Scînteia Tineretului, octombrie 1962 (Anul 18, nr. 4162-4187)

1962-10-10 / nr. 4169

Succes noului an de invatamint politic U. T. U. n faţa Uniunii Ti­neretului Munci­­tor, partidul a pus ca principală sar­cină educarea co­munistă a tinerei generaţii. Sub di­recta conducere a partidului, organizaţia noastră desfăşoa­ră o largă activitate pentru dezvoltarea conştiinţei socia­liste a tineretului, în scopul mobilizării lui la o participa­re tot mai activă în opera de desăvîrşire a construcţiei so­cialiste. La baza întregii munci de propagandă desfăşurată de U.T.M. stau hotărîrile celui de-al III-lea Congres al parti­dului, ale plenarelor C.C. al P.M.R. Munca de propagandă trebuie să asigure cunoaşte­rea aprofundată de către tine­ret a liniei şi hotărîrilor partidului, a aprecierilor sale asupra problemelor vieţii in­terne şi internaţionale, să mo­bilizeze tineretul la o muncă şi mai avîntată pentru înde­plinirea sarcinilor trasate de cel de-al III-lea Congres al U.T.M. Partidul acordă o deo­sebită atenţie muncii de pro­pagandă în rîndul tineretului, creşterii eficacităţii acesteia, manifestă o mare exigenţă faţă de conţinutul ei. Unul din mijloacele importante ale muncii de propagandă îl con­stituie învăţămîntul politic U.T.M. O expresie grăitoare a interesului crescînd pe care îl manifestă tineretul pentru însuşirea învăţăturii marxist, leniniste, pentru cunoaşterea şi însuşirea politicii partidu­lui nostru, o constituie şi fap­tul că în anul trecut în cercu­rile politice ale U.T.M. au fost cuprinşi peste 1 200 000 de tineri. învăţămîntul politic U.T.M. este menit să ajute la forma­rea şi dezvoltarea conştiinţei socialiste a tineretului, a ata­şamentului faţă de partid şi orînduirea democrat-populară, dezvoltînd atitudinea nouă, socialistă faţă de muncă şi avutul obştesc, combativitatea faţă de vechile concepţii şi moravuri. învăţămîntul politic U.T.M. este chemat să contribuie la educarea tineretului în spiri­tul patriotismului socialist şi al internaţionalismului prole­tar. El ajută organizaţia U.T.M. în educarea tineretului în spiritul devotamentului ne­mărginit faţă de cauza unită­ţii lagărului socialist­, a miş­cării comuniste şi muncito­reşti internaţionale, să dez­volte la tineri ura împotriva tuturor duşmanilor păcii şi socialismului. C.C. al U.T.M. a stabilit în acest an ca în cadrul învăţă­­mîntului politic U.T.M., în a­­fara cercurilor de studiere a Statutului U.T.M., a cercului „Să ne cunoaştem patria so­cialistă“ şi a ciclurilor de con­ferinţe din şcoli şi facultăţi, să mai funcţioneze un cerc de studiu: „Trăsăturile moralei socialiste, în rîndul tinerei ge­­neraţii", cursuri politice U.T.M. iar pentru studenţii anilor III-V, cercuri teoretice. In cercurile „Trăsăturile moralei socialiste în rîndul tinerei generaţii” se vor studia, intr-o strinsă legătură cu via­ţa, principiile moralei comu­niste, concepţia materialistă despre lume — trăsătură ca­racteristică a tînărului înain­tat al zilelor noastre —, pro­bleme privind prietenia, tovă­răşia, dragostea etc. Cursurile politice U.T.M. vor înarma ti­neretul cu cunoaşterea trecu­tului de luptă al poporului nostru, cu politica P.M.R. de industrializare a ţării şi dez­voltare a agriculturii socialis­te, vor lămuri tineretului o seamă de noţiuni despre orîn­duirea de stat din ţara noas­tră, despre economia socialis­tă, despre sistemul mondial socialist. In aceste două for­me de învăţămînt politic U.T.M. vor fi încadraţi tineri ce doresc să se urmeze şi care au un nivel de pregătire co­respunzător. Cercurile teore­tice organizate pentru stu­denţii anilor III—V, au rolul de a antrena şi stimula mun­ca individuală de studiere şi aprofundare a unor probleme ale ideologiei marxist-leninis­­te, în ele se pot studia proble­me ideologice contempora­ne : ateism ştiinţific, etică co­munistă, estetică marxistă, probleme filozofice în strinsă legătură cu disciplinele de studiu din fiecare facultate, cu preocupările studenţilor. Pentru a îmbogăţi conţinu­tul învăţămîntului politic U.T.M., a-i mări eficacitatea, este nevoie să se acorde pe viitor toată atenţia legării strînse a învăţămîntului po­litic al U.T.M. de viaţa şi munca tineretului. Aceasta înseamnă a-i ajuta pe tineri să înţeleagă în spiritul însă­„Scîntesa tineretului'' (Continuare în pag. a IlI-a) Colectivul gazetei de perete de la Şcoala medie nr. 39 Dimitrie Cantemir din Capitală pregăteşte un număr nou pe tema alegerilor. Iată-l împreună cu secretara comitetului U.T.M. pe şcoală dis­­cutînd despre articolele ce vor fi afişate. Foto : N. STELORIAN îngrăşăminte chimice pentru agricultura De la începutul anului şi pînă acum industria chimică a livrat agriculturii o cantitate de îngră­şăminte chimice aproape egală cu cea trimisă în întreg anul 1961. Sporul de producţie obţinut este rezultatul preocupării colectivelor întreprinderilor de îngrăşăminte chimice pentru o cit mai bună fo­losire a capacităţilor de producţie şi îndeplinirii ritmice a planului. Colectivul Uzinei ,,Petru Poni" din Valea Călugărească, de pildă, a depăşit cu 9,5 la sută planul de producţie pe primele nouă luni ale anului. Triplarea recentă a capa­cităţii de producţie de îngrăşă­minte fosfatice a uzinei din Nă­vodari a creat condiţii ca încă din acest trimestru să se trimită agriculturii cantităţi sporita da îngrăşăminte. In afară de îngrăşăminte, chi­­miştii au mai livrat în acest an agriculturii peste 30 000 de tona de insecto-fungicide pentru com­baterea diverşilor dăunători din culturi. (Agerpres) Expoziţie de artă plastică la Tg. Mureş La Palatul culturii din Tirgu Mureş s-a deschis o expoziţie de artă plastică. Alături de numeroasele lucrări de pictură, sculptură şi grafică, expoziţia cuprinde şi numeroase lucrări de artă aplicată. De o largă apreciere se bucură lucrările olarilor din Corund, raionul Odorhei, şi cele din ceramică neagră ale meşterilor din Dăneşti, raionul Ciuc,­­Agerpres) Articole de uz casnic din mase plastice Industria maselor plastice din ţara noa­stră a realizat în ul­timul timp noi produ­se de uz casnic rezi­stente, cu un colorit viu, plăcut. Intre al­tele, au fost introduse in fabricaţie „seturi de bucătărie", forma­te din perdele, faţă de masă, husă pentru scaune, din acelaşi material şi desen, din foi de masă plastică. Ele sunt uşor de cură­ţat, ceea ce uşurează mult munca gospodi­nelor. Foile de policlo­­rură de vinilin, care au o largă utilizare în in­dustria confecţiilor şi obiectelor de uz cas­nic, se produc acum intr-un număr de 60 variaţiuni de culori şi nu se decolorează. Creatorii au realizat, totodată, din mase plastice o serie de noi obiecte ca râză­toare pentru fructă, muştarieră cu capac, solniţă cu capac, su­port pentru ghivece de flori, flori artifi­ciale şi altele. (Agerpres) Curs pentru instructorii de dansuri populare Pentru Îmbunătăţirea activităţii brigăzilor artistice de agitaţie şi formaţiilor de dan­suri din Întreprinderi, Consiliul sindical re­gional Ploieşti a organizat în aceste zile un curs pentru 130 de instructori. La cursuri predau artişti de la Teatrul de stat din Ploieşti, profesori de muzică şi metodişti ai casei regionale de creaţie. (Agerpres) Aproape 4 700 tone de grîu vândut statului peste cantităţile contractate 168 de gospodării agricole co­lective din regiunea Banat, care au realizat producţii sporite de cereale, au vîndut statului a­­proape 4 700 de tone de grîu, peste cantităţile contractate, rea- lizînd prin aceasta venituri de peste 7 700 000 lei. Gospodăria colectivă din Hitiaş, de exemplu, care a realizat cite 2 800 kg de grîu la ha a vîndut în afara cantităţilor contractate 218 tone de grîu. Gospodăriile colective din ra­ioanele Sînnicolau Mare, Lugoj, Deta, Timişoara şi Arad au ho­­tărît să vîndă statului şi în­semnate cantităţi de porumb în afara celor contractate. (Agerpres) Constructorii pregătesc condiţiile de lucru pe timpul iernii Constructorii de pe şantierele de locuinţe din regiunea Banat au terminat în primele 9 luni ale acestui an 800 de apartamente, cu aproape 100 mai multe decât în perioada corespunzătoare a a­­nului trecut. În prezent, pe majoritatea şan­tierelor de locuinţe din regiune se fac pregătiri pentru asigurarea fronturilor de lucru în timpul ier­nii. Astfel, se revizuiesc instala­ţiile şi utilajele de încălzire folo­­site în staţiile de preparare a be­­toanelor. Totodată se iau măsuri pentru extinderea unor procedee avansate în scopul grăbirii lucră­rilor de finisaj. La Reşiţa şi Timi­şoara, de exemplu, se extinde metoda de transportare şi ten­­cuire cu mortar a faţadelor de blocuri cu ajutorul pompelor care ridică productivitatea şi asigură executarea lucrărilor de tencuire exterioară pe orice timp. Fabri­carea panourilor mari pentru blocuri va continua la Reşiţa şi în lunile friguroase, prin închi­derea spaţiilor de turnare a beto­nului cu învelitori din mase plastice. Pentru montarea uşilor şi ferestrelor la noile blocuri, pe măsură ce se construieşte fiecare etaj, trustul regional construc­ţii Banat a luat măsuri ca peste 80 la sută din uşile şi ferestrele necesare să fie confecţionate în ateliere proprii. Constructorii din unitatile trus­tului­­i au propus ca în perioada de iarnă să termine alte 700 a­­partamente. (Agerpres) Solii poporului român în vizită la marele șantier al hidrocen­tralei de la Djatiluhur Fier vechi oţelăriilor In urmă cu cîteva luni într-o adunare generală U.T.M., o pădu­re de braţe aprobase în unanimi­tate propunerea secretarului U.T.M. de la Schela Ciureşti-Argeş, tova­răşul Ion Vlăsceanu, de a se co­lecta prin muncă voluntară 10 000 kg fier vechi. De atunci, în fiecare zi, după terminarea lucrului, in incinta parcurilor de extracţie precum şi în zona sondelor, cei 200 de tineri puteau fi văzuţi adunînd deşeuri­­le de fier, capete de ţevi, bucată cu bucată, însufleţiţi de dorinţa de a da oţelăriilor patriei cu­ mai mult fier vechi, tinerii de la Schela de ex­tracţie Ciureşti, mobilizaţi de or­ganizaţia U.T.M. au colectat peste 13 000 kg fier vechi. ION ANDREITA PROCEDEE MODERNE DE ARMARE IN MINE Acţiunea de înlo­cuire a materialului lemnos la lucrările miniere cu armături metalice şi cu prefa­bricate din beton ar­mat la o tot mai lar­gă extindere în mi­nele din Maramureş. La exploatarea „Steaua Roşie”-Cav­­nic, de exemplu, care este fruntaşă pe trus­tul minier Baia Mare în această acţiune, au fost susţinute în acest an, cu ancore meta­lice, galerii cu o lun­gime de peste 800 m­l. In acest fel s-au economisit mai mult de 400 mc de mate­rial lemnos, cheltu­ielile de întreţinere a unor galerii au scă­zut cu 20 la sută şi s-au asigurat totodată condiţii optime de lucru pentru mineri. Rezultate asemănă­toare au fost obţinu­te şi de colectivele exploatărilor „Jozsa Bella” Baia Mare şi „7 Noiembrie” Nistru, care în această pe­rioadă au urmat cu prefabricate din be­ton 540 şi respectiv 500 ml de galerii. In nouă luni din acest an, minerii din Maramureş au execu­tat un volum de lu­crări de armare cu elemente prefabrica­te din beton armat egal cu cel realizat în întreg anul trecut, înlocuind astfel peste 2 500 mc de lemn de (Agerpres) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XVIII, seria II nr. 4169 4 PAGINI — 20 BANI Miercuri 10 octombrie 1962 .Complexul local­ Grozăveşti, unul­­din cele două „orăşele ale studenţilor“, m­alfata, in Bucureşti, pe cheiul Dîmboviței. Foto : AGERPRES e ştie că cinema­tografia este sin­teza mai multor arte cu o tradiţie străveche: litera­tura, muzica, tea­trul, artele plas­tice. Fructificînd creator ele­mentele acestora, cea de-a 7-a artă se bucură de o popu­laritate deosebită prin modul direct, concret senzorial în care se adresează spectatoru­lui. Aceasta conferă artei fil­mului o uriaşă forţă de­ in­fluenţare a maselor. Lenin o numea „cea mai populară din­­tre arte“. Spectacolul cinematografic atrage deopotrivă pe iubitorul de muzică şi pe cel de teatru, pe amatorul de literatură şi de pictură. Dar aşa cum pă­trunderea tînărului în lumea cărţii, în universul armonios de linii, culori ori sunete, tre­buie călăuzită cu grijă de la primii paşi, tot astfel cuno­ştinţa cu arta cinematografică reclamă un ajutor competent şi calificat. Din această necesi­tate s-au creat — în procesul de educaţie estetică a tinerilor desfăşurat de organizaţia U.T.M. — cercurile „Prietenii filmului“. Ele au răspuns şi pasiunii tineretului nostru pentru această atrăgătoare şi foarte modernă artă. Pasiune care începe dar nu trebuie să rămînă la pragul sălii de vi­zionare. In ce constă activitatea a­­cestor cercuri, ce şi cum se discută aici, cu ce spor de cu­noştinţe trec tinerii la vizio­narea altui film, ce ar mai fi de făcut pentru a mări efi­cienţa acestor forme de cu­noaştere — iată probleme pe care le-am urmărit în discu­ţia cu un grup de iubitori ai filmului de la Uzinele „Grivi­­ţa roşie“ din Capitală. Ne-am oprit asupra acestor cercuri, dar discuţiile purtate aici interesează, desigur, acti­vitatea tuturor prietenilor fil­mului din ţară. Aici, ca şi in alte în­treprinderi, nivelul tînărului spectator în aprecierea operei de artă a depăşit faza elemen­tară de „mi-a plăcut“ sau „nu mi-a plăcut”. Impresiile, după vizionare, se referă în primul rună la conţinutul filmului, la mesajul lui şi adesea chiar la caracterizări judicioase de personaje. Frezorul Ilie Nico­lae, de pildă, care răspunde de cerc in cadrul secţiei scu­­lerie, ne relata felul în care a fost discutat filmul sovietic „Destăinuiri”. Fiecare Şi-a spus părerile, apreciind trăsă­turile înaintate ale eroilor. — Dar compoziţia mai spe­cială a filmului (cîteva poves­tiri separate reunite printr-un pretext dramaturgic) necesita poate o prezentare prealabilă,­­ e de părere Adrian Raco­­viţă, membru al acestui­­cerc. Şi am să explic de ce. Pozi­ţia unora din personaje (şofe­rul ori tînăra doctoriţă, de pildă) ne-au rămas neclare. îl socotesc un exemplu tipic de film care necesită o dez­batere mai adîncită asu­pra problemelor de conţinut şi formă, probleme de înaltă conştiinţă comunistă. Neclarităţile ar fi fost desi­gur înlăturate dacă discutarea filmului în cerc ar fi pornit de la o expunere documen­tată asupra ideilor de bază. Utilitatea referatului s-a do­vedit şi cu alte ocazii. Dacă după vizionarea producţiei „Mongolii“ de pildă, comen­tariile ar fi avut ca punct de plecare o analiză documenta­tă, nu s-ar fi întîmplat ca denaturarea istoriei comisă în acest film să rămînă nesezi­­zată de un tînăr — în gene­ral cu o înţelegere exactă a operei — ca Nicolae Mareş. Cînd discuţiile au fost de la început bine orientate (ca în cazul ascuţitei satire politice „Fantomele din Spessart“) efi­cienţa a fost maximă, con­cluziile trase de membrii a­­cestui cerc au fost interesante şi rodnice pentru că au abor­dat cele mai recente eveni­mente internaţionale. Necesitatea unei orientări ştiinţifice a dezbaterilor pe marginea filmelor se impune şi în activitatea celorlalte cercuri. Responsabilul de la centrul 3 vagoane, Marin Du­mitru, ştie că în cercul său sunt tineri ca Ştefan Marin care gîndesc cam aşa: „dacă primele secvenţe desfăşurate pe ecran nu mă captivează, înseamnă că filmul e neinte­resant“. Or, în cerc nu s-au ridicat niciodată probleme mai speciale, de măiestrie ar­tistică, de construcţie cinema­tografică diferită, care depă­şeşte stadiul acţiunii capti­vante propriu zise. Simpla re­latare a subiectului şi sumare referiri la trăsăturile unor eroi — făcute curent în cerc — nu ajută încă la înţelegerea operei în ansamblul ei, ca uni­tate între­ conţinut şi formă. Iubitorii de film de la cen­trul 3 vagoane, şi din alte secţii ale uzinei, discutînd producţii comerciale ca „Ulti­mul meu tango“, de pildă, au intuit calitatea lor scăzută FLORICA POPA GEORGE ALEXANDRU (Continuare în pag. a III- a) DJAKARTA 9 (Agerpres).— De la trimişii speciali, în continuarea vizitei în In­donezia, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej împreună cu to­varăşii Ion Gheorghe Maurer şi Corneliu Mănescu au vizi­tat marţi insula Băii, cu­noscută în întreaga lume pen­tru frumuseţile ei naturale, vegetaţia luxuriantă şi măies­tria artistică a meşteşugarilor, cîntăreţilor şi dansatorilor populari. De-a lungul celor peste 100 de kilometri parcurşi pe teri­toriul insulei, mii şi mii de oameni şi-au exprimat senti­mentele de prietenie faţă de poporul român, cu aceeaşi în­sufleţire ca pretutindeni în cursul vizitei prin Indonezia a înalţilor oaspeţi romîni. Prinse pe înalte tulpini de bambus, se înşiruiau, prin locurile vizitate, împletituri artistice, cele mai multe de forma soarelui, urare simbo­lică tradiţională, semnificînd dorinţa ca oaspetele să se bucure de sănătate şi prospe­ritate, în drum oaspeţii s-au oprit pentru puţin timp pe cul­mea muntelui Batur. Aici, la 1800 de metri altitudi­ne, este un climat asemă­nător primăverii de la noi. Cit vezi cu ochii, pînă la ţărmul lacului Batur, coa­stele muntelui au fost arse de lava unei erupţii vulcanice care s-a produs în anul 1928. Aici, în zona muntoasă a In­doneziei am întîlnit pentru prima oară parcele cultivate cu porumb, dar dominanta sînt tot terenurile cultivate cu orez. Orezăriile sînt aşezate în terase, pe povîrnişuri. Ţă­ranii cu pălării de paie sau cu frunze de palmier pe cap, cu picioarele pînă la genunchi în apă, folosind milenarele pluguri de lemn, pregăteau terenurile pentru cultivarea orezului. In timpul opririi pe culmea Batur, preşedintele Sukarno a explicat că în Indonezia e­­xistă condiţii foarte favorabi­le pentru cultivarea bumbacu­lui şi, de aceea, una din insu­lele arhipelagului va fi afec­tată acestei culturi. înainte de cotropirea colonială — a spus dr. Sukarno — existau mari terenuri cultivate cu bumbac şi o dezvoltată in­dustrie textilă meşteşugăreas­că. Dar colonialiştii erau in­teresaţi să vîndă propriile lor produse textile. Industria indoneziană a decăzut şi cul­tivarea bumbacului a dispă­rut, luîndu-i locul plantele în a căror cultivare erau intere­saţi colonialiştii. In prezent, Indonezia importă 90 la sută din bumbacul şi fibrele care se prelucrează în întreprin­derile naţionale şi în afară de aceasta, importă şi textile. A fost vizitat apoi satul Kin­­tamani, situat în munţii cu a­­celaşi nume. Casele sunt îm­prejmuite de ziduri din pă­mânt ars sau cărămidă, aşa cum sunt, de altfel, în întreaga insulă, în interiorul curţilor, în afară de locuinţe, sunt con­struite mici temple, în marea lor majoritate cu un volum de cel mult 2 metri cubi. Casele de pe insulă sunt aproape toate din bambus şi sunt aco­perite cu frunze de palmier. Locuitorii satului Kintamani se aflau cu toţii pe şosea pen­tru a-i saluta pe înalţii oaspeţi. O orchestră populară a pre­(Continuare în pag. a IV-a) Citiţi pagina a ll-a: Pagina tineretului de la sate In siloz — tot ce se poate însilozal Un nou cămin cultural Aproape în fiecare zi, pe mi­cul şantier din cartierul Apa Să­rată din oraşul Cîmpulung-Mus­­cel puteau fi întîlniţi zeci de ce­tăţeni, vîrstnici şi tineri care dă­deau o mînă de ajutor zidarilor sau dulgherilor la terminarea noului cămin cultural. Nelipsiţi erau şi deputaţii Iulian Vasiles­­cu, Nicolae Bodea, Viorica Opro­­iu şi alţii. Astfel, cu sprijinul ce­tăţenilor, noul cămin cultural, care are o sală de spectacole cu 300 de locuri, săli de lectură, de sport şi repetiţii, a fost gata cu mult înainte de termen. Folosin­­du-se resursele locale şi mai ales prin munca patriotică prestată de cetăţeni, noul cămin cultural a costat cu 165.000 Iei mai puţin decît prevedea devizul. Acum, la noul cămin cultural a început să se desfăşoare o bogată activi­tate culturală la care participă numeroşi tineri şi vîrstnici din cartierul Apa Sărată. FLORIN OPRESCU mecanic

Next