Scînteia Tineretului, octombrie 1959 (Anul 14, nr. 3229-3255)
1959-10-17 / nr. 3243
In Comitetul Politic al O. N. U. Propunerile dezarmarea sovietice privind generală şi totală salutate cu căldură NEW YORK 16 Trimisul special Agerpres la O.N.U., C. Răducanu, transmite: Comitetul nr. 1 al problemelor politice şi de securitate, a continuat astăzi dimineaţă dezbaterea generală asupra propunerii sovietice privind dezarmarea generală şi completă. Primul vorbitor al şedinţei a fost Behar Styia, ministrul de Externe al Albaniei. Arătînd că o serie de propuneri făcute în trecut în legătură cu dezarmarea n-au putut fi încununate de succes, datorită poziţiei Statelor Unite şi a partenerilor săi, Behar Stylla a subliniat că propunerea sovietică reprezintă un plan concret şi practic pentru o dezarmare generală şi completă în trei etape. Acest plan radical şi curajos a fost primit cu căldură de popoarele din întreaga lume, deoarece el corespunde aspiraţiilor celor mai fierbinţi ale popoarelor. In continuarea şedinţei a luat cuvîntul Mario Amadeo, delegatul Argentinei. El a arătat că propunerea sovietică prezentată în adunare de premierul Hruşciov, are o importanţă esenţială şi merită o examinare serioasă. Delegatul Argentinei a declarat că propunerea sovietică ar trebui — după părerea lui — examinată mai întîi la Geneva, în cadrul comitetului pentru dezarmare al celor zece ţări. In continuarea şedinţei a luat cuvîntul vicepremierul Cambodgiei şi ministru de Externe, Son Sam. El a arătat că delegaţia cambodgiană salută aprobarea unanimă asupra înscrierii propunerii sovietice pe agenda actualei sesiuni. Cambodgia crede, a declarat ministrul de Externe al Cambodgiei, că Naţiunile Unite trebuie să folosească actualul climat de destindere internaţională pentru a formula directive cu caracter general, dar în acelaşi timp precise, asupra bazelor care ar putea fi stabilite în legătură cu rezolvarea rapidă a problemei dezarmării. Este incontestabil că forţele păcii cîştigă tot mai mult teren — a subliniat Son Sam. Naţiunile Unite se află astăzi într-un stadiu decisiv al existenţei lor. Este pentru prima oară cînd există o reală ocazie de a se realiza scopul principal al păcii universale şi prosperităţii — a încheiat ministrul de Externe al Cambodgiei. Ultimul vorbitor al şedinţei a fost delegatul Braziliei, Augusto Frederico Schmidt. El a arătat că actuala sesiune prezintă numeroase semne Încurajatoare asupra unei schimbări în situaţia internaţională. Cele două mari puteri, cele mai mari ale lumii, au arătat dorinţa lor de a ajunge la o înţelegere directă. In acest sens Augusto Frederico Schmidt a exprimat speranţa unei victorii a bunului simţ ca un rezultat al presiunilor crescînde ale opiniei publice din întreaga lume, pentru o rezolvare urgentă şi radicală a problemei dezarmării. Comitetul Politic îşi va relua discuţiile sale luni după amiază. Dezbateri de politică externă în Camera Deputaţilor din Italia ROMA 16 (Agerpres). — La 15 octombrie în cadrul Camerei Deputaţilor odată cu cuvintarea rostită de P. Togliatti, secretar general al Partidului Comunist Italian, au început dezbaterile de politică externă. Criticînd cu asprime politica externă a guvernului italian, Togliatti a declarat că din cauza incapacităţii guvernului de a duce o politică independentă şi de a înţelege schimbările care au loc pe arena internaţională, Italia se află astăzi in flancul extremist al blocului nord-atlantic. El a arătat că la tendinţa spre destinderea încordării internaţionale, guvernul italian a răspuns cu hotârîrea de a crea pe teritoriul naţional baze pentru proiectilele atomice. Secretarul general al Partidului socialist italian, Pietro Nenni, a criticat cu asprime conducerea Partidului democrat creştin pentru situaţia în care a adus ţara pe plan intern şi internaţional. In cursul cuvîntării sale, Nenni a declarat că între destinderea internaţională şi războiul rece Partidul democratcreştin a ales ultima variantă. Se împlineşte o lună de la deschiderea celei de a 14-a sesiuni a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite. O lună bogată în evenimente, atît pe planul general al situaţiei internaţionale, cît şi pe planul strict al lucrărilor Adunării Generale. Actuala sesiune s-a deschis într-o atmosferă mult schimbată, legată de continuarea unei slăbiri a încordării internaţionale, intervenită mai ales în urma vizitei lui N. S. Hruşciov în Statele Unite. Speranţele întregii omeniri că viaţa internaţională va evolua pe o cale din care să lipsească războiul ca mijloc de reglementare a problemelor internaţionale au fost legate în mare măsură de această vizită, iar rezultatele ei precum şi ale convorbirilor de la Camp David continuă să fie examinate cu cea mai mare atenţie în cercurile opiniei publice mondiale. O altă împrejurare deosebită, care şi-a pus amprenta pe actuala sesiune a Organizaţiei Naţiunilor Unite, a fost prezentarea de către şeful guvernului sovietic în discursul său istoric de la 18 septembrie a propunerilor privind înfăptuirea dezarmării generale şi totale. Discuţia generală — prima etapă tradiţională a lucrărilor Adunării Generale — a permis, ca de obicei, şefilor tuturor delegaţiilor ţărilor prezente la O. N.U. să-şi precizeze punctul de vedere asupra problemelor politice aflate la ordinea zilei. Şi deşi pe agenda actualei sesiuni se află un lung pomelnic de probleme, care în mare măsură se cer a fi soluţionate, neincluzind bineînţeles acele chestiuni ridicate în scopul exclusiv de a otrăvi atmosfera internaţională şi de a complica relaţiile dintre state, majoritatea cuvîntărilor delegaţilor în cadrul discuţiei generale s-au referit la problema principală : perspectivele vieţii internaţionale în lumina noilor schimbări intervenite şi a posibilităţilor de reglementare treptată a litigiilor pe calea tratativelor. Ministrul de Externe al Danemarcei, în cuvîntul său, a remarcat cu tot temeiul că „dezarmarea generală şi totală constituie un obiectiv de însemnătate vitală pentru toate ţările mari sau mici, în scopul îndepărtării pericolului unui război distrugător, pentru eliberarea omenirii de povara înarmărilor, ceea ce va permite orientarea unor uriaşe forţe productive spre ridicarea nivelului de trai a milioane de oameni“. In acelaşi sens s-a pronunţat şi delegatul Cubei, precum şi zeci de delegaţi ai diferitelor ţâri, care au relevat însemnătatea vitală a folosirii de către actuala sesiune a condiţiilor prielnice create în situaţia internaţională, pentru a se ajunge la un acord asupra problemei celei mai importante a actualităţii — problema dezarmării generale şi totale. Discuţia generală a fost întreruptă de examinarea problemei reprezentării R. P. Chineze în O.N.U. Este bine cunoscută evoluţia acestei chestiuni. Trebuie relevat că politica axată pe împiedicarea reprezentării R.P. Chineze în O.N.U. a dovedit în cadrul actualei sesiuni imensa ei inconsistenţă. Pe de o parte, numărul mare de delegaţi care au luat cuvîntul asupra acestei chestiuni, pronunţîndu-se în favoarea reglementării reprezentării R. P. Chineze in O.N.U., a dovedit că faimoasa maşină de vot, aflată încă la dispoziţia delegaţiei americane, se transformă din ce în ce mai mult într-un instrument perimat. Ziarul „New York Times“ remarcă că „lipsa de entuziasm pentru poziţia Statelor Unite reiese din faptul că nici un delegat latino-american nu şi-a înscris numele pe lista vorbitorilor". Presa americană nu a putut să nu califice rezultatele de fond ale dezbaterii problemei reprezentării Chinei populare în O.N.U. drept un grandios eşec al politicii externe a Statelor Unite. Aprobarea ordinei de zi de către Comitetul general a făcut ca problema dezarmării să ocupe primul loc în dezbaterea care va urma. In legătură cu aceasta trebuie menţionat că, încă de la înscrierea pe ordinea de zi a propunerii sovietice privind dezarmarea generală şi totală, s.au făcut numeroase încercări pentru ca această chestiune să nu ocupe locul important ce-i revine de drept, ca ea să fie împinsă pe un plan mai secundar. Unele delegaţii, la îndemnurile evidente ale diplomaţiei americane, s-au pronunţat împotriva acordării priorităţii propunerii sovietice. Dar diplomaţia americană a fost în mod evident urmărită de ghinion. Cuvîntarea delegatului sovietic, V. V. Kuzneţov, în legătură cu propunerile sovietice, a scos în evidenţă odată în plus imperativul adoptării acestui program de pace realist şi izvorît din sentimentele de grijă pentru viitorul omenirii, de care este animată în permanenţă politica externă a Uniunii Sovietice. Proiectul sovietic nu numai că propune dezrădăcinarea pentru prezent şi pentru viitor a oricăror cauze capabile să ducă la o ciocnire militară, el conţine garanţiile corespunzătoare şi oferă prevederile necesare pentru controlul asupra îndeplinirii acestui program. Prevederile planului sovietic în problema controlului oferă toate condiţiile ca această chestiune, care a format obiectul unor divergenţe timp de ani de zile, să fie soluţionată. In cuvîntarea sa la sesiunea Adunării Generale din 18 septembrie, şeful guvernului sovietic a subliniat că tocmai dezarmarea generală şi totală va îndepărta toate obstacolele care există în examinarea problemei dezarmării parţiale şi va curăţa drumul pentru stabilirea unui control general, atotcuprinzător. „Dacă dezarmarea va fi generală şi totală, la sfîrşitul ei şi controlul va fi de asemenea general şi total“. Ar fi cel puţin greşit să considerăm în acelaşi timp că atmosfera favorabilă creată la deschiderea Adunării Generale a făcut să dispară acele tendinţe care încearcă să tragă Organizaţia Naţiunilor Unite înapoi de la misiunea sa, care creează în fond principalul obstacol în calea lucrărilor acestei organizaţii internaţionale importante — rămăşiţele „războiului rece“. Aceste forţe ale „războiului rece“ s-au agitat într-o măsură mai mult decît serioasă, provocînd o legitimă îngrijorare pentru tendinţele politicii unor ţări şi ridicind cu insistenţă problema fondului şi intenţiilor politicii occidentale. Nu este vorba numai despre acele voci răuvoitoare, care caută să pună sub semnul întrebării şi să semene neîncredere in propunerile sovietice. Este vorba despre acele acţiuni care caută mai mult decît atît, să creeze o situaţie periculoasă pe plan mondial. Recent, chestiunea aceasta a fost demonstrată de ridicarea provocatoare a aşa-numitei „chestiuni a Tibetului“. Această problemă nu are nimic comun nici cu scopurile Organizaţiei Naţiunilor Unite, nici cu tendinţele destinderii încordării internaţionale. Ridicată în mod provocator, ea este menită să aducă apă la moară acelor forţe care nu doresc menţinerea atmosferei favorabile care s-a conturat în situaţia internaţională. Se poate spune mai mult chiar, că este vorba de o încercare de a învenina în mod conştient atmosfera în Adunarea Generală, tocmai în acel moment în care ea dispune de toate condiţiile favorabile soluţionării marilor probleme care preocupă întreaga omenire. In acest sens, reprezentanţii multor ţări au demascat strecurarea aşa-numitei „chestiuni a Tibetului“ pe odinea de zi ca o încercare de a reînvia în O.N.U. atmosfera „războiului rece“. Delegatul Indoneziei, Sastramidjojo, a subliniat că iniţiatorii aducerii în discuţie a acestei chestiuni nu urmăresc decît intensificarea „războiului rece“ şi înrăutăţirea relaţiilor dintre marile puteri. „Iniţiatorii chestiunii Tibetului, a declarat V- V. Kuzneţov, în cadrul Adunării Generale şi în primul rînd Departamentul de stat al Statelor Unite, au pus la cale o campanie duş- mănoasă de calomnii împotriva marelui popor chinez şi a guvernului său, pentru a zădărnici sau cel puţin pentru, a înfrîna procesul de destinderi care a început in ultima vreme în relaţiile dintre state“. Reprezentantul ţării noastre, Silviu Brucan, a condamnat cu hotârîre aceasta manevră grosolană de înveninare a relaţiilor internaţionale. „Aducerea în discuţia O.N.U. — a spus delegatul ţârii noastre — a aşa zisei probleme tibetane este o chestiune aparţinînd „războiului rece“, cu toate caracteristicile şi consecinţele ce le implică“. In curînd, Adunarea Generală O.N.U. urmează să intre în fondul problemelor. Delegaţia ţării noastre a demonstrat, la actuala sesiune, o dată mai mult că politica externă a Romîniei democrat-populare este consecvent orientată spre reglementarea tuturor problemelor nerezolvate pe calea tratativelor, o politică izvorîtă din caracterul orînduirii statului nostrudemocrat-popular. Delegaţia romînă s-a pronunţat în favoarea soluţionării de urgenţă a problemei dezarmării, aprobînd propunerea de dezarmare generală şi totală făcută de Uniunea Sovietică. „Trebuie să se recunoască — a arătat delegatul R.P.R. — că această propunere răspunde tuturor cerinţelor lumii contemporane,că ea rezolvă toate dificultăţile care s-au ivit vreodată în calea măsurilor practice ,de dezarmare, începînd cu considerarea justă a intereselor, securităţii tuturor statelor, a raportului de forţe militare între diferite grupuri de state şi mer,gînd'pînâ la problema'controlului. In sfirşit propunereasovietică este aceea care poate cu adevărat să elibereze omenirea de primejdia unui război catastrofal“.1* Delegaţiaromînâ a relevat actualitatea propunerii guvernului1 român în legătură cu crearea unei zone de pace şi bună vecinătate în Balcani. In acelaşi timp ea s-a referit la propunerile prezentate în sesiunile trecute de delegatul român pe linia elaborării unor principii de colaborare economică internaţională. Actuala sesiune a O.N.U. poate constitui un moment de cotitură în situaţia internaţională şi poate îndreptăţi speranţele pe care omenirea şi le leagă de această organizaţie importantă, creată în anii grei ai ultimului război mondial. Pentru aceasta ea trebuie să pună definitiv capăt rămăşiţelor „războiului rece“ şi să adopte măsuri în conformitate cu suflul nou existent pe arena internaţională. S. VERONA Sesiunea Adunării Generale a O.N.U. la o lună de la deschidere In Comitetul nr. 3 al O.N.U. Aprobarea unui amendament propus de delegaţia R. P. Romíne NEW YORK 16 (Agerpres).— Corespondenţă specială : In Comitetul nr. 3 continuă dezbaterea pe marginea declaraţiei asupra drepturilor copilului. Articolul 10 al acestei declaraţii se referă la protecţia copilului împotriva exploatării în domeniul muncii, al producţiei. Este cunoscut faptul că într-o serie de ţări, ca urmare a unor condiţii sociale tragice, mai există practica inumană a comerţului cu copii. După cum a arătat Mircea Maliţa, delegatul R.P. Româno, o recunoaştere a acestui fapt poate fi găsită chiar în paginile unor ziare metropolitane care publică cu cinism pînă şi preţul copiilor pe piaţa de sclavi. In legătură cu aceasta delegaţia R.P. Romíno a propus un amendament la articolul 10 al declaraţiei menţionate mai sus şi anume formularea explicită a interdicţiei de a se face comerţ cu copii sub orice formă, precizarea clară a necesităţii de a asigura deplina dezvoltare şi respectarea demnităţii copiilor. Amendamentul propus de delegaţia noastră a găsit un larg ecou, importanţa sa fiind relevată de delegaţii Greciei, Braziliei, Indoneziei, Iugoslaviei, Mexicului etc. Pus la vot, amendamentul propus de delegația R.P. Romíno a fost aprobat întrunind 41 de voturi pentru. Opt delegații au votat împotriva amendamentului. Descoperirea unui nou complot împotriva lui Kassem BAGDAD 16 (Agerpres). După cum anunţă postul de radio Bagdad, a fost descoperit un nou complot împotriva primului ministru Kassem. Guvernatorul general al Irakului, Ahmed Saleb El Abdi a dat publicităţii un comunicat în care arată că autorităţile irakiene au împiedicat comiterea atentatului. Intr-un buletin medical în legătură cu starea sănătăţii primului ministru Kassem se arată că ea continuă să evolueze normal, el urmînd să părăsească peste cîteva zile spitalul. Kassem şi-a reluat activitatea avînd întrevederi cu mai mulţi membri ai guvernului irakian şi primind în audienţă o serie de diplomaţi străini. Un dar transmis Muzeului maritim militar central din Leningrad LENINGRAD 16 (Agerpres). — TASS transmite : La 15 octombrie un reprezentant al ambasadei Republicii Populare Române a transmis în dar Muzeului maritim militar central din Leningrad sigiliul legendarei nave revoluţionare — crucişătorul „Potemkin". După cum se ştie, marinarii de pe crucişătorul „Potemkin“ s-au răsculat între 14 şi 24 iunie 1905. Conducerea crucişătorului, neavînd posibilitatea să continuie lupta din cauza lipsei de cărbune, apă şi alimente, a predat la 25 iunie crucişătorul autorităților române de la Constanța. Sigiliul masiv din oțel al crucișătorului a fost păstrat de o rudă a scriitorului progresist român Eugenii Botez (Jean Bart). Scriitorul l-a primit ca amintire în 1905 de la Afanasi Matiușenko, conducătorul Comitetului revoluționar de pe crucişătorul „Potemkin“. Sigiliul a fost achiziţionat de Muzeul de Istorie a Partidului Muncitoresc Român în septembrie 1956 şi prin hotărîrea C.C. al P.M.R. a fost oferit în dar Muzeului maritim militar din Leningrad. Dezbaterile din Adunarea Naţională Franceză au luat sfirşit PARIS 16 (Agerpres). — In Adunarea Naţională a Franţei dezbaterile au luat sfirşit. In cuvîntul de închidere, primul ministru Debré s-a străduit în primul rînd să spulbere temerile deputaţilor de dreapta care consideră Algeria o posesiune franceză. Debré i-a asigurat că se va face „tot ce este necesar" pentru a se preveni separarea Algeriei. întrebat cum se poate realiza aceasta Debré a răspuns: „In primul rînd prin pacificarea cu ajutorul forței militare“. Luînd cuvintul înainte de începerea votului, deputatul comunist Ballanger a arătat că guvernul nu se hotărăşte să facă pasul spre încetarea războiului din Algeria. Francezii aşteaptă fapte, nu cuvinte, a spus Ballanger. El a subliniat necesitatea de a se pune capăt războiului din Algeria pe calea tratativelor. Ballanger a declarat că comuniştii vor vota împotriva aprobării politicii guvernului. După cum sublinia încă înainte de vot agenţia France Presse, în actuala componenţă a Adunării Naţionale era exclus ca guvernul să nu întrunească o majoritate masivă. In noaptea de 15 spre 16 octombrie s-a trecut la vot. Declaraţia primului ministru Dobré cu privire la politica generală a guvernului, a fost adoptată cu 441 de voturi, 23 de voturi contra şi 28 de abţineri. Atentat împotriva lui F. Mitterand PARIS 16 (Agerpres). — Agenţia France Presse relatează că în noaptea de 15 spre 16 octombrie Franţois Mitterand, senator din partea Uniunii forţelor democrate, alcătuită din foşti membri ai partidelor socialist, radical, U.D.S.R. şi Uniunea socialiştilor de stingă care se pronunţă pentru rezolvarea problemelor algeriene pe calea tratativelor, a fost atacat de agresori rămaşi neidentificaţi. După cum relatează agenţia France Presse, datorită prezenţei sale de spirit Franţois Mitterand a scăpat nevătămat deşi s-a tras cu gloanţe de mitralieră asupra maşinii în care se afla. COSMETICA SOCIALA Desene de :Al. Abramov (din ziarul „Pravda”). In noul an şcolar, elevii din clasa a XI-a a Şcolii medii nr. 8 din Krasnodar (U.R.S.S.) au început practica de producţie la o rafinărie de petrol, iată un grup de elevi făcind cunoştinţă cu rafinăria unde îşi vor face practica. Foto : TASS Conferinţa de la Washington pentru Antarctica WASHINGTON 16 (Agerpres).— TASS transmite: La 15 octombrie, la deschiderea Conferinţei de la Washington pentru Antarctica, V. V. Kuzneţov, şeful delegaţiei sovietice a declarat că pentru Antarctica trebuie să fie stabilit un regim internaţional care să contribuie la menţinerea păcii şi să preîntîmpine transformarea acestei regiuni într-o sursă de fricţiuni şi de încordare în relaţiile dintre state. Este important, a subliniat el, ca în primul rînd să se cadă de acord ca Antarctica să fie folosită exclusiv în scopuri paşnice. IN ANTARCTICA TREBUIE SA FIE INTERZISA LUAREA ORICĂROR MASURI CU CARACTER MILITAR Şl ÎNDEOSEBI CONSTRUIREA DE BAZE MILITARE Şl FORTIFICAŢII, DESFĂŞURAREA DE MANEVRE TERESTRE, NAVALE Şl AERIENE, PRECUM Şl EXPERIMENTAREA ORICĂROR TIPURI DE ARME. Ţinînd seama de condiţiile geografice, economice, istorice etc., a subliniat V. V. Kuzneţov, guvernul sovietic a pornit totdeauna de la considerentul că problema regimului Antarcticii trebuie să fie rezolvată la nivel internaţional în vederea realizării unui acord care să corespundăintereselor legitime ale tuturor statelor. Şeful delegaţiei sovietice a amintit că guvernul U.R.S.S. a propus ca la conferinţa pentru Antarctica să fie invitate toate statele care şi-ar exprima dorinţa de a participa la această conferinţă. Participarea unui număr cît mai mare de state la elaborarea tratatului, a declarat V. V. Kuzneţov, ar face ca acesta să fie şi mai eficace. Şeful delegaţiei sovietice a subliniat aportul considerabil adus cauzei comune de cercetare a Antarcticii de către oamenii de ştiinţă ruşi care au descoperit cel de al şaselea continent şi a trecut in revistă realizările exploratorilor sovietici. Munca plină de abnegaţie a oamenilor sovietici în Antarctica furnizează materiale ştiinţifice valoroase care devin un bun al oamenilor de ştiinţă din toate ţările. In ce priveşte problema pretenţiilor teritoriale în Antarctica, a spus în contiruare V. V. Kuzneţov, poziţia Uniunii Sovietice, in legătură cu aceasta a fost expusă in nota din 2 iunie 1958 a guvernului sovietic în care, printre altele, se spunea : „Uniunea Sovietică îşi rezervă toate drepturile bazate pe descoperirile şi cercetările navigatorilor şi oamenilor de ştiinţă ruşi, inclusiv dreptul de a formula pretenţii teritoriale corespunzătoare în Antarctica". Dîndu-şi seama de complexitatea şi caracterul delicat al problemei teritoriale in Antarctica, a spus V. V. Kuzneţov, Uniunea Sovietică sprijină acordul realizat in legătură cu această problemă în cursul tratativelor preliminare pentru pregătirea prezentei conferinţe. Şeful delegaţiei sovietice a subliniat că în prezent apar condiţii favorabile unei colaborări mai active a tuturor statelor în interesul consolidării păcii şi securităţii generale şi şi-a exprimat speranţa că conferinţa va rezolva cu succes sarcinile ce stau în faţă şi va elabora un acord internaţional cu privire la Antarctica, care să corespundă ţelurilor şi spiritului Cartei O.N.U. şi să contribuie în cel mai înalt grad la colaborarea pașnică între state în această regiune. Numeroşi cetăţeni vestgermani trec în R. D. Germană BERLIN. — După cum transmite agenţia A.D.N., în decursul primei săptămîni a lunii octombrie peste 1.640 persoane au trecut din R.F.G. în Republica Democrată Germană. Apropiata recrutare a persoanelor născute în anul 1939 în rîndurile Bundeswehrului vestgerman, arată agenţia A.D.N., a provocat o nouă afluenţă de cetăţeni vestgermani care ar fi urmat să recruteze. Staţia interplanetară continuă să se apropie de Pămînt MOSCOVA 16 (Agerpres). TASS transmite : La 16 octombrie, ora 20 (ora Moscovei) STATIA AUTOMATA INTERPLANETARA SE AFLA LA O DISTANTA DE 267.000 KM. DE PAMINT. In acel moment viteza înaintării staţiei automate interplanetare era de aproximativ 1,2 km. pe secundă. Prelucrarea rezultatelor măsurătorilor transmise pe Pămînt pn timpul etapelor de transmitere a datelor din 15 şi 16 octombrie a arătat că aparatajul aflat la bordul staţiei interplanetare funcţionează potrivit programului stabilit. Presiunea şi temperatura la bordul staţiei se menţin în limitele mărimilor fixate. Bateriile solare, resursele chimice de alimentare, aparatajul ştiinţific şi de măsurat funcţionează normal. La ora 20 (ora Moscovei) staţia interplanetară se afla in constelaţia Hercule, într-un punct avînd coordonatele - ascensiunea dreaptă 17’ 15’15” şi declinaţia 34 grade 53’. Următoarea etapă de transmitere a datelor de pe bordul staţiei automate interplanetare va avea loc la 17 octombrie la ora 12 (ora Moscovei). MOSCOVA. — Nikita Hruşciov, preşedintele Consiliului de Miniştri al.U.R.S.S., a primă la 16 octombrie pe ambasadorul Franţei in U.R S.S., Maurice Dejean, la cererea acestuia şi a avut cu el o convorbire. PRAGA. V- Cu prilejul aniversării a 1o ani de la înfiinţarea ei, Orchestra Filarmonică din. ßna■tislaua a dat.un concert, festiv sub conducerea dirijorului român George Georgescu. Concertul s-a bucurat de un mare succes, BUDAPESTA. La Debreţin ,a fost prezentată acum cîteva zile piesa „Jocul de a vacanţa“ Un nou accident al unui bombardier american încărcat cu o bombă atomică " ^WASHINGTON 16 (Agerpres).— Agenţiile occidentale de presă anunţă că în noaptea de 15 spre 16 octombrie un bombardier american de tip B-52 avînd la bord o bombă atomică şi un avion militar de transport s-au ciocnit în aer şi s-au prăbuşit în apropierea localităţii Hardinsburg (Kentucky). Vestea a provocat panică în rîndurile populaţiei din această regiune. In acest accident şi-au pierdut viaţa patru membri ai echipajului celor două avioane, iar alţi trei sunt daţi dispăruţi de scriitorul român Mihail Sebastian. Aceasta este a 3-a piesă a scriitorului român cu care a făcut cunoştinţă publicul ungar, PRAGA. — După cum transmite CETERA, Comitetul Central al Partidului Comunist din Cehoslovacia şi guvernul Republicii Cehoslovace au dat publicităţii directivele pentru elaborarea celui de-al lll-lea plan cincinal de dezvoltare a economiei nationale in Republica Cehoslovacă pe anii 1961 — 1965. Volumul total al producţiei in anul 1965 va creşte cu aproximativ 50 la sută in comparaţie cu anul 1959. Se vor produce cu aproximativ 60 la sută mai multe mijloace de producţie şi cu aproximativ 30 la sută mai multe obiecte de consum. MOSCOVA. — la 16 octombrie ,a avut loc la Kremlin şedinţa plenară, a Comisiei economice a Sovietului Naţionalităţilor in cadrul căreia Aleksei Kosighin, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. şi preşedintele Comitetului de stat al planificării al U.R.S.S., a prezentat raportul cu privire la proiectul planului de stat de dezvoltare a economiei naţionale a U.R.S.S. pe anul 1960. ROM. — Ziarul ..Welt der Arbeit'■ anunţă că preţul plinii a crescut in R.F.G. cu 4 pfenigi la kg. COLOMBO. Poliţia ceyloneză a arestat trei călugări budîşti implicaţi în asasinarea fostului premier Bandaranaike, PEKIN. — După cum anunţă agenţia China Nouă, în China s-a început producţia în serie a elicopterelor ..Vîrtej -25“. REDACŢIA «1 ADMINISTRAŢIA î Bucureşti, Piaţa „Scîntei“. Iel. 17.60.10. Tiparul: Combinatul Poligrafic „Casa Scînteii“. STAS 3452 52. , In U.R.S.S. apare o cincime din numărul total al cărților editate în întreaga lume MOSCOVA 16 (Agerpres). —TASS transmite: După cum a anunțat Nikolai Mihailov, ministrul Culturii al U.R.S.S., la adunarea lucrătorilor de la bibliotecile Moscovei, în decurs de 41 de ani în U.R.S.S. s-au editat 1.450.000 titluri de cărţi diferite într-un tiraj total de 21.500.000.000 exemplare. In 1958 tirajul cărţilor editate a trecut de 1.000.000.000 de volume. In prezent în U.R.S.S. apare o cincime din numărul total al cărţilor editate în întreaga lume. Fiecărui locuitor îi revin îm medie cinci cărţi anual, în timp ce cifra medie pentru întregul glob este de două cărţi anual. La sfîrşitul septenalului vor fi editate 1.600.000.000 exemplare anual.