Scînteia Tineretului, august 1962 (Anul 18, nr. 4110-4135)

1962-08-02 / nr. 4111

Tinerilor chimişti - o înaltă pregătire profesională din grija partidului şi guvernului, industria chimică din ţara noastră, în continuă dezvoltare, este înzes­trată cu utilaje şi instalaţii dintre cele mai mo­derne. Folosirea deplină a acestora presupune din partea conducerilor întreprinderilor o grijă deose­bită pentru continua îmbogăţire a cunoştinţelor profesionale ale muncitorilor, tehnicienilor şi ingi­nerilor. Care sunt măsurile întreprinse în acest sens de către Minis­terul Industriei Petrolului şi Chimiei ? Iată tema interviului pe care l-am solicitat tovarăşului NICOLAE DIACONESCU, director adjunct al Direcţiei personal şi învăţămînt din minister. — Ce reclamă, după pă­rerea dvs., nevoia de a ri­dica pe o treaptă superioa­ră nivelul de calificare al tinerilor din industria chi­mică ? — Aş împărţi acestea în două categorii care de fapt au o legătură foarte strînsă: întîi, unele decurgînd din fap­tul că partidul nostru a tra­sat industriei chimice sarcini foarte importante privind îm­bunătăţirea calităţii produse­lor, precum şi în ceea ce pri­veşte lărgirea sortimentelor a­­cestor produse. Facem azi, pe baza bogatelor resurse natu­rale ale ţării, produse noi, di­ferite ca proces tehnologic de fabricaţie şi ca întrebuinţare. Produsele industriei chimice pătrund astăzi în multe ra­muri ale industriei şi înlocu­iesc cu succes materiale cla­sice. Este firesc deci ca ase­menea produse să aibă carac­teristici tehnice superioare. Apoi, trebuie, cred, ţinut seama că instalaţiile şi agre­gatele cu care e înzestrată in­dustria chimică au un înalt grad de tehnicitate fiind în mare parte automatizate, pro­cesele tehnologice de fabrica­ţie a produselor se perfecţio­nează continuu, se aplică procedee noi, moderne, îndeplinirea tuturor acestor cerinţe, şi a altora, necesită un nivel de calificare ridicat, cunoştinţe bogate, muncitori stăpîni pe meserie. — Care sînt măsurile luate în acest sens în în­­treprin­derile chimice ? — Organizarea ridicării con­tinue a calificării profesionale a întregului personal din ca­drul întreprinderilor chimice ale ministerului nostru, este obligatorie. îşi ridică _ astfel calificarea muncitorii vîrstnici şi tineri, inginerii, maiştrii şi tehnicienii._________________ Principala forma prin care noi considerăm că se pot asi­gura cunoştințe superioare ce­lei mai largi categorii de lu­crători din întreprinderile chi­mice — muncitorii — o con­stituie cursurile de ridicare a calificării. Fiecare întreprin­dere a primit sarcina să orga­nizeze asemenea cursuri. A­­cestea se organizează pe me­serii (operatori chimişti, doza­tori, cuptoruri, laboranţi etc.) şi se desfăşoară pe baza unei programe analitice judicios întocmite cu date şi respon­sabilităţi precise. în cadrul a­­cestor cursuri, anul trecut, pes­te 4 500 de muncitori, printre care numeroşi tineri şi-au ri­dicat nivelul de cunoştinţe. Bune rezultate au obţinut în această direcţie Combinatul chimic de la Borzeşti, între­prinderea pentru fabricarea celulozei din stuf­ Brăila, Uzi­na de fire şi fibre sintetice de la Săvineşti, Urina de su­­perfosfaţi şi acid sulfuric Nă­vodari etc. — Se are In vedere la aceste cursuri, nivelul de calificare existent al cursanţilor ? — S-ar putea răspunde da, intr-o măsură. Da, pentru că in unele din întreprinderile V. DINULESCU (Continuare în pag. a lll-a) Cursurile­­de pregătire în vederea examenului de admitere de la Institutul agronomic „N. Bălcescu“ din Capitală se desfășoară din plin, în fotografie, aspect de la ora de botanică din cadrul cursului de pregătire în vederea admiterii la Facultatea de agricultură. Foto : AGERPRES Proletari din toate ţările, uniţi-văl Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XVIII, seria II nr.41bi, 4 PAGINI — 20 BANI Joi 2 august 1962 Fruntaşi pe regiune Colectiviştii din raionul Satu Mare sunt fruntaşi în regiunea Maramureş în desfăşurarea lucră­rilor agricole de vară. Ajutaţi de mecenizatorii din cele 3 S.M.T. din raion, ei au terminat primii din regiune recoltarea celor 22 853 ha cultivate cu cereale păioase.­in multe gospodării a­­gricole colective din acest raion printre care cele din Ambud, Că­­rişeu, Mădăraş şi Beltiug se a­­propie de sfîrşit şi treierişul. Lucrările de recoltare au fost mult intensificate în ultimele zile şi în celelalte raioane. (Agerpres) La „Coloram" Codlea, întreprin­dere înzestrată cu utilaj de înaltă productivitate, procesul tehnolo­gic este în cea mai mare parte automatizat. Foto : AGERPRES VECINI APROPIAŢI - GOSPODARI DIFERIŢI acă vei merge în zilele acestea la Bosanci, în regiu­nea Suceava, o să găseşti la margi­nea satului un adevărat şantier. Zeci de colectivişti tineri şi vîrstnici zoresc de dimineaţa pînă seara la ridicarea con­strucţiilor pe care gospodăria colectivă le are prevăzute în plan pentru acest an.. — Timpul e chiar o­leacă înaintat — ne-a explicat to­varăşul Zamfir Găitan, vice­preşedintele gospodăriei co­lective. Aşa că noi ne stră­duim să lucrăm cit mai repe­de şi cit mai bine, să termi­năm ceea ce avem de termi­nat înainte de venirea toam­nei. Am aflat astfel că tînăra gospodărie colectivă şi-a pro­pus să dezvolte încă din acest an un puternic sector zooteh­nic. De pildă, numai taurine­le vor ajunge pînă la sfîrşi­­tul anului la peste 200 dintre care 70 de vaci cu lapte. Gos­podăria va mai avea 400 de oi, 30 de porci şi altele. Aşa că, pentru adăpostirea acestor Construcţiile zootehnice in gospodăriile colective ra, a fost nevoie de un plan serios de construcţii. Printre altele, acest plan prevede şi ridicarea a două grajduri pen­tru animale de producţie cu o capacitate de 100 de capete fiecare, 2 tabere de vară pen­tru vaci şi juninci, o tabără pentru scroafe. O dată ce a fost luată ho­­tărîrea de a construi aceste obiective, harnicii colectivişti de aici au şi trecut la treabă. O parte din cărămida ne­cesară o avem şi-au zis ei. Dar noi n-o să facem grajdu­rile numai din cărămidă. Uite, turnăm o fundaţie solidă de piatră, ridicăm pe lături, din trei în trei metri, stîlpi de că­rămidă şi zidim între ei chir­pici. Aşa o să ne coste mai ieftin. — Sigur că o să ne coste mai puţin — au zis şi tinerii din gospodărie. Noi nu vom lipsi nici o zi de la confec­­ţionatul chirpicilor. — Şi nici de la căratul pie­trişului din Vadul Sucevei. — Nici! — Şi nici de la scosul pie­trei din carieră pentru fun­daţie. — Nici de la scosul pietrei pentru că o avem tot aici, pe plan local... Aşa au făcut. Alături de cei vîrstnici, tineri ca Rafila Dră­­goi, Gheorghe Popovici şi alţii ca ei, au fost într-adevăr ne­lipsiţi de la toate aceste tre­buri. Materialele au fost pro­curate în cîteva zile, aşa că zidarii şi dulgherii au început să lucreze din plin. Mulţi din­tre ei sînt tineri şi au ambiţia ca gospodăria lor colectivă să fie mereu în frunte, aşa că atît Gheorghe Tarasuiuc, Au­rel Ieremia cit şi ceilalţi s-au întrecut pe ei la lucru. Rezultatele acestei întreceri se pot rezuma în foarte pu­ţine cuvinte : tabăra de vară pentru vacile cu lapte a fost de mult terminată ; două graj­duri au ajuns la acoperiş şi zilele acestea a început tur­narea fundaţiei la al treilea , se apropie de sfîrşit construc­ţia unei magazii de cereale cu o capacitate de 150 vagoane. Plus două fîntîni de piatră pentru adăpatul animalelor, ţarcuri etc. De la Bosanci şi pînă In co­muna Sf. Ilie nu-s decit cîţi­­va kilometri. Cu alte cuvinte şi cei de aici au aceleaşi con­diţii de ridicare a construc­ţiilor : piatra şi nisipul sunt aproape, cimentul l-au procu­rat astă-primăvară de la Su­ceava. Au şi colectiviştii de aici un sector zootehnic des­tul de dezvoltat încă de pe acum. Peste 70 de taurine, 27 de oi etc. Şi-au propus şi ei în primăvară să construiască adăposturi pentru acestea: două grajduri, un saivan, o maternitate pentru scroafe, o puterniţă şi o magazie de ce­reale cu o capacitate de 10 PETRE GHELMEZ (Continuare în pag. a lll-a) Film consacrat vizitei în R. P. Romînă a delegaţiei sovietice în frunte cu N.S. Hruşciov La cinematografe din Ca­pitală rulează filmul documen­­tar „Sub semnul indestructibi­­lei prietenii" închinat vizitei în ţara noastră a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Uniunii Sovietice în frunte cu N. S. Hruşciov. Filmul, realizat de Studioul „Alexandru Sahia“, înfăţişează primirea căl­duroasă făcută oaspeţilor so­­vietici în Bucureşti şi în cele­lalte localităţi din ţară vizitate, întîlnirile cu oamenii muncii şi mitingurile care au avut loc, precum şi convorbirile cu con­ducătorii de partid şi de stat ai ţării noastre. (Agerpres) Citiţi Pag. a H-a Unde mergem să învăţăm ? Institute pedagogice de 3 ani In pag. a 151-a O sarcină de actualitate — pregătirea propagandiştilor U.T.M. (Viaţa de orga­nizaţie) Cu tinerii tîrgovişteni în timpul liber (Pe urmele materialelor publicate) Noi sume ale sportivilor GHEORGHE BANU (notaţie) — două medalii de aur 20E­REZNICENKO (notaţie) — două medalii de argint ECHIPA FEMININA DE VOLEI - o medalie de aur Sportivii români au repurtat noi succe­se la jocurile sportive internaţionale prieteneşti ale Festivalului de la Hel­sinki. Două medalii de aur a cucerit cu prilejul concursurilor de notaţie sărito­rul de la trambulină Gheorghe Banu. Tot în concursul de înot, Zoe Reznicenko a cîştigat două medalii de argint. Vo­leibalistele noastre au învins în ultimul meci cu 3-1 reprezentativa R. S. Ceho­slovace şi s-au clasat pe locul întîi insti­­gînd medalia de aur. Tineri delegaţi din R. D. Germană în oraşul Festivalului inglica îngustă a şo­selei defilează prin­­tre copacii stufoşi. Pădurea pare nesfîr­­şită. Ultimele con­strucţii din Helsinki s-au pierdut undeva în urmă. Kilometrii întregi peisa­­jul este uniform — păduri, stincă şi verdele crud al pajiştilor. Din loc în loc, cusuţe din lemn. 78 de kilometri am parcurs pe asfaltul şerpuitoarei şosele. Un buchet multicolor de căsuţe, din lemn semnalizează oraşul Riihi­­maki. Finlandezii denumesc Riihi­­maki „oraşul de cristal", deoare­ce aici există o vestită fabrică de sticlărie. Astăzi oraşul găzduieşte o manifestare a prieteniei romîno­­finlandeze. Tinerii din Republica Populară Romînă sunt oaspeţi ai harnicilor locuitori din această a­şezare. ,­ ______ Pe frontispiciul primăriei ne în­­timpină înfrăţite drapelele român şi finlandez. Primarul, domnul Vaino Makinen, ne Invită In sala de şedinţe a consiliului munici­pal. Aici ascultăm povestea a­­cestui oraş. Ea începe în anul 1862, cînd prin aceste locuri a fost construită o cale ferată ce lega Helsinki cu ţinuturile de nord ale ţării. La sfîrşitul secolu­­lui trecut nu se aflau pe aici decit 60 de case in care locuiau 500 de oameni. Riihimaki a crescut însă de-a lungul anilor şi a devenit un oraş cu o industrie în dezvol­tare, un centru cultural şi artistic bine cunoscut. Înainte de a face cunoştinţă cu oraşul, vizionăm un Ulm documen­­tar ce ne înfăţişează peisajul stră­zii şi imagini despre preocupări­le locuitorilor săi. In sala teatrului orăşenesc, o grupă a ansamblului artistic al U­Corespondenţă telefonică din Helsinki nim­il Tineretului Muncitor prezin­tă un spectacol de dansuri şi cîntece populare romîneşti. Cio­­cîrlia noastră, Căluşarii, au smuls ropote de aplauze. Sala a acla­­mat entuziastă pe tinerii romîni atunci cînd ei au erijat o melodie populară finlandeză. Buchete de flori au fost oferite membrilor delegaţiei noastre. Doamna Laria Sinisalo, preşedinta comitetului local pentru proble­mele tineretului, a mulţumit oas­peţilor romini pentru spectacolul prezentat. Ea a amintit că în urmă cu cîteva luni, Asociaţia de prietenie romîno-finlandeză a or­­ganizat la Riihimäki o expoziţie de artă populară. „Am văzut a­­tunci frumoasele costume naţio­­nale romîneşti, a spus doamna Sinisalo. Acum vedem nu numai costumele, ci şi frumuseţea dansu­lui şi cintecului vostru. Prin a­­ceasta Romînia ne-a devenit şi mai apropiată. Dor­r.­ poporului român multe succese, prosperitate". Primarul oraşului, domnul Vaino Makinen, şi-a exprimat de aseme­nea admiraţia faţă de spectacolul prezentat de tinerii artişti romini, manifestî­ndu-şi dorinţa ca Riihi­­maki să găzduiască cît mai dese manifestări ale prieteniei romîno- finlandeze. Căldura cu care tinerii romini au fost primiţi in acest oraş, en­tuziasmul cu care spectatorii au salutat prezenţa pe scenă a ar­tiştilor romini au reprezentat ma­nifestări sincere ale prieteniei dintre tineretul român şi finlan­dez, dintre popoarele ţărilor noas­­tre. Am părăsit „oraşul de cristal" cu amintirea unei plăcuţe­­întîi­­niri. E. OBREA A Intîlnire în „Oraşul de cristal" Cînd f­aci arături adinei la suprafeţele eliberate­­de păioase, trebuie să fii seama neapărat şi de calitatea lucrărilor. Şi, după cum se vede, lucrul acesta îl ştiu foarte bine mecanizatorii şi co­lectiviştii de la G.A.C. din comuna Mihăileşti, regiunea Bucureşti. Foto : AGERPRES Peste 5 000 000 de lei economii Prin participarea în timpul liber la diferite lucrări de in­teres obştesc, tinerii din re­giunea Hunedoara au realizat, de la începutul anului, econo­mii în valoare de peste 5 225 000 de lei. In afara muncii patriotice efectuate la înfrumuseţarea o­­raşelor şi centrelor muncito­reşti, ei au strîns şi expediat oţelarilor hunedoreni 1 357 va­goane de fier vechi. La sate, tinerii au contribuit prin muncă voluntară la con­struirea în gospodăriile agri­cole colective a 174 de graj­duri şi 41 de saivane. Ei au executat de asemenea lucrări de ameliorare a solului, redînd agriculturii 75 ha teren. (Agerpres) Succese ale constructorilor braşoveni Trei apartamente şi jumătate terminate zilnic în loc de două cite aveau planificat — acesta este ritmul în care lucrează constructorii de pe şantierul „Steagul roşu” din Braşov. în felul acesta, termenul pentru construirea unui bloc cu 40 de apartamente se reduce cu 20 de zile. Cele 300 de apartamente prevăzute a se ridica anul acesta în cartierul „Steagul roşu” vor fi date astfel în folosinţă cu mult înainte de termen. (Agerpres) Studii asupra pădurilor noastre Sute de specialişti din Institutul de stu­dii şi proiectări fo­­restiere străbat pădu­rile ţării, culegînd date privind condiţiile de creştere a dife­­ritelor specii forestie­re, vârsta arboretelor, calitatea materialului lemnos etc. Pe baza acestor date el elabo­rează hărţi topografice şi studii tehnico-eco­nom­ice care urmăresc sa ajute întreprinde­rile forestiere in exe­cutarea pe baze ştiin­­ţifice a lucrărilor de planificare, exploata­re, întreţinere şi refa­­cere a pădurilor pe o perioadă de 10 ani. Asemenea lucrări de cercetare ştiinţifică sunt Întreprinse pe o suprafaţă de aproxi­mativ 600 000 de hec­tare de pădure. Lucrările ce se fac acum reprezintă con­tinuarea acţiunii în­cepute cu ciliva ani În urmă şi care a ajutat Ministerul Economiei Forestiere să organi­zeze o bogată docu­mentare cuprinzând date şi­­studii asupra pădurilor­­noastre. '• ‚ (Agerpres) ’ Condiţii bune de lucru pentru mineri In exploatările miniere din regiunea Maramureş se fac noi lucrări menite să îmbu­nătăţească condiţiile de lucru ale muncitorilor din subteran şi de la suprafaţă. La exploa­tarea minieră „Petre Gheor­ghe“ Baia Mare, de pildă, unde pentru lucrări de aeraj se cheltuiesc în acest an peste 3 milioane de lei, a fost mon­tat de curînd un ventilator de mină de mare capacitate, iar în exploatări ca: „7 Noiem­brie“ Nistru, „Drapelul Roşu“ Herja, „Baia Borşa“ şi altele au fost puse in funcţiune peste 150 de ventilatoare. noi­ Pentru executarea diferite­lor lucrări de tehnica secu­rităţii muncii, pentru echipa­ment de protecţie, exploată­rile miniere din regiunea Ma­ramureş cheltuiesc anul aces­ta mai mult de 20 milioane de lei. (Agerpres) Rishimäki, 1 august 1962 TELEGRAME Excelenţei Sale GHEORGHE GHEORGHE-DEJ Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne Bucureşti Adresez dr cît şi Consiliu­lui de Stat al Republicii Populare Romíne mulţumirile mele pentru felicitările ama­bile şi sentimentele sincere exprimate cu ocazia celei de-a X-a aniversări a revoluţiei şi vă transmit în numele Repu­blicii Arabe Unite şi al meu personal cele mai bune urări de sănătate şi fericire Exce­lenţei Voastre, de bunăstare şi prosperitate poporului ro­mân. GAMAL ABDEL NASSER ★ Excelenţei Sale Preşedintelui GHEORGHE GHEORGHE-DEJ Bucureşti Am apreciat profund mesa-­ jul Excelenţei Voastre de feli­citări şi bunele urări trimise cu prilejul zilei mele de naş­tere. HAILE SELASSIE împărat

Next