Satul Socialist, noiembrie 1970 (Anul 2, nr. 463-487)

1970-11-26 / nr. 484

Mai sînt de atat circa 4 600 000 de hectare, in aceste zile încă prielnice, care trebuie folosite din plin, un singur cuvînt de or­dine pentru toți trac­toriștii : " Ritm intens la arături pe o­­goarele cooperativei agricole din Mihăieşti, judeţul Olt. Foto : N. RUSU S-au strîns cocenii de pe ultimele suprafeţe şi în cooperativa agricolă din Frumoasa, judeţul Teleor­man. Foto: N. RUSTI Pe adresa organelor agricole din judeţul DÎMBOVIŢA Aveţi un plan de redresare economică a cooperativelor agricole insuficient dezvoltate CUM IL ÎNFĂPTUIT!? Analizînd situaţia economică a celor 86 de cooperative agricole existente in judeţ, organele de partid, de stat şi agricole au ajuns la concluzia că 18 dintre acestea, situate îndeosebi in zonele de deal şi submontane, sunt mai puţin con­solidate, nu obţin încă rezultate pe măsura multiplelor posibilităţi de care dispun. Această constatare, precum şi nevoia imperioasă de a asigura în cel mai scu­rt timp po­sibil redresarea economică a uni­tăţilor în cauză, au determinat or­ganele amintite să alcătuiască un amplu plan de acţiune menit să determine remedierea radicală a situaţiei în maximum 3—5 ani. Primul an de aplicare a planului se apropie de sfîrşit şi, firesc, se pune întrebarea : cum se înfăp­tuieşte, care sunt primele rezul­tate ? înainte de a înfăţişa experienţa acumulată în acest răstimp, plusu­rile şi minusurile înregistrate se cuvine să amintim că planul des­pre care am vorbit este rezultatul unor studii amănunţite efectuate în fiecare unitate în parte de co­lective de activişti şi specialişti de la uniunea judeţeană cooperatistă şi direcţia agricolă, de economişti şi şefi de fermă cu experienţă din întreprinderile agricole de stat, împreună cu consiliile de condu­cere şi specialiştii din cooperative, colectivele au urmărit să deter­mine cu mai multă exactitate pro­filul producţiei, să asigure gospo­dărirea cu maximum de randa­ment a fondului funciar, a poten­ţialului material şi uman al unită­ţilor, ştiut fiind că acestea sunt principalele căi prin care se poate acţiona asupra nivelului producţi­ilor şi veniturilor băneşti. Una din primele măsuri luate — ea şi-a arătat încă in cursul aces­tui an roadele — a fost reducerea numărului culturilor. Planta care a avut cel mai mult de cîştigat de pe urma acestei orientări a fost griul. Nu numai pentru că este o cultură care „merge" în zona res­pectivă, care poate asigura veni­turi bune, ci şi pentru faptul că AL ŞTEFANESCU ÎN JUDEŢUL OLT PRIN EFORTURILE statului şi ale cetăţenilor în interesul obştei Pe măsura scurgerii timpului, preocuparea cetăţenilor din satele judeţului Olt de a îmbunătăţi as­pectul edilitar-gospodăresc al lo­calităţilor se materializează prin noi obiective social-culturale şi de­ interes obştesc. In ultimii ani la Sprîncenata, Crîmpoia, Şerbăneşti şi în alte comune s-au dat în folo­sinţă cămine culturale cu 300 de locuri, bibliotecă, săli de lectură ; la Dobrosloveni, Gostavăţu, dispen­sare umane ; la Stoicăneşti, Cili­en­, Izbiceni, Vădăstriţa şi Vişina, şcoli cu etaj cu 8 săli de clasă, la­boratoare, terenuri de sport. Anul acesta au intrat în funcţiune 14 brutării săteşti cu o capacitate de cite 3 opo kg pîine pe zi la Vulpeni, Deveselu, Obîrșia Nouă, Dobroslo-ION ANDREI inspector principal la Consiliul popular județean Olt (Continuare in pag. a 7-a) Dintre toate uneltele născo­cite de om în virtutea voca­ţiei sale milenare de a smulge roade tot mai bogate pămîn­­tului şi de a-i spori fertilita­tea, cea mai străveche şi pu­ternică impresie o produce plugul. Muzeele ni-l arată de­seori ca pe un exponat sim­plu, ingenios şi de un preţ care la drept vorbind egal­­ează valoarea aurului. La început a fost de lemn, cu un brazdar de gresie. Trecînd prin faţa unor astfel de veşti- PLUGUL­ gii a căror vîrstă coboară pînă în negura adîncă a preistoriei, gîndindu-te la truda omului care s-a înhămat la ele pen­tru a scurma pămîntul, nu poţi să nu admiri uriaşul te­zaur de inteligenţă tehnică de­pozitat şi adaus mereu, de-a lungul a secole de muncă, în fiecare nouă piesă menită să perfecţioneze principiul în fond atît de simplu şi de bine­­cuvîntat al plugului. Brăzda-PETRU VINTILA (Continuare în pag . 7­a) W/WWWWWWWWW4 Atitudinea faţă de munca In DIALOG PERMANENT CU CONŞTIINŢA In urmă cu doi ani, la coopera­tiva agricolă „Munca" din satul Izvorul, comuna Gogoşari, judeţul Ilfov, brigada de cîmp nr. 1 ajun­sese a fi „un caz". Erau 28 de fe­mei şi 2 bărbaţi care, parcă, se vorbiseră : în timp ce unul lu­crează, alţi şapte să se plimbe, sau să stea acasă. Ieşeau la cîmp ziua­­tîrziu, cînd soarele era de două suliţi pe cer. Nu-i trăgea inima la treabă. S-a încercat cu ei ,tot ce omeneşte este posibil pentru a le schimba mentalitatea, pentru a-i determina să se integreze ritmu­lui general de activitate. Zadar­nic, Consiliul de conducere s-a în­trunit, încercînd să găsească răs­puns la o singură întrebare : „Ce facem ?“. Era vorba nu numai de prejudicierea intereselor materiale personale şi obşteşti, dar şi de pe­ricolul propagării „exemplului rău“. Cineva a propus înlocuirea şefului de echipă cu Ioana Dobre. „O femeie? Hm..." Scepticii au ri­dicat sprîncenele. Cei mai mulţi din consiliu, însă, o cunoşteau bine ; neîntrecută în vrednicie, autoritatea sa se clădise pe unita­tea intre vorbe şi fapte. Ioana Dobre nu are studii su­perioare de psihologie sau peda­gogie. Viaţa a învăţat-o insă că nu poţi convinge numai cu vorba, că înainte de orice, în cadrul bine stabilit al unei colectivităţi, hotă­­ritor este exemplul personal. Pre­­zentînd lapidar această latură a personalităţii ei, Anghel Ivănuş — preşedintele cooperativei, semnala faptul că Ioana Dobre nu a spus niciodată celor din echipă „faceţi cutare lucru !“, ci „hai, să facem Împreună Lucra mai mult şi mai bine decât toţi. Desigur, ar fi naiv să ne închi­puim că schimbarea în bine a ve­nit peste noapte, fără profunde transformări pe planul conştiinţei membrilor echipei, fără inerentele „ciocniri11 şi abateri de la disci­plină, fără eşecuri. Important este că nu a dezarmat. Are o fire op­timistă, este încrezătoare in cali­tăţile oamenilor. A rămas în a­­mintirea­­Satului o întîmplare din toamna trecută. Echipa trebuia să iasă la încărcatul cocenilor. Ioana Dobre a trecut pe la fiecare în parte, încă de seara. Mulţi au zis că nu merg, că... „nu e rentabil". „Bine, le-a spus Ioana Dobre, eu am să merg" ...Şi, s-a dus. Cele­lalte brigăzi au făcut haz. A doua oară, întreaga echipă a ieşit la cimp, la încărcatul cocenilor. VALOAREA SOCIALĂ A EXEMPLULUI PERSONAL 1 • A sosit în Capitală, la invitaţia C.C. al P.C.R., o delegaţie de activişti ai Partidului Comunist din Ceho­slovacia, condusă de Ludovik Schulz, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.C., care va face o vizită în schimb de experienţă în ţara noastră, prim-secretar al C.C. al P.M.S.U., şi a raportului Co­misiei de Revizie. • „Războiul din Vietnam continuă cu o intensitate neslăbitâ ; poporul vietnamez luptă fără răgaz şi luptă victorios", a declarat ministrul afacerilor ex­terne al Guvernului Revoluţionar Provizoriu al Repu­blicii Vietnamului de Sud, Nguyen Thi Binh, într-un interviu acordat agenţiei U.P.I. Referindu-se la recentele atacuri ale aviaţiei S.U.A. asupra teritoriului R. D. Vietnam, ea a spus că acestea constituie acte de o gravitate extremă, o provocare făţişă. • Greva de 48 de ore a personalului medical din Italia a paralizat activitatea spitalelor din întreaga ţară. Acţiunea, organizată cu sprijinul celor trei mari centrale sindicale italiene, a cuprins 90 000 de cadre medicale. • Recent, compania americană „Pan American" a primit din partea autorităţilor aeronautice române autorizaţia de exploatare provizorie, cu începere din primăvara anului viitor a liniei aeriene directe New York — Bucureşti. Concomitent, între compania ame­­ricana și întreprinderea de transporturi aeriene româ­ne „Tarom" au fost realizate aranjamentele în vede­rea unei cooperări în domeniul transporturilor aerie­ne civile între România și S.U.A. • La Budapesta continuă lucrările celui de-al X-lea Congres al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar. Au început dezbaterile pe marginea raportului de activi­tate al Comitetului Central, prezentat de Janos Kádár. • La Varadero a luat sfîrşit cel de-al doilea Festi­val internaţional de muzică uşoară al Cubei, „Vara­­dero-70". Timp de două săptămîni, marele amfiteatru în aer liber din frumoasa staţiune balneară a găz­duit seară de seară, spectacole muzicale în care au evoluat cîntâreţi, instrumentişti şi formaţii orchestral­­vocate din 25 de ţări ale lumii. Cîntecul românesc a fost reprezentat la această ediţie a festivalului de cîntâreaţa de muzică uşoară Anda Câlugâreanu, care l-a bucurat de un deosebit succes. (Continuare in pag. a I-a)SATUL SOCIALIST ANUL II Nr. 484 JOI 26 NOIEMBRIE 1970 4 pagini — 30 bani ULTIMA BRAZDĂ SA FIE ÎNTOARSĂ înaintea primei zăpezi! Executarea arăturilor adinei este în această perioadă una din cele mai importante acţiuni ce se desfăşoară în cooperativele agricole. Dacă această lucrare de bază pentru sporirea producţiei agricole a anului viitor a fost încheiata în unele unităţi in care preocuparea fac­torilor de conducere, a specialiştilor a avut ca obiect utilizarea maximă a parcului tehnic din dotare, folo­sirea chibzuită a timpului de lucru, mobilizarea forţe­lor la eliberarea terenului, există şi unele cooperative agricole restanţiere. Cauzele acestor restanţe, care însă considerăm din capul locului că trebuie să fie grabnic eliminate, ne aflăm din relatările corespon­denţilor noştri judeţeni. BUZAU : „Pînă în prezent, pe tarlalele cooperativelor agricole din judeţul nostru au fost executa­te ogoare de toamnă în proporţie de peste 85 la sută, ne declara la 24 noiembrie inginerul FERDI­NAND PATRAŞCU, director ad­junct la Direcţia agricolă judeţeană Buzău. în mai mult de jumătate dintre unităţi lucrarea a fost exe­cutată în proporţie de 90 pînă la sută la sută, ceea ce înseamnă că în 5—6 zile va fi încheiată". Aceste afirmaţii sunt în parte confirmate de situaţia existentă pe teren. Coo­peratorii şi mecanizatorii din Glo­(Continuare în pag. a 3-a) l_ Participarea ţărănimii la edificarea multilaterală a socialismului d­in ţara noastră GHEORGHE ILIE lector universitar Procesul de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate reprezintă o operă vie, creatoare a maselor largi ale poporului. Ta­bloul dinamic al României con­temporane, vitalitatea construc­ţiei economice, sociale şi de stat, ritmul susţinut în care păşim spre culmile înalte ale progresului şi civilizaţiei constituie consecinţa firească a afirmării plenare a po­tenţialului creator al forţelor vii ale naţiunii atît în producţia ma­terială cît şi în viaţa social-poli­­tică şi culturală. Ţărănimea constituie în ţara noastră o clasă de bază a socie­tăţii, aliatul principal al clasei muncitoare, aducînd o mare con­tribuţie la construcţia socialistă, la dezvoltarea economiei naţionale şi la consolidarea orînduirii de stat. Aportul ţărănimii la progresul multilateral al ţării a sporit con­siderabil ca urmare a poziţiei sale sociale noi, generată de înfăptui­rea cooperativizării socialiste a a­­griculturii, cît şi ca urmare a profundelor mutaţii ce s-au pro­dus în condiţiile ei de muncă şi de viaţă, în profilul ei etic şi spi­ritual. Cooperativizarea agricul­turii, revoluţie profundă în rela­ţiile social-economice la sate, a transformat ţărănimea într-o cla­să socială omogenă, cu interese unitare, participînd, în alianţă cu clasa muncitoare şi sub conduce­rea acesteia, la conducerea socie­tăţii. „Prin ponderea ei însemnată în structura populaţiei ţării — aprecia secretarul general al par­tidului, tovarăşul N­i­c­o­l­a­e Ceauşescu —, prin rolul tot mai însemnat ce-l joacă în economia naţională, în producţia de bunuri materiale necesare întregului popor, ca şi in viaţa socială, ţă­rănimea aduce o contribuţie de mare însemnătate la dezvoltarea generală a societăţii noastre Sporirea rolului social al ţără­nimii este determinată în primul rind de faptul că agricultura de­ţine o pondere însemnată în aa­(Continuare în pag. a 4-a) La Alexandria, judeţul Tele­orman, a intrat în funcţiune un complex de valorificare a legumelor şi fructelor. Iată, în clişeul alăturat, o vedere exterioară a acestuia. Pentru amatorii de comparaţii spectaculoase, vom nota că anul acesta, echipa nr. I a obţinut o producţie record de sfeclă de za­hăr la hectar , 40 000 kg faţă de 31 000 kg media pe cooperativă şi 23 500 kg producţie planificată ! In felul acesta contribuţia echi­pei condusă de Ioana Dobre la creşterea veniturilor cooperativei cu 2 130 000 lei, numai din cultura sfeclei de zahăr, s-a dovedit a fi hotărîtoare. Evident, in zilele noastre, in viaţa satelor, ca şi a oraşelor, a devenit marcantă înnoirea cali­tativă în conceptul de personali­tate, exprimată în dezvoltarea mul­tilaterală a omului, in posibilită­ţile create pentru afirmarea ple­nară a aptitudinilor fiecăruia. O personalitate dezvoltată multilate­ral şi armonios capătă forţa de propagare a exemplului personal tocmai prin actele sale exemplare, prin întreaga sa conduită morală, cumulînd atît exigenţele indivi­duale, personale, cît şi cele ale vieţii sociale, în ansamblul său. Dragostea faţă de meseria alea­să, perseverenţa şi ridicarea cali­ficării profesionale au conferit şe­fului de fermă Ion Matei o înaltă autoritate morală, exemplul său fiind mobilizator pentru întregul colectiv. Ferma are în îngrijire 1 100 taurine, dintre care 500 vi­ţei. Aici se cer oameni pricepuţi care să pună pe prim plan intere­sul general. Căci, să nu uităm, ferma are un plan de venituri de peste 2 milioane lei, plan care nu PAUL URDEA (Continuare î n pag. a 7-a) î . Î \ In pag. a 2-a: S I • CALENDAR | I • Poveste cu Strîmbâ-lemne ! î | 0 ‘ \ In pag a 3-a; \ i • Raid-anchetâ în judeţul Tul­­i­­­cea. Unii au terminat inven- / \ tarierea, alţii abia încep or- ț ţ ganizarea. ț \ • Producerea cartofilor în uni- \ i tâți specializate — cale si- i ■ gură pentru a valorifica efi- :­­ cient condițiile pedoclimati-­t­i­ce din județ. ^ iV 1 .

Next