Scînteia Tineretului, iulie 1962 (Anul 18, nr. 4084-4109)
1962-07-10 / nr. 4091
RECOLTATUL Şl ImTfimTA CULTURILOR ÎN TIMPUL OPTIM! Cu ajutorul combinelor si al secerătorilor-legători In regiunea Argeş s-a pornit cu toate forţele la recoltatul păioaselor. Cu ajutorul celor 518 combine şi secerători-legători, proprietate obştească, s-a reuşit să se recolteze pînă la 7 iulie, orzul de pe o suprafaţă de 5 903 ha şi griul de pe 27 639 de ha. In gospodăriile unde nu sînt suficiente maşini, colectiviştii au ieşit la lucru cu secerile. Primit Nici un minut irosit CRAIOVA (de la corespondentul nostru). — La gospodăria agricolă colectivă din comuna Bechet, regiunea Oltenia, campania de recoltare a început de cîteva zile. Ea a fost pregătită din timp pînă la cele mai mici amănunte. Alături de cele 4 combine repartizate de S.M.T. a ieșit la secerat toată comuna, toate cele 900 de familii şi, chiar de atunci, din primele zile de lucru, deja au fost recoltate 250 de hectare de grîu. Şi ce griul Curat ca aurul. La ora aceasta munca este în toi. Maşinile gospodăriei şi o remorcă trasă de tractor abia reuşesc să prididească la transportatul sacilor plini cu boabe. Combinele argintii cutreieră marea de aur a colectiviştilor. Şi cu toate că nu au staţionat nici un minut, acestea mai au mult de lucru. In rândurile celor ce se întrec să recolteze mai bine şi mai repede se află şi tinerii Marin Cerăceanu, Stroe Lăieta, Cristea Florea şi alţii, fruntaşi în campania de recoltat. Concomitent cu recoltatul păioaselor, în urmă se string paiele, care se depozitează la marginea lanului. Se eliberează astfel terenul pentru aratul miriştii. S-a şi executat o suprafaţă însemnată de arătură, întreaga suprafaţă va fi însămînţată cu porumb furajer sporindu-se în acest fel cantităţile de furaje necesare sectorului zootehnic, care au luat această iniţiativă au fost cei din comunele Călineşti şi Radomireşti, raionul Drăgăneşti-Olt, Strînbeni, Căldăraru şi Miroşi din raionul Costeşti. Un ajutor preţios în aceste zile de muncă intensă îl aduc şi tinerii, care sunt mereu prezenţi acolo unde este mai multă nevoie de braţe de muncă. Aşa, de pildă, cei 200 de tineri de la G.A.C. din comuna Miroşi s-au angajat ca împreună cu cei vîrstnici să secere manual 200 de hectare din cele 560 de hectare de grîu ale gospodăriei. Recolta, odată strînsă, este imediat depozitată în magaziile pregătite din timp, în raioanele care au început printre primele recoltatul păioaselor, ca Drăgăneşti-Olt, Slatina şi Costeşti, tractoarele araseră deja pînă la 7 iulie o suprafaţă de 7 586 de ha care vor fi însămînţate cu culturi duble. A. POPESCU Deşi timpul era nefavorabil şi solul destul de umed, colectiviştii din raionul Criş au început în zilele acestea campania de recoltare a plantelor păioase. In întregul raion există 156 combine, 82 batoze, 10 secerători şi alte maşini care sunt în perfectă stare de funcţionare şi asigură bunul mers al campaniei. Fiecare gospodărie colectivă s-a îngrijit de pregătirea spaţiilor de depozitare. La recomandarea Consiliului raional agricol, a început cu cîteva zile în urmă recoltatul primelor hectare de grîu şi orz. In acest an colectiviştii din raionul Criş vor recolta griul de pe 22.877 hectare, orzul de pe 1 735 hectare şi ovăzul de pe 749 hectare. Din cauza timidităţii solului, majoritatea G.A.C.-urilor au început recoltatul manual, pentru a nu pierde timpul. De pildă, colectiviştii din comuna Grăniceri pînă acum cîteva zile au secerat manual 227 ha cu grîu. Cele 6 brigăzi care lucrează la seceriş depun toate eforturile pentru ca nici un bob să nu se piardă, pentru ca acesta să ajungă cît mai grabnic în hambare. Ei şi-au planificat 8 zile lucrătoare pentru seceriş dar cu ajutorul celor 7 combine vor reduce timpul de recoltare la 6 zile, iar treieratul va putea fi terminat în 3—4 zile, întrucât au scos la alte trei batoze. Deşi secerişul este un toi, la G.A.C. Grăniceri nu se neglijează nici întreţinerea culturilor. Suprafeţele cultivate cu porumb, floarea-soarelui şi sfeclă de zahăr au primit ctte 3—4 praşile. Ajutaţi de mecanizatori, colectiviştii din Grăniceri se grăbesc să execute şi arăturile de vară. Pînă acum cîteva zile executaseră această lucrare pe mai mult de 60 hectare insămînţînd în mirişte plante furajere în cultură dublă pe o suprafaţă de 12 hectare. Gospodăriile colective fruntaşe în aceste prime zile de campanie sunt cele din comunele Grăniceri, Sîntana, Caporal Alexa, Satu nou şi Siclău. V. CLONDA Secerişului şi praşilei aceeaşi atenţie Colectiviştii din Poenari-Vulpeşti, raionul Răcari, recoltează şi treetă de zor. Cînd mopii sînt grei de aurul boabelor de grîu şi bucuria lor e nemărginită. Colectivista Alexandrina Mogoş e una dintre tinerele fruntaşe în campania de seceriş. Foto : N. ROŞU La începerea lucrului în sonda maistrul principal Gheorghe Matei de la schela Boldești îi informează cu regularitate pe sondori despre sarcinile planului zilnic. Foto: S. NICULESCU Noi sortimente de bunuri de larg consum Industria locală dobrogeană a introdus în acest an în producţie peste 30 de noi sortimente de bunuri de larg consum. Întreprinderea de prelucrare a lemnului din Constanţa şi întreprinderile economice raionale Tulcea şi Cobadin, de exemplu, lucrează în prezent tipuri noi de mobilă de bucătărie din plăci fibrolemnoase executate în combinaţie cu materiale plastice, paturi pentru copii, din lemn de stejar, biblioteci şi alte asemenea produse. In alte unităţi ale industriei locale din Medgidia şi Tulcea se confecţionează modele noi de taburete, planşete de tăieţei pentru gospodine etc. La întreprinderea economică raională Macin se fac din răchită şi papură diferite coşuri de piaţă, coşuleţe de fructe şi de pîine, papuci de baie etc. Unele din aceste împletituri sunt făcute în combinaţie cu fire sintetice.Agerpres) Proletari din toate tarile, uniţi-ul Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XVIII, seria II nr.4091 4 PAGINI — 20 BANI Marti 10 iulie 1962 Recoltează orzul Din cauza condiţiilor de climă şi sol, aici, în raionul Tg. Mureş, recoltatul păroaselor începe mai tîrziu. Totuşi, zilele trecute, la G. A. C. „Brazdă nouă“ din comuna Chendul Mare şi un alte gospodării colective din raion a început secerişul orcului. Forjele au fost concentrate în lanurile de orz care au dat un pîrg. Chiar din primele zile de lucru colectiviştii din Chendul Mare au secerat orzul de pe mai bine de 10 ha. La recoltarea orzului cu secerile, alături de comunişti ca Császár Kalman, Nagy Kata, Vazda Rozalia s-au evidenţiat şi utemiştii Albert Kalaman, Szalma Magduş, László Elisabeta şi alții. In zilele următoare, pe măsura coacerii orzului, va continua In ritm susținut recoltarea de pe toate cele 90 hectare pe care le are gospodăria. ST. NECANIŢCHI nstitutul politehnic din Bucureşti are o tradiţie veche. In anii puterii populare, ca urmare a grijii permanente a partidului şi guvernului, institutul nostru a cunoscut transformări profunde, dezvoltîndu-se necontenit. Dacă în anul universitar 1950—1951 institutul avea numai 4 facultăţi în care învăţau 2 800 de studenţi, în anul universitar 1962—1963 el va funcţiona cu 9 facultăţi în care vor învăţa peste 7 500 de studenţi. Aceştia se vor bucura de condiţii minunate de viaţă şi studiu, ele exprimînd grija neprecupeţită a partidului şi statului nostru pentru pregătirea cît mai temeinică a viitorilor specialişti. Căminele şi cantinele recent construite sau aflate în construcţie, laboratoarele moderne, bibliotecile cu sute de mii de volume dezvoltă puternic baza materială a institutului. La începutul anului universitar trecut, peste 2 000 de studenţi ai institutului politehnic Institutul s-au mutat în clădirile moderne, confortabile, cu spaţii largi şi multă lumină, construite în întregime din sticlă, oţel şi beton, ale complexului social de lîngă Uzinele „Semănătoarea". Iar în toamna acestui an, alte două corpuri îşi vor primi locatarii — studenţii anului I. In prezent, constructorii definitivează interioarele camerelor de câte două persoane, străduindu-se să le facă mai confortabile, mai ospitaliere. Tot la toamnă va intra în funcţiune şi o cantină cu utilaj ultra-modern la care vor servi masa peste 4 000 de studenţi. Folosind condiţiile materiale bune de care dispunem, ne străduim să asigurăm un înalt nivel ştiinţific procesului de învăţămînt din institut, astfel ca specialiştii pe care-i pregătim să aibă cunoştinţe în concordanţă cu cerinţele ştiinţei şi tehnicii înaintate. Catedrele din facultăţi sunt ilustrate de personalităţi ştiinţifice cu care ţara noastră se mîndreşte, savanţi şi dascăli care au pus bazele şcolii politehnice romi* politehnic prof. univ. Constantin Dinculescu, membru corespondent al Academiei R.P.R., rectorul Institutului politehnic din Bucureşti neşti. Majoritatea cadrelor didactice care activează în institut sunt oameni de ştiinţă, de valoare recunoscută atît în ţară cît şi peste hotare (să amintim numele profesorilor I. S. Gheorghiu, Constantin Neniţescu, Remus Răduleţ, Gheorghe Cartianu, Dumitru Dumitrescu, Lazăr Stoicescu etc.). Aceştia manifestă o grijă deosebită pentru asigurarea unui învăţămînt la nivelul dezvoltării ştiinţei şi tehnicii contemporane. Faptul că la noi vin atît de mulţi studenţi străini la studii sau la aspirantură (din ţările socialiste, din ţările de curînd eliberate şi din ţările capitaliste) dovedeşte prestigiul pe care l-a căpătat în ultimii ani institutul nostru. In cele 9 facultăţi sunt pre -Bucureşti gătiţi ingineri în 30 de specialităţi. Viitorii absolvenţi vor lucra în economia socialistă; ei vor fi în linia întîia a luptei pentru intensificarea progresului tehnic, pentru aplicarea pe scară mai largă în practică a cuceririlor ştiinţei moderne. Directivele Congresului al al III-lea al P.M.R. ne înfăţişează imaginea unei Romînii cu o industrie înaintată, a cărei productivitate va creşte faţă de 1959 de peste 2 ori pînă în 1965 şi de peste 6 ori pînă în 1975, cu o agricultură înzestrată cu 100 000 de tractoare, capabilă să dea o producţie anuală de 14-16 milioane tone cereale. Asemenea obiective se reflectă în conţinutul planurilor de învăţămînt ale celor 9 facultăţi din institutul politehnic. Pentru a putea pregăti ingineri în domenii cît mai variate, legate de actuala dezvoltare a ştiinţei şi tehnicii, au fost înfiinţate secţii noi şi o facultate nouă: mecanica agricolă. Să încercăm să descifrăm rolul acestei facultăţi. In primăvara acestui an în ţara noastră a fost încheiat procesul de transformare socialistă a agriculturii. Pe terenurile întinse, fără haturi, ale acestor gospodării lucrează şi vor lucra în viitor tot mai multe maşini complexe care vor uşura munca, schimbîndu-i radical caracterul, mărindu-i productivitatea. Va fi nevoie însă de ingineri care să cunoască aceste maşini, să le folosească cu maximum de randament. Aceşti ingineri vor fi pregătiţi în Facultatea de mecanică agricolă. O deosebită importanţă i se acordă Facultăţii de mecanică. Absolvenţii acestei facultăţi sunt repartizaţi în toate domeniile economiei socialiste: în mine, în fabrici şi uzine, în hidrocentrale şi termocentrale inginerii mecanici sunt promotorii tehnicii noi; ei sunt chemaţi să înfăptuiască mecanizarea complexă şi automatizarea. Pentru ca aceştia să fie specialişti de nădejde, să rezolve cu uşurinţă problemele ridicate de producţia acestor (Continuare în pag. a 111-a) Citiţi in pagina a 4-a: In Palatul Congreselor din Kremlin s-a deschis Congresul mondial pentru dezarmare generală şi pace LAUDĂ TINERET!! Echipa e tânără : are numai 206 ani. 26 din aceştia sunt ai lui Nelu Gurău. El e — în ordinea vîrstei — al treilea din cei „ nouă meşteri mari“ care alcătuiesc una din echipele de montaj amortizoare ale Uzinei de utilaj Colibaşi. Lîngă puştanii de 18 ani se află, cum e şi firesc, „veteranii“ într-ale vieţii şi meseriei. Băieţii se mişcă printre mesele de lucru, toarnă în amortizoare un ulei gros, cu culoare de miere arsă, verifică dimensiuni, se sfătuiesc cu Gurău, şeful echipei, ori cercetează amortizorul etalon. Aici totul se petrece în linişte. Gurău e un tînăr slăbuţ. Are părul blond şi totdeauna îi ies din bascul albastru cîteva şuviţe neastâmpărate. In urmă cu vreo 14 ani, păştea vacile pe izlazurile din Colibaşi. Tatăl lui, ţăran sărac, care se zbătuse o viaţă întreagă în necazuri, avea de gînd să nu-1 lase să se înstrăineze de casă. — Lasă bă, i-a spus, din toată sărăcia îţi fac o căsuţă, te însor şi-ţi faci şi tu un rost. Mergem la pădure amîndoi. Tăiem buşteni şi ne cumpărăm şi noi ce ne trebuie. Eu zic să luăm doi boi mari, zdraveni. — Eu aş vrea să mă duc la meserie, tată. Ca nenea Petre şi ca nenea Gilă ! — Nu te duci. Ce-ţi trebuie ţie meserie? Ţi-am spus, luăm doi boi mari... Asta era „tentaţia“ : doi boi. Cînd vorbea despre ei, tatălui i se măreau ochii de bucurie, de parcă i-ar fi văzut în ograda lui. Nu-i avusese niciodată. Și Nelu a continuat să pască vacile. Numai că într-o zi, fără să-i mai spună nimic bătrânului, a fugit la meserie. Şi dus a fost. A învăţat întîi la Tîrgovişte, la un centru profesional. Apoi la Piteşti. La 12 noiembrie 1952 — dată istorică I — Nelu a luat prima leafă. Spre bucuria bătrînului, el a venit să lucreze chiar la Colibaşi. Un început de meserie într-o uzină aflată şi ea la început. Utilajele călătoreau încă pe drumuri de fier, dar băieţii nu puteau să aştepte. Pînă una alta, reparau broaştele uşilor, curăţau halele goale. Dar în cîteva luni, primele secţii ale uzinei au fost puse în funcţiune. De 10 ani Nelu Gurău nu s-a despărţit de uzina din Colibaşi. După întoarcerea din armată a devenit candidat de partid, iar mai apoi membru de partid, într-o seară, pe cînd se plimba prin faţa aleii de castani din staţia Goleşti, în aşteptarea trenului cu care trebuia să se înapoieze la Colibaşi, dintr-o călătorie, a văzut o fată. „Ca orice cavaler“, cum îmi spune el, şi-a simţit inima bătîndu-i cu putere. S-a prezentat, cu solemnitate : — Vreţi să ne cunoaştem ? Eu mă numesc Ion... Băieţii-mi spun Nelu. Au vorbit despre probleme foarte... arzătoare. De pildă, au făcut consideraţii asupra climei, şi-au povestit amintiri din şcoală, apoi, la fereastra vagonului au ajuns şi la întrebarea... decisivă : •— Dar în general, cum îţi petreci timpul liber? (Trecuseră două staţii şi — firesc — au intrat în intimităţi). S-au mai văzut. Mergeau împreună la spectacole, la reuniuni. Fata lucra și ea la uzină, într-o echipă de montaj. Mai tîrziu au hotărît să se căsătorească. Nunta a fost ca-n povești. Dar tinerii n-aveau casa lor. Petre, fratele cel mare al lui Nelu, le-a dat un sfat: — Uite ce e, trebuie să vă faceți cuibul vostru. — Trebuie. — Uite, din fiecare salariu, eu şi nen’tu Gilă, punem bani de-o parte şi facem o casă. Treptat au cumpărat lemn, cărămidă, var, mă rog, toata cele trebuitoare. După terminarea lucrului, tinerii soţi veneau să vadă temeliile, să-şi viseze viitorul lăcaş. Curînd însă, zidurile au început să suie. Cînd totul a fost gata, Nelu l-a adus și pe „ăl bătrîn“ să stea cu ei. — Vezi tată, zicea bătrânul, eu mereu am zis că iese om da ispravă din tine. Felul său prietenos de a fi, l-a fălcut iubit și stimat în uzină. Nelu nu „știe“ să vorbească pripit, e totdeauna convingător. Cu Popescu F. Petre a cam avut de furcă. Băiatul, foarte muncitor de altfel, începuse să cam tragă la măsea. Gurău l-a luat de-o parte : — Barem a fost bună ţuica, mă Petrică ? — Ce nea Ioane, vrei să-mi ţii discursuri ? — Nu, mă, dar am auzit că eşti cam băutor. E renumele echipei în joc. Şi-apoi ce faci tu cu paralele ? Ar b cam trebui să-ţi faci un costum de haine. Ştiu eu undeva o stofă grozavă. Mergem amândoi prin oraş, ce zici, poate te în-GHEORGHE TOMOZEI (Continuare în pag. a IlI-a) Un angajament îndeplinit şi depăşit La sfîrşitul lunii mai, într-o şedinţă a organizaţiei U.T.M., cineva propusese ca, prin munca patriotică, să se colecteze 5 000 kg fier vechi. In zilele următoare, în pauza de la prînz şi seara, după terminarea muncii, pe lîngă blocurile din incinta şantierului toţi tinerii puteau fi văzuţi adunînd deşeurile metalice, bucată cu bucată. Mobilizaţi de către organizaţia U.T.M., tinerii din Intreprinderea nr. 4 a Direcţiei generale de construcţii-montaj din Capitală au colectat astfel în luna iunie 8 000 kg fier vechi, depăşindu-şi angajamentul luat cu 3 000 kg. S-au evidenţiat utemiştii Gheorghe Ştefănescu, Constantin Drăghici, Elena Marinescu, Ion Iepure, Elena Bucur, Horia Ionuţ, Constantin Dăescu etc. Pe perioada 1 iulie—30 septembrie tinerii s-au angajat să strângă 30 000 kg fier vechi. I. ANDREIŢA Şase dintre fruntaşele întreprinderii Bumbăcăria Romînească de la Jilava : Anghelina Ivan, Floria Radu, Eleonora Chifu, Maria Cristea, Maria Nedelcu şi Ana Badea. Lucrul lor este totdeauna de bună calitate. Foto : AGERPRES Festivalul filmului romînesc pe litoral De la 2 la 7 iulie s-a desfăşurat în staţiunile de pe litoralul Mării Negre festivalul filmului romînesc, organizat pentru oamenii muncii veniţila odihnă şi tratament şi pentru vizitatorii de peste hotare. Festivalul a constituit un eveniment cultural deosebit, numărul spectatorilor ridicîndu-se în aceste zile la peste 20 000. Au fost prezentate înainte de premiera oficială, noile filme romîneşti „Celebrul 702“ şi „Omul de lîngă tine“. La prezentare au participat şi unii din realizatori — actorii Silvia Popovici, Ion Dichiseanu şi Irina Petrescu, regizorul Horia Popescu. Festivalul filmului românesc continuă să se desfăşoare în cursul acestei luni în staţiunile de pe Valea Prahovei şi Valea Oltului. (Agerpres) 189 de apartamente date în folosinţă PLOIEŞTI (de la corespondentul nostru). Constructorii ploieşteni se achită cu cinste de sarcinile şi angajamentele pe care şi le-au luat in acest an. De pildă, in aceste zile ei au predat Sfatului popular orăşenesc Ploieşti Încă două noi blocuri de locuinte cu 180 de apartamente. In momentul de față, in cadrul oraşului Ploieşti se face recepţia altor trei blocuri de locuinte care au in total 153 apartamente situate in vecinătatea Halelor Centrale şi a Bulevardului Republicii. Celelalte 800 de apartamente care se află acum in plină construcfie vor fi terminata pînă la sfirsitul anului acesta. Aspect de la stafia de 500 kilorafi a standului de probe de la Uzinele „Electroputere“, din Craiova. Foto: N. STELORIAN