Satul Socialist, mai 1971 (Anul 3, nr. 616-641)

1971-05-23 / nr. 635

17 laţiile, care sunt cele mai mari din lume, au o capaci­tate de încărcare de 1 200 tone de zahăr pe oră. • La 21 mai, ambasadorul Republicii Socialiste Româna în Uniunea Sovietică, Teodor Marinescu, a fost primit, la cererea sa, de K. F. Katusev, secretar al C.C. al P.C.U.S., cu care a avut o convorbire priete­nească. • România a fost aleasă în unanimitate membră a Comisiei drepturilor omului, a Consiliului Executiv al Fondului Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) şi a Comisiei pentru Statutul Femeii, organisme subsi­diare ale Consiliului Economic şi Social al O.N.U. (ECOSOC). Modernizarea pro­cesului de produc­ţie în zootehnie se afirmă tot mai mult ca o cale de spo­rire a producţiei, de reducere a cos­tului acesteia şi creştere a produc­tivităţii muncii. In imagine, comple­xul avicol „indus­trial" de la Titu, judeţul DîmboviţaStful SOCIALIST fiatrSian editat de­­ numea Naţionali a cooperativelor Agricole de proeuct ...................................................an ... ANUL III Nr. 635 DUMINICA 23 MAI1971­­­4 pagini — 30 bani Cooperarea cu întreprinderile agricole de stat Cale de sporire a producției avicole Convorbire cu dr. EMIL MAIER, şef de serviciu în Direcţia generală a creşterii animalelor din Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor Organizarea în unităţile agricole cooperatiste, prin cooperare cu întreprinderile agricole de stat, a unor ferme mari, moderne, de creştere a animalelor constituie pentru cooperative una din cele mai importante căi de sporire a producţiei zootehnice în acest cincinal. Cel mai convingător argument îl oferă experienţa acu­mulată, rezultatele remarcabile înregistrate, prin cooperare, în toate sectoarele de activitate, dar cu deosebire în cel avicol. Cităm doar două exemple : • La sfîrşitul primului an de colaborare cu Avicola — Mihăileşti, cooperativa agricolă din Brăneşti — Il­fov a înregistrat o producţie medie de 220 ouă pe găină, cu un consum de furaje de 190 gr/ou, ceea ce­ a însemnat amortizarea întregii investiţii în decurs de un an, şi, în plus, un beneficiu net de 100 000 de lei. • O altă unitate din judeţ, cea din Vărăşti, proce­­dînd în acelaşi mod, a reuşit să reducă mortalitatea la puii de carne la 3 la sută, să obţină pui în greutate de 1,3 kg în numai 56 de zile, cu un consum de furaje de 29 kg la kilogramul de carne. Aşadar, cooperarea oferă largi şi fructuoase posibilităţi. Tocmai de aceea, la nivelul întregii ţări a fost pus la punct un program de­taliat care asigură dezvoltarea şi adîncirea acestor acţiuni. In ce constă programul amintit, care este modul de rezolvare a proble­melor ridicate de cooperare ? — Aş vrea să menţionez că, deşi aflată la început de drum, acţiunea de cooperare s-a soldat cu bune rezultate în 1970. Pentru a demonstra aceasta, voi face a­­pel la unul din cei mai sugestivi indicatori , păsările preluate din întreprinderile agricole de stat pentru a fi crescute în fermele cooperativelor agricole. Faţă de 2 064 000 puicuţe, prevăzute a fi preluate în perioada iunie-decem­­brie 1970, au fost ridicate 1 800 000. Foarte multe unităţi, judeţe în­tregi şi-au îndeplinit planurile stabilite în proporţie de sută la sută. Exemple asemănătoare pot fi date şi la puii de carne, unde în perioada mai-decembrie 1970, au fost preluate 1 100 000 bucăţi. Cum era firesc, experienţa a­­cumulată a determinat cooperati­vele agricole şi întreprinderile de stat să extindă şi mai mult coope­rarea în acest important sector al producţiei materiale. Pentru a vă putea forma o imagine a ceea ce s-a realizat în acest domeniu aş aminti un singur fapt : 85 la sută din producţia de ouă a cooperati­velor agricole şi 90 la sută din cea de carne vor fi asigurate, în acest an, prin cooperare. Realizările primului trimestru ne îndreptăţesc convingerea că sarcinile vor fi nu numai îndepli­nite, ci şi depăşite. Astfel, faţă de 335 000 puicuţe, prevăzute a fi pre­luate, au fost ridicate 401 000. Tot- D. MIHAESCU (Continuare in pap. a 3-a) • La sediul C.C. al P.C.R., tovarășul Paul Nicules­­cu-Mizil membru al Comitetului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., s-a întilnit cu tovarășul Carlos Jorquera Toledo, membru al Co­misiei Politice a C.C. al P.C. din Chile, care a parti­cipat la lucrările Sesiunii ştiinţifice jubiliare organi­zate în cinstea semicentenarului Partidului Comunist Român şi a făcut o vizită în ţara noastră.­­ Delegaţia guvernamentală română, condusă de vicepreşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Păţan, care întreprinde un turneu prin mai multe ţâri afri­cane, a sosit în capitala Nigeriei, după vizitele efec­tuate la Brazzaville şi Kinshasa. • în cursul zilei de joi, tovarăşul Gheorghe Râdu­­lescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, a vizi­tat zona industrială a oraşului şi portului Cienfuegos, situat pe litoralul sudic al Cubei, la Marea Caraibila. Şeful delegaţiei guvernamentale române, însoţit de Carlos Rafael Rodriguez, preşedintele Comisiei naţio­nale cubaneze de colaborare economică şi tehnico­­ştiinţifică, au vizitat Combinatul de îngrăşăminte chimice, aflat în faza probelor tehnologice, şi „Inter­­minalul" din portul Cienfuegos cu instalaţiile sale de încărcare a zahărului direct în calele navelor. Insta­ PE MĂSURA STRĂDUINŢEI Negrul pămîntului pornit din brazde ca o revărsare de sănătate s-a împlinit într-o mare uriaşă de verde. Semin­ţele ştiind de dinainte gustul binefăcător al luminii, s-au împlinit în milioane de mili­oane de fire, la început plă­­pînde, temătoare, apoi înăl­­ţîndu-se tot mai îndrăzneţe către albastru, către soare. Griul, porumbul, sfecla, trifo­iul, iarba, cartofii şi cîte al­tele, nenumărate, au început să se definească, să-şi cunoas­că numele, să dea ştire des­pre bogăţia viitoarelor re­colte. In zorii fiecărei zile, mii, zeci de mii de cooperatori părtaşi la frumuseţile câmpu­lui încărcat de viaţă îl stră­bat ajutîndu-i puterea, fiinţarea, înnobilîndu-l prin truda lor, să crească mare­ şi frumos. In holdele fără haturi ale cooperativelor, buruienile n-au ce căuta. Iarba rea nu face decît să umbrească bu­curia împlinirilor. Pentru că fiecare spic de grîu trebuie să fie mare cu­ vrabia, fiecare metru pătrat de semănătură trebuie să fie un izvor cit mai bogat de belşug. Pentru că hărnicia, priceperea şi dă­ruirea ţăranilor cooperatori trebuie să fie neapărat con­vertite în recolte mari, pe măsura putinţei pămîntului şi a străduinţei oamenilor. Revărsarea sănătoasă a brazdelor, din primăvară, a fost o dovadă. Revărsarea, din seminţele împămîntenite, a verdelui holdelor, este o altă dovadă. Cea mai eloc­ventă dovadă este însă aceea că oamenii holdelor răspund prin fapte grijii partidului, privind continua îmbunătăţire a vieţii şi activităţii lor de fiecare zi, pe întinsul ogor al patriei socialiste. Pentru că recolta trebuie să crească sănătoasă şi voi- RADU SELEJAN (Continuare în pag. a 2-a) S­e apropie vremea secerişului DAR 1500 DE COMBINE NU SUNT GATA SĂ INTRE IN LAN Pe ogoarele judeţului Teleorman, după precipitaţiile căzute în ulti­ma vreme, care au favorizat dezvol­tarea rapidă a plantelor, mecani­zatorii şi cooperatorii — printr-o participare masivă la lucru — exe­cută lucrările de întreţinere a cul­turilor din cîmp şi din grădinile de legume. Paralel, se desfăşoară şi in­secţiile şi staţiunile de meca­nizare a agriculturii o muncă per­severentă pentru punerea in per­fectă stare de funcţionare a maşi­nilor care, nu peste mult timp, vor lucra la strînsul păioaselor. Care este stadiul pregătirii for­ţei mecanice ce va fi utilizată la strîngerea recoltei ? Staţiunea pentru mecanizarea a­­griculturii Conţeşti. Mecanizatorii de aici au terminat printre primii din judeţ semănatul culturilor de primăvară. Paralel cu executarea lucrărilor de întreţinere a cultu­rilor, ei lucrează şi la revizuirea şi repararea maşinilor pentru re­coltat, care — conform angajamen­tului asumat — vor fi gata la 31 mai. — Pentru ca lucrările să se exe­cute ritmic, întocmai graficelor în­tocmite — ne-a spus ing. Teodor Negoiţă, directorul staţiunii de me­canizare — am stabilit din vreme nu numai remedierile ce trebuie făcute fiecărei maşini în parte, dar şi locul unde să se execute. In plus, pentru executarea reparaţiilor mai dificile au fost organizate in staţiune posturi specializate, înca­drate cu cei mai buni mecanici şi mecanizatori. Astfel, reparaţiile la aparatul de tăiere al combinei se execută de mecanicul de atelier Anghel Robescu, împreună cu me­canizatorii Gheorghe Doiciu şi Du­mitru Gh­iţă. Asemenea posturi spe­cializate au fost alcătuite şi pentru efectuarea reparaţiilor la aparatul­ ­raidul nostru ÎN JUDEŢUL TELEORMAN de treier, al lanţurilor de transmisie etc. Ne-a reţinut atenţia faptul că la toate maşinile care vor lucra în campania de recoltare lucrările de reparaţii au fost începute.­ Din cele 66 de combine, 30 sunt gata pentru a intra in rau. La alte 30 de com­bine lucrările au fost executate în proporţie de 80 la sută, iar la 6 în procent de 50 la sută. In stadii avansate de pregătire se află şi revizuirea celorlalte maşini. Din 26 piese de balotat, 18 sunt gata de funcţionare, iar la combinele de recoltat furaje pentru însilozat şi la cositorile mecanice reparaţiile au fost în întregime terminate. La Secţia de mecanizare Conţeşti am găsit patru tractorişti ocupaţi cu efectuarea rodajului combinelor reparate. — Sunt ultimele maşini. Cu aces­tea am terminat reparaţiile în în­tregime , ne-a spus Ion Zlotea, şeful secţiei de mecanizare. 15 combine pentru recoltat cereale, 6 prese de balotat, cositorile meca­nice şi combinele pentru recoltat siloz, sunt gata de lucru. Avansaţi cu lucrările de repa­raţii sunt şi mecanizatorii staţiuni­lor din Tătărăştii de Jos, Toporu, Siliştea, Drăgăneşti-Vlaşca şi al­tele. La Tătărăştii de Jos, de exem­plu, din cele 86 de combine pen­tru recoltat cereale, 72 sunt gata A. SURUGIU (Continuare în pag. a 3-a) Acolo unde plantele profitoare sunt încă mici, este­­bine venită executarea lucrării cu sapa ro­tativă pentru distrugerea bu­ruienilor și spargerea crustei solului In judeţul MUREŞ LIVRĂRI DE CARNE ŞI OUĂ PESTE PLAN Cooperativele agricole din ju­deţul Mureş au livrat în primele patru luni ale anului 141 de tone de carne peste prevederi. Depă­şiri importante s-au înregistrat la carnea de bovină, ovină şi pasăre. In aceeaşi perioadă, piaţa mu­­reşeană a fost aprovizionată cu circa 770 000 de ouă mai mult decât era prevăzut. Aceste rezul­tate sunt rodul unei preocupări atente pentru dezvoltarea zoo­tehniei în unităţile agricole coo­peratiste, creşterea producţiei marfă fiind un factor important în activitatea de consolidare eco­nomică a cooperativelor. In pag. a 4-a- RUBRICA NOASTRĂ SPOR­T Vizita unei delegaţii de partid şi guvernamentale condusă de tovarăşul HN­COLAE CEAUŞESCU în Republica Populară Mongolă La invitaţia Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mongol şi a guvernului Republicii Populare Mongole, o delegaţie de partid şi guvernamentală a Repu­blicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Consi­liului de Stat, va face o vizită ofi­cială de prietenie în Republica Populară Mongolă în a doua jumă­tate a lunii iunie a.c. In pagina a 3-a „RĂSPUNDEM PRIN FAPTE GRIJII ARĂTATE DE PARTID" Educaţia nu presupune, fireşte, numai transmiterea unui anu­mit număr de cunoştinţe şi de­prinderi. Fiecare disciplină, fie­care activitate şcolară şi extra­­şcolară oferă educatorului nenu­mărate posibilităţi de împletire a procesului instructiv cu nece­sitatea educării la elevi a inte­resului susţinut pentru creaţie şi activitate, pentru lărgirea ori­zontului lor cultural, pentru dez­voltarea capacităţii de gîndire şi exprimare. Cele mai potrivite, totuşi, acestui scop, cu un cîmp de acţiune infinit mai larg, ră­­mîn disciplinele cu caracter u­­manist — limba şi literatura ro­mână, istoria, geografia, psiho­logia, cunoştinţele social-politice etc. — discipline menite să con­tureze deplin atitudinea faţă de muncă şi viaţă a elevilor, să le insufle respect şi stimă pentru creaţia materială şi spirituală a înaintaşilor, să le potenţeze în acţiune sentimentul de dragoste şi ataşament faţă de patria sa- NOTE PE EXTEMPORAL LA­CUL­TURA GENERALĂ cialistă, faţă de cuceririle noas­tre. In cadrul acestor discipline elevii descifrează semnificaţiile şi însemnătatea epocii şi socie­tăţii în care trăiesc, îşi definesc locul şi răspunderile lor prezen­te şi viitoare în societate, îşi conturează, prin forţa exemple­lor ce li se oferă, personalitatea şi idealul. Cum se realizează a­­cest deziderat educaţional ? Ce lacune şi confuzii mai persistă în amintitul perimetru educa­tiv ? Iată întrebări la care am încerca să răspundem printr-un neobişnuit „extemporal la... cul­tură generală" pe care l-au dat recent 153 de elevi din diferite clase ale liceelor teoretice din Insurăţei-Brăila, Călugăreni-Il­­fov şi ale Liceului agricol din Brăila. întrebările extemporalu­lui au urmărit să sondeze ni­velul de cultură generală a ele­vilor investigaţi, cunoştinţele lor în diferite domenii de ac­tivitate, gradul lor de apropie­re faţă de problemele vieţii so­ciale şi culturale contempo­rane. Nu ne vom opri asupra răs­punsurilor bune şi foarte bune, dovedind o adevărată maturitate în gîndire, pe care ni le-au dat majoritatea elevilor, ci asupra acelor care trebuie să constituie un subiect de reflecţie serioasă şi pentru elevi, dar mai ales pentru profesorii lor. Aceasta cu atît mai mult cu cit la între­bări au răspuns elevi din cla­sele mari. Dar să dăm grai sem­nificaţiei cifrelor. Din 153 de e­­levi, 20, adică peste 13 la sută, n-au reuşit să definească mai exact naţiunile de patrie şi pa­triotism. Alţi 13 n-au ştiut ce înseamnă „suveranitate naţio­nală". Pentru 16 elevi, repre­zentând peste 10 la sută din numărul total „legea de bază care consfinţeşte drepturile şi îndatoririle cetăţenilor ţării noastre" nu este Constituţia, ci.....Codul penal", „Codul mun­cii". Precizăm că este vorba de tineri între 16—18 ani, aflaţi pe băncile ultimelor clase ale cursului mediu. La o altă întrebare, elemen­tară în fond, („Ce suprafaţă şi populaţie are teritoriul Româ­niei ?“) 17 elevi, au dat răspun­suri inexacte Astfel au fost in­dicate suprafeţe variind între 527 000 mp şi 739 000 kmp şi o populaţie cînd de 16 milioane, cînd de 25 milioane sau, chiar mai mult, DUMITRU ATANASIU (Continuare în pag. a 2-a) i. Dimineţile de mai sunt cum nu se poate mai frumoase. Pe întregul cuprins al ţării pulsează o viaţă intensă şi dimineaţa găseşte oame­nii la muncă. Peste întinderea cimpiei, la lucru, multe, foarte multe femei. Istoria acestui popor a cunoscut bărbaţi viteji, dar şi femei viteze. Viitorul de lumină la care au vi­sat generaţii şi generaţii ni l-am apropiat prin forţa şi cutezanţa mîinilor şi minţilor noastre. Şi, fi­resc, în acest prezent stau alături, liberi şi egali în drepturi, bărbaţii şi femeile acestei ţări. Ne amintim cuvintele rostite la ultima Conferinţă Naţională a Fe­meilor de tovarăşul Nicolae Dimineţi d­e m­a­i Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român : „Nu există domeniu important al vieţii politice şi sociale, în care femeile să nu fie prezente, unde să nu se manifeste, prin energia, priceperea şi spiritul lor gospodăresc, ca un însemnat factor de progres, adu­­cîndu-şi contribuţia la mersul îna­inte al construcţiei socialiste". Aceste cuvinte le rostim cu mîn­­drie, cu convingerea că ele exprimă un adevăr al zilelor noastre. Cite femei minunate nu am cu­noscut în aceşti ani ! Greu să le număr. Străbat cu gîndul ţara de la un capăt la altul, de la miază­noapte la Dunăre. Mă opresc în frumoasele sate din Banat, în prid­vor de casă pe valea Teleajenului, în deschisele aşezări ale Bărăga­nului, şi-mi amintesc de toate şi de fiecare din ele, de destine şi împliniri, posibile numai în condi­ţiile create de partidul nostru. Pot aminti azi numele a zeci de pre­şedinţi de cooperative agricole, care au găsit cuvinte de preţuire, de admiraţie şi respect pentru munca neobosită a femeilor. Mi s-a con­firmat adesea importanţa contribu­ţiei femeii la dezvoltarea coopera­tivei agricole, la înflorirea comunei. Mă gîndesc la energica Elvira Olaru, brigadiera din Pufești-Vran­­cea, al cărei cuvînt exprimă expe­riența unui om aflat de 14 ani în TANIA LOVINESCU (Continuare în pag. a 2-a)

Next