Satul Socialist, mai 1971 (Anul 3, nr. 616-641)
1971-05-23 / nr. 635
17 laţiile, care sunt cele mai mari din lume, au o capacitate de încărcare de 1 200 tone de zahăr pe oră. • La 21 mai, ambasadorul Republicii Socialiste Româna în Uniunea Sovietică, Teodor Marinescu, a fost primit, la cererea sa, de K. F. Katusev, secretar al C.C. al P.C.U.S., cu care a avut o convorbire prietenească. • România a fost aleasă în unanimitate membră a Comisiei drepturilor omului, a Consiliului Executiv al Fondului Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) şi a Comisiei pentru Statutul Femeii, organisme subsidiare ale Consiliului Economic şi Social al O.N.U. (ECOSOC). Modernizarea procesului de producţie în zootehnie se afirmă tot mai mult ca o cale de sporire a producţiei, de reducere a costului acesteia şi creştere a productivităţii muncii. In imagine, complexul avicol „industrial" de la Titu, judeţul DîmboviţaStful SOCIALIST fiatrSian editat de numea Naţionali a cooperativelor Agricole de proeuct ...................................................an ... ANUL III Nr. 635 DUMINICA 23 MAI19714 pagini — 30 bani Cooperarea cu întreprinderile agricole de stat Cale de sporire a producției avicole Convorbire cu dr. EMIL MAIER, şef de serviciu în Direcţia generală a creşterii animalelor din Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor Organizarea în unităţile agricole cooperatiste, prin cooperare cu întreprinderile agricole de stat, a unor ferme mari, moderne, de creştere a animalelor constituie pentru cooperative una din cele mai importante căi de sporire a producţiei zootehnice în acest cincinal. Cel mai convingător argument îl oferă experienţa acumulată, rezultatele remarcabile înregistrate, prin cooperare, în toate sectoarele de activitate, dar cu deosebire în cel avicol. Cităm doar două exemple : • La sfîrşitul primului an de colaborare cu Avicola — Mihăileşti, cooperativa agricolă din Brăneşti — Ilfov a înregistrat o producţie medie de 220 ouă pe găină, cu un consum de furaje de 190 gr/ou, ceea ce a însemnat amortizarea întregii investiţii în decurs de un an, şi, în plus, un beneficiu net de 100 000 de lei. • O altă unitate din judeţ, cea din Vărăşti, procedînd în acelaşi mod, a reuşit să reducă mortalitatea la puii de carne la 3 la sută, să obţină pui în greutate de 1,3 kg în numai 56 de zile, cu un consum de furaje de 29 kg la kilogramul de carne. Aşadar, cooperarea oferă largi şi fructuoase posibilităţi. Tocmai de aceea, la nivelul întregii ţări a fost pus la punct un program detaliat care asigură dezvoltarea şi adîncirea acestor acţiuni. In ce constă programul amintit, care este modul de rezolvare a problemelor ridicate de cooperare ? — Aş vrea să menţionez că, deşi aflată la început de drum, acţiunea de cooperare s-a soldat cu bune rezultate în 1970. Pentru a demonstra aceasta, voi face apel la unul din cei mai sugestivi indicatori , păsările preluate din întreprinderile agricole de stat pentru a fi crescute în fermele cooperativelor agricole. Faţă de 2 064 000 puicuţe, prevăzute a fi preluate în perioada iunie-decembrie 1970, au fost ridicate 1 800 000. Foarte multe unităţi, judeţe întregi şi-au îndeplinit planurile stabilite în proporţie de sută la sută. Exemple asemănătoare pot fi date şi la puii de carne, unde în perioada mai-decembrie 1970, au fost preluate 1 100 000 bucăţi. Cum era firesc, experienţa acumulată a determinat cooperativele agricole şi întreprinderile de stat să extindă şi mai mult cooperarea în acest important sector al producţiei materiale. Pentru a vă putea forma o imagine a ceea ce s-a realizat în acest domeniu aş aminti un singur fapt : 85 la sută din producţia de ouă a cooperativelor agricole şi 90 la sută din cea de carne vor fi asigurate, în acest an, prin cooperare. Realizările primului trimestru ne îndreptăţesc convingerea că sarcinile vor fi nu numai îndeplinite, ci şi depăşite. Astfel, faţă de 335 000 puicuţe, prevăzute a fi preluate, au fost ridicate 401 000. Tot- D. MIHAESCU (Continuare in pap. a 3-a) • La sediul C.C. al P.C.R., tovarășul Paul Niculescu-Mizil membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., s-a întilnit cu tovarășul Carlos Jorquera Toledo, membru al Comisiei Politice a C.C. al P.C. din Chile, care a participat la lucrările Sesiunii ştiinţifice jubiliare organizate în cinstea semicentenarului Partidului Comunist Român şi a făcut o vizită în ţara noastră. Delegaţia guvernamentală română, condusă de vicepreşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Păţan, care întreprinde un turneu prin mai multe ţâri africane, a sosit în capitala Nigeriei, după vizitele efectuate la Brazzaville şi Kinshasa. • în cursul zilei de joi, tovarăşul Gheorghe Râdulescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, a vizitat zona industrială a oraşului şi portului Cienfuegos, situat pe litoralul sudic al Cubei, la Marea Caraibila. Şeful delegaţiei guvernamentale române, însoţit de Carlos Rafael Rodriguez, preşedintele Comisiei naţionale cubaneze de colaborare economică şi tehnicoştiinţifică, au vizitat Combinatul de îngrăşăminte chimice, aflat în faza probelor tehnologice, şi „Interminalul" din portul Cienfuegos cu instalaţiile sale de încărcare a zahărului direct în calele navelor. Insta PE MĂSURA STRĂDUINŢEI Negrul pămîntului pornit din brazde ca o revărsare de sănătate s-a împlinit într-o mare uriaşă de verde. Seminţele ştiind de dinainte gustul binefăcător al luminii, s-au împlinit în milioane de milioane de fire, la început plăpînde, temătoare, apoi înălţîndu-se tot mai îndrăzneţe către albastru, către soare. Griul, porumbul, sfecla, trifoiul, iarba, cartofii şi cîte altele, nenumărate, au început să se definească, să-şi cunoască numele, să dea ştire despre bogăţia viitoarelor recolte. In zorii fiecărei zile, mii, zeci de mii de cooperatori părtaşi la frumuseţile câmpului încărcat de viaţă îl străbat ajutîndu-i puterea, fiinţarea, înnobilîndu-l prin truda lor, să crească mare şi frumos. In holdele fără haturi ale cooperativelor, buruienile n-au ce căuta. Iarba rea nu face decît să umbrească bucuria împlinirilor. Pentru că fiecare spic de grîu trebuie să fie mare cu vrabia, fiecare metru pătrat de semănătură trebuie să fie un izvor cit mai bogat de belşug. Pentru că hărnicia, priceperea şi dăruirea ţăranilor cooperatori trebuie să fie neapărat convertite în recolte mari, pe măsura putinţei pămîntului şi a străduinţei oamenilor. Revărsarea sănătoasă a brazdelor, din primăvară, a fost o dovadă. Revărsarea, din seminţele împămîntenite, a verdelui holdelor, este o altă dovadă. Cea mai elocventă dovadă este însă aceea că oamenii holdelor răspund prin fapte grijii partidului, privind continua îmbunătăţire a vieţii şi activităţii lor de fiecare zi, pe întinsul ogor al patriei socialiste. Pentru că recolta trebuie să crească sănătoasă şi voi- RADU SELEJAN (Continuare în pag. a 2-a) Se apropie vremea secerişului DAR 1500 DE COMBINE NU SUNT GATA SĂ INTRE IN LAN Pe ogoarele judeţului Teleorman, după precipitaţiile căzute în ultima vreme, care au favorizat dezvoltarea rapidă a plantelor, mecanizatorii şi cooperatorii — printr-o participare masivă la lucru — execută lucrările de întreţinere a culturilor din cîmp şi din grădinile de legume. Paralel, se desfăşoară şi insecţiile şi staţiunile de mecanizare a agriculturii o muncă perseverentă pentru punerea in perfectă stare de funcţionare a maşinilor care, nu peste mult timp, vor lucra la strînsul păioaselor. Care este stadiul pregătirii forţei mecanice ce va fi utilizată la strîngerea recoltei ? Staţiunea pentru mecanizarea agriculturii Conţeşti. Mecanizatorii de aici au terminat printre primii din judeţ semănatul culturilor de primăvară. Paralel cu executarea lucrărilor de întreţinere a culturilor, ei lucrează şi la revizuirea şi repararea maşinilor pentru recoltat, care — conform angajamentului asumat — vor fi gata la 31 mai. — Pentru ca lucrările să se execute ritmic, întocmai graficelor întocmite — ne-a spus ing. Teodor Negoiţă, directorul staţiunii de mecanizare — am stabilit din vreme nu numai remedierile ce trebuie făcute fiecărei maşini în parte, dar şi locul unde să se execute. In plus, pentru executarea reparaţiilor mai dificile au fost organizate in staţiune posturi specializate, încadrate cu cei mai buni mecanici şi mecanizatori. Astfel, reparaţiile la aparatul de tăiere al combinei se execută de mecanicul de atelier Anghel Robescu, împreună cu mecanizatorii Gheorghe Doiciu şi Dumitru Ghiţă. Asemenea posturi specializate au fost alcătuite şi pentru efectuarea reparaţiilor la aparatul raidul nostru ÎN JUDEŢUL TELEORMAN de treier, al lanţurilor de transmisie etc. Ne-a reţinut atenţia faptul că la toate maşinile care vor lucra în campania de recoltare lucrările de reparaţii au fost începute. Din cele 66 de combine, 30 sunt gata pentru a intra in rau. La alte 30 de combine lucrările au fost executate în proporţie de 80 la sută, iar la 6 în procent de 50 la sută. In stadii avansate de pregătire se află şi revizuirea celorlalte maşini. Din 26 piese de balotat, 18 sunt gata de funcţionare, iar la combinele de recoltat furaje pentru însilozat şi la cositorile mecanice reparaţiile au fost în întregime terminate. La Secţia de mecanizare Conţeşti am găsit patru tractorişti ocupaţi cu efectuarea rodajului combinelor reparate. — Sunt ultimele maşini. Cu acestea am terminat reparaţiile în întregime , ne-a spus Ion Zlotea, şeful secţiei de mecanizare. 15 combine pentru recoltat cereale, 6 prese de balotat, cositorile mecanice şi combinele pentru recoltat siloz, sunt gata de lucru. Avansaţi cu lucrările de reparaţii sunt şi mecanizatorii staţiunilor din Tătărăştii de Jos, Toporu, Siliştea, Drăgăneşti-Vlaşca şi altele. La Tătărăştii de Jos, de exemplu, din cele 86 de combine pentru recoltat cereale, 72 sunt gata A. SURUGIU (Continuare în pag. a 3-a) Acolo unde plantele profitoare sunt încă mici, estebine venită executarea lucrării cu sapa rotativă pentru distrugerea buruienilor și spargerea crustei solului In judeţul MUREŞ LIVRĂRI DE CARNE ŞI OUĂ PESTE PLAN Cooperativele agricole din judeţul Mureş au livrat în primele patru luni ale anului 141 de tone de carne peste prevederi. Depăşiri importante s-au înregistrat la carnea de bovină, ovină şi pasăre. In aceeaşi perioadă, piaţa mureşeană a fost aprovizionată cu circa 770 000 de ouă mai mult decât era prevăzut. Aceste rezultate sunt rodul unei preocupări atente pentru dezvoltarea zootehniei în unităţile agricole cooperatiste, creşterea producţiei marfă fiind un factor important în activitatea de consolidare economică a cooperativelor. In pag. a 4-a- RUBRICA NOASTRĂ SPORT Vizita unei delegaţii de partid şi guvernamentale condusă de tovarăşul HNCOLAE CEAUŞESCU în Republica Populară Mongolă La invitaţia Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mongol şi a guvernului Republicii Populare Mongole, o delegaţie de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, va face o vizită oficială de prietenie în Republica Populară Mongolă în a doua jumătate a lunii iunie a.c. In pagina a 3-a „RĂSPUNDEM PRIN FAPTE GRIJII ARĂTATE DE PARTID" Educaţia nu presupune, fireşte, numai transmiterea unui anumit număr de cunoştinţe şi deprinderi. Fiecare disciplină, fiecare activitate şcolară şi extraşcolară oferă educatorului nenumărate posibilităţi de împletire a procesului instructiv cu necesitatea educării la elevi a interesului susţinut pentru creaţie şi activitate, pentru lărgirea orizontului lor cultural, pentru dezvoltarea capacităţii de gîndire şi exprimare. Cele mai potrivite, totuşi, acestui scop, cu un cîmp de acţiune infinit mai larg, rămîn disciplinele cu caracter umanist — limba şi literatura română, istoria, geografia, psihologia, cunoştinţele social-politice etc. — discipline menite să contureze deplin atitudinea faţă de muncă şi viaţă a elevilor, să le insufle respect şi stimă pentru creaţia materială şi spirituală a înaintaşilor, să le potenţeze în acţiune sentimentul de dragoste şi ataşament faţă de patria sa- NOTE PE EXTEMPORAL LACULTURA GENERALĂ cialistă, faţă de cuceririle noastre. In cadrul acestor discipline elevii descifrează semnificaţiile şi însemnătatea epocii şi societăţii în care trăiesc, îşi definesc locul şi răspunderile lor prezente şi viitoare în societate, îşi conturează, prin forţa exemplelor ce li se oferă, personalitatea şi idealul. Cum se realizează acest deziderat educaţional ? Ce lacune şi confuzii mai persistă în amintitul perimetru educativ ? Iată întrebări la care am încerca să răspundem printr-un neobişnuit „extemporal la... cultură generală" pe care l-au dat recent 153 de elevi din diferite clase ale liceelor teoretice din Insurăţei-Brăila, Călugăreni-Ilfov şi ale Liceului agricol din Brăila. întrebările extemporalului au urmărit să sondeze nivelul de cultură generală a elevilor investigaţi, cunoştinţele lor în diferite domenii de activitate, gradul lor de apropiere faţă de problemele vieţii sociale şi culturale contemporane. Nu ne vom opri asupra răspunsurilor bune şi foarte bune, dovedind o adevărată maturitate în gîndire, pe care ni le-au dat majoritatea elevilor, ci asupra acelor care trebuie să constituie un subiect de reflecţie serioasă şi pentru elevi, dar mai ales pentru profesorii lor. Aceasta cu atît mai mult cu cit la întrebări au răspuns elevi din clasele mari. Dar să dăm grai semnificaţiei cifrelor. Din 153 de elevi, 20, adică peste 13 la sută, n-au reuşit să definească mai exact naţiunile de patrie şi patriotism. Alţi 13 n-au ştiut ce înseamnă „suveranitate naţională". Pentru 16 elevi, reprezentând peste 10 la sută din numărul total „legea de bază care consfinţeşte drepturile şi îndatoririle cetăţenilor ţării noastre" nu este Constituţia, ci.....Codul penal", „Codul muncii". Precizăm că este vorba de tineri între 16—18 ani, aflaţi pe băncile ultimelor clase ale cursului mediu. La o altă întrebare, elementară în fond, („Ce suprafaţă şi populaţie are teritoriul României ?“) 17 elevi, au dat răspunsuri inexacte Astfel au fost indicate suprafeţe variind între 527 000 mp şi 739 000 kmp şi o populaţie cînd de 16 milioane, cînd de 25 milioane sau, chiar mai mult, DUMITRU ATANASIU (Continuare în pag. a 2-a) i. Dimineţile de mai sunt cum nu se poate mai frumoase. Pe întregul cuprins al ţării pulsează o viaţă intensă şi dimineaţa găseşte oamenii la muncă. Peste întinderea cimpiei, la lucru, multe, foarte multe femei. Istoria acestui popor a cunoscut bărbaţi viteji, dar şi femei viteze. Viitorul de lumină la care au visat generaţii şi generaţii ni l-am apropiat prin forţa şi cutezanţa mîinilor şi minţilor noastre. Şi, firesc, în acest prezent stau alături, liberi şi egali în drepturi, bărbaţii şi femeile acestei ţări. Ne amintim cuvintele rostite la ultima Conferinţă Naţională a Femeilor de tovarăşul Nicolae Dimineţi de mai Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român : „Nu există domeniu important al vieţii politice şi sociale, în care femeile să nu fie prezente, unde să nu se manifeste, prin energia, priceperea şi spiritul lor gospodăresc, ca un însemnat factor de progres, aducîndu-şi contribuţia la mersul înainte al construcţiei socialiste". Aceste cuvinte le rostim cu mîndrie, cu convingerea că ele exprimă un adevăr al zilelor noastre. Cite femei minunate nu am cunoscut în aceşti ani ! Greu să le număr. Străbat cu gîndul ţara de la un capăt la altul, de la miazănoapte la Dunăre. Mă opresc în frumoasele sate din Banat, în pridvor de casă pe valea Teleajenului, în deschisele aşezări ale Bărăganului, şi-mi amintesc de toate şi de fiecare din ele, de destine şi împliniri, posibile numai în condiţiile create de partidul nostru. Pot aminti azi numele a zeci de preşedinţi de cooperative agricole, care au găsit cuvinte de preţuire, de admiraţie şi respect pentru munca neobosită a femeilor. Mi s-a confirmat adesea importanţa contribuţiei femeii la dezvoltarea cooperativei agricole, la înflorirea comunei. Mă gîndesc la energica Elvira Olaru, brigadiera din Pufești-Vrancea, al cărei cuvînt exprimă experiența unui om aflat de 14 ani în TANIA LOVINESCU (Continuare în pag. a 2-a)