-70". Timp de două săptămîni, marele amfiteatru în aer liber din frumoasa staţiune balneară a găzduit seară de seară, spectacole muzicale în care au evoluat cîntâreţi, instrumentişti şi formaţii orchestralvocate din 25 de ţări ale lumii. Cîntecul românesc a fost reprezentat la această ediţie a festivalului de cîntâreaţa de muzică uşoară Anda Câlugâreanu, care l-a bucurat de un deosebit succes. (Continuare in pag. a I-a)SATUL SOCIALIST ANUL II Nr. 484 JOI 26 NOIEMBRIE 1970 4 pagini — 30 bani ULTIMA BRAZDĂ SA FIE ÎNTOARSĂ înaintea primei zăpezi! Executarea arăturilor adinei este în această perioadă una din cele mai importante acţiuni ce se desfăşoară în cooperativele agricole. Dacă această lucrare de bază pentru sporirea producţiei agricole a anului viitor a fost încheiata în unele unităţi in care preocuparea factorilor de conducere, a specialiştilor a avut ca obiect utilizarea maximă a parcului tehnic din dotare, folosirea chibzuită a timpului de lucru, mobilizarea forţelor la eliberarea terenului, există şi unele cooperative agricole restanţiere. Cauzele acestor restanţe, care însă considerăm din capul locului că trebuie să fie grabnic eliminate, ne aflăm din relatările corespondenţilor noştri judeţeni. BUZAU : „Pînă în prezent, pe tarlalele cooperativelor agricole din judeţul nostru au fost executate ogoare de toamnă în proporţie de peste 85 la sută, ne declara la 24 noiembrie inginerul FERDINAND PATRAŞCU, director adjunct la Direcţia agricolă judeţeană Buzău. în mai mult de jumătate dintre unităţi lucrarea a fost executată în proporţie de 90 pînă la sută la sută, ceea ce înseamnă că în 5—6 zile va fi încheiată". Aceste afirmaţii sunt în parte confirmate de situaţia existentă pe teren. Cooperatorii şi mecanizatorii din Glo(Continuare în pag. a 3-a) l_ Participarea ţărănimii la edificarea multilaterală a socialismului din ţara noastră GHEORGHE ILIE lector universitar Procesul de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate reprezintă o operă vie, creatoare a maselor largi ale poporului. Tabloul dinamic al României contemporane, vitalitatea construcţiei economice, sociale şi de stat, ritmul susţinut în care păşim spre culmile înalte ale progresului şi civilizaţiei constituie consecinţa firească a afirmării plenare a potenţialului creator al forţelor vii ale naţiunii atît în producţia materială cît şi în viaţa social-politică şi culturală. Ţărănimea constituie în ţara noastră o clasă de bază a societăţii, aliatul principal al clasei muncitoare, aducînd o mare contribuţie la construcţia socialistă, la dezvoltarea economiei naţionale şi la consolidarea orînduirii de stat. Aportul ţărănimii la progresul multilateral al ţării a sporit considerabil ca urmare a poziţiei sale sociale noi, generată de înfăptuirea cooperativizării socialiste a agriculturii, cît şi ca urmare a profundelor mutaţii ce s-au produs în condiţiile ei de muncă şi de viaţă, în profilul ei etic şi spiritual. Cooperativizarea agriculturii, revoluţie profundă în relaţiile social-economice la sate, a transformat ţărănimea într-o clasă socială omogenă, cu interese unitare, participînd, în alianţă cu clasa muncitoare şi sub conducerea acesteia, la conducerea societăţii. „Prin ponderea ei însemnată în structura populaţiei ţării — aprecia secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu —, prin rolul tot mai însemnat ce-l joacă în economia naţională, în producţia de bunuri materiale necesare întregului popor, ca şi in viaţa socială, ţărănimea aduce o contribuţie de mare însemnătate la dezvoltarea generală a societăţii noastre Sporirea rolului social al ţărănimii este determinată în primul rind de faptul că agricultura deţine o pondere însemnată în aa(Continuare în pag. a 4-a) La Alexandria, judeţul Teleorman, a intrat în funcţiune un complex de valorificare a legumelor şi fructelor. Iată, în clişeul alăturat, o vedere exterioară a acestuia. Pentru amatorii de comparaţii spectaculoase, vom nota că anul acesta, echipa nr. I a obţinut o producţie record de sfeclă de zahăr la hectar , 40 000 kg faţă de 31 000 kg media pe cooperativă şi 23 500 kg producţie planificată ! In felul acesta contribuţia echipei condusă de Ioana Dobre la creşterea veniturilor cooperativei cu 2 130 000 lei, numai din cultura sfeclei de zahăr, s-a dovedit a fi hotărîtoare. Evident, in zilele noastre, in viaţa satelor, ca şi a oraşelor, a devenit marcantă înnoirea calitativă în conceptul de personalitate, exprimată în dezvoltarea multilaterală a omului, in posibilităţile create pentru afirmarea plenară a aptitudinilor fiecăruia. O personalitate dezvoltată multilateral şi armonios capătă forţa de propagare a exemplului personal tocmai prin actele sale exemplare, prin întreaga sa conduită morală, cumulînd atît exigenţele individuale, personale, cît şi cele ale vieţii sociale, în ansamblul său. Dragostea faţă de meseria aleasă, perseverenţa şi ridicarea calificării profesionale au conferit şefului de fermă Ion Matei o înaltă autoritate morală, exemplul său fiind mobilizator pentru întregul colectiv. Ferma are în îngrijire 1 100 taurine, dintre care 500 viţei. Aici se cer oameni pricepuţi care să pună pe prim plan interesul general. Căci, să nu uităm, ferma are un plan de venituri de peste 2 milioane lei, plan care nu PAUL URDEA (Continuare î n pag. a 7-a) î . Î \ In pag. a 2-a: S I • CALENDAR | I • Poveste cu Strîmbâ-lemne ! î | 0 ‘ \ In pag a 3-a; \ i • Raid-anchetâ în judeţul Tulicea. Unii au terminat inven- / \ tarierea, alţii abia încep or- ț ţ ganizarea. ț \ • Producerea cartofilor în uni- \ i tâți specializate — cale si- i ■ gură pentru a valorifica efi- : cient condițiile pedoclimati-tice din județ. ^ iV 1 .