Scînteia Tineretului, octombrie 1959 (Anul 14, nr. 3229-3255)

1959-10-17 / nr. 3243

In Comitetul Politic al O. N. U. Propunerile dezarmarea sovietice privind generală şi totală salutate cu căldură NEW YORK 16 Trimisul spe­cial Agerpres la O.N.U., C. Ră­­ducanu, transmite: Comitetul nr. 1 al problemelor politice şi de securitate, a continuat astăzi dimineaţă dezbaterea generală asupra propunerii sovietice pri­vind dezarmarea generală şi completă. Primul vorbitor al şedinţei a fost Behar Sty­­ia, ministrul de Externe al Albaniei. Arătînd că o serie de propuneri făcute în trecut în legătură cu dezarmarea n-au putut fi încununate de suc­ces, datorită poziţiei Statelor Unite şi a partenerilor săi, Be­har Stylla a subliniat că propu­nerea sovietică reprezintă un plan concret şi practic pentru o dezarmare generală şi completă în trei etape. Acest plan radical şi curajos a fost primit cu căl­dură de popoarele din întreaga lume, deoarece el corespunde as­piraţiilor celor mai fierbinţi ale popoarelor. In continuarea şedinţei a luat cuvîntul Mario Amadeo, delega­tul Argentinei. El a arătat că propunerea sovietică prezentată în adunare de premierul Hruş­­­ciov, are o importanţă esenţială şi merită o examinare serioasă. Delegatul Argentinei a declarat că propunerea sovietică ar tre­bui — după părerea lui — exa­minată mai întîi la Geneva, în cadrul comitetului pentru dezar­mare al celor zece ţări. In continuarea şedinţei a luat cuvîntul vicepremierul Cambod­giei şi ministru de Externe, Son Sam­. El a arătat că dele­gaţia cambodgiană salută apro­barea unanimă asupra înscrierii propunerii sovietice pe agenda actualei sesiuni. Cambodgia cre­­de, a declarat ministrul de Ex­terne al Cambodgiei, că Naţiu­nile Unite trebuie să folosească actualul climat de destindere in­ternaţională pentru a formula directive cu caracter general, dar în acelaşi timp precise, a­­supra bazelor care ar putea fi stabilite în legătură cu rezolva­rea rapidă a problemei dezar­­mării. Este incontestabil că for­ţele păcii cîştigă tot mai mult teren — a subliniat Son Sam­. Naţiunile Unite se află astăzi într-un stadiu decisiv al existen­ţei lor. Este pentru prima oară cînd există o reală ocazie de a se realiza scopul principal al păcii universale şi prosperităţii — a încheiat ministrul de Externe al Cambodgiei. Ultimul vorbitor al şedinţei a fost delegatul Braziliei, Augusto Frederico Schmidt. El a arătat că actuala sesiune prezintă nu­meroase semne Încurajatoare a­­supra unei schimbări în situaţia internaţională. Cele două mari puteri, cele mai mari ale lumii, au arătat dorinţa lor de a a­­junge la o înţelegere directă. In acest sens Augusto Frederico Schmidt a exprimat speranţa unei victorii a bunului simţ ca un rezultat al presiunilor cres­­cînde ale opiniei publice din în­treaga lume, pentru o rezolvare urgentă şi radicală a problemei dezarmării. Comitetul Politic îşi va relua discuţiile sale luni după­ amiază. Dezbateri de politică externă în Camera Deputaţilor din Italia ROMA 16 (Agerpres). — La 15 octombrie în cadrul Camerei Deputaţilor odată cu cuvintarea rostită de P. Togliatti, secretar general al Partidului Comunist Italian, au început dezbaterile de politică externă. Criticînd cu asprime politica externă a guvernului italian, Togliatti a declarat că din cauza incapacităţii guvernului de a duce o politică indepen­dentă şi de a înţelege schim­bările care au loc pe arena in­ternaţională, Italia se află as­tăzi in flancul extremist al blo­cului nord-atlantic. El a arătat că la tendinţa spre destinderea încordării in­ternaţionale, guvernul italian a răspuns cu hotârîrea de a crea pe teritoriul naţional baze pen­tru proiectilele atomice. Secretarul general al Partidu­lui socialist italian, Pietro Nenni, a criticat cu asprime conducerea Partidului democrat creştin pentru situaţia în care a adus ţara pe plan intern şi in­ternaţional. In cursul cuvîntării sale, Nenni a declarat că între des­tinderea internaţională şi răz­boiul rece Partidul democrat­­creştin a ales ultima variantă. Se împlineşte o lună de la deschiderea celei de a 14-a se­siuni a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite. O lună bogată în evenimente, atît pe planul general al situa­ţiei internaţionale, cît şi pe planul strict al lucrărilor Adu­nării Generale. Actuala sesiune s-a deschis într-o atmosferă mult schimbată, legată de con­tinuarea unei slăbiri a încor­dării internaţionale, intervenită mai ales în urma vizitei lui N. S. Hruşciov în Statele Unite. Speranţele întregii omeniri că viaţa internaţională va evolua pe o cale din care să lipsească războiul ca mijloc de reglemen­tare a problemelor internaţio­nale au fost legate în mare mă­sură de această vizită, iar rezul­tatele ei precum şi ale convor­birilor de la Camp David con­tinuă să fie­­ examinate cu cea mai mare atenţie în cercurile opiniei publice mondiale. O altă împrejurare deosebită, care şi-a pus amprenta pe actuala sesiune a Organizaţiei Naţiunilor Unite, a fost prezentarea de către şeful guvernului sovietic în discursul său istoric de la 18 septembrie a propunerilor privind înfăptui­rea dezarmării generale şi totale. Discuţia generală — prima etapă tradiţională a lucrărilor Adunării Generale — a permis, ca de obicei, şefilor tuturor dele­gaţiilor ţărilor prezente la O. N.U. să-şi precizeze punctul de vedere asupra problemelor politice aflate la ordinea zilei. Şi deşi pe agenda actualei se­siuni se află un lung pomelnic de probleme, care în mare mă­sură se cer a fi soluţionate, neincluzind bineînţeles acele chestiuni ridicate în scopul ex­clusiv de a otrăvi atmosfera in­ternaţională şi de a complica relaţiile dintre state, majoritatea cuvîntărilor delegaţilor în cadrul discuţiei generale s-au referit la problema principală : perspec­tivele vieţii internaţionale în lumina noilor schimbări interve­nite şi a posibilităţilor de regle­mentare treptată a litigiilor pe calea tratativelor. Ministrul de Externe al Danemarcei, în cuvîntul său, a remarcat cu tot temeiul că „dezarmarea ge­nerală şi totală constituie un obiectiv de însemnătate vitală pentru toate ţările mari sau mici, în scopul îndepărtării pericolului unui război distrugător, pentru eliberarea omenirii de povara înarmărilor, ceea ce va permite orientarea unor uriaşe forţe pro­ductive spre ridicarea nivelului de trai a milioane de oameni“. In acelaşi sens s-a pronunţat şi delegatul Cubei, precum şi zeci de delegaţi ai diferitelor ţâri, care au relevat însemnătatea vitală a folosirii de către actuala sesiune a condiţiilor prielnice create în situaţia internaţională, pentru a se ajunge la un­ acord asupra pro­blemei celei mai importante a ac­tualităţii — problema dezarmării generale şi totale. Discuţia generală a fost în­treruptă de examinarea problemei reprezentării R. P. Chineze în O.N.U. Este bine cunoscută evo­luţia acestei chestiuni. Trebuie relevat că politica axată pe îm­piedicarea reprezentării R.P. Chi­neze în O.N.U. a dovedit în ca­drul actualei sesiuni imensa ei inconsistenţă. Pe de o parte, nu­mărul mare de delegaţi care au luat cuvîntul asupra acestei che­stiuni, pronunţîndu-se în favoarea reglementării reprezentării R. P. Chineze in O.N.U.­, a dovedit că faimoasa maşină de vot, aflată încă la dispoziţia delegaţiei ame­ricane, se transformă din ce în ce mai mult într-un instrument pe­rimat. Ziarul „New York Times“ remarcă că „lipsa de entuziasm pentru poziţia Statelor Unite re­iese din faptul că nici un delegat latino-american nu şi-a înscris numele pe lista vorbitorilor". Presa americană nu a putut să nu califice rezultatele de fond ale dezbaterii problemei repre­zentării Chinei populare în O.N.U. drept un grandios eşec al politicii externe a Statelor Unite. Aprobarea ordinei de zi de că­tre Comitetul general a făcut ca problema dezarmării să ocupe primul loc în dezbaterea care va urma. In legătură cu aceasta tre­buie menţionat că, încă de la înscrierea pe ordinea de zi a pro­punerii sovietice privind dezar­marea generală şi totală, s.au fă­cut numeroase încercări pentru ca această chestiune să nu ocupe locul important ce-i revine de drept, ca ea să fie împinsă pe un plan mai secundar. Unele delega­ţii, la îndemnurile evidente ale diplomaţiei americane, s-au pro­nunţat împotriva acordării priori­tăţii propunerii sovietice. Dar diplomaţia americană a fost în mod evident urmărită de ghinion. Cuvîntarea delegatului sovie­tic, V. V. Kuzneţov, în­ legătură cu propunerile sovietice, a scos în evidenţă odată în plus impe­rativul adoptării acestui program de pace realist şi izvorît din sen­timentele de grijă pentru viitorul omenirii, de care este animată în permanenţă politica externă a Uniunii Sovietice. Proiectul so­vietic nu numai că propune dez­rădăcinarea pentru prezent şi pentru viitor­ a oricăror cauze ca­pabile să ducă la o ciocnire mi­litară, el conţine garanţiile co­respunzătoare şi oferă prevede­rile necesare pentru controlul a­­supra îndeplinirii acestui pro­gram. Prevederile planului so­vietic în problema controlului oferă toate condiţiile ca această chestiune, care a format obiectul unor divergenţe timp de ani de zile, să fie soluţionată. In cu­vîntarea sa la sesiunea Adunării Generale din 18 septembrie, şeful guvernului sovietic a subliniat că tocmai dezarmarea generală şi totală va îndepărta toate obsta­colele care există în examinarea problemei dezarmării parţiale şi va curăţa drumul pentru stabili­rea unui control general, atotcu­prinzător. „Dacă dezarmarea va fi generală şi totală, la sfîrşitul ei şi controlul va fi de asemenea general şi total“. Ar fi cel puţin greşit să consi­derăm în acelaşi timp că atmo­sfera favorabilă creată la deschi­derea Adunării Generale a făcut să dispară acele tendinţe care în­cearcă să tragă Organizaţia Na­ţiunilor Unite înapoi de la mi­siunea sa, care creează în fond principalul obstacol în calea lu­crărilor acestei organizaţii inter­naţionale importante — rămăşi­ţele „războiului rece“. Aceste forţe ale „războiului rece“ s-au agitat într-o măsură mai mult decît se­rioasă, provocînd o legitimă în­grijorare pentru tendinţele po­liticii unor­ ţări şi ridicind cu in­sistenţă problema fondului şi in­tenţiilor politicii occidentale. Nu es­te vorba numai despre acele voci răuvoitoare, care caută să pună sub semnul întrebării şi să semene neîncredere in propune­rile sovietice. Este vorba despre acele acţiuni care caută mai mult decît atît, să creeze o situaţie pe­riculoasă pe plan mondial. Re­cent, chestiunea aceasta a fost demonstrată de ridicarea provo­catoare a aşa-numitei „chestiuni a Tibetului“. Această problemă nu are nimic comun nici cu scopurile Organizaţiei Naţiunilor Unite, nici cu tendinţele destin­derii încordării internaţionale. Ridicată în mod provocator, ea este menită să aducă apă la moară acelor forţe care nu doresc menţinerea atmosferei favorabile care s-a conturat în situaţia in­ternaţională. Se poate spune mai mult chiar, că este vorba de o încercare de a învenina în mod conştient atmosfera în Adunarea Generală, tocmai în acel moment în care ea dispune de toate con­diţiile favorabile soluţionării marilor probleme care preocupă întreaga omenire. In acest sens, reprezentanţii multor ţări au dema­scat strecurarea aşa-numitei „chestiuni a Tibetului“ pe odi­­nea de zi ca o încercare de a reînvia în O.N.U. atmosfera „războiului rece“. Delegatul In­doneziei, Sastr­a­midjojo, a subli­niat că iniţiatorii aducerii în dis­cuţie a acestei chestiuni nu urmă­resc decît intensificarea „războiu­lui rece“ şi înrăutăţirea re­laţiilor dintre marile puteri. „Iniţiatorii chestiunii Tibetu­lui, a declarat V- V. Kuzne­ţov, în cadrul Adunării Genera­le şi în primul rînd Departa­mentul de stat al Statelor­ Unite, au pus la cale o campanie duş-­ mănoasă de calomnii împotriva marelui popor chinez şi a guvern­­ului său, pentru a zădărnici sau cel puţin pentru, a înfrîna procesul de destinderi care a început in ultima vreme în re­laţiile dintre state“. Reprezen­tantul ţării noastre, Silviu Bru­­can, a condamnat cu hotârîre a­­ceasta manevră grosolană de înveninare a relaţiilor interna­ţionale. „Aducerea în discuţia O.N.U. — a spus delegatul ţârii noastre — a aşa­ zisei probleme tibetane este o chestiune aparţi­­nînd „războiului rece“, cu toate caracteristicile şi consecinţele ce le implică“. In curînd, Adunarea Generală O.N.U. urmează să intre în fon­­dul problemelor. Delegaţia ţării noastre a de­monstrat, la actuala sesiune, o dată mai mult că politica ex­ternă a Romîniei democrat-popu­­lare este consecvent orientată spre reglementarea tuturor pro­blemelor nerezolvate pe calea tratativelor, o politică izvorîtă din caracterul orînduirii statului nostru­­democrat-popular. Dele­gaţia romînă s-a pronunţat în favoarea soluţionării de urgenţă a problemei dezarmării, apro­­bînd propunerea de dezarmare generală şi totală făcută de U­­niunea Sovietică. „Trebuie să se recunoască — a arătat delega­tul R.P.R. — că această propu­nere răspunde tuturor cerinţelor lumii contemporane,­­că ea rezol­vă toate dificultăţile care s-au ivit vreodată în calea măsurilor practice ,de dezarmare, începînd cu considerarea justă a interese­lor, securităţii tuturor statelor, a raportului de forţe militare între diferite­ grupuri de state şi mer­,­gînd'pînâ la problema'controlu­lui. In­­ sfirşit propunerea­­sovie­tică este aceea care poate cu­ adevărat să elibereze ome­nirea de primejdia unui război catastrofal“.1*­ Delegaţia­­romînâ a relevat actualitatea propu­nerii guvernului1 român în le­gătură cu crearea unei zone de pace şi bună vecinătate în Balcani. In acelaşi timp ea s-a referit la propunerile prezentate în sesiunile trecute de delegatul român pe linia elaborării unor principii de colaborare economi­că internaţională. Actuala sesiune a O.N.U. poa­te constitui un moment de co­titură în situaţia internaţională şi poate îndreptăţi speranţele pe care omenirea şi le leagă de această organizaţie importantă, creată în anii grei ai ultimului război mondial. Pentru aceasta ea trebuie să pună definitiv ca­păt rămăşiţelor „războiului rece“ şi să adopte măsuri în confor­mitate cu suflul nou existent pe arena internaţională. S. VERONA Sesiunea Adunării Generale a O.N.U. la o lună de la deschidere In Comitetul nr. 3 al O.N.U. Aprobarea unui amendament propus de delegaţia R. P. Romíne NEW YORK 16 (Agerpres).­— Corespondenţă specială : In Co­mitetul nr. 3 continuă dezbate­rea pe marginea declaraţiei asu­pra drepturilor copilului. Arti­colul 10 al acestei declaraţii se referă la protecţia copilului îm­potriva exploatării în domeniul muncii, al producţiei. Este cu­noscut faptul că într-o serie de ţări, ca urmare a unor condiţii sociale tragice, mai există prac­tica inumană a comerţului cu copii. După cum a arătat Mircea Maliţa, delegatul R.P. Româno, o recunoaştere a acestui fapt poate fi găsită chiar în pagi­nile unor ziare metropolitane care publică cu cinism pînă şi preţul copiilor pe piaţa de sclavi. In legătură cu aceasta delegaţia R.P. Romíno a propus un amendament la articolul 10 al declaraţiei menţionate mai sus şi anume formularea expli­cită a interdicţiei de a se face comerţ cu copii sub orice formă, precizarea clară a necesităţii de a asigura deplina dezvoltare şi respectarea demnităţii copiilor. Amendamentul propus de de­legaţia noastră a găsit un larg ecou, importanţa sa fiind rele­vată de delegaţii Greciei, Bra­ziliei, Indoneziei, Iugoslaviei, Mexicului etc. Pus la vot, amendamentul propus de delegația R.P. Ro­míno a fost aprobat întrunind 41 de voturi pentru. Opt dele­gații au votat împotriva amen­damentului. Descoperirea unui nou complot împotriva lui Kassem BAGDAD 16 (Agerpres).­­ După cum anunţă postul de ra­dio Bagdad, a fost descoperit un nou complot împotriva primu­lui ministru Kassem. Guvernato­rul general al Irakului, Ahmed Saleb El Abdi a dat publicităţii un comunicat în care arată că autorităţile irakiene au împiedi­cat comiterea atentatului. Intr-un buletin medical în le­gătură cu starea sănătăţii pri­mului ministru Kassem se arată că ea continuă să evolueze nor­mal, el urmînd să părăsească peste cîteva zile spitalul. Kas­sem şi-a reluat activitatea avînd întrevederi cu mai mulţi mem­bri ai guvernului irakian şi pri­mind în audienţă o serie de di­plomaţi străini. Un dar transmis Muzeului maritim militar central din Leningrad LENINGRAD 16 (Agerpres). — TASS transmite : La 15 oc­tombrie un reprezentant al am­basadei Republicii Populare Ro­mâne a transmis în dar Muzeu­lui maritim militar central din Leningrad sigiliul legendarei nave revoluţionare — crucişăto­rul „Potemkin". După cum se ştie, marinarii de pe crucişătorul „Potemkin“ s-au răsculat între 14 şi 24 iunie 1905. Conducerea crucişă­torului, neavînd posibilitatea să continuie lupta din cauza lipsei de cărbune, apă şi alimente, a predat la 25 iunie crucişătorul autorităților române de la Con­stanța. Sigiliul masiv din oțel al cru­cișătorului a fost păstrat de o rudă a scriitorului progresist român Eugeni­i Botez (Jean Bart). Scriitorul l-a primit ca amintire în 1905 de la Afanasi Matiu­­șenko, conducătorul Comitetului revoluționar de pe crucişătorul „Potemkin“. Sigiliul a fost achi­ziţionat de Muzeul de Istorie a Partidului Muncitoresc Român în septembrie 1956 şi prin ho­­tărîrea C.C. al P.M.R. a fost oferit în dar Muzeului maritim militar din Leningrad. Dezbaterile din Adunarea Naţională Franceză au luat sfirşit PARIS 16 (Agerpres). — In Adunarea Naţională a Franţei dezbaterile au luat sfirşit. In cuvîntul de închidere, primul ministru Debré s-a străduit în primul rînd să spulbere teme­rile deputaţilor de dreapta care consideră Algeria o posesiune franceză. Debré i-a asigurat că se va face „tot ce este necesar" pentru a se preveni separarea Algeriei. întrebat cum se poate realiza aceasta Debré a răspuns: „In primul rînd prin pacificarea cu ajutorul forței militare“. Luînd cuvintul înainte de în­ceperea votului, deputatul co­munist Ballanger a arătat că guvernul nu se hotărăşte să facă pasul spre încetarea răz­boiului din Algeria. Francezii aşteaptă fapte, nu cuvinte, a spus Ballanger. El a subliniat necesitatea de a se pune capăt războiului din Algeria pe calea tratativelor. Ballanger a decla­rat că comuniştii vor vota îm­potriva aprobării politicii gu­vernului. După cum sublinia încă înainte de vot agenţia F­rance Presse, în actuala com­ponenţă a Adunării Naţionale era exclus ca guvernul să nu întrunească o majoritate masi­vă. In noaptea de 15 spre 16 oc­tombrie s-a trecut la vot. De­claraţia primului ministru Dobré cu privire la politica generală a guvernului, a fost adoptată cu 441 de voturi, 23 de voturi contra şi 28 de abţineri. Atentat împotriva lui F. Mitterand PARIS 16 (Agerpres). — A­­genţia France Presse relatează că în noaptea de 15 spre 16 octombrie Franţois Mitterand, senator din partea Uniunii for­ţelor democrate, alcătuită din foşti mem­bri ai partidelor so­cialist, radical, U.D.S.R. şi Uniunea socialiştilor de stingă care se pronunţă pentru rezol­varea problemelor algeriene pe calea tratativelor, a fost atacat de agresori rămaşi neidentifi­caţi. După cum relatează agen­ţia France Presse, datorită pre­zenţei sale de spirit Franţois Mitterand a scăpat nevătămat deşi s-a tras cu gloanţe de mi­tralieră asupra maşinii în care se afla. COSMETICA SOCIALA Desene de :Al. Abramov (din ziarul „Pravda”). In noul an şcolar, elevii din clasa a XI-a a Şcolii medii nr. 8 din Krasnodar (U.R.S.S.) au început prac­tica de producţie la o rafi­nărie de petrol, iată un grup de elevi făcind cunoştinţă cu rafinăria unde îşi vor face practica. Foto : TASS Conferinţa de la Washington pentru Antarctica WASHINGTON 16 (Ager­pres).— TASS transmite: La 15 octombrie, la deschi­derea Conferinţei de la Washing­ton pentru Antarctica, V. V. Kuzneţov, şeful delegaţiei so­vietice a declarat că pentru Antarctica trebuie să fie stabi­lit un regim internaţional care să contribuie la menţinerea pă­cii şi să preîntîmpine transfor­marea acestei regiuni într-o sursă de fricţiuni şi de încor­dare în relaţiile dintre state. Este important, a subliniat el, ca în primul rînd să se cadă de acord ca Antarctica să fie folo­sită exclusiv în scopuri paşnice. IN ANTARCTICA TREBUIE SA FIE INTERZIS­A LUAREA ORICĂROR MASURI CU CA­RACTER MILITAR Şl ÎNDEO­SEBI CONSTRUIREA DE BA­ZE MILITARE Şl FORTIFICA­ŢII, DESFĂŞURAREA DE MA­NEVRE TERESTRE, NAVALE Şl AERIENE, PRECUM Şl EXPERIMENTAREA ORICĂ­ROR TIPURI DE ARME. Ţinînd seama de condiţiile geografice, economice, istorice etc., a subliniat V. V. Kuzneţov, guvernul sovietic a pornit tot­deauna de la considerentul că problema regimului Antarcticii trebuie să fie rezolvată la nivel internaţional în vederea reali­zării unui acord care să cores­pundă­­intereselor legitime ale tuturor statelor. Şeful delegaţiei sovietice a amintit că guvernul U.R.S.S. a propus ca­ la confe­rinţa pentru Antarctica să fie in­vitate toate statele care şi-ar exprima dorinţa de a participa la această conferinţă. Partici­parea unui număr cît mai mare de state la elaborarea tratatu­lui, a declarat V. V. Kuzneţov, ar face ca acesta să fie şi mai eficace. Şeful delegaţiei sovietice a subliniat aportul considerabil adus cauzei comune de cercetare a Antarcticii de către oamenii de ştiinţă ruşi care au descoperit cel de al şaselea continent şi a trecut in revistă realizările ex­ploratorilor sovietici. Munca pli­nă de abnegaţie a oamenilor so­vietici în Antarctica furnizează materiale ştiinţifice valoroase care devin un bun al oamenilor de ştiinţă din toate ţările. In ce priveşte problema pre­tenţiilor teritoriale în Antarcti­ca, a spus în contir­uare V. V. Kuzneţov, poziţia Uniunii So­vietice, in legătură cu aceasta a fost expusă in nota din 2 iunie 1958 a guvernului sovietic în care, printre altele, se spunea : „Uniunea Sovietică îşi rezervă toate drepturile bazate pe desco­­peririle şi cercetările navigatori­lor şi oamenilor de ştiinţă ruşi, inclusiv dreptul de a formula pretenţii teritoriale corespunză­toare în Antarctica". Dîndu-şi seama de complexi­tatea şi caracterul delicat al problemei teritoriale in An­tarctica, a spus V. V. Kuzneţov, Uniunea Sovietică sprijină acor­dul realizat in legătură cu a­­ceastă problemă în cursul trata­tivelor preliminare pentru pre­gătirea prezentei conferinţe. Şeful delegaţiei sovietice a subliniat că în prezent apar condiţii favorabile unei colabo­rări mai active a tuturor statelor în interesul consolidării păcii şi securităţii generale şi şi-a ex­primat speranţa că conferinţa va rezolva cu succes sarcinile ce­­ stau în faţă şi va elabora un acord internaţional cu privire la Antarctica, care să corespundă ţelurilor şi spiritului Cartei O.N.U. şi să contribuie în cel mai înalt grad la colaborarea pașnică între state în această­ re­giune. Numeroşi cetăţeni vestgermani trec în R. D. Germană BERLIN. — După cum trans­mite agenţia A.D.N., în de­cursul primei săptămîni a lunii octombrie peste 1.640 persoane au trecut din R.F.G. în Repu­blica Democrată Germană. Apropiata recrutare a persoa­nelor născute în anul 1939 în rîndurile Bundeswehrului vest­­german, arată agenţia A.D.N., a provocat o nouă afluenţă de cetăţeni vestgermani care ar fi urmat să recruteze. Staţia interplanetară continuă să se apropie de Pămînt MOSCOVA 16 (Agerpres).­­ TASS transmite : La 16 octombrie, ora 20 (ora Moscovei) STATIA AUTOMATA INTERPLANETARA SE AFLA LA O DISTANTA DE 267.000 KM. DE PAMINT. In acel moment viteza înaintării staţiei automate interplanetare era de aproximativ 1,2 km. pe secundă. Prelucrarea rezultatelor măsurătorilor transmise pe Pămînt p­n timpul etapelor de transmitere a datelor din 15 şi 16 octombrie a arătat că aparatajul aflat la bordul staţiei interplanetare func­ţionează potrivit programului stabilit. Presiunea şi temperatura la bordul staţiei se menţin în limitele mărimilor fixate. Bateriile solare, resursele chimice de alimentare, aparatajul ştiinţific şi de măsurat funcţionează normal. La ora 20 (ora Moscovei) staţia interplanetară se afla in con­stelaţia Hercule, într-un punct avînd coordonatele - ascensiunea dreaptă 17’ 15’15” şi declinaţia 34 grade 53’. Următoarea etapă de transmitere a datelor de pe bordul sta­ţiei automate interplanetare va avea loc la 17 octombrie la ora 12 (ora Moscovei). MOSCOVA. — Nikita Hruşciov, preşedintele Consiliului de Mi­niştri al.­U.R.S.S., a primă la 16 octombrie pe ambasadorul Fran­ţei in U­.R S.S., Maurice Dejean, la cererea acestuia şi a avut cu el o convorbire. PRAGA. V- Cu prilejul aniver­sării a 1o ani de la înfiinţarea ei, Orchestra Filarmonică din. ßna­­■tislaua a dat.­un concert, festiv sub conducerea dirijorului român George Georgescu. Concertul s-a bucurat de un mare suc­ces, BUDAPESTA.­­ La Debreţin ,a fost prezentată acum cîteva zile piesa „Jocul de a vacanţa“ Un nou accident al unui bombardier american încărcat cu o bombă atomică " ^WASHINGTON 16 (Ager­pres).— Agenţiile occidentale de presă anunţă că în noaptea de 15 spre 16 octombrie un bombardier american de tip B-52 avînd la bord o bombă a­­tomică şi un avion militar de transport s-au ciocnit în aer­­ şi s-au prăbuşit în apropierea localităţii Hardinsburg (Kentu­cky). Vestea a provocat panică în rîndurile populaţiei din a­­ceastă regiune. In acest accident şi-au pier­dut viaţa patru membri ai echi­pajului celor două avioane, iar alţi trei sunt daţi dispăruţi­ de scriitorul român Mihail Se­bastian. Aceasta este a 3-a piesă a scriitor­ului român cu care a făcut cunoştinţă publicul ungar, PRAGA. — După cum trans­mite CETERA, Comitetul Central al Partidului Comunist din Ceho­slovacia şi guvernul Republicii Cehoslovace au dat publicităţii directivele pentru elaborarea ce­­lui de-al lll-lea plan cincinal de dezvoltare a economiei nationale in Republica Cehoslovacă pe anii 1961 — 1965. Volumul total al producţiei in anul 1965 va creşte cu aproximativ 50 la sută in comparaţie cu anul 1959. Se vor produce cu aproximativ 60 la sută mai multe­ mijloace de pro­ducţie şi cu aproximativ 30 la sută mai multe obiecte de con­­sum. MOSCOVA. — la 16 octombrie ,a av­ut loc la Kremlin şedinţa plenară, a Comisiei economice a­ Sovietului Naţionalităţilor in ca­drul căreia Aleksei Kosighin, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. şi preşedin­tele­ Comitetului de stat al pla­nificării al U.R.S.S., a prezentat raportul cu privire la proiectul planului de stat de dezvoltare a economiei naţionale a U.R.S.S. pe anul 1960. ROM­. — Ziarul ..Welt der Arbeit'■ anunţă că preţul plinii a crescut in R.F.G. cu 4 pfenigi la kg. COLOMBO.­­ Poliţia ceylo­­neză a arestat trei călugări bu­­dîşti implicaţi în asasinarea fos­­tului premier Bandaranaike, PEKIN. — După cum anunţă agenţia China Nouă, în China s-a început producţia în serie a elicopterelor ..Vîrtej -25“. REDACŢIA «1 ADMINISTRAŢIA î Bucureşti, Piaţa „Scîntei“. Iel. 17.60.10. Tiparul: Combinatul Poligrafic „Casa Scînteii“. STAS 3452 52. , In U.R.S.S. apare o cincime din numărul total al cărților editate în întreaga lume MOSCOVA 16 (Agerpres). —­­TASS transmite: După cum a anunțat Nikolai Mihailov, mi­nistrul Culturii al U.R.S.S., la adunarea lucrătorilor de la bi­bliotecile Moscovei, în decurs de 41 de ani în U.R.S.S. s-au editat 1.450.000 titluri de cărţi diferite într-un tiraj total de 21.500.000.000 exemplare. In 1958 tirajul cărţilor editate a trecut de 1.000.000.000 de vo­lume. In prezent în U.R.S.S. apare o cincime din numărul total al cărţilor editate în întreaga lu­me. Fiecărui locuitor îi revin îm medie cinci cărţi anual, în timp ce cifra medie pentru întregul glob este de două cărţi anual. La sfîrşitul septenalului vor fi editate 1.600.000.000 exemplare anual.

Next