Scînteia Tineretului, august 1962 (Anul 18, nr. 4110-4135)
1962-08-02 / nr. 4111
Tinerilor chimişti - o înaltă pregătire profesională din grija partidului şi guvernului, industria chimică din ţara noastră, în continuă dezvoltare, este înzestrată cu utilaje şi instalaţii dintre cele mai moderne. Folosirea deplină a acestora presupune din partea conducerilor întreprinderilor o grijă deosebită pentru continua îmbogăţire a cunoştinţelor profesionale ale muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor. Care sunt măsurile întreprinse în acest sens de către Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei ? Iată tema interviului pe care l-am solicitat tovarăşului NICOLAE DIACONESCU, director adjunct al Direcţiei personal şi învăţămînt din minister. — Ce reclamă, după părerea dvs., nevoia de a ridica pe o treaptă superioară nivelul de calificare al tinerilor din industria chimică ? — Aş împărţi acestea în două categorii care de fapt au o legătură foarte strînsă: întîi, unele decurgînd din faptul că partidul nostru a trasat industriei chimice sarcini foarte importante privind îmbunătăţirea calităţii produselor, precum şi în ceea ce priveşte lărgirea sortimentelor acestor produse. Facem azi, pe baza bogatelor resurse naturale ale ţării, produse noi, diferite ca proces tehnologic de fabricaţie şi ca întrebuinţare. Produsele industriei chimice pătrund astăzi în multe ramuri ale industriei şi înlocuiesc cu succes materiale clasice. Este firesc deci ca asemenea produse să aibă caracteristici tehnice superioare. Apoi, trebuie, cred, ţinut seama că instalaţiile şi agregatele cu care e înzestrată industria chimică au un înalt grad de tehnicitate fiind în mare parte automatizate, procesele tehnologice de fabricaţie a produselor se perfecţionează continuu, se aplică procedee noi, moderne, îndeplinirea tuturor acestor cerinţe, şi a altora, necesită un nivel de calificare ridicat, cunoştinţe bogate, muncitori stăpîni pe meserie. — Care sînt măsurile luate în acest sens în întreprinderile chimice ? — Organizarea ridicării continue a calificării profesionale a întregului personal din cadrul întreprinderilor chimice ale ministerului nostru, este obligatorie. îşi ridică _ astfel calificarea muncitorii vîrstnici şi tineri, inginerii, maiştrii şi tehnicienii._________________ Principala forma prin care noi considerăm că se pot asigura cunoştințe superioare celei mai largi categorii de lucrători din întreprinderile chimice — muncitorii — o constituie cursurile de ridicare a calificării. Fiecare întreprindere a primit sarcina să organizeze asemenea cursuri. Acestea se organizează pe meserii (operatori chimişti, dozatori, cuptoruri, laboranţi etc.) şi se desfăşoară pe baza unei programe analitice judicios întocmite cu date şi responsabilităţi precise. în cadrul acestor cursuri, anul trecut, peste 4 500 de muncitori, printre care numeroşi tineri şi-au ridicat nivelul de cunoştinţe. Bune rezultate au obţinut în această direcţie Combinatul chimic de la Borzeşti, întreprinderea pentru fabricarea celulozei din stuf Brăila, Uzina de fire şi fibre sintetice de la Săvineşti, Urina de superfosfaţi şi acid sulfuric Năvodari etc. — Se are In vedere la aceste cursuri, nivelul de calificare existent al cursanţilor ? — S-ar putea răspunde da, intr-o măsură. Da, pentru că in unele din întreprinderile V. DINULESCU (Continuare în pag. a lll-a) Cursurilede pregătire în vederea examenului de admitere de la Institutul agronomic „N. Bălcescu“ din Capitală se desfășoară din plin, în fotografie, aspect de la ora de botanică din cadrul cursului de pregătire în vederea admiterii la Facultatea de agricultură. Foto : AGERPRES Proletari din toate ţările, uniţi-văl Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XVIII, seria II nr.41bi, 4 PAGINI — 20 BANI Joi 2 august 1962 Fruntaşi pe regiune Colectiviştii din raionul Satu Mare sunt fruntaşi în regiunea Maramureş în desfăşurarea lucrărilor agricole de vară. Ajutaţi de mecenizatorii din cele 3 S.M.T. din raion, ei au terminat primii din regiune recoltarea celor 22 853 ha cultivate cu cereale păioase.in multe gospodării agricole colective din acest raion printre care cele din Ambud, Cărişeu, Mădăraş şi Beltiug se apropie de sfîrşit şi treierişul. Lucrările de recoltare au fost mult intensificate în ultimele zile şi în celelalte raioane. (Agerpres) La „Coloram" Codlea, întreprindere înzestrată cu utilaj de înaltă productivitate, procesul tehnologic este în cea mai mare parte automatizat. Foto : AGERPRES VECINI APROPIAŢI - GOSPODARI DIFERIŢI acă vei merge în zilele acestea la Bosanci, în regiunea Suceava, o să găseşti la marginea satului un adevărat şantier. Zeci de colectivişti tineri şi vîrstnici zoresc de dimineaţa pînă seara la ridicarea construcţiilor pe care gospodăria colectivă le are prevăzute în plan pentru acest an.. — Timpul e chiar oleacă înaintat — ne-a explicat tovarăşul Zamfir Găitan, vicepreşedintele gospodăriei colective. Aşa că noi ne străduim să lucrăm cit mai repede şi cit mai bine, să terminăm ceea ce avem de terminat înainte de venirea toamnei. Am aflat astfel că tînăra gospodărie colectivă şi-a propus să dezvolte încă din acest an un puternic sector zootehnic. De pildă, numai taurinele vor ajunge pînă la sfîrşitul anului la peste 200 dintre care 70 de vaci cu lapte. Gospodăria va mai avea 400 de oi, 30 de porci şi altele. Aşa că, pentru adăpostirea acestor Construcţiile zootehnice in gospodăriile colective ra, a fost nevoie de un plan serios de construcţii. Printre altele, acest plan prevede şi ridicarea a două grajduri pentru animale de producţie cu o capacitate de 100 de capete fiecare, 2 tabere de vară pentru vaci şi juninci, o tabără pentru scroafe. O dată ce a fost luată hotărîrea de a construi aceste obiective, harnicii colectivişti de aici au şi trecut la treabă. O parte din cărămida necesară o avem şi-au zis ei. Dar noi n-o să facem grajdurile numai din cărămidă. Uite, turnăm o fundaţie solidă de piatră, ridicăm pe lături, din trei în trei metri, stîlpi de cărămidă şi zidim între ei chirpici. Aşa o să ne coste mai ieftin. — Sigur că o să ne coste mai puţin — au zis şi tinerii din gospodărie. Noi nu vom lipsi nici o zi de la confecţionatul chirpicilor. — Şi nici de la căratul pietrişului din Vadul Sucevei. — Nici! — Şi nici de la scosul pietrei din carieră pentru fundaţie. — Nici de la scosul pietrei pentru că o avem tot aici, pe plan local... Aşa au făcut. Alături de cei vîrstnici, tineri ca Rafila Drăgoi, Gheorghe Popovici şi alţii ca ei, au fost într-adevăr nelipsiţi de la toate aceste treburi. Materialele au fost procurate în cîteva zile, aşa că zidarii şi dulgherii au început să lucreze din plin. Mulţi dintre ei sînt tineri şi au ambiţia ca gospodăria lor colectivă să fie mereu în frunte, aşa că atît Gheorghe Tarasuiuc, Aurel Ieremia cit şi ceilalţi s-au întrecut pe ei la lucru. Rezultatele acestei întreceri se pot rezuma în foarte puţine cuvinte : tabăra de vară pentru vacile cu lapte a fost de mult terminată ; două grajduri au ajuns la acoperiş şi zilele acestea a început turnarea fundaţiei la al treilea , se apropie de sfîrşit construcţia unei magazii de cereale cu o capacitate de 150 vagoane. Plus două fîntîni de piatră pentru adăpatul animalelor, ţarcuri etc. De la Bosanci şi pînă In comuna Sf. Ilie nu-s decit cîţiva kilometri. Cu alte cuvinte şi cei de aici au aceleaşi condiţii de ridicare a construcţiilor : piatra şi nisipul sunt aproape, cimentul l-au procurat astă-primăvară de la Suceava. Au şi colectiviştii de aici un sector zootehnic destul de dezvoltat încă de pe acum. Peste 70 de taurine, 27 de oi etc. Şi-au propus şi ei în primăvară să construiască adăposturi pentru acestea: două grajduri, un saivan, o maternitate pentru scroafe, o puterniţă şi o magazie de cereale cu o capacitate de 10 PETRE GHELMEZ (Continuare în pag. a lll-a) Film consacrat vizitei în R. P. Romînă a delegaţiei sovietice în frunte cu N.S. Hruşciov La cinematografe din Capitală rulează filmul documentar „Sub semnul indestructibilei prietenii" închinat vizitei în ţara noastră a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Uniunii Sovietice în frunte cu N. S. Hruşciov. Filmul, realizat de Studioul „Alexandru Sahia“, înfăţişează primirea călduroasă făcută oaspeţilor sovietici în Bucureşti şi în celelalte localităţi din ţară vizitate, întîlnirile cu oamenii muncii şi mitingurile care au avut loc, precum şi convorbirile cu conducătorii de partid şi de stat ai ţării noastre. (Agerpres) Citiţi Pag. a H-a Unde mergem să învăţăm ? Institute pedagogice de 3 ani In pag. a 151-a O sarcină de actualitate — pregătirea propagandiştilor U.T.M. (Viaţa de organizaţie) Cu tinerii tîrgovişteni în timpul liber (Pe urmele materialelor publicate) Noi sume ale sportivilor GHEORGHE BANU (notaţie) — două medalii de aur 20EREZNICENKO (notaţie) — două medalii de argint ECHIPA FEMININA DE VOLEI - o medalie de aur Sportivii români au repurtat noi succese la jocurile sportive internaţionale prieteneşti ale Festivalului de la Helsinki. Două medalii de aur a cucerit cu prilejul concursurilor de notaţie săritorul de la trambulină Gheorghe Banu. Tot în concursul de înot, Zoe Reznicenko a cîştigat două medalii de argint. Voleibalistele noastre au învins în ultimul meci cu 3-1 reprezentativa R. S. Cehoslovace şi s-au clasat pe locul întîi instigînd medalia de aur. Tineri delegaţi din R. D. Germană în oraşul Festivalului inglica îngustă a şoselei defilează printre copacii stufoşi. Pădurea pare nesfîrşită. Ultimele construcţii din Helsinki s-au pierdut undeva în urmă. Kilometrii întregi peisajul este uniform — păduri, stincă şi verdele crud al pajiştilor. Din loc în loc, cusuţe din lemn. 78 de kilometri am parcurs pe asfaltul şerpuitoarei şosele. Un buchet multicolor de căsuţe, din lemn semnalizează oraşul Riihimaki. Finlandezii denumesc Riihimaki „oraşul de cristal", deoarece aici există o vestită fabrică de sticlărie. Astăzi oraşul găzduieşte o manifestare a prieteniei romînofinlandeze. Tinerii din Republica Populară Romînă sunt oaspeţi ai harnicilor locuitori din această aşezare. , ______ Pe frontispiciul primăriei ne întimpină înfrăţite drapelele român şi finlandez. Primarul, domnul Vaino Makinen, ne Invită In sala de şedinţe a consiliului municipal. Aici ascultăm povestea acestui oraş. Ea începe în anul 1862, cînd prin aceste locuri a fost construită o cale ferată ce lega Helsinki cu ţinuturile de nord ale ţării. La sfîrşitul secolului trecut nu se aflau pe aici decit 60 de case in care locuiau 500 de oameni. Riihimaki a crescut însă de-a lungul anilor şi a devenit un oraş cu o industrie în dezvoltare, un centru cultural şi artistic bine cunoscut. Înainte de a face cunoştinţă cu oraşul, vizionăm un Ulm documentar ce ne înfăţişează peisajul străzii şi imagini despre preocupările locuitorilor săi. In sala teatrului orăşenesc, o grupă a ansamblului artistic al UCorespondenţă telefonică din Helsinki nimil Tineretului Muncitor prezintă un spectacol de dansuri şi cîntece populare romîneşti. Ciocîrlia noastră, Căluşarii, au smuls ropote de aplauze. Sala a aclamat entuziastă pe tinerii romîni atunci cînd ei au erijat o melodie populară finlandeză. Buchete de flori au fost oferite membrilor delegaţiei noastre. Doamna Laria Sinisalo, preşedinta comitetului local pentru problemele tineretului, a mulţumit oaspeţilor romini pentru spectacolul prezentat. Ea a amintit că în urmă cu cîteva luni, Asociaţia de prietenie romîno-finlandeză a organizat la Riihimäki o expoziţie de artă populară. „Am văzut atunci frumoasele costume naţionale romîneşti, a spus doamna Sinisalo. Acum vedem nu numai costumele, ci şi frumuseţea dansului şi cintecului vostru. Prin aceasta Romînia ne-a devenit şi mai apropiată. Dorr. poporului român multe succese, prosperitate". Primarul oraşului, domnul Vaino Makinen, şi-a exprimat de asemenea admiraţia faţă de spectacolul prezentat de tinerii artişti romini, manifestîndu-şi dorinţa ca Riihimaki să găzduiască cît mai dese manifestări ale prieteniei romîno- finlandeze. Căldura cu care tinerii romini au fost primiţi in acest oraş, entuziasmul cu care spectatorii au salutat prezenţa pe scenă a artiştilor romini au reprezentat manifestări sincere ale prieteniei dintre tineretul român şi finlandez, dintre popoarele ţărilor noastre. Am părăsit „oraşul de cristal" cu amintirea unei plăcuţeîntîiniri. E. OBREA A Intîlnire în „Oraşul de cristal" Cînd faci arături adinei la suprafeţele eliberatede păioase, trebuie să fii seama neapărat şi de calitatea lucrărilor. Şi, după cum se vede, lucrul acesta îl ştiu foarte bine mecanizatorii şi colectiviştii de la G.A.C. din comuna Mihăileşti, regiunea Bucureşti. Foto : AGERPRES Peste 5 000 000 de lei economii Prin participarea în timpul liber la diferite lucrări de interes obştesc, tinerii din regiunea Hunedoara au realizat, de la începutul anului, economii în valoare de peste 5 225 000 de lei. In afara muncii patriotice efectuate la înfrumuseţarea oraşelor şi centrelor muncitoreşti, ei au strîns şi expediat oţelarilor hunedoreni 1 357 vagoane de fier vechi. La sate, tinerii au contribuit prin muncă voluntară la construirea în gospodăriile agricole colective a 174 de grajduri şi 41 de saivane. Ei au executat de asemenea lucrări de ameliorare a solului, redînd agriculturii 75 ha teren. (Agerpres) Succese ale constructorilor braşoveni Trei apartamente şi jumătate terminate zilnic în loc de două cite aveau planificat — acesta este ritmul în care lucrează constructorii de pe şantierul „Steagul roşu” din Braşov. în felul acesta, termenul pentru construirea unui bloc cu 40 de apartamente se reduce cu 20 de zile. Cele 300 de apartamente prevăzute a se ridica anul acesta în cartierul „Steagul roşu” vor fi date astfel în folosinţă cu mult înainte de termen. (Agerpres) Studii asupra pădurilor noastre Sute de specialişti din Institutul de studii şi proiectări forestiere străbat pădurile ţării, culegînd date privind condiţiile de creştere a diferitelor specii forestiere, vârsta arboretelor, calitatea materialului lemnos etc. Pe baza acestor date el elaborează hărţi topografice şi studii tehnico-economice care urmăresc sa ajute întreprinderile forestiere in executarea pe baze ştiinţifice a lucrărilor de planificare, exploatare, întreţinere şi refacere a pădurilor pe o perioadă de 10 ani. Asemenea lucrări de cercetare ştiinţifică sunt Întreprinse pe o suprafaţă de aproximativ 600 000 de hectare de pădure. Lucrările ce se fac acum reprezintă continuarea acţiunii începute cu ciliva ani În urmă şi care a ajutat Ministerul Economiei Forestiere să organizeze o bogată documentare cuprinzând date şistudii asupra pădurilornoastre. '• ‚ (Agerpres) ’ Condiţii bune de lucru pentru mineri In exploatările miniere din regiunea Maramureş se fac noi lucrări menite să îmbunătăţească condiţiile de lucru ale muncitorilor din subteran şi de la suprafaţă. La exploatarea minieră „Petre Gheorghe“ Baia Mare, de pildă, unde pentru lucrări de aeraj se cheltuiesc în acest an peste 3 milioane de lei, a fost montat de curînd un ventilator de mină de mare capacitate, iar în exploatări ca: „7 Noiembrie“ Nistru, „Drapelul Roşu“ Herja, „Baia Borşa“ şi altele au fost puse in funcţiune peste 150 de ventilatoare. noi Pentru executarea diferitelor lucrări de tehnica securităţii muncii, pentru echipament de protecţie, exploatările miniere din regiunea Maramureş cheltuiesc anul acesta mai mult de 20 milioane de lei. (Agerpres) Rishimäki, 1 august 1962 TELEGRAME Excelenţei Sale GHEORGHE GHEORGHE-DEJ Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne Bucureşti Adresez dr cît şi Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne mulţumirile mele pentru felicitările amabile şi sentimentele sincere exprimate cu ocazia celei de-a X-a aniversări a revoluţiei şi vă transmit în numele Republicii Arabe Unite şi al meu personal cele mai bune urări de sănătate şi fericire Excelenţei Voastre, de bunăstare şi prosperitate poporului român. GAMAL ABDEL NASSER ★ Excelenţei Sale Preşedintelui GHEORGHE GHEORGHE-DEJ Bucureşti Am apreciat profund mesa- jul Excelenţei Voastre de felicitări şi bunele urări trimise cu prilejul zilei mele de naştere. HAILE SELASSIE împărat