Scânteia Tineretului, septembrie 1949 (Anul 4, nr. 125-151)
1949-09-03 / nr. 127
A fost creat Consiliul pentru protecţia muncii, organul de Stat pentru asigurarea şi controlul protecţiei La Ministerul Muncii şi Prevederilor Sociale a avut loc zilele acestea şedinţa de constituire a Consiliului pentru protecţia muncii, înfiinţat prin Decretul-lege al Prezidiului Marii Adunări Naţionale. Şedinţa a fost prezidată de tovarăşul Lotar Rădăceanu, ministrul Muncii şi Prevederilor Sociale. Au participat tov.: Liuba Chişinevschi, vice-preşedinte al C.G.M., Al. Sencovici, ministru adjunct al Muncii şi Prevederilor Sociale, L. Sălăjan, ministru adjunct al Sănătăţii, precum şi delegaţi ai diferitelor ministere, Comisiei de Stat a Planificării, C.G.M., etc. Protecţia muncii — o problemă de Stat Luând cuvântul tovarăşul Lotar Rădăceanu a subliniat grija deosebită pe care Partidul şi Guvernul o acordă protecţiei muncii. Prin înfiinţarea Consiliului de protecţie a muncii, s’a creat organul de Stat care are sarcina de a veghia asuxpra aplicării măsurilor de protecţie a muncii, de a studia şi propune noui măsuri în acest sens şi de a îndruma aplicarea lor. Aceste sarcini, Consiliul le îndeplineşte printr’un corp de inspectori tehnici care, în strânsă colaborare cu Uniunile Sindicale, vor controla pe teren realizarea măsurilor pentru protecţia muncii, aplicarea legislaţiei muncii, felul în care sunt utilizate fondurile destinate îmbunătăţirii lucrului în întreprinderi, etc. In vederea realizării măsurilor care să ducă la necontenita îmbunătăţire a condiţiilor de muncă, se înfiinţează pe lângă Direcţiile Centrale Industriale, servicii având ca sarcină protecţia muncii în ramura respectivă, iar în cadrul întreprinderilor secţii speciale. In cadrul ministerelor cu activitate economică, unul dintre consilierii ministeriali va coordona problema de protecţie a muncii pe întreg departamentul. In toate problemele, Consiliul conlucrează strâns cu mişcarea sindicală, căreia îi revine un rol deosebit de important în asigurarea protecţiei muncii. Miiscle largi de salariaţi treime să participe activ la organizarea protecţiei muncii Tov. Liuba Chişinevschi, luând cuvântul, a arătat că şi în această privinţă ne poate fi de mare ajutor bogata experienţă a Uniunii Sovietice, ţara în care s’a făcut cel mai mult şi în domeniul protecţiei muncii. Ca şi în Patria Socialismului, noi trebue să punem problema protecţiei muncii intr’un cadru mult mai larg; şi noi trebue să urmărim nu numai apărarea muncitorului de accidente şi boli ci şi necontenita îmbunătăţire a condiţiilor tehnice în întreprinderi, care să uşureze efortul muncitorului şi să ridice productivitatea muncii. Această sarcină importantă poate fi realizată cu participarea activă a milioanelor de oameni ai muncii care prin propuneri, inovaţii, măsuri practice să contribue la muncii realizarea unei cât mai bune protecţii a muncii. Este nevoie de mai ■mfltă iniţiativa întântsreprins!er. Problema protecţiei muncii — a spus tov. Sălăjan, ministru adjunct al Sănătăţii — este o problemă dintre cele mai importante ale construcţiei socialismului, pentru că îmbunătăţind condiţiile de lucru în întreprinderi, vom contribui la creşterea producţiei şi productivităţii muncii. In continuare, vorbitorul a arătat că Ministerul Sănătăţii acordă cea mai mare importanţă protecţiei muncii. Fiecare muncitor trebue să devină paznicul propriei sale sănătăţi Tov. Sencovici, ministru adjunct al Muncii şi Prevederilor Sociale, a insistat în cuvântarea sa, în mod deosebit asupra educaţiei care trebue făcută muncitorului, în ceea ce priveşte protecţia muncii. Cu exemple concrete, vorbitorul a arătat că multe din accidentele de muncă se produc din pricină că unii muncitori nu respectă dispoziţiunile şi măsurile de protecţie a muncii. Este nevoie de o muncă serioasă de educaţie pentru a obişnui pe fiecare muncitor să devină paznicul propriei sale sănătăţi. După ce delegaţii ministerelor şi a diferitelor instituţii au dat, rând pe rând, cuvântul, făcând propuneri concrete, tovarăşul Lotar Rădăceanu, în încheere, a tras concluziile discuţiilor care au avut loc, trasând o serie de sarcini concrete pentru activitatea practică a Consiliului pentru protecția muncii. Păşind pe un drum antisovietic, antimarxist, clica burghezo-naţionalistă a lui Tito din Iugoslavia a ajuns acum la fascism, desnodământul logic al acţiunii ei anticomuniste. Notele de răspuns ale guvernului sovietic din 11, 18 şi 29 August 1949 au smuls masca bandiţilor din ce clica Tito-Rankovici, făcând să iasă la iveală faţa lor de fascişti declaraţi şi agenţi ai capitalului străin. Clica lui Tito e compusă din provocatori fascişti tipici. Oameni ca Tito, Kardeli Djilas, Rankovici, care fac uz de metode de demagogie naţionalistă şi socială înăuntrul ţării spre a înşela poporul şi care slugăresc pe militariştii anglo-americani nu pot fi decât nişte agenţi direcţi ai statelor imperialiste, in această privinţă declaraţia cuprinsă în nota sovietică din 12 August, în sensul că „anumite fire puternice leagă guvernul iugoslav sau personalităţile principale din acest guvern cu lagărul capitaliştilor străini“, sună ca un teribil act de acuzare. Lenin a spus odată: scutură-i binişor pe liberal şi vei da de un monarhist. Parafrazând aceste cuvinte ale lui Lenin se poate spune: scutură-i binişor pe naţionaliştii burghezi iugoslavi şi vei vedea că sunt agenţi secreţi ai capitalului străin. Clica Tito, promovând în politica internă o linie care tinde spre transformarea Iugoslaviei într’un satelit al capitalului străin, a lichidat regimul de democraţie populară şi, folosind metode bonapartiste, a stabilit în ţară un regim poliţist fascist, un regim antidemocratic, anticomunist. Un asemenea regim antipopular, anticomunist nu se poate menţine decât cu ajutorul unei terori militarepoliţieneşti. Nu este deci o întâmplare faptul că Iugoslavia a fost transformată într’un lagăr militar. Tito spunea că în momentul apiegeului răăzboiului de partizani împotriva ocupanţilor germani, în Iugoslavia se aflau sub arme 300.000 oameni. Astăzi, când Iugoslavia nu este în război cu un duşman din afară, ea are sub arme numai în armată şi în poliţie nu mai puţin de 800.000 oameni, abstracţie făcând de poliţia secretă armată şi de agenţii „civili“ ai poliţiei. Acest aparat militaro-poliţienesc este reazimul clicii lui Tito în Iugoslavia. Clica criminală burghezo-naţionalistă a lui Tito şi Rankovici a distrus Partidul Comunist din Iugoslavia, a suprimat, a aruncat în închisori şi a alungat din partid pe toţi acei ce sunt pentru prietenia Iugoslaviei cu Uniunea Sovietică şi ţările de democraţie populară, pe toţi acei care sunt pentru prietenia comuniştilor iugoslavi cu , Partidele Comuniste frăţeşti. Drept urmare, Partidul Comunist din Iugoslavia a încetat să mai fie un partid comunist şi s’a transformat într’un aparat poliţienesc auxiliar, în subordinele şefului poliţiei, Rankovici. P.C.I. este un partid american. In domeniul politicii economice, clica lui Tito, rupând relaţiile economice prieteneşti cu U.R.S.S. şi ţările de democraţie populară, a adus ţara în pragul unei catastrofe economice. Sectorul economic de stat a încetat să mai fie un bun al poporului. Astăzi, sistemul dominant în industria iugoslavă este capitalismul de stat, capitalul privat se consolidează tot mai mult în oraşe şi în special la sate. Toate acestea stau la baza unei exploatări nestăvilite a clasei muncitoare şi a ţărănimii. Niciodată clasa muncitoare din Iugoslavia a adus o existenţa atât de mizerabilă ca acum. La sate, chiaburii au dobândit o putere nelimitată asupra ţăranilor săraci şi mijlocaşi. In cuvântarea ţinută la Scoplje, Tito a declarat că criteriul după care un locuitor al satului trebue considerat chiabur nu este situaţia sa economică. După definiţia sa, „chiabur“ este acela care nu sprijină regimul poliţist al naţionaliştilor burghezi. Acestea sunt rezultatele politicii interne ale clicii lui Tito. O neruşinată demagogie însoţeşte restaurarea capitalismului în Iugoslavia, pretinzându se că toate acestea ar însemna construirea socialismului etc. Demagogia socială a titoiştilor seamănă prin conţinutul ei, ca două picături de apă, cu demagogia de acelaş gen a fasciştilor germani. Şi nu este o întâmplare că în Iugoslavia Tito este numit acum în popor Titler — adică tot una cu Hitler. Orientarea politicii externe a clicii lui Tito Rankovici este un model de politică antisovietică de cea mai mizerabilă şi mai mârşava speţă şi nu poate fi comparată decât cu politica antisovietică hitleristă. Conducătorii guvernului iugoslav merg până la a aduce guvernului sovietic acuzaţia că ar duce o politică de aţâţare a războiului. Aşadar, după părerea lor, nu imperialiştii americani aţâţă la război, ci Uniunea Sovietică Socialistă. Iată până unde au ajuns în mârşăvia lor alde Tito şi Kardelj. Spre a aţâţa în rândurile poporului iugoslav ural întriva Uniunii Sovietice, fasciştii iugoslavi, aşa precum altădată făceau fasciştii germani, arestează pe cetăţenii sovietici care locuesc în Iugoslavia, îi supun torturilor celei mai sălbatece, iar apoi lansează în scop de provocare tot felul de basme spre a arăta poporului iugoslav că IXR.S.S. „subminează" Iugoslavia. Este caracteristic faptul că arestările d® cetăţeni sovietici şi violenţele la care sunt supuşi se fac sub pretextul că aceştia se pronunţă pentru prietenia Iugoslaviei cu Uniunea Sovietică şi se declară de acord cu cunoscuta Rezoluţie a Biroului Informativ al unor Partide Comuniste asupra situaţiei din Partidul Comunist din Iugoslavia. Prin urmare, cetăţenii sovietici, la fel ca şi cetăţenii iugoslavi, sunt arestaţi şi torturaţi pentru simplul fapt că îşi exprimă părerile lor democratice. Nota sovietică declari pe drept cuvânt că astăzi numai în Grecia fascistă a lui Tsaldaris şi în Spania fascistă a lui Franco oamenii sunt persecutaţi pentru părerile lor democratice, că numai în aceste ţări Rezoluţia Prcului Informativ este socotită „un manifest criminal“. Nu este o întâmplare că etica lui Tito Rankovici duce o politică identică în Iugoslavia, dat fiind că în ura ei împotriva comunismului şi prin regimul fascist instaurat în Iugoslavia, această clică nu se deosebeşte prin nimic de Tsaldaris şi Franco. După fasciştii germani nimeni n’a avut încă o atitudine atât de vrăjmaşă faţă de mişcarea comunistă internaţională, ca fasciştii iugoslavi. Fasciştii iugoslavi întrec în mârşăvie pe fasciştii germani. Aceştia din urmă n’au încercat să cocheteze cu diferite Partide Comuniste. Clica lui Tito încearcă să ţese o plasă de provocări împotriva a diferite partide. Nu e mult de când titoiştii răspândeau minciuni şi calomniau gloriosul Partid Comunist Chinez, pretinzând că acesta ar fi alături de naţionaliştii burghezi iugoslavi. Ripostanecruţătoare dată de comuniştii chinezi fasciştilor iugoslavi a pus capăt acestei provocări mârşave. Astăzi presa iugoslavă nu-şi mai manifestă deloc ,,dragostea“ pentru lupta poporului chinez. Cât de mult urăsc fasciştii iugoslavi lupta eroică a Partidelor Comuniste din celelalte ţări, se vede din făptui că ei împroaşcă zilnic cu noroi Partidele Comuniste din Italia, Franţa şi alte ţări, dând tot ajutorul poliţiştilor lui Scelba şi Jules Moch în lupta lor împotriva comuniştilor. Una din cele mai abjecte trădări comise de fasciştii iugoslavi este lovitura dată pe la spate eroicilor luptători ai Armatei Democrate greceşti. Nici bandiţii turci nu au pricinuit poporului grec un rău atât de mare ca banda fascistă iugoslavă a lui Tito şi Rankovici. Intr’un moment de maximă încordare a luptei partizanilor greci, fasciştii iugoslavi deschid frontiera lor fasciştilor greci, pe când pentru partizanii greci, după cum au spus Tito şi Kardeli, ei ..au închis frontiera“. Rupând cu toate partidele comuniste din lume, rupând cu ţările socialiste, clica lui Tito-Rankovici a dobândit noi prieteni: statele capitaliste în frunte cu Statele Unite şi Anglia. Este un fapt stabilit că, luptând împotriva tuturor partidelor comuniste din lume, împotriva ţărilor socialiste în frunte cu U.R.S.S., clica lui Tito nu luptă împotriva niciunui guvern burghez. Intre clica lui Tito şi guvernele imperialiste există doar unele diferende cu caracter privat, „de afaceri“, din punct de vedere politic însă ea nu are niciun fel de divergenţe esenţiale cu niciuna din ţările burgheze. Guvernul Iugoslaviei încearcă cu stângăcie „să desmintă“ conţinutul notelor guvernului sovietic. In Iugoslavia se face din nou o mare zarvă însoţită de „proteste“ împotriva acuzaţiilor, chipurile, nejuste, aduse clicii lui Tito. Ce valorează toată această zarvă făcută în Iugoslavia pe tema „caracterului nejust“ al notelor sovietice, atunci când lumea întreagă, toată presa mondială — atât cea comunistă cât şi cea burgheză — consideră ca juste şi dovedite toate acuzaţiile? Partidele Comuniste frăţeşti ştiu din proprie experienţă cât de mult dăunează fasciştii iugoslavi — aceşti ticăloşi care au dezertat din lagărul socialist — luptei împotriva burgheziei şi împotriva aţâţătorilor la război. Guvernele burgheze o ştiu şi ele din propria lor experienţă, dat fiind că fasciştii iugoslavi le ajută în toate acţiunile întreprinse de ele împotriva Uniunii Sovietice, ajută aţâţătorilor la război, imperialiştilor anglo-americani să ducă lupta împotriva lagărului socialist democratic. Clasa muncitoare nu iartă pe asupritori, nici pe trădătorii intereselor poporului. Clasa muncitoare şi oamenii muncii din Iugoslavia vor găsi în sine destule forţe pentru a pune capăt activităţii criminale a clicii fasciste Tito Rankovici. Este un fapt incontestabil că lupta dusă în Iugoslavia împotriva regimului clicii lui Tito se înteţeşte. Acest lucru nu mai este în stare să-l ascundă nici Rankovici. Aceasta o arată în mod elocvent numeroasele procese ce au loc zilnic în toate republicile şi regiunile Iugoslaviei, şi sentinţele barbare pe care le dau slugile lui Rankovici. Despre aceasta scrie zilnic presa iugoslavă, mai ales cea din provincie; muncitorii nu îndeplinesc planurile, ei părăsesc uzinele şi minele, plecând la ţară, ţăranii se opun mobilizării cu forţa la lucrul în mine şi în uzine. Mărturie a rezistenţei crescânde este fuga tot mai frecventă din Iugoslavia a persoanelor urmărite de poliţie, mărturie sunt numeroasele scrisori din Iugoslavia care descriu condiţiile groaznice în care trăiesc oamenii muririi, şi monstruosul regim poliţist ce domneşte în Iugoslavia, mărturie sunt lagărele de concentrare şi închisorile ticsite din Iugoslavia, în care Jankovicii aruncă zilnic sute şi mii de patrioţi iugoslavi. Frazele titoiştilor cu privire la „construirea socialismului“ nu mai pot ascunde natura lor fascistă. Muncitorii din Iugoslavia, patrioţii cinstiţi şi comuniştii adevăraţi care mai sunt în P.C. Iugoslav au şi început să creeze un nou Partid Comunist Iugoslav, credincios marxism-leninismului şi internaţionalismului proletar. In tot cuprinsul Iugoslaviei, în toate republicile, la uzine şi în sate există deja şi acţionează numeroase organizaţii comuniste ilegale. Ele învaţă arta conspiraţiei şi ştiu să scape de urmărirea copoilor lui Rankovici. Numărul acestor organizaţii cât şi al membri,lor lor creşte neîncetat. Noul Partid Comunist Iugoslav care se creează acum şi toţi patrioţii iugoslavi se bucură de deplina simpatie frăţească a întregului proletariat internaţional, a tuturor partidelor comuniste din lume, a tuturor partizanilor democraţiei şi socialismului. Comuniştii iugoslavi pot fi siguri că în lupta lor glorioasa şi eroică pentru readucerea Iugoslaviei în lagărul soeratismului şi democraţiei vor avea sprijinul total a! tuturor Partidelor Comuniste frăţeşti. Bestiile fasciste din clica Tito- Rankovici sunt sortite pieirii. *) Articol de fond publicat in Zistrul „Pentru pace trainică, pentru democrație populară!” din 1 fembrie 1949. , BESTIILE FASCISTE AU ÎNTRECUT HAȘURA*) I SI, A AVUT LOC FESTIVITATEA DESCHIDERI ŞCOLII DE INSPECTORI TEHNICI AI PROTECŢIEI MUNCI Prelegerea de deschidere a şcolii a fost ţinută de tov. Vasile Luca dii dimineaţă aavut loc, în sala Consiliului Sindical Judeţean, deschiderea festivă a cursurilor şcolii de inspectori tehnici ai protecţiei muncii, organizată de Ministerul Muncii şi Prevederilor Sociale. Au fost de faţă: tov. Vasile Luca, secretar al CC al PMR, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministrul Finanţelor, Lotar Rădăceanu, secretarul CC al PMR, ministrul Muncii şi Prevederilor Sociale, Gh. Apostol, membru în Biroul Politic al CC al PMR, preşedintele CGM, Liuba Chişinevschi, vicepreşedinte CGM, dr. V. Mârza, ministrul Sănătăţii, Leontin Sălăjan, ministru adjunct al Sănătăţii, Al. Sencovici, ministru adjunct al Muncii şi Prevederilor Sociale, precum şi delegaţi ai mai multor ministere şi instituţiuni. După cuvântul introductiv al tov. Lotar Rădăceanu, a urmat prelegerea de deschidere, ţinută de tov. Vasile Luca. D-sa a subliniat că este pentru prima dată acum când se păşeşte în ţara noastră la organizarea serioasă a protecţiei muncii. In regimul capitalist, omul este dispreţuit. Tot progresul tehnic şi ştiinţific este îndreptat către sporirea câştigurilor exploatatorilor, în loc de a fi utilizat pentru uşurarea muncii omului şi îmbunătăţirea condiţiunilor lui de trai, aşa cum se face în regimul socialist. Cu totul altfel se petrec lucrurile unde clasa muncitoare a răsturnat pe exploatatori şi asupritori. Aci, cel mai preţios capital este omul. Tot progresul ştiinţific şi tehnic este îndreptat spre ridicarea omului, spre a-i oferi condiţii de muncă şi de viaţă cât mai bune, proteguindu-i forţele şi sănătatea. Astăzi, când ţara noastră construeşte socialismul, protecţia muncii se organizează în mod temeinic, folosind bogata experienţă sovietică. Problema protecţiei muncii este strâns legată de aceea a productivităţii muncii. Numai asigurând securitatea şi sănătatea muncitorului se poate realiza o productivitate sporită a muncii şi în consecinţă acea ridicare a nivelului economic al ţării esenţială în epoca de construire a socialismului. Tov. Vasile Luca a citat apoi pe larg principiile esenţiale ale legislaţiei sovietice în materie de protecţie a muncii, subliniind condiţiile superioare de securitate şi igienă în care munceşte omul sovietic şi învăţămintele ce pot fi trase din această uriaşă experienţă. D-sa a arătat necesitatea ca măsurile prescrise să fie aplicate cu seriozitate şi cu un sever control din partea organelor de inspecţie, care trebuesc specializate pe ramuri mari de producţie, pentru a cunoaşte condiţiile specifice fiecărei munci. Iniţiativa personală trebue să joace un rol important; deasemenea trebuesc utilizate sugestiile pornite chiar din rândurile muncitorilor în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de muncă. De asemenea este necesar concursul organizaţiilor obşteşti şi al sindicatelor. Trebuesc mobilizaţi muncitorii, tehnicienii, inginerii, oamenii de ştiinţă, instituţiile medicale, Academia RPR, pentru a studia această problemă şi a găsi nouă metode de protecţie a muncii şi a face ca muncitorii să lucreze cu plăcere, în condiţii satisfăcătoare. După ce a subliniat îndatoririle importante ce revin Inspectorilor tehnici ai protecţiei muncii, tov. Vasile Luca a arătat în încheiere însemnătatea pe care Partidul şi Guvernul o acordă problemei protecţiei muncii, condiţie esenţială a ridicării productivităţii muncii şi în consecinţă a nivelului material şi cultural al întregului popor muncitor. T°v. Vasile Luca vorbind cu ocazia deschiderii cursurilor Şcolii de Inspectori Tehnici pentru Protecţia Muncii IGANTEIA TINERETULUI“ Nr. 128 Mesajul Patriarhului Justinian adresat Congresului Mondial al Tineretului Salut din toată inima Congresul Mondial al Tineretului Democrat, ca o manifestare a dorinţei de pace a tinerei generaţii. Inima noastră, ,a celor cari au trăit grozăviile celor două războaie mondiale trecute, se umple de bucurie văzând că popoarele sunt din ce în ce mai hotărîte să apere pacea, văzând că tineretul nu vrea să fie carne de tun, ci constructor al unei vieţi noui, fericite. Ne bucură faptul că zeci de milioane de tineri îşi dau seama că chezăşia contribuţiei rodnice la apărarea păcii, o constitue frăţia dintre toţi tinerii doritori de pace, indiferent de naţionalitate, sexul sau credinţa de care aparţine. Astfel, strâns unit, călăuzit de idealuri măreţe, tineretul va putea să dea un aport de seamă în apărarea păcii, în construirea unei vieţi noui pentru adevăraţii fii ai lui Dumnezeu Îndeplinind porunca lui Isus . ..Fericiţi făcătorii de pace că aceia fii lui Dumnezeu se vor chema“. Amânarea examenelor pentru ocuparea catedrelor în învăţământ In urma numeroaselor cereri din partea candidaţilor care doresc să ocupe catedre în învăţământul elementar şi mediu, înscrişi la probele de verificare a cunoştinţelor, Ministerul învăţământului Public a hotărît amânarea acestor probe de la 3 Septembrie la 6 Septembrie a. c. LA GOSPODĂRIA AGRICOLĂ COLECTIVĂ DIN LENAUHEIM TUS TORONTAL A LUAT FIINŢĂ O «CASĂ DE NAŞTERE» Duminică 28 August a fost inaugurată „Casa de naştere” a Gospodăriei Agricole Colective de la Lenauheim Timiş Torontal. Ea a fost instalată într’o vilă amenajată de ţăranii muncitori care au prestat pentru aceasta numeroase ore de muncă voluntară. Filiala Crucii Roşii din Timişoara şi ţăranii săraci şi mijlocaşi din Lenauheim au înzestrat Casa de naştere cu cele necesare, iar Ministerul Sănătăţii a trimis aici doi medici. Această Casă de naştere este un succes important al ţăranilor muncitori dela Gospodăria Agricolă Colectivă dela Lenauheim pe drumul ridicării nivelului lor de traiu. . Coresp. Halmoş Ştefan TREI ECHIPE DE UTEMIŞTI DE LA FABRICA „CERAMICA"-VASLUI LUCREAZĂ IN CONTUL ANULUI 1950 Mai mulţi utemişti de la Fabrica Ceramica“ din Vaslui, dornici de a contribui la depăşirea Planului de Stat şi de a Întâmpina Congresul de la Budapesta cu noui succese în muncă, au reuşit să-şi termine planul anual şi să înceapă a lucra în contul anului 1950. Astfel brigăzile utemiste de la secţiile Malaxori” ,,Marsilia“ şi „Filiera“ lucrează toate în contul anului 1950. Sau evidenţiat în chip deosebit următorii utemişti: Bejan Mihai, decorat cu Medalia Muncii, Bordeianu Nîcolai, Davis Melic, şi Basascu Tasca, dela secţia Malaxei şi Moise Florin, Lupu Maria, Mogoş Catinca Manoil Gh. dela secţiile Marsilia şi Filiera. TITI HERESCU corespondent 37 DE TINERI DELA I. P. însufleţiţi de frumoasele rezultate obţinute de brigăzile utemiste de la celelalte fabrici IPEIL din ţară, 37 de tineri dela IPEIL, Tălmaciu-Sibiu, au format în cinstea Congresului de la Budapesta o brigadă de producţie. Brigada a preluat gaterul nr. 3 al fabricii revenindu-i sarcina întregului proces de prelucrare a lemnului de la descărcare şi până la încărcarea lui din nou în vagoane. Tânărul Măierean Constantin împreună cu ajutorii Milea Iorga și Iacob Gh. au lucrat atunci când programul era prea încărcat, la câte două gatere. De asemenea, utemiştii Rusu Gh. şi Mişca Ioan de la Depozitul Buşteni şi Retezat au efectuat in 3 ore şi jumătate 45 m. c. de lemn, norma fiind 30 m. c. in 8 ore. corespondent SCRIDON Ioan E. I. L. TALMACIU SIBIU AU FORMAT O BRIGADA UTEMISTĂ DE PRODUCŢIE, CARE A PRELUAT GATERUL Nr. 3 AL FABRICII PRIMELE SUCCESE IN MUNCA OBŢINUTE DE CELE 5 BRIGĂZI UTEMISTE DELA FABRICA DE CELULOZA ŞI HÂRTIE DIN BRAŞOV La fabrica de Celuloză şi Hârtie din Zărneşti-Braşov, au luat fiinţă în cinstea Congresului Mondial de la Budapesta , brigăzi utemiste de producţie. Ele ,#u desfăşurat încă din primele zile o rodnică activitate. Astfel, brigada nr. 1, înfiinţată la Secţia Marini şi-a întrecut norma în prima zi cu 10%. A doua zi ea a totalizat 29,9% peste normă, ajungând la o reducere a rebuturilor de 2% faţă de fi 6%, cât aveau înainte. Brigada nr. , de la Atelierul Electric a realizat în medie 23 % peste normă. Dintre membrii acestei brigăzi, tinerii Purcăroiu Horia şi Rădăcină Ioan, au obţinut fiecare 200% peste normă. Brigada a doua de la Pregătitul Lemnului a realizat în prima zi 39,6% pentru ca a doua zi să obţină 39% peste program. Brigada a treia de la Alesul Deşeurilor şi-a depăşit norma cu 48%. Printre cei care s-au evidenţiat în activitatea desfăşurată de această brigadă, se află tinerii Pădure Maria, responsabila brigăzii, Vântu Elsabeta, Cojan Suzaru şi Manea Gh., care au obţinut depăşiri de normă între 100—110%. Este demn de semnalat faptul că tinerii Manea Gh. şi Dădu Gh., care înainte nu-şi îndeplineau norma, iar acum când au devenit membrii ai brigăzii, au reuşit să depăşească fiecare cu 3%. coresp. IACOB GHEORGHE BRIGĂZILE UTEMISTE CONDUSE DE ZILAHI IOSIF ŞI COSIMA IOSIF DE LA UZINELE METALURGICE FERNEZIU AU DEPĂŞIT NORMELE PE LUNA AUGUST RESPECTIV CU 162 LA SUTA ŞI 140 LA SUTĂ Membrii brigăzii utemiste de la secţia ,,Amestec minereu“ din Uzinele Metalurgice Ferneziu, condusă de tovarăşul Zilahi Iosif, dornici de a întâmpina cu cinste Congresul de la Budapesta au realizat însemnate depăşiri de normă în cursul lunei August. Reducând complect absenţele nemotivate. Lucrând după un plan bine stabilit, brigada a reuşit să obţină o depăşire medie lunară de 162,93 la sută peste normă. La fel şi brigada utemistă condusă de Cosma Iosif, din aceiaşi secţie, a izbutit să depăşească norma pe luna August cu 140 la sută. PETRUŢ EMANOIL corespondent TINERII DE LA E.T.A.C.S. IAŞI AU RECONDIŢIONAT DIN PIESE VECHI 5 VAGOANE DE TRAMVAI IAŞI. „ Antrenaţi în întreceri socialiste, muncind cu avânt sporit, tinerii muncitori de la E.T.A.C.S. Iaşi, obţin în cinstea Congresului de la Budapesta noui şi importante realizări în muncă. Ei au reuşit să recondiţioneze din piese vechi 5 vagoane de tramvaie, depăşindu-şi propriul lor angajament care prevedea recondiţionarea a patru vagoane. S-au evidenţiat tinerii: Surcică Petru, cu o depăşire a normei de 40%, Buză Teodor cu 30% şi Ţugui Ion care cu ajutorul unui aparat de sudat sârmă a reuşit ca la recondiţionrea sârmei pentru bobinaj de motoare de tramvaie să înlocuiască lucrul a trei monitori, depăşind totuşi norma zilnic cu 20%. S. HOROVEANU Corespondent TINERI DECORAŢI Szekely Ana, muncitoare la fabrica de Cauciuc- Braşov, secţia furtune, şi-a terminat planul ei anual de muncă, lucrând în contul anului 1930. La 23 August, a fost decorată cu Ordinul Muncii, clasa III-a. Trifu Vasile de la secţia turnătorie Sovromtractor- Braşov, lucrează în contul anului 1930 din ziua de 26 Iulie, și depărește zilnic norma cu 200—220%. Decorat cu Medalia Muncii. Dascălu Mircea, cazangiu de la Șantierul Naval- Constanța, a realizat lunar 100% peste normă. Decorat cu Medalia Muncii. Mihalcea Constantin, responsabilul brigăzii utemiste de strungari dela Fabrica de Poduri-Rejiţa, Decorat cu Medalia Muncii. Tânărul strungar Donea Petre dela I.M.S.-Bacău, de nenumărate ori evidenţiat în producţie. Decorat cu Medalia Muncii. Secară M. Ioanu, gaterist la fabrica I.P.E.I.L. Adjudul Vechi-Putna, Decorat cu Medalia Muncii. CU OCAZIA ZILEI DE 23 AUGUST 3 UTEMIŞTII DELA FABRICA DE ŞURUBURI ,,9 MAI“ DIN CERNAVODĂ PRODUC IN CONTUL ANULUI 1950 Datorită unei temeinice organizări a muncii cât şi îndrumărilor date de lucrătorii vârstnici, utemiştii de la fabrica de şuruburi „ 9 Mai“ din Cernavodă, şi-au îndeplinit la dată de 19 August întreg programul de lucrul pe ,anul 1949. Dintre cei evidenţiaţi utemistul Cealacu Vasile — care lucrează la operaţia de ştanţare a bărbilor de şuruburi — şi-a îndeplinit planul, având în permanenţă o depăşire medie lunară de 53,4% şi lucrează acum în contul lunii Februarie 1950. Deasemeni, utemistul Bragă Vasile, ajutor balansier din Secţia „Ambutisat La cald“, care lucrează în contul lunii ianuarie 1950, are până în prezent o depăşire medie lunară de 40,5 la sută. V. pompiliu corespondent