Satul Socialist, februarie 1971 (Anul 3, nr. 540-563)
1971-02-23 / nr. 558
SAIL SOCIALIST ■мы ■ i ■ 1 ANUL III Nr. 558»IARȚI 23 FEBRUARIE 1971 4 pagini — 30 bani | Cu ce se ocupă in prezent „NEPERMANENŢII“ din unitatea dumneavoastră ? (CITITOR~) RĂSPUND IOAN STANA inginer-şef şi vicepreşedinte al cooperativei agricole „Someş“ din Guruslâu, judeţul Sălaj Aşa cum a subliniat tovarăşul Nicolae Ceauşescu la consfătuirea de lucru cu cadrele din agricultura judeţului Ialomiţa, folosirea cît mai raţională a forţei de muncă constituie una din principalele sarcini ale conducerii cooperativelor agricole, ale consiliilor intercooperatiste. Căutînd să rezolvăm această problemă, noi, cei din consiliul de conducere ne-am sfătuit cu masa largă a cooperatorilor atit înainte de adunarea generală, cit şi după aceea, fapt ce ne-a permis să găsim noi posibilităţi de sporire a Indicelui de utilizare a forţei de muncă. Acţiunea a început prin recenzarea tuturor cooperatorilor apţi de muncă, neocupaţi în afara unităţii. S-a stat de vorbă cu fiecare pentru a se cunoaşte măsura în (Continuare in pag. a 3-a) Controlul temperaturii în silozurile de cartofi este lucrarea căreia specialiştii de la cooperativa din Româneşti, judeţul Dîmboviţa, îi acordă în aceste zile atenţie deosebită Foto 1 D. CONSTANTINESCU (cititorii) întreabă: COVASNA I-am ascultat Г ▼ Vzr de curînd, în- Ы J 0 f //I tr-o seară, pe NO 'V мфщ, tinerii poeţi din L ' ir j -■ Sfîntu Gheorghe, într-o autentică întrecere de sensibilitate şi patos în *« /“'aJjî'' exprimarea dra- N gostei pentru /V meleagurile na- ■Нк' I tale. „Tărîm de|Щу1йг1мNo, cîntec și baladă" H I Tl j l Jj Ij - numea un Hll"Mf, sub locurile de rară frumuseţe dinlăuntrul curburii Carpaţilor, adică plaiurile aflate sub streaşină munţilor Vrancei, Bodocului şi Baraoltului, care alcătuiesc judeţul Covasna. Mi-am amintit acest vers o zi mai tîrziu, la Zăbala, în fostul castel al contelui Mikes, transformat în preventoriu pentru copii, unde inimosul medic Mihnea Dudescu a ţinut să-mi arate picturile pe sticlă făcute de tovarăşa sa de viaţă, Florentina. Penelul adunase pe dreptunghiurile de geam subţire toate culorile pădui(Continuare în pag. a 2-a) fii şi muntelui, recompunind — cromatic — decorul de legendă al Mioriţei. Au toate aceste locuri, modelate de costişe şi văi, darul de a aduce sub ochii drumeţului I ■ ii im istoria, oferind ,ДуШИМИ la tot pasul sen- I I I H timentul şi conştiinţa duratei, reprezentarea firului neîntrerupt de viaţă, muncă şi luptă care, sub cernerea anilor, a ţinut legate intîmplările hrisoavelor de evenimentele şi prefacerile zilelor de astăzi. Pe vremea rind Breţcul găzduia falnicul castru roman Augustia, puterea tămăduitoare a celor o mie de izvoare efervescente ale ADRIAN DUMITRAŞCU ( In plin Bărăgan, în zona industrială a oraşului Slobozia, a început să capete contur un nou combinat de îngrăşăminte chimice care va furniza anual unităţilor agricole de stat şi cooperatiste sute de mii de tone de substanţă activă Foto ! M. ALEXE LUCRĂRILE CONGRESULUI UNIUNII TINERETULUI COMUNIST în ultima zi a lucrărilor celui de-al IX-lea Congres al Uniunii Tineretului Comunist, la deschiderea şedinţei, participanţii au fost informaţi despre dezbaterile din comisii, în cadrul cărora delegaţii şi invitaţii au formulat numeroase observaţii şi propuneri cu privire la îmbunătăţirea muncii U.T.C. în rîndul tuturor categoriilor de tineri şi în toate domeniile de activitate. Fiecare comisie a adoptat recomandări privind activitatea de viitor a U.T.C. în domeniul respectiv. Congresul a hotărît ca aceste recomandări să fie transmise noului Comitet Central ca documente ale Congresului, care primeşte mandat să soluţioneze şi să concretizeze în activitatea practică propunerile şi observaţiile făcute în comisii. De asemenea, Congresul a fost informat despre desfăşurarea lucrărilor Conferinţei a VIII-a a Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti din România şi despre hotărîrile adoptate. La deschiderea şedinţei s-a anunţat, de asemenea, că pe adresa Congresului au sosit un mare număr de telegrame prin care organizaţiile U.T.C. din întreprinderi, unităţi agricole, şcoli, facultăţi şi instituţii raportează despre rezultatele în muncă, în activitatea de organizaţie şi se angajează să apuce în viaţă hotărîrile pe care le va adopta forumul suprem al organizaţiei de tineret a patriei noastre. Au continuat apoi dezbaterile asupra documentelor prezentate, la care au luat cuvîntul Cornel Şandru, prim-secretar al Comitetului judeţean Braşov al U.T.C. ; Gheorghe Ţepelea, inginer, secretar al Comitetului U.T.C. de la Uzinele „înfrăţirea"-Oradea ; Aurel Ionaş, mecanic de mină, secretar al organizaţiei U.T.C. de la mina Săsar, judeţul Maramureş ; Petru Caragea, inginer la cooperativa agricolă de producţie Peretu, judeţul Teleorman ; Aurica Lupu, secretara Comitetului U.T.C. al Uzinelor textile „Moldova"Botoşani ; Nicolae Baciu, economist, secretar al Comitetului U.T.C. de la Uzina de sîrmă şi produse de sîrmă din Buzău. Din partea delegaţilor de peste hotare au transmis Congresului mesajele de salut ale organizaţiilor de tineret pe care le reprezintă Mourod Jerious, membru al Comitetului Executiv al Uniunii Tineretului Democrat din Siria ; Berchiche Small, membru al Consiliului Naţional al Tineretului Frontului de Eliberare Naţională din Algeria ; Assomany, membru al Consiliului Naţional al Tineretului Democrat Malgaş. In cadrul lucrărilor Congresului, la dezbaterile din şedinţele plenare au luat cuvîntul 59 de delegaţi şi Invitaţi, iar în cadrul şedinţelor pe comisii 194, care, în lumina locului şi rolului tinerei generaţii in ansamblul vieţii sociale, politice şi economice, au analizat amplu, cu Înalt spirit de răspundere, activitatea actuală şi de perspectivă a organizaţiei U.T.C. In continuarea lucrărilor Congresului, delegaţii tineretului au aprobat in unanimitate Raportul şi activitatea Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist, precum şi raportul Comisiei centrale de revizie. Din partea Comisiei pentru problemele statutare, organizatorice şi vieţii de organizaţie au fost prezentate apoi propunerile privind îmbunătăţirea textului proiectului de Statut al U.T.C. Cu amendamentele propuse, Congresul a adoptat în unanimitate Statutul Uniunii Tineretului Comunist. Cu îmbunătăţirile aduse în timpul dezbaterilor, delegaţii au adoptat apoi Rezoluţia Congresului al IX-lea al U.T.C. Congresului i-au fost apoi supuse textele unor moţiuni privind probleme ale vieţii internaţionale. Cu puternice aplauze, delegaţii au adoptat moţiunile privind situaţia din Indochina ; referitoare la Orientul Apropiat ; privind solidaritatea cu lupta popoarelor şi mişcările de eliberare naţională ; privind securitatea europeană ; cu privire la dezarmare ; cu privire la mişcarea internaţională de tineret şi studenţi. S-a trecut apoi la ultimul punct al ordinei de zi : alegerea Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist, a membrilor supleanţi al C.C. al U.T.C. şi a Comisiei Centrale de Cenzori. Calitatea muncii - condiţie vitală a progresului cooperativei Satele ţării cunosc în aceste zile o perioadă de efervescenţă creatoare, de plenară manifestare a democratismului orînduirii noastre socialiste. Milioanele de ţărani cooperatori, cu răspunderea ce le-o conferă dubla calitate de proprietari şi de creatori ai bunurilor materiale, de înfăptuitori ai propriilor hotăriri, analizează in adunări generale activitatea desfăşurată in anul trecut, dezbat planul de producţie şi financiar Pe anul in curs. In adunarea generală — forul suprem de conducere a cooperativei agricole — se sintetizează experienţa acumulată şi propunerile valoroase ale cooperatorilor, se trec prin filtrul criticii rezultatele nesatisfăcătoare înregistrate în anumite sectoare, jalonîndu-se pe această bază coordonatele activităţii viitoare, căile de sporire a producţiei. Hotărârile adoptate, menite să asigure un cadru optim de manifestare a Iniţiativei, hărniciei şi priceperii cooperatorilor în dezvoltarea avuţiei obşteşti, valorificarea marilor rezerve de care dispune agricultura cooperatistă, sunt transpuneri creatoare, în condiţiile concrete din fiecare unitate, a măsurilor privind îmbunătăţirea organizării, planificării şi conducerii agriculturii, cuprinse în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la şedinţa de lucru de la Comitetul Central al partidului din noiembrie 1970. Cooperativa agricolă din Vilcele, judeţul Buzău, la a cărei adunare generală am participat zilele trecute, este o unitate fruntaşă. O confirmă rezultatele obţinute ani de-a rindul, inclusiv cele din anul trecut. Cu atit mat semnificativă apare orientarea adunării in sensul unor dezbateri profunde, a unor analiza concrete, exigente, a unor căutări pentru reale soluţii eficiente. Ascultind darea de seamă a consiliului de conducere, raportul comisiei de revizie, pe cei aproape 20 de cooperatori înscrişi la cuvint am desprins o latură foarte precisă — calitatea muncii in toate sectoarele de producţie este o condiţie vitală a progresului unităţii, a realizării de producţii şi venituri mai mari. Explozia informaţională, despre care se vorbeşte în toată lumea, este un fapt, un fenomen. Din avalanşa de informaţii omul poate selecta. Multe sunt de interes general, de utilitate imediată. Dar este imposibil pentru un om să înmagazineze în mintea sa tot ce i se oferă prin presă, prin radio şi televiziune. Nici măcar cel mai sîrguincios student nu va reuşi să asimileze tot ce i se prescrie în programă. Dar un sătean ? Cum poate beneficia şi el în mod raţional de o informare politico-culturală curentă, de anumite valori ale culturii noastre socialiste ? Putem vorbi astăzi deja de o demonetizare a conferinţelor rostite în sală, a unor cicluri de expuneri ţinute la anumite intervale de timp, programate ca la şcoală, însă pentru adulţi ? Aceste conferinţe îşi păstrează oare rostul, în timp ce televiziunea câştigă mereu teren ? Trebuie constatat că populaţia sătească nu este deloc în inferioritate faţă de cea urbană în ce priveşte numărul televizoarelor la o mie de locuitori. Dimpotrivă... In Transilvania şi mai ales în actualul judeţ Sibiu, în anii 1920— 1940 a existat o tradiţie a „învăţătorilor itineranţi", agronomi şi naturalişti, care mergeau din sat în sat. Repere ale exigenţei Mai întîi însă o sumară retrospectivă matematică menită să ne ofere reperele de la care a pornit analiza calităţii muncii fiecărui cooperator : la porumb, cultură de bază în unitate, s-au realizat 4 085 kg la hectar faţă de 3 900 kg, cît fusese prevăzut ; la sfecla de zahăr — 35 420 kg, faţă de 30 000 planificat ; la mazăre — 2 540 kg la hectar în loc de 1800 ; la fondul central au fost livrate 232 400 bucăţi ouă în loc de 80 000 cît se contractase ; tot peste prevederile contractuale au fost livrate mai mult de 700 tone cereale, precum şi lapte de vacă şi alte produse. In condiţiile anului trecut atît de impropriu obţinerii unor producţii superioare, cooperatorii din Vîlcele au înregistrat o depăşire de aproape 4 milioane lei la producţia globală şi de 3 milioane lei la veniturile băneşti planificate. Aceasta a contribuit atît la Întărirea puterii economice a cooperativei, cît şi la mă- ION ŞERBU (Continuare In pag. a 2-a) însemnări pe marginea adunării generale a cooperatorilor din VÎLCELE — judeţul Buzău răspândind noutăţi verificate ale ştiinţei şi practicii agricole, ţinând conferinţe seară de seară. Dar această tradiţie, de fapt este şi mai veche, datând de la Gheorghe Bariţiu, de la fondatorii asociaţiei sibiene ASTRA şi de la unii pedagogi progresişti saşi, cum au fost Stephan Ludwig Roth, Karl Ungar, Julius Römer, Josef Capesius. In 1953—54, cînd a fost lansat „minimul agrotehnic“, mulţi specialişti au pornit din nou la drum şi nu s-au mărginit în expunerile lor numai la domeniul strict agrar. Mai tîrziu, ani de-a rândul, brigăzile ştiinţifice au pătruns în satele cele mai îndepărtate din judeţ. Au fost uitate asemenea acţiuni . Valorile păstrate şi deopotrivă cuceririle noi ale ştiinţei şi ale culturii noastre socialiste sunt transmise numai pe calea undelor, prin presă şi edituri . Nu, nu se poate afirma acest lucru. Răsfoind presa acestor zile, aflăm cît de multe manifestări cultural-politice au loc în cinstea aniversării a 50 de ani de la crearea partidului nostru. La sate ele se organizează în căminele culturale. Şi sălile acestor cămine uneori devin neîncăpătoare. De fapt nici nu a fost abandonată tradiţia brigăzilor ştiinţifice Ele sânt 21 la număr dintre care trei formate din intelectuali germani in 1970 aceste brigăzi au avut 46 de întâlniri la care au participat aproape 4 400 săteni. Menţionăm activitatea celor două brigăzi de la liceul agricol conduse de ing. Mihai Lunga. Reluîndu-se vechile tradiţii, în judeţul Sibiu a fost instituită „Tribuna Astrei“ în cadrul căreia în şase comune (Slimnic, Sadu, Riul Sadului Poiana, Sălişte, Şeica Mare) săptămînal se organizează cite o seară culturală cu concursul comitetului judeţean pentru cultură şi artă. Programul cuprinde expuneri ca ■ „Crearea Partidului Comunist Român — moment de cotitură în istoria poporului nostru", prezentată de prof. Mihai Racoviţă, cercetător la Muzeul Brukenthal in comuna Seica Mare şi de prof Thomas Năgler, cercetător la centrul din Sibiu al Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice, in comuna Sadu „Economia României în deceniul al VIlI-lea“ prezentată de Mihai Valentin în comuna Slimnic iar de Alexandru Hudiţeanu la Sălişte şi Rîul Sadului (amîndoi sunt lectori ai cabinetului judeţean de partid). „Pământul în lumina cercetări ştiinţifice“ prezentată de un colectiv format din profesorii Lazăr Gheorghe, Martin Stamp şi Gheorghe Sorea în comunele Slimnic, Sadu şi Riul Sadului. Programul mai cuprindea o seară de artă plastică cu expoziţie Itinerantă organizată în fiecare din cele şase comune (la aceste manifestări şi-au adus EWALT ZWEIER (Continuare în pag. a 2-a) Forţa cuvintuiui ROSTIT Adunarea generală, ca forum suprem de conducere a întregii activităţi a cooperativei agricole, analizează activitatea desfăşurată în timpul unui an, felul cum a acţionat consiliul de conducere în acest interval, cum a transpus în viaţă propunerile valoroase ale cooperatorilor, şi jalonează căile sporirii producţiei ca şi acţiunile ce vor fi întreprinse în viitor, pentru o activitate rodnică, care să ducă in final la dezvoltarea unităţii respective. Imaginea de mai sus înfăţişează tocmai acest moment Prin tot ce SĂ REPREZINŢI CU CINSTE tinera generaţie La sfîrşitul anului trecut, am participat la cîteva adunări populare săteşti, prilejuite de analiza înfăptuirii planurilor de înfrumuseţare, de chibzuită gospodărire a comunei şi de stabilire a noilor obiective ce urmează a fi împlinite în anul 1971. Obişnuit, rapoartele prezentate de reprezentanţii comitetelor executive ale consiliilor populare comunale în faţa obştii erau pline de cifre, încă un sat electrificat, încă 2 000 de pomi plantaţi, încă trei săli de clasă construite la şcoală. S-a mai construit un cămin cultural, s-au plantat cîteva zeci de mii de flori, s-au reparat atîtea podeţe, au fost săpate atîtea fîntîni... Rapoarte, cifre... Oamenii ascultau, dădeau aprobator din cap. Mulţi au luat cuvîntul. Au vorbit şi ei despre realizări, au scos în evidenţă aportul unuia sau al altuia, l-au criticat, dacă a fost cazul, pe primar sau pe secretar, au propus ca şi pe uliţa lor să se întindă firele electrice sau să se aducă pietriş... N-am reţinut cifre. In schimb, mi s-au întipărit în minte două cuvinte : „Deputatul nostru !“ Şi la Morăreşti, în Argeş, şi la Jilavele, în Ilfov, şi la Hălăuceşti în Iaşi şi în multe şi multe alte sate ale patriei, sătenii vorbeau despre deputatul lor. — Dar cine e deputatul dumneavoastră ? l-am întrebat pe un bătrîn cu părul cărunt din comuna Hălăuceşti, judeţul Iaşi. — Deputatul nostru e un tînăr, un om de ispravă. Circumscripţia noastră a ieşit prima pe comună şi asta, în mare parte, datorită lui. O paranteză : înainte de a poposi la Hălăuceşti, am trecut pe la Iaşi. Mă interesam de un fost student, pe care îl cunoscusem cu ani în urmă la Facultatea de medicină veterinară de pe dealul Copoului. Il chema Ioan Grigorescu. Era cunoscut şi acum. Cineva de la facultate mi-a spus : „A fost un student eminent. A luat examenul de stat cu nota 10“. — Unde e acum ? — Lucrează la o fermă agricolă de stat din judeţul nostru. Mă interesez la direcţia generală agricolă a judeţului Iaşi, unde mi se spune : „Da, Grigorescu e şeful fermei agricole din Hălăuceşti. Acum, după trei ani de activitate, putem spune că nu ne-am înşelat. Cu toate că a trecut direct de pe băncile facultăţii într-o muncă de mare răspundere (şeful fermei agricole de stat din Hălăucești, ju- GH. NEAGU (Continuare In pag. a 4-a) i.