Scînteia Tineretului, septembrie 1961 (Anul 17, nr. 3824-3849)

1961-09-16 / nr. 3837

Combinatul Siderurgic Hunedoara. In fotografie : aspect din hala de turnare a otelului. A­m în primire un număr de 14 vaci, pe care le îngrijesc de mai bine de trei ani, de cînd sînt îngriji­­tor-mulgător la ferma zooteh­nică a gospodăriei noastre co­lective. In primele luni, cînd am luat în primire vacile, multe din ele aveau o peri­oadă de lactaţie de numai şase-ş­apte luni. Restul timpu­lui nu mai dădeau lapte. Dacă am văzut eu asta am început să cercetez cauzele care duc la micşorarea perioadei de lacta­ţie şi de ce dau lapte aşa de puţin. La cursurile zootehnice, învăţam lucruri frumoase şi încet, încet am început să le pun în practică. „Dar asta­ nu-i deajuns, mi-am zis. Trebuie să mai învăţ şi altceva“. Şi a­­tunci am început să citesc şi alte broşuri şi cărţi de zooteh­nie căutînd totodată să desco-^­ păr calităţile şi metehnele fiecărei vaci din grupa de ca­re aveam eu grijă. Am pornit de la ideea asta, că dacă am să îngrijesc de vaci cu multă atenţie şi am să le furajez ca la carte este imposibil să nu-mi dea pro­ducţii mari de lapte. Am ţe­­sălat fiecare vacă de două ori pe zi; le-am plimbat tot timpul — fie iarnă, fie vară ; am respectat programul de furajare şi de grajd aşa cum este el afişat. Concentratele le dau în două reprize şi o dată cu silozurile Am obişnuit va­cile să mănîmce mai multe fu­raje însilozate, deoarece a­­cestea constituie furajul de bază în cadrul sectorului nos­tru zootehnic. La vacile care dau producţii mai mari de lapte suplimentez raţia de concentrare din raţia celor care au lapte mai puţin. Programul la noi începe la orele 3 dimineaţa, deoarece am constatat că vacile păşu­­nează mai bine pe timp ră­coros. Aşa, cam de pe la prînz şi pînă pe după-amiază, cînd se mai răcoreşte, vacile stau în grajd şi primesc în iezle furajele cosite. După mulsul de seară, scoatem din nou va­cile la păşunat pe conveierul verde al gospodăriei. De cînd am luat această măsură pro­ducţia de lapte a crescut sim­ţitor. Păşunatul de noapte du­rează de cu seară şi pînă tîr­­ziu pe la ora unsprezece. In ultimii ani gospodăria noastră a aplicat culturile in­tercalate în porumb. Asta a făcut ca noi să putem folosi TUDOR J. NEGRICI îngrijitor-mulgător la G.A.C. Straja, regiunea Dobrogea (Continuare în pag. a 3-a) O discuţie despre asigura­rea bazei furajere am avut-o la gospodăria colectivă „7 No­iembrie“ -Cocargeaua, regiunea Bucureşti, al cărei sector zoo­tehnic numără mii de ani­male. Mai întîi, preşedintele gospodăriei colective, Petre Popescu, ne-a prezentat un scurt tablou al acestui sector. „ Avem un număr de 595 taurine, dintre care 167 vaci cu lapte, 20 de juninci care intră în curînd în producţie şi 200 de viţele între şase luni şi doi ani. Numărul ovinelor trece de 4400, din care 3.000 de oi şi mioare şi 260 de bă­tăii. Ferma de porci cuprinde 880 de capete din care 210 scroafe şi 440 de porci puşi la îngrăşat, contractaţi cu sta­tul. Mai avem o fermă de 6.250 de păsări dintre care 5.000 raţe şi gîşte. — După cum se vede aveţi un sector zootehnic bine dez­voltat. Aceasta presupune că trebuie să asiguraţi cantităţi mari de furaje. Cum faceţi acest lucru ?­­ Trebuie să spun că gos­podăria noastră nu dispune de păşune naturală proprie. Pentru perioada de iarnă vom asigura furaje însilozate, iar pentru vară, masa­ verde în culturi duble şi triple. Vom asigura în acest an cite 12 tone de siloz pentru fiecare tauri­nă şi cite 5 tone pentru fie­care ovină şi porcină. Pentru timpul verii, noi am procedat aşa: am semănat in toama trecută secară masă­­verde. Cînd vacile au fost scoase în tabăra de vară, au pășunat aici, pe parcele. Apoi, după recoltarea păioaselor, am făcut arături și am semănat porumb furajer în amestec cu floarea-soarelui. Acum va­cile pasc acolo. In curînd vom semăna din nou 132 hec­tare secară. O parte va fi consumată de vite încă în toamna aceasta, iar restul în vara anului viitor. Pentru fie­care fermă de vaci noi avem repartizate cîte două căruţe care transportă laptele, aşa că vacile nu sînt istovite de dru­muri. — In hrana animalelor m­ai folosim şi alte furaje — in­tervine în discuţie Dumitru Popovici, tehnicianul zooteh­nist al gospodăriei. Anul ace­sta, de exemplu, pe lingă alte furaje, vom însiloza 1.800 tone de dovleci, pe care i-am se­mănat în porumb, 900 tone de sfeclă furajeră. Folosim de asemenea tăiţei de sfeclă. Avem contractate cu o fa­brică de zahăr 800 de tone. Folosim bine şi paiele de ovăz. Cum ? Le amestecăm cu do­vleci şi iarbă de sudan, toate bine tocate. Se saramurează seara iar dimineaţa se dau a­­nimalelor care le consumă cu plăcere. — Folosim din plin — inter­vine preşedintele gospodăriei — şi furaje care nu ne costă bani şi care nu ocupă loc de cultură. Am însîlozat deja două gropi cu circa 20 de tone de foi de sfeclă şi resturi de la grădina de zarzavaturi. De altfel, de pe cele 30 de hec­tare ale gradinei de legume, noi vom strînge toate resturile de vrejuri, pepeni care nu s-au copt la timp. Toate acestea vor însuma mai bine de 900 de tone. Cele relatate de interlocuto­rii noştri arată că colectiviştii din G.A.C. „7 Noiembrie“ Co­­cargeaua sunt gospodari chib­­zuiţi- N_ BARBU ŞTAFETA EXPERIENŢEI ÎNAINTATE O furajeră , bogată îngrijire buna­­producţii mari Pe urmele articolului „E necesar ajutorul vostru“ publicat în Scinteia tineretului nr. 3805 din 9 august 1961 Citiţi în pag. a 2-a: In timpul liber — la căminul cultural Viata culturala a tineretului Construcţii ieftine cu materiale din resurse locale Colectiviştii din Dobrogea folosesc din plin experienţa dobîndită pentru a ridica noi construcţii ieftine cu mate­riale din resurse locale. Peste 70 de gospodării colective din regiune au acum piese de că­rămidă şi ţiglă, numeroase altele şi-au amenajat cuptoare de var şi au deschis cariere de piatră­­şi nisip. Gospodă­riile colective din Delta Du­nării şi din preajma lacurilor şi bălţilor îşi asigură în tim­­pul iernii stuful necesar con­strucţiilor planificate. La cele 1.200 construcţii zootehnice începute în acest an — din care 1.000 sunt pînă acum terminate sau se află la aco­periş — gospodăriile colecti­ve din Dobrogea au folosit 1650 tone var şi aproape 6 mi­lioane cărămizi şi ţigle con­fecţionate cu mijloace proprii, mari cantităţi de piatră, ni­sip, stuf, lemn de plop şi sal­cie, chirpici şi alte materiale din resurse locale. In acest fel colectiviştii au redus chel­tuielile la construcţiile execu­tate cu 30—40 la sută faţă de ceea ce era prevăzut. In fotografie, şeful de echi­pă Costache Gh. de la întreprinderea „21 Decem­brie“ din Capitală expli­­cînd muncitorilor Florian Ion şi Bordei Iii© cum se face montarea unor noi produse. Foto: AGERPRES Sînteţi gospodari? fi gospodar în­seamnă a şti să chibzuieşti cu bă­gare de seamă fiecare leu, fie că este vorba de sa­lariul fiecăruia, fie că este vorba de veniturile întreprin­derii în care lucrezi. Uzina „Magheru“ din To­­pleţ are — în ansamblu — un colectiv de muncitori harnici, economi, cu dragoste pentru munca pe care o fac, pentru uzină. Dovada cea mai bună o constituie, de exemplu, faptul că anul acesta, deşi uzina a în­­tîmpinat unele greutăţi privind aprovizionarea cu materiale, muncitorii au reuşit să-şi în­deplinească sarcinile de plan la producţia globală pe primul semestru în proporţie de 100,6 la sută, iar la producţia mar­fă în proporţie de 100,2 la sută- La aceste succese o con­tribuţie şi-au adus-o, fără în­doială, alături de muncitorii vîrstnici, şi cele 19 brigăzi de producţie ale tineretului con­duse şi îndrumate de organi­zaţia U.T.M., majoritatea tine­rilor din uzină. Brigăzi cum sunt cele conduse de Nistor Vasile, Popescu Gheorghe şi Stoichescu Lazăr, de la mon­taj, Drăghici Gheorghe şi Cio­­cîrlie Tiberiu, de la turnătorie etc., s-au străduit ca lună de lună să-şi îndeplinească sar­cinile de plan, să realizeze nu­mai produse de bună calitate şi la un preţ d­e cost scăzut. Iată însă că unul dintre principalii indici de plan uzina n-a reuşit să-l îndepli­nească în niciuna dintre cele 8 luni care au trecut de la în­ceputul anului. Este vorba de indicele de reducere a preţu­lui de cost. — Poate n-aţi îndrumat şi organizat bine munca tineri­lor, le-am spus membrilor co­mi­tetului U­T.M. Poate n-aţi îndrumat pe tineri să chib­­zuiască cu grijă fiecare leu cheltuit, fiecare bucată de me­tal folosită, fiecare minut. Sunt tinerii suficient de gospodari ? — Fără discuţie, da ! ne-au răspuns categoric unii dintre ei­ Şi apoi, îndeplinirea indi­celui de reducere a preţului de cost nu depinde de noi, de tineri... Să fie într-adevăr, aşa si­tuaţia ? Ştim că lipsurile pro­venite din neîndeplinirea an­gajamentelor de cooperare cu alte uzine au provocat uzinei unele greutăţi- Dar oare pre­ţul de cost depăşit al unor produse realizate în uzina din Topleţ, consumul de energie peste plan, valoarea manope­rei, remanierile şi reparaţiile neprevăzute nu dovedesc că la îndeplinirea indicelui planifi­cat privind reducerea preţului de cost au contribuit şi alte cauze ? Fără îndoială că da. De aceea i-am invitat pe membrii comitetului U­T­M. să facem o vizită prin uzină. .. Ora 9 dimineaţa. La sec­ţia montaj schimbul a început de 2 ore. Şi totuşi în secţie sunt tineri ca Tomescu Virgil, Huga Ştefan şi alţii care... stau, discută. Tovarăşului Gheorghe Sadaguski, secreta­rul U.T.M. din secţie, nu i se pare ceva „extraordinar“ a­­cest lucru. Inginerul şef Gheor­ghe Laudt este însă de altă părere. — In uzină lucrează şi mulţi tineri care vin din satele în­vecinate, care nu s-au obişnuit suficient cu disciplina munci­torească. Aşa se face că ori în­­tîrzie, ori lipsesc chiar nemoti­vat de la lucru. Numărul orelor irosite este astfel mare. Am EUGEN FLORESCU (Continuare în pag. a 3-a) — La Uzina „Magheru" din Topleţ discutînd despre participarea tinerilor la reducerea prețului de cost al produselor . (Agerpres) Consultaţii ştiinţifice în prolemele agriculturii Societatea pentru răspîndirea ştiinţei şi culturii a iniţiat o serie de consultaţii ştiinţifice în problemele agriculturii. Asemenea consultaţii ştiinţifice au avut loc în ultimul timp la Segarcea, unde prof. univ. Grigore Obrejanu şi prof. univ. Eugen Rădulescu, membri corespondenţi ai Acade­miei R. P. Române, au vorbit în faţa a peste 500 de colectivişti, şefi de brigăzi, preşedinţi de G.A.C., ingineri agronomi şi teh­nicieni din gospodăriile agricole colective din Drănicu, Padea, Li­­povu, Segarcea şi altele, despre agrotehnica cerealelor şi comba­terea diferitelor boli la cereale. În regiunea Crişana, prof. univ. A. Bulencea, de la Institutul agro-o­nomic Cluj, prof. univ. C. Oprea, de la Institutul agronomic Timi­şoara, şi ing. L. Văleanu, şef de la­borator la Institutul de cercetări hortiviticole Bucureşti, au dat consultaţii în comuna Valea lui Mihai din raionul Marghita, des­pre valorificarea terenurilor nisi­poase prin cultura viţei de vie. Asemenea acţiuni au mai avut loc în raioanele Cărei şi Satu Mare din regiunea Maramureş, Orăştie, Alba şi Ilia din regiu­nea Hunedoara, Urziceni din re­giunea Bucureşti, Bârlad din regi­unea Iaşi, Slatina din regiunea Argeş şi în alte locuri. (Agerpres) A 25.000-a tonă de minereu peste plan Colectivul fabricii de aglo­merare a minereurilor de la Combinatul siderurgic Hune­doara a livrat joi jurnaliştilor cea de-a 25 000-a tonă de mi­nereu aglomerat dat peste sar­cinile de plan de la începutul anului. Aproape întreaga pro­ducţie de minereu aglomerat pentru furnale a fost­ realiza­tă prin procedeul autofondării, care a permis îmbogăţirea conţinutului în fier al aglome­ratului în medie cu mai mult de 5 la sută­ Colectivul fabricii de aglo­merare a redus totodată chel­tuielile de producţie, realizînd de la începutul anului econo­mii peste plan în valoare de 1.600­ 000 lei. (Agerpres) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XVII, seria II nr. 3837 4 PAGINI — 20 BANI Sîmbătă 16 septembrie 1961 Foto: AL. I. VLADIMIR Cînd vor merge acasă, Rodica, Dumitru şi Elena, copii ai muncitorului Al. Ciucă, de la I.T.B., vor duce cu ei darurile pe care le-au primit în prima zi de şcoală , manualele gratuite. Economii peste prevederile planului Uzinele mecanice de maşini şi utilaje miniere din Baia Mare, fabrica de confecţii „Mondiala“ din Satu Mare şi alte 20 de întreprinderi in­dustriale din regiunea Mara­mureş au raportat îndeplini­rea angajamentelor luate pe întregul an, privind realizarea de economii peste prevederile planului, împreună cu celelal­te unităţi industriale şi eco­nomice din această parte a ţă­rii, aceste întreprinderi au contribuit la realizarea pe în­treaga regiune a unui volum de economii suplimentare în valoare de peste 15.000.000 de lei. Imbinînd munca pentru eco­nomisirea materiilor prime, materialelor, combustibilului etc., cu preocuparea pentru ri­dicarea nivelului calitativ al produselor şi pentru mai bu­na folosire a capacităţii ma­şinilor, oamenii muncii din re­giunea Maramureş au dat peste plan în cele 8 luni care au trecut din anul acesta 400 tone de utilaje pentru in­dustria chimică, siderurgică şi minieră, 110 remorci bascu­lante pentru agricultură, a­­proape 9.000 mc de cherestea, mai mult de 650 tone de acid sulfuric, peste 1.400 de araga­­ze etc. Valoarea producţiei supli­mentare realizate în această perioadă depăşeşte 100.000.000 de lei. (Agerpres) De ordinul milioanelor Era, ca şi acum, prima zi de şcoală, prima zi a anului şcolar 1935—1936 in presa timpului se duceau aprigi discuţii asupra enormei scumpiri a manualelor şcolare. Un reporter curajos, Geo Bogza, scria pe atunci, înfierînd pe cei vinovaji — sfatul burghez şi institufiile pentru care editarea manualelor era o afacere bănoa­să . „Pentru cei care socotesc to­tul în pîini, cinci lei înseamnă o pîine. O pîine e o zi de viață. Cîte pîini, cîte zile de viață smul­ge din casele sărace prețul ma­nualelor didactice. Oamenii se gîndesc. Tăblița : 4 pîini. Aritme­tica: 10 pîini. Geografia: 8 pîini. Abecedarul : 7 pîini. E fantastic !“ în prima zi de şcoală fiecare părinte, muncitor, ţăran munci­tor, slujbaş mărunt, se gîridea cu amărăciune la îmbucătura de pîine ruptă de la gură. Şi nevoi erau multe : manuale şi rechizite scumpe, taxe mari... Cam tot pe atunci statisticienii consemnau în rapoartele lor, bi­neînţeles mult îndulcite, cifre în­fiorătoare... în ţară existau 4 mi­lioane de analfabeţi şi semianal­fabeţi. Un milion de copii de vîrstă şcolară nu puteau să în­veţe. La acestea se gîndea, petre­­cîndu-şi copiii spre şcoală, num- AL. I. VLADIMIR (Continuare în pag. a 3-a) Atmosferă de entuziasm Ora 9 dimineaţa. In curtea mare a Şcolii medii mixte „Alexandru Papiu Llarian“ din Tg. Mureş s-au adunat elevi, părinţi şi profesori. Se rostesc calde cuvinte de mul­ţumire adresate partidului şi guvernului care pentru a­­cest an şcolar au pregătit ele­vilor un dar minunat: un nou şi modern local de şcoală cu 16 săli de clasă unde va func­ţiona a patra şcoală medie din oraş. Ora 11. Cristalin, sunetul clopoţelului se aude pe cu­loarele şcolii. Au început cursurile. Primele lecţii, pri­mele notiţe, primele emoţii. Prima oră a trecut pe nesim­ţite. Elevii adunaţi ,în buche­te pe coridoarele spaţioase ale şcolii schimbă impresii plă­cute din vacanţă, din tabere, din excursii. Aceeaşi atmosferă de entu­ziasm şi bucurie a domnit ieri şi la­ festivitatea deschiderii noului an de învăţămînt la Şcoala medie mixtă „Bolyai- Farkas“, Şcoala medie mixtă „Unirea”, la noua Şcoală me­die mixtă nr. 4 ca şi în toate celelalte şcoli din oraşul Tg. Mureş. Spre ora primului oraşul era din nou inundat de cei­­ peste 12.000 de şcolari români şi maghiari care se în­dreptau veseli spre casele lor. A. URZICA Primul pas Micuţul Nicolae Pop păşeşte astăzi pentru prima dată în viaţă pragul şco­lii din satul natal, C­o 1l­ă­u, raionul Şomcuţa Mare. A­­lături merge tatăl său, colectivistul fruntaş Pop Ioan, care acum 20 de ani ar fi dorit din suflet să aibă feri­cirea de a merge şi el la şcoală. D­ar n-a avut-o. Se bu­cură însă că-şi ve­de­ împlinit visul prin fiul său... Manuale gratuite pînă la clasa a VII-a elementară, sălile de clasă înoite sau nou construite pen­tru a se mări spa­ţiul de învăţămînt, şi profesori — ade­văraţi părinţi, iată ce-i aşteaptă astăzi pe fii colectiviştilor din Coltău. Alături de elevii Deneş Au­rica, Fabian Sofia, Kiimaier Ladislau, Tar Margareta, Bencze Judita stau şi părinţii lor co­lectivişti, bucuroşi că în această zi co­piii pornesc din nou pe drumul în­văţăturii pe care partidul, părintele iubit l-a deschis co­piilor. Spre deosebire de timpul regimului burghezo-moşieresc, cînd la această şcoa­lă erau doar 2-3 în­văţători, în prezent funcţionează aici 10 cadre didactice, în­văţători şi profe­sori. Cu buchete de flori în mînă, cu ghiozdane nou nou­ţe, în uniforme şco­lare noi, iată cum s-au prezentat as­tăzi la şcoală elevii din satul Coltău. V. MOINEAGU Intîlnire cu tovarăşa învăţătoare în prima zi de şcoală. Foto: AGERPRES ÎNAINTE DE TERMEN La Uzina de acid sulfuric şi superfosfaţi de la Năvodari, regiunea Dobrogea, a intrat în funcţiune cu 112 zile înainte de termenul planificat a doua linie pentru producerea aci­dului sulfuric. în felul acesta capacitatea de producţie a uzi­nei s-a triplat. încă în acest an uzina va produce peste plan 30.000 tone acid sulfuric. La noua linie de fabricare a acidului sulfuric procesul de producţie este complet auto­matizat. Prin darea ei în func­ţiune se creează premise pen­tru triplarea, într-un viitor a­­propiat, şi a capacităţii de producţie a superfosfatului pentru agricultură.

Next