Scînteia Tineretului, septembrie 1961 (Anul 17, nr. 3824-3849)
1961-09-16 / nr. 3837
Combinatul Siderurgic Hunedoara. In fotografie : aspect din hala de turnare a otelului. Am în primire un număr de 14 vaci, pe care le îngrijesc de mai bine de trei ani, de cînd sînt îngrijitor-mulgător la ferma zootehnică a gospodăriei noastre colective. In primele luni, cînd am luat în primire vacile, multe din ele aveau o perioadă de lactaţie de numai şase-şapte luni. Restul timpului nu mai dădeau lapte. Dacă am văzut eu asta am început să cercetez cauzele care duc la micşorarea perioadei de lactaţie şi de ce dau lapte aşa de puţin. La cursurile zootehnice, învăţam lucruri frumoase şi încet, încet am început să le pun în practică. „Dar asta nu-i deajuns, mi-am zis. Trebuie să mai învăţ şi altceva“. Şi atunci am început să citesc şi alte broşuri şi cărţi de zootehnie căutînd totodată să desco-^ păr calităţile şi metehnele fiecărei vaci din grupa de care aveam eu grijă. Am pornit de la ideea asta, că dacă am să îngrijesc de vaci cu multă atenţie şi am să le furajez ca la carte este imposibil să nu-mi dea producţii mari de lapte. Am ţesălat fiecare vacă de două ori pe zi; le-am plimbat tot timpul — fie iarnă, fie vară ; am respectat programul de furajare şi de grajd aşa cum este el afişat. Concentratele le dau în două reprize şi o dată cu silozurile Am obişnuit vacile să mănîmce mai multe furaje însilozate, deoarece acestea constituie furajul de bază în cadrul sectorului nostru zootehnic. La vacile care dau producţii mai mari de lapte suplimentez raţia de concentrare din raţia celor care au lapte mai puţin. Programul la noi începe la orele 3 dimineaţa, deoarece am constatat că vacile păşunează mai bine pe timp răcoros. Aşa, cam de pe la prînz şi pînă pe după-amiază, cînd se mai răcoreşte, vacile stau în grajd şi primesc în iezle furajele cosite. După mulsul de seară, scoatem din nou vacile la păşunat pe conveierul verde al gospodăriei. De cînd am luat această măsură producţia de lapte a crescut simţitor. Păşunatul de noapte durează de cu seară şi pînă tîrziu pe la ora unsprezece. In ultimii ani gospodăria noastră a aplicat culturile intercalate în porumb. Asta a făcut ca noi să putem folosi TUDOR J. NEGRICI îngrijitor-mulgător la G.A.C. Straja, regiunea Dobrogea (Continuare în pag. a 3-a) O discuţie despre asigurarea bazei furajere am avut-o la gospodăria colectivă „7 Noiembrie“ -Cocargeaua, regiunea Bucureşti, al cărei sector zootehnic numără mii de animale. Mai întîi, preşedintele gospodăriei colective, Petre Popescu, ne-a prezentat un scurt tablou al acestui sector. „ Avem un număr de 595 taurine, dintre care 167 vaci cu lapte, 20 de juninci care intră în curînd în producţie şi 200 de viţele între şase luni şi doi ani. Numărul ovinelor trece de 4400, din care 3.000 de oi şi mioare şi 260 de bătăii. Ferma de porci cuprinde 880 de capete din care 210 scroafe şi 440 de porci puşi la îngrăşat, contractaţi cu statul. Mai avem o fermă de 6.250 de păsări dintre care 5.000 raţe şi gîşte. — După cum se vede aveţi un sector zootehnic bine dezvoltat. Aceasta presupune că trebuie să asiguraţi cantităţi mari de furaje. Cum faceţi acest lucru ? Trebuie să spun că gospodăria noastră nu dispune de păşune naturală proprie. Pentru perioada de iarnă vom asigura furaje însilozate, iar pentru vară, masa verde în culturi duble şi triple. Vom asigura în acest an cite 12 tone de siloz pentru fiecare taurină şi cite 5 tone pentru fiecare ovină şi porcină. Pentru timpul verii, noi am procedat aşa: am semănat in toama trecută secară masăverde. Cînd vacile au fost scoase în tabăra de vară, au pășunat aici, pe parcele. Apoi, după recoltarea păioaselor, am făcut arături și am semănat porumb furajer în amestec cu floarea-soarelui. Acum vacile pasc acolo. In curînd vom semăna din nou 132 hectare secară. O parte va fi consumată de vite încă în toamna aceasta, iar restul în vara anului viitor. Pentru fiecare fermă de vaci noi avem repartizate cîte două căruţe care transportă laptele, aşa că vacile nu sînt istovite de drumuri. — In hrana animalelor mai folosim şi alte furaje — intervine în discuţie Dumitru Popovici, tehnicianul zootehnist al gospodăriei. Anul acesta, de exemplu, pe lingă alte furaje, vom însiloza 1.800 tone de dovleci, pe care i-am semănat în porumb, 900 tone de sfeclă furajeră. Folosim de asemenea tăiţei de sfeclă. Avem contractate cu o fabrică de zahăr 800 de tone. Folosim bine şi paiele de ovăz. Cum ? Le amestecăm cu dovleci şi iarbă de sudan, toate bine tocate. Se saramurează seara iar dimineaţa se dau animalelor care le consumă cu plăcere. — Folosim din plin — intervine preşedintele gospodăriei — şi furaje care nu ne costă bani şi care nu ocupă loc de cultură. Am însîlozat deja două gropi cu circa 20 de tone de foi de sfeclă şi resturi de la grădina de zarzavaturi. De altfel, de pe cele 30 de hectare ale gradinei de legume, noi vom strînge toate resturile de vrejuri, pepeni care nu s-au copt la timp. Toate acestea vor însuma mai bine de 900 de tone. Cele relatate de interlocutorii noştri arată că colectiviştii din G.A.C. „7 Noiembrie“ Cocargeaua sunt gospodari chibzuiţi- N_ BARBU ŞTAFETA EXPERIENŢEI ÎNAINTATE O furajeră , bogată îngrijire bunaproducţii mari Pe urmele articolului „E necesar ajutorul vostru“ publicat în Scinteia tineretului nr. 3805 din 9 august 1961 Citiţi în pag. a 2-a: In timpul liber — la căminul cultural Viata culturala a tineretului Construcţii ieftine cu materiale din resurse locale Colectiviştii din Dobrogea folosesc din plin experienţa dobîndită pentru a ridica noi construcţii ieftine cu materiale din resurse locale. Peste 70 de gospodării colective din regiune au acum piese de cărămidă şi ţiglă, numeroase altele şi-au amenajat cuptoare de var şi au deschis cariere de piatrăşi nisip. Gospodăriile colective din Delta Dunării şi din preajma lacurilor şi bălţilor îşi asigură în timpul iernii stuful necesar construcţiilor planificate. La cele 1.200 construcţii zootehnice începute în acest an — din care 1.000 sunt pînă acum terminate sau se află la acoperiş — gospodăriile colective din Dobrogea au folosit 1650 tone var şi aproape 6 milioane cărămizi şi ţigle confecţionate cu mijloace proprii, mari cantităţi de piatră, nisip, stuf, lemn de plop şi salcie, chirpici şi alte materiale din resurse locale. In acest fel colectiviştii au redus cheltuielile la construcţiile executate cu 30—40 la sută faţă de ceea ce era prevăzut. In fotografie, şeful de echipă Costache Gh. de la întreprinderea „21 Decembrie“ din Capitală explicînd muncitorilor Florian Ion şi Bordei Iii© cum se face montarea unor noi produse. Foto: AGERPRES Sînteţi gospodari? fi gospodar înseamnă a şti să chibzuieşti cu băgare de seamă fiecare leu, fie că este vorba de salariul fiecăruia, fie că este vorba de veniturile întreprinderii în care lucrezi. Uzina „Magheru“ din Topleţ are — în ansamblu — un colectiv de muncitori harnici, economi, cu dragoste pentru munca pe care o fac, pentru uzină. Dovada cea mai bună o constituie, de exemplu, faptul că anul acesta, deşi uzina a întîmpinat unele greutăţi privind aprovizionarea cu materiale, muncitorii au reuşit să-şi îndeplinească sarcinile de plan la producţia globală pe primul semestru în proporţie de 100,6 la sută, iar la producţia marfă în proporţie de 100,2 la sută- La aceste succese o contribuţie şi-au adus-o, fără îndoială, alături de muncitorii vîrstnici, şi cele 19 brigăzi de producţie ale tineretului conduse şi îndrumate de organizaţia U.T.M., majoritatea tinerilor din uzină. Brigăzi cum sunt cele conduse de Nistor Vasile, Popescu Gheorghe şi Stoichescu Lazăr, de la montaj, Drăghici Gheorghe şi Ciocîrlie Tiberiu, de la turnătorie etc., s-au străduit ca lună de lună să-şi îndeplinească sarcinile de plan, să realizeze numai produse de bună calitate şi la un preţ de cost scăzut. Iată însă că unul dintre principalii indici de plan uzina n-a reuşit să-l îndeplinească în niciuna dintre cele 8 luni care au trecut de la începutul anului. Este vorba de indicele de reducere a preţului de cost. — Poate n-aţi îndrumat şi organizat bine munca tinerilor, le-am spus membrilor comitetului UT.M. Poate n-aţi îndrumat pe tineri să chibzuiască cu grijă fiecare leu cheltuit, fiecare bucată de metal folosită, fiecare minut. Sunt tinerii suficient de gospodari ? — Fără discuţie, da ! ne-au răspuns categoric unii dintre ei Şi apoi, îndeplinirea indicelui de reducere a preţului de cost nu depinde de noi, de tineri... Să fie într-adevăr, aşa situaţia ? Ştim că lipsurile provenite din neîndeplinirea angajamentelor de cooperare cu alte uzine au provocat uzinei unele greutăţi- Dar oare preţul de cost depăşit al unor produse realizate în uzina din Topleţ, consumul de energie peste plan, valoarea manoperei, remanierile şi reparaţiile neprevăzute nu dovedesc că la îndeplinirea indicelui planificat privind reducerea preţului de cost au contribuit şi alte cauze ? Fără îndoială că da. De aceea i-am invitat pe membrii comitetului UTM. să facem o vizită prin uzină. .. Ora 9 dimineaţa. La secţia montaj schimbul a început de 2 ore. Şi totuşi în secţie sunt tineri ca Tomescu Virgil, Huga Ştefan şi alţii care... stau, discută. Tovarăşului Gheorghe Sadaguski, secretarul U.T.M. din secţie, nu i se pare ceva „extraordinar“ acest lucru. Inginerul şef Gheorghe Laudt este însă de altă părere. — In uzină lucrează şi mulţi tineri care vin din satele învecinate, care nu s-au obişnuit suficient cu disciplina muncitorească. Aşa se face că ori întîrzie, ori lipsesc chiar nemotivat de la lucru. Numărul orelor irosite este astfel mare. Am EUGEN FLORESCU (Continuare în pag. a 3-a) — La Uzina „Magheru" din Topleţ discutînd despre participarea tinerilor la reducerea prețului de cost al produselor . (Agerpres) Consultaţii ştiinţifice în prolemele agriculturii Societatea pentru răspîndirea ştiinţei şi culturii a iniţiat o serie de consultaţii ştiinţifice în problemele agriculturii. Asemenea consultaţii ştiinţifice au avut loc în ultimul timp la Segarcea, unde prof. univ. Grigore Obrejanu şi prof. univ. Eugen Rădulescu, membri corespondenţi ai Academiei R. P. Române, au vorbit în faţa a peste 500 de colectivişti, şefi de brigăzi, preşedinţi de G.A.C., ingineri agronomi şi tehnicieni din gospodăriile agricole colective din Drănicu, Padea, Lipovu, Segarcea şi altele, despre agrotehnica cerealelor şi combaterea diferitelor boli la cereale. În regiunea Crişana, prof. univ. A. Bulencea, de la Institutul agro-onomic Cluj, prof. univ. C. Oprea, de la Institutul agronomic Timişoara, şi ing. L. Văleanu, şef de laborator la Institutul de cercetări hortiviticole Bucureşti, au dat consultaţii în comuna Valea lui Mihai din raionul Marghita, despre valorificarea terenurilor nisipoase prin cultura viţei de vie. Asemenea acţiuni au mai avut loc în raioanele Cărei şi Satu Mare din regiunea Maramureş, Orăştie, Alba şi Ilia din regiunea Hunedoara, Urziceni din regiunea Bucureşti, Bârlad din regiunea Iaşi, Slatina din regiunea Argeş şi în alte locuri. (Agerpres) A 25.000-a tonă de minereu peste plan Colectivul fabricii de aglomerare a minereurilor de la Combinatul siderurgic Hunedoara a livrat joi jurnaliştilor cea de-a 25 000-a tonă de minereu aglomerat dat peste sarcinile de plan de la începutul anului. Aproape întreaga producţie de minereu aglomerat pentru furnale a fost realizată prin procedeul autofondării, care a permis îmbogăţirea conţinutului în fier al aglomeratului în medie cu mai mult de 5 la sută Colectivul fabricii de aglomerare a redus totodată cheltuielile de producţie, realizînd de la începutul anului economii peste plan în valoare de 1.600 000 lei. (Agerpres) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XVII, seria II nr. 3837 4 PAGINI — 20 BANI Sîmbătă 16 septembrie 1961 Foto: AL. I. VLADIMIR Cînd vor merge acasă, Rodica, Dumitru şi Elena, copii ai muncitorului Al. Ciucă, de la I.T.B., vor duce cu ei darurile pe care le-au primit în prima zi de şcoală , manualele gratuite. Economii peste prevederile planului Uzinele mecanice de maşini şi utilaje miniere din Baia Mare, fabrica de confecţii „Mondiala“ din Satu Mare şi alte 20 de întreprinderi industriale din regiunea Maramureş au raportat îndeplinirea angajamentelor luate pe întregul an, privind realizarea de economii peste prevederile planului, împreună cu celelalte unităţi industriale şi economice din această parte a ţării, aceste întreprinderi au contribuit la realizarea pe întreaga regiune a unui volum de economii suplimentare în valoare de peste 15.000.000 de lei. Imbinînd munca pentru economisirea materiilor prime, materialelor, combustibilului etc., cu preocuparea pentru ridicarea nivelului calitativ al produselor şi pentru mai buna folosire a capacităţii maşinilor, oamenii muncii din regiunea Maramureş au dat peste plan în cele 8 luni care au trecut din anul acesta 400 tone de utilaje pentru industria chimică, siderurgică şi minieră, 110 remorci basculante pentru agricultură, aproape 9.000 mc de cherestea, mai mult de 650 tone de acid sulfuric, peste 1.400 de aragaze etc. Valoarea producţiei suplimentare realizate în această perioadă depăşeşte 100.000.000 de lei. (Agerpres) De ordinul milioanelor Era, ca şi acum, prima zi de şcoală, prima zi a anului şcolar 1935—1936 in presa timpului se duceau aprigi discuţii asupra enormei scumpiri a manualelor şcolare. Un reporter curajos, Geo Bogza, scria pe atunci, înfierînd pe cei vinovaji — sfatul burghez şi institufiile pentru care editarea manualelor era o afacere bănoasă . „Pentru cei care socotesc totul în pîini, cinci lei înseamnă o pîine. O pîine e o zi de viață. Cîte pîini, cîte zile de viață smulge din casele sărace prețul manualelor didactice. Oamenii se gîndesc. Tăblița : 4 pîini. Aritmetica: 10 pîini. Geografia: 8 pîini. Abecedarul : 7 pîini. E fantastic !“ în prima zi de şcoală fiecare părinte, muncitor, ţăran muncitor, slujbaş mărunt, se gîridea cu amărăciune la îmbucătura de pîine ruptă de la gură. Şi nevoi erau multe : manuale şi rechizite scumpe, taxe mari... Cam tot pe atunci statisticienii consemnau în rapoartele lor, bineînţeles mult îndulcite, cifre înfiorătoare... în ţară existau 4 milioane de analfabeţi şi semianalfabeţi. Un milion de copii de vîrstă şcolară nu puteau să înveţe. La acestea se gîndea, petrecîndu-şi copiii spre şcoală, num- AL. I. VLADIMIR (Continuare în pag. a 3-a) Atmosferă de entuziasm Ora 9 dimineaţa. In curtea mare a Şcolii medii mixte „Alexandru Papiu Llarian“ din Tg. Mureş s-au adunat elevi, părinţi şi profesori. Se rostesc calde cuvinte de mulţumire adresate partidului şi guvernului care pentru acest an şcolar au pregătit elevilor un dar minunat: un nou şi modern local de şcoală cu 16 săli de clasă unde va funcţiona a patra şcoală medie din oraş. Ora 11. Cristalin, sunetul clopoţelului se aude pe culoarele şcolii. Au început cursurile. Primele lecţii, primele notiţe, primele emoţii. Prima oră a trecut pe nesimţite. Elevii adunaţi ,în buchete pe coridoarele spaţioase ale şcolii schimbă impresii plăcute din vacanţă, din tabere, din excursii. Aceeaşi atmosferă de entuziasm şi bucurie a domnit ieri şi la festivitatea deschiderii noului an de învăţămînt la Şcoala medie mixtă „Bolyai- Farkas“, Şcoala medie mixtă „Unirea”, la noua Şcoală medie mixtă nr. 4 ca şi în toate celelalte şcoli din oraşul Tg. Mureş. Spre ora primului oraşul era din nou inundat de cei peste 12.000 de şcolari români şi maghiari care se îndreptau veseli spre casele lor. A. URZICA Primul pas Micuţul Nicolae Pop păşeşte astăzi pentru prima dată în viaţă pragul şcolii din satul natal, Co 1lău, raionul Şomcuţa Mare. Alături merge tatăl său, colectivistul fruntaş Pop Ioan, care acum 20 de ani ar fi dorit din suflet să aibă fericirea de a merge şi el la şcoală. Dar n-a avut-o. Se bucură însă că-şi vede împlinit visul prin fiul său... Manuale gratuite pînă la clasa a VII-a elementară, sălile de clasă înoite sau nou construite pentru a se mări spaţiul de învăţămînt, şi profesori — adevăraţi părinţi, iată ce-i aşteaptă astăzi pe fii colectiviştilor din Coltău. Alături de elevii Deneş Aurica, Fabian Sofia, Kiimaier Ladislau, Tar Margareta, Bencze Judita stau şi părinţii lor colectivişti, bucuroşi că în această zi copiii pornesc din nou pe drumul învăţăturii pe care partidul, părintele iubit l-a deschis copiilor. Spre deosebire de timpul regimului burghezo-moşieresc, cînd la această şcoală erau doar 2-3 învăţători, în prezent funcţionează aici 10 cadre didactice, învăţători şi profesori. Cu buchete de flori în mînă, cu ghiozdane nou nouţe, în uniforme şcolare noi, iată cum s-au prezentat astăzi la şcoală elevii din satul Coltău. V. MOINEAGU Intîlnire cu tovarăşa învăţătoare în prima zi de şcoală. Foto: AGERPRES ÎNAINTE DE TERMEN La Uzina de acid sulfuric şi superfosfaţi de la Năvodari, regiunea Dobrogea, a intrat în funcţiune cu 112 zile înainte de termenul planificat a doua linie pentru producerea acidului sulfuric. în felul acesta capacitatea de producţie a uzinei s-a triplat. încă în acest an uzina va produce peste plan 30.000 tone acid sulfuric. La noua linie de fabricare a acidului sulfuric procesul de producţie este complet automatizat. Prin darea ei în funcţiune se creează premise pentru triplarea, într-un viitor apropiat, şi a capacităţii de producţie a superfosfatului pentru agricultură.