Satul Socialist, ianuarie 1971 (Anul 3, nr. 515-539)
1971-01-14 / nr. 524
PAGINA 2 r Joi 14 ianuarie SOARELE răsare la ora 7 şi 49 de minute. Apune la ora 17. De la începutul anului au trecut 14 zile. Pînă la sfîrşitul anului au rămas 351 de zile. STAREA VREMII: Timpul propabil pentru 14 ianuarie . Procesul de încălzire al vremii semnalat în nord-estul ţării se va resimţi şi în celelalte regiuni. Cerul va fi variabil. Vor cădea ninsori izolate în estul ţării. Vintul va sufla potrivit din sectorul estic. Temperaturile vor fi in scădere uşoară în Moldova. Minimele vor fi cuprinse între minus 12 şi minus 4 grade, local mai scăzute in Banat şi Cîmpia Dunării şi între minus 8 şi minus 2 grade în rest, în timp ce temperaturile maxime vor avea valori cuprinse între minus 5 şi plus 5 grade. Local se semnalează ceaţă care în sud-vestul ţării va avea un caracter mai persistent cu depuneri de chiciură. Timpul probabil pentru 15, 16 şi 17 ianuarie . Procesul de răcire a vremii va începe din nordestul ţării. Cerul va fi variabil. Ninsorile vor fi slabe şi cu caracter izolat. Vintul va sufla slab, pînă la potrivit. Temperaturile minime vor fi cuprinse între minus 15 şi minus 5 grade, iar maximele între minus 6 şi plus 4 grade. Ceaţă locală. • STAREA VREM • «ВАШИ• POVESTEA VORBEI ,• MICA ENCICLOPEDIE* CUNOȘTOIÎI FOLOSITOARE ................ — ■■■■ —■ ,■■■■■■*■■ -—- • ■ — .■■■? ..................... ..........................................................................................................—Σм ■« и >> tétiEM,MttÉttit›tM MEDALIONЩ PAUL VERLAINE Comemorăm 75 de ani de la moartea poetului francez Paul Verlaine, precursor al simbolismului. Primul pas în literatură îl încearcă trimițîndu-i lui Victor Hugo poezia intitulată „Moartea". La 20 de ani, pentru a-și cîștiga existența, lucrează ca funcţionar la o companie de asigurare, apoi la primărie. In 1866, la douăzeci şi doi de ani, publică primul volum de versuri, intitulat „Poeme saturniene", primit cu multă căldură. Al doilea volum de versuri apare în 1869 sub titlul „Serbări galante", o evocare a secolului XVIII, inspirată de grafia pînzelor lui Watteau. Urmează, după un an, „Cîntecul cel bun", cuprinzînd versuri de dragoste şi confirmînd excepţionalul său temperament poetic. Verlaine atinge punctul culminant al liricii sale prin „Romanțe fără cuvinte" şi „înţelepciune". Viața de vagabondaj, de viciu şi excese, printre care şi alcoolismul, petrecută între spital şi cafenelele Cartierului Latin din Paris, sfîrşeşte prin a-l doborî. In contrast cu mizeria morală a acestei existenţe, creația sa este dominată de aspirafia spre puritate, candoare şi umanism. Poezia sa este profund muzicală, subtilă, sugestivă, redînd nuanţele cele mai fine ale monologului interior. Verlaine a scris şi proză, dintre care volumul este mafi". Opera lui „Poefii se înscrie în istoria poeziei franceze şi universale. II |ШЖЫЫиаДД MARILE CASCADE ALE LUMII Multe dintre marile cascade ale lumii au fost descoperite și puse în valoare relativ recent. Astfel, în 1935, Jimmy Angel, un aventurier care căuta aur,, din avion, este silit să aterizeze și..., în timp ce cobora, descoperă în Munții Dracului (Podișul Guyanelor) o impunătoare cascadă care îşi aruncă apele de la 979 m înălţime. Cascada a primit numele de „Angel Falls" sau „Salto de Angel" și e formată din rîul Carrao, afluent al Orinocului, care și-a croit drum prin defileul tăiat în Podişul Tuyan Tepui. In 1962 cercetătorii venezueleni care explorau rîul Caura, vecin cu Carrao, au descoperit între rinele din vestul masivului Pacaraima o nouă cascadă, care după date provizorii, ar întrece cu 200 m cascada Angel. În întinsul platou de origine vulcanică Yellowstone (S.U.A.) situat în Munții Stîncoși la o altitudine de 2 000—2 500 m, rîul Yellowstone (afluent al lui Missouri) și-a săpat în masivul stîncos valea pe o lungime de 5 km și o adîncime de 300 m. Pe alocuri s-au format niște praguri peste care apa saltă în cascade. Ultima din ele „Great Falls" („Marea cădere"), este impresionantă. Apa își urmează drumul printre stînci cale de 500 m, după care o nouă prăbuşire, înaltă de 103 m şi lată de 23 m, o aruncă într-un canion care se deschide în formă de V cu distanța între pereți de 350 m la vîrf şi 60 m la bază. Cascadele au o înălţime de 610 m. CUNOŞTINŢE FOLOSITOARE: FARMACIA DE CASĂ (II) Spre a fi ferită de copii, farmacia casei va fi aşezată cît mai sus, pentru a nu fi la îndemîna lor ; lăcomia şi „spiritul lor de cercetare" au produs multe nenorociri. Medicamentele cu efecte puternice şi cele periculoase vor fi păstrate într-un sertar cu cheie. Pentru a evita confuziile, toate medicamentele se vor păstra în ambalaje originale. Se reco- POVESTEA VORBEI mandă ca pe amabalaj să fie trecut numele celui căruia i s-a prescris medicamentul şi pentru ce boală a fost întrebuinţat. Adăugarea datei ne indică, la nevoie, cît de vechi este medicamentul. Nu este de loc greu unui om îndemînatic să construiască un dulapior cu mici compartimente pentru diverse medicamente. Dacă pilulele ar fi gustoase, farmaciștii nu le-ar acoperi cu un strat dulce (proverb spaniol). //Defecţiuni tehnice" pe circuitul Festivalului filmului la sate Festivalul filmului la sate se află in plină desfăşurare. Au fost traduse în fapt cele preconizate cu aproape o lună în urmă ? Vom încerca să răspundem la această întrebare înserînd cîteva aspecte semnificative, întîlnite pe parcursul unui raid efectuat prin cîteva comune din judeţele Dolj, Olt şi Argeş. Comuna Găneasa, judeţul Olt. O dată sosiţi în această localitate, am încercat să aflăm cum se desfăşoară Festivalul filmului la sate, de la persoana cea mai competentă , directorul căminului cultural. Nicolae Bondoc fusese, însă, aşa cum am aflat mai tîrziu de la primarul comunei, învoit pentru trei zile. Motivul? Cităm din răspunsul dat de primarul comunei, tovarăşul Nicolae Iancu : ,,A lucrat omul în zilele de 1, 2 şi 3 ianuarie, aşa că... are şi el dreptul la odihnă". — Aşadar, tovarăşe primar, cum se desfăşoară Festivalul filmului la sate, în comuna Găneasa ? — Păi, ştiu eu, rulează film la căminul cultural. — Care a fost ultimul film văzut de spectatorii din satul Găneasa ? Cînd aţi trecut ultima dată pe la căminul cultural ? , — ?! ? (Era normal să nu cunoască acest lucru din moment ce, după cum singur recunoştea, nu mai trecuse de mult pe la căminul cultural, cu toate că sediul consiliului popular se află la doi paşi). Primim totuşi cîteva amănunte de la secretarul consiliului popular. Aflăm astfel că, în centrul de comună (satul Găneasa), activitatea culturală există doar cu numele. Bunăoară, chiar în această perioadă (cînd cinematograful sătesc ar trebui să fie în centrul atenţiei), la film vin 7 sau cel mult 10 spectatori. Cît despre prelegeri, recenzii sau discuţii despre filmele proiectate, credem că nu mai este cazul să vorbim. Ne aşteptam să vedem, cum era şi firesc de altfel, afişe de popularizare a Festivalului, a filmelor ce aveau să fie proiectate. Dar, în afara unui banal „program" afişat în faţa căminului cultural, nimic. Am încercat să aflăm şi opinia cîtorva săteni. Răspunsurile primite aveau să completeze cele spuse de secretarul consiliului popular. „în sală este mai frig decît afară". (I. Gheorghe). „Decît să tremur de frig şi să văd un film prost la noi, mai bine merg la Slatina şi văd unul în condiţii omeneşti" (G. Stan). O situaţie asemănătoare am întrlnit şi în comuna Pieleşti, judeţul Dolj. Din discuţiile purtate cu cetăţeni din localitate a reieşit faptul că şi în această comună calitatea proiectării filmelor lasă mult de dorit. De foarte multe ori, imaginile nu sunt însoţite de sonor. De asemenea, nimeni nu-şi aduce aminte (cu toate că au trecut doar cîteva săptămîni de la începerea Festivalului) să fi participat la vreo recenzie, la vreo discuţie organizată la căminul cultural. Şi asemenea exemple sunt destule. Mai sunt încă multe cămine culturale cu săli neîngrijite şi neîncălzite, mai sunt încă multe comune în care popularizarea filmelor se reduce doar la nişte afişe ce servesc doar ca decor. Aceasta nu înseamnă că nu sunt şi localităţi în care factorii de răspundere au înţeles adevărata menire a Festivalului filmului la sate, în comuna Călineşti, judeţul Argeş, bunăoară, cea de a şaptea artă are foarte mulţi prieteni. La fiecare spectacol sunt prezenţi 200—250 de spectatori, lucru perfect normal într-o localitate in care se proiectează numai filme în premieră. Adăugind şi faptul că la Călineşti se organizează, duminical, matinee pentru elevi, urmate de recenzii şi discuţii la care-şi dau concursul toţi intelectualii satului, că la şcolile comunei au fost amenajate (special în această perioadă) gazete de perete în care sunt publicate opiniile elevilor despre filmele vizionate, credem că am dat o imagine de ansamblu asupra modului cum se desfăşoară Festivalul filmului la sate în această localitate. Cuvinte la fel de frumoase se pot spune şi despre activitatea ce se desfăşoară la căminul cultural din coтипа Poiana Mare, judeţul Dolj, despre activitatea de la căminul cultural din comuna Stoeneşti, judeţul Olt. Ne oprim însă aici, sperînd ca în perioada care a mai rămas pînă la închiderea actualei ediţii a Festivalului filmului la sate, deficienţele semnalateatît în comunele numite, cît şi în cele ale căror nume nu au apărut în rîndurile de mai sus) să fie înlăturate, astfel încît scopul propus de organizatori — Direcţia reţelei cinematografice şi difuzării filmului — să fie tradus în fapt, nu să rămînă doar în stadiul unei simple intenţii. , AL. SOLOMONESCU M. GHIOLDUŞ » Magazinul universal din comuna Ceanul Mare se numără printre cele mai noi unităţi comerciale ridicate în satele judeţului Cluj • O • • • • (Urmare din pag. I) i-a trăsnit prin cap să-şi puie capul sub comanac ?“ Solitar era în noapte acel călător, ca mai întotdeauna, şi privea de pe acest pinten depărtările şi vedea o mare solemnitate patriarhală şi cum cădeau stele, dar casele din vale nu le-a văzut, nici pe cele răzleţite pe culmi ; nu a văzut atunci nici oamenii — tăietori de păduri, ciobani, muncitori cu sapa. Pe alte drumuri, tot în acest ţinut, a zăbovit la curte de rumân, în vatră de sat, la stîni. în imaginaţia sa, muntenii i-au apărut „tăiaţi în linii de uriaşi". Şi cu dragoste a vorbit despre forţa şi modestia, despre agerimea minţii şi sprinteneala trupului lor. O viziune romantică, o proiecţie a unui dor, mult adevăr, dar imaginea, confruntată cu realitatea, e totuşi incompletă. Cîţi dintre acei „uriaşi" nu erau doborîţi de sărăcie, de alcoolism, de boli sociale? Cîţi dintre acei munteni, ageri la munte, ştiau a ceti ? Vom coborî în sat, vom merge pe şoseaua asfaltată, pe lingă al doilea baraj al Bistriţei, dar nu acum. Mai zăbovim pe acest pinten, în acest perimetru unde la sfîrşitul secolului trecut, un călător cu o pelerină largă a fost oaspetele unor schimnici. E fascinant să urmăreşti evoluţia acestui perimetru, întrucît la capătul atîtor secole in care gîndirea a încremenit în acelaşi tipar primitiv, s-a petrecut ceva senzaţional. Pe acest pinten, care a fost al beznei, a fost înfiinţată, de mai bine de un deceniu, o staţiune de cercetări — unică în felul ei în ţara noastră. Dacă vrei să înţelegi ce s-a petrecut în aceste locuri, în structura peisajului şi în personalitatea muntenilor, trebuie să-ţi îndrepţi gîndul, mai întîi, către marea Bicazului, către acel început al epopeii luminilor ivite din ape. Prin hidrocentrala de la Stejaru, Bistriţa a intrat într-o nouă comuniune cu ţara. Cîndva, acel călător pe drumuri de munte a privit cum razele lunii se revărsau în văi şi cum stelele cădeau. Călătorul de astăzi poate vedea, de pa acelaşi pinten, de-a lungul Văii Bistriţei, o strălucită constelaţie de lumini făurită de om. E cea mai frumoasă replică pe care a dat-o acest ţinut cerului. Microhidrocentrala de la Pîngăraţi e şi ea racordată la sistemul energetic naţional. Locuitorii acestei aşezări au fost scoşi dintr-o lungă şi nedreaptă izolare şi trăiesc într-un alt acord cu ei înşişi, cu ţinutul de baştină, cu ţara. Dacă vrei să înţelegi ce s-a petrecut în viaţa acestor oameni, în familie, în casele lor, trebuie să pătrunzi în cele 12 laboratoare ale staţiunii de cercetări biologice, geologice şi geografice, laboratoare dotate cu aparatură ultramodernă, să vizitezi biblioteca ce numără peste 13 000 de volume de specialitate. Aproape 100 de instituţii de învăţămînt superior, din aproximativ 35 de ţări, întreţin legături cu staţiunea din Pîngăraţi. Unele dintre cele mai complexe şi mai stringente probleme ale ştiinţei contemporane stau în atenţia cercetătorilor staţiunii. Există aici o echipă de tineri savanţi uniţi prin aceeaşi vocaţie, prin aceeaşi pasiune, prin acelaşi ţel. • Fiecare cu specialitatea şi personalitatea sa, ei gîndesc şi investighează împreună şi în acest climat creator, în această atmosferă de conlucrare, rodul muncii lor nu poate fi decît bogat. „Deviza instituţiei noastre, ne spune directorul staţiunii, Ionel Andriescu, este protecţia şi conservarea întregului mediu în care trăieşte omul : pămînt, apă, aer". Ce înseamnă, de fapt, această deviză ? Ea simbolizează o vastă arie de studii şi cercetări, de la cunoaşterea potenţialului de minerale utile în construcţie, materie primă pentru cărămidă şi ţiglă, pentru ciment şi sticlă, la studii climatice şi microclimatice privind poluarea atmosferei şi apelor , de la cercetarea faunei şi florei din lacurile de acumulare ale Bistriţei, a iazurilor şi eleşteelor, ca ele să devină mari bazine piscicole, la studii care se referă la combaterea eroziunii solului şi la protecţia ţărmurilor inundabile ale mării Bicazului , de la experienţele ce urmăresc obţinerea unui hibrid de porumb precoce, hibrid care a şi fost semănat, cu bune rezultate, în grădinile gospodarilor din Pîngăraţi, la tema atît de importantă a valorificării turistice superioare a ţinutului, în marea Bicazului, cercetătorii acestei staţiuni au efectuat prima experienţă românească de şedere prelungită sub apă. Istoria primului laborator subacvatic de la noi a început în 1966. El a fost realizat la Bicaz, sporind gloria acestei localităţi. Debutul de la Bicaz e cu atît mai important cu cît ecourile lui se vor răsfrînge în studiile ce se vor face asupra platformei continentale a litoralului nostru. In sfîrşit, pentru a întregi imaginea Pîngăraţilor, trebuie să spunem că staţiunea constituie un loc ideal de desfăşurare a practicii studenţilor de la facultăţile de biologie, geografie şi geologie. E meritul profesorilor Universităţii din Iaşi, care şi-au sacrificat timp şi energie ca învăţămîntul din ţara noastră să dispună de o astfel de bază didactică. Bază de cercetare şi didactică. Pîngăraţii sunt, în acelaşi timp, un argument deosebit de convingător al avîntului ştiinţei din ţara noastră. Partidul nostru acordă cea mai mare atenţie dezvoltării tuturor ramurilor ştiinţei. O civilizaţie în contextul actual, mai ales o civilizaţie socialistă ca a noastră, e de neconceput fără aportul substanţial, am putea spune decisiv, al tehnicii şi ştiinţei. Coborîm de pe acest pinten, emblemă a ştiinţei, şi ne pătrundem, în larga Vale a Bistriţei, de farmecul aşezării, de noua arhitectură a caselor şi păstrăm în inimă un gest emoţionant pe care un om nu-l va da uitării niciodată. El era student şi venise în practică la Pîngăraţi şi într-o zi, după lungi peregrinări, i se făcuse sete şi a bătut la uşa unei case şi a cerut apă. Stăpîna casei i-a oferit lapte proaspăt, rece, şi această ospitalitate nu putea să nu-l impresioneze.. Desigur, vocaţia l-a adus pe acest om, după absolvirea facultăţii la Pîngăraţi, dar poate şi gestul acelei femei o fi avut importanţa lui. Se poate afirma că nu există meserie care se practică astăzi pe Valea Bistriţei, în platforma ei industrială, în cuprinsul ţării, ca cei din Pîngăraţi să nu o cunoască. Un bătrîn, Ion Ghelase, are opt băieţi şi două fete, dintre care trei sînt la Porţile de Fier, unul la Bicaz, altul la facultate, ceilalţi au rămas în sat. Căci s-au păstrat unele îndeletniciri tradiţionale. Nu s-a stins, în primul rînd, virtutea crescătorilor de vite, proverbială în acest ţinut. întinse păşuni deţin cei din Pîngăraţi. Au 12 stîni cu aproape 6 000 de oi. Pîngăraţii vînd statului în fiecare an, 11 vagoane de carne, 11 tone de caş, 5 200 kg lină, 1 080 hectolitri de lapte. Hărnicia lor o putem vedea în înfăţişarea aşezării. Nu mai există casă „bătrînească" în Pîngăraţi. Vorba primarului : „Nici măcar de muzeu". Toţi şi-au zidit case din cărămidă. PINGARAŢI PUŢINĂ GRAMATICĂ Nu are importanţă prin ce împrejurare, lui Strîmbălemne i-au parvenit nişte extemporale ale unor elevi din clasa a VllI-a a şcolilor generale din comunele Drănic, judeţul Dolj şi Valea Călugărească din judeţul Prahova. După ce a analizat extemporalele, şi-a pus întrebarea : „Ce ne facem cu gramatica ?" Şi ca să vă convingeţi că a avut dreptate, iată cîteva exemple, reproduse aşa cum au fost scrise : Mitrică Vasile din Drănic, la una din întrebări răspunde: „Ramuri de bază : Agricultura, porumb, grîu, floareasoarelui, sfecla-de-zahăr". De cină se scrie în felul acesta, greu de înţeles. Probabil la vreo teză i-au rămas nefolosite nişte liniuţe şi nişte litere mari ! Berceanu Florica scrie negru pe alb : „Aş vrea să devin Membru cooperator". POVESTE CU Ц STRIMBA LEMNE Chiar nu ştie ce este substantiv propriu şi ce este substantiv comunelată şi o altă „contribuţie" la gramatică : „Vacanţa am petrecute la culesul caiselor, la prune, la culesul porumbilor, la cules de porîmiЫ". Nu ştiu ce a cules elevul citat, dar din frazele lui se pot culege „perle" destule. Din scrierea lui Nicolai Constantin din Valea Călugărească reiese că : „Vaca dă lapte după terminarea clasei a VIII". Colega lui, Elena Bumboiu, spune că : „Meseria şi locul unde voi merge va fi la o şcoală sanitară în domeniul medicinei". Strîmbă-lemne a analizat cu atenţie şi alte zeci de extemporale în care a găsit zeci de greşeli . Ar propune ca elevii respectivi să fie lăsaţi corijenţi la gramatică dar... ce să facă cu profesorii respectivilor elevi ? GH. NEAGU I -W SATUL SOCIALIST .............................................................. ч ........................................ ..............^явдуипниум*».....................; ............................... i "iiiiiihmm H'.'i'ii »mV4 "хтт Щ< ■ w ■ ■.■цн HFmig w» чцр m} щтт* » " ' Л lliuinwni »W"'ii4 ...........W*TM штщи+<у i..........—■* mm....................... Bogate şi variate manifestări CULTURAL-ARTISTICE (Urmare din pag. 1) . De asemenea, obiectul unor ample dezbateri l-a făcut popularizarea documentelor de partid şi de stat. Expunerile, consultaţiile ştiinţifice pe tema dezvoltării multilaterale a agriculturii noastre socialiste au ocupat un loc de seamă în programul aşezămintelor culturale. La 25 de cămine culturale au fost organizate seri tematice, simpozioane privind politica externă a partidului şi statului nostru. La organizarea acestor manifesări cultural-artistice al căror ţel îl constituie continua dezvoltare a conştiinţei socialiste a oamenilor muncii de la oraşe şi sate, îşi aduc contribuţia oameni de seamă ai ştiinţei şi culturii româneşti. Concomitent c evocarea traţiilor de luptă a partidului, ce alte manifestări cultural-artistice preconizaţi în vederea întîmpinării istoricului eveniment ? — In primul rînd un concurs de poezie patriotică (creaţii ale tinerilor condeie hunedorene), un concurs „pentru cea mai valoroasă monografie a satului". în cadrul bibliotecilor comunale se vor desfăşura decade ale cărţii ştiinţifice, literare, agrozootehnice, iar în zilele apropiate jubileului partidului „Decada cărţii social-politice“. Totodată, vor avea loc montajele literare „Omagiu partidului", „Am crescut cu tine Hunedoara", „Te slăvim partid iubit", în localităţile Baia de Criş, Ilia, Luncoiul de Jos etc. De asemenea, peste 5 000 de artişti amatori componenţi ai celor 375 de formaţii ale aşezămintelor culturale pregătesc spectacole vii, antrenante ce aduc o notă de voioşie, de originalitate. Aş menţiona şi faptul că apropierea jubileului a generat descoperirea de noi valori artistice, de tradiţii folclorice de o neasemuită frumuseţe. Un număr de 36 de formaţii artistice participă la festivalul „Căluşarul". Cele mai valoroase formaţii pregătesc spectacole de înaltă ţinută artistică ce se vor întrece într-o revărsare de cîntec şi joc în cadrul serbărilor populare de la Vaţa-Iulia, Gura- Sada, Şoimuş, Sarmisegetuza. Numeroasele manifestări organizate in această perioadă precum şi cele ce se vor mai iniţia se desfăşoară sub egida unui cald şi vibrant omagiu adus ca simbol al recunoştinţei luptei glorioase a partidului. 0 Nr. 524 Joi 14 ianuarie La biblioteca comunală din Suhareni — Buzău — incursiune în miraculoasa lume a cărţilor Vineri 15 ianuarie RADIO PROGRAMUL I : 6,00 De la 6,00 la 9,30. 9,30 Memoria pămîntului românesc. 10,05 Muzică populară din Vrancea şi Maramureş. 11,15 Consultaţie juridică. Răspunsuri la scrisorile ascultătorilor. 11,50 Cotele apelor Dunării. 12,30 Intîlnire cu melodia populară şi interpretul preferat. 13,00 Radiojurnal. 13,10 Avanpremiera cotidiană. 13,22 Rebus melodii. 16,00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 17,30 Concert de muzică populară. Solişti Maria Pietraru, Ştefan Băcanu şi Gică Chirea. 18,00 Orele serii. 20,05 Zece melodii preferate. 20,55 Ştiinţa la zi. 21,30 Revista şlagărelor. 22,00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. PROGRAMUL II : 7,00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. 9,30 Solişti şi formaţii artistice de la sate. 9,43 Matineu teatral. „Stîlpii societăţii" de Henrik Ibsen. 11,55 Ştiinţa la zi. 12,03 Avanpremieră cotidiană. 12,15 Melodii de neuitat. 14,08 Interpreţi de muzică populară : Tita Bărbulescu, Ilie Bulgaru şi Sandu Florea. 14,30 Odă limbii române. 15,20 Cîntece de lume din culegerile lui Anton Pann. 15,30 Radio-şcoală. 16,00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16,55 Sfatul medicului. 17,00 Album de muzică populară. 17,30 Biblioteca de poezie românească. Mihai Eminescu (I). 18,55 Partidului, inima şi versul. Ion Brad „Din toate rădăcinile". 19,30 Momente din istoria partidului şi literatura lor. 20,00 Seară de operă. „Gioconda" de Ponchielli. TELEVIZIUNE 10,00—11,30 Emisiune-lecţie pentru lucrătorii din agricultură. Creşterea păsărilor pentru producţia de ouă. 17,00 Teleşcoală. 18,00 Căminul. 18,50 Revista economică TV. 19,10 Tragerea loto. 19,20 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. 19,30 Telejurnalul de seară. 20,00 Film artistic. Feldmareşala. 21,40 Mai aveţi o întrebare ? Inima dumneavoastră are şapte vieţi. 22,40 Telejurnalul de noapte. AVANTAJE CONVIGATOARE Nu departe de Piteşti, spre Păduroiu, se află comuna Smeura. Cu cîtăva vreme în urmă, am fost prin această localitate, chemat de treburi. Printre multe alte întîmplări auzite, una mi-a rămas şi acum în minte. O voi povesti aşa cum am auzit-o şi-o să vedeţi că merită s-o mai ţin minte. Cuiva din comună, din neatenţie, i-a luat casa foc. Pînă să vină omul de la cîmp, pînă să sară vecinii, focul apucase să facă destulă pagubă. Odată nenorocirea trecută, doi bani nu mai făcea tînguiala. După constatarea făcută de delegatul consiliului popular local împreună cu inspectorul de asigurare, după evaluarea pagubei produsă la casă şi la bunurile aflate în ea, omul s-a apucat să-şi refacă gospodăria. De la ADAS a primit despăgubire pentru casă, care după cum se ştie este asigurată prin efectul legii, şi pentru bunurile distruse, în urma asigurării complexe a gospodăriei, pe care omul o avea încheiată. într-una din zile, în faţa casei noi s-a oprit o maşină încărcată cu mobilă. Un vecin l-a întrebat pe gospodarul nostru : — Cum se face că banii primiţi ţi-au ajuns să-ţi cumperi din nou lucrurile distruse ? Eu ştiu că prima pe care o plăteşti este foarte mică. — Iată, să-ţi explic de ce cu banii primiţi mi-am putut înlocui bunurile distruse : uite, eu am încheiat asigurarea complexă a gospodăriei pentru suma asigurată de 15 000 de lei. Pentru fiecare o mie de lei suma asigurată am plătit cite doi lei pe an, în total 30 de lei. Aşa că cei 15 000 de lei primiţi de la ADAS, fiindcă s-a constatat că valoarea pagubei se ridica pînă la suma asigurată, m-au ajutat să-mi refac gospodăria — Asta am priceput. Dar cum poate ADAS să-ţi dea 15 000 de lei în schimbul a 30 de lei ? — Nu știam nici eu prea multe în privinţa asta, dar am întrebat pe agentul de asigurare. El mi-a spus că sînt mulţi asiguraţi, dar că nu la toţi, se înţelege, li se întîmplă nenorociri. Cînd unul dintre ei trece printr-un necaz, din banii strînşi de la toţi asiguraţii, i se dă celui păgubit ceea ce i se cuvine. — M-ai lămurit, am să închei și eu o asigurare complexă a gospodăriei. — Eu mi-am și făcut o altă asigurare. VASILE ZAMFIRESCU