Scînteia Tineretului, octombrie 1962 (Anul 18, nr. 4162-4187)
1962-10-10 / nr. 4169
Succes noului an de invatamint politic U. T. U. n faţa Uniunii Tineretului Muncitor, partidul a pus ca principală sarcină educarea comunistă a tinerei generaţii. Sub directa conducere a partidului, organizaţia noastră desfăşoară o largă activitate pentru dezvoltarea conştiinţei socialiste a tineretului, în scopul mobilizării lui la o participare tot mai activă în opera de desăvîrşire a construcţiei socialiste. La baza întregii munci de propagandă desfăşurată de U.T.M. stau hotărîrile celui de-al III-lea Congres al partidului, ale plenarelor C.C. al P.M.R. Munca de propagandă trebuie să asigure cunoaşterea aprofundată de către tineret a liniei şi hotărîrilor partidului, a aprecierilor sale asupra problemelor vieţii interne şi internaţionale, să mobilizeze tineretul la o muncă şi mai avîntată pentru îndeplinirea sarcinilor trasate de cel de-al III-lea Congres al U.T.M. Partidul acordă o deosebită atenţie muncii de propagandă în rîndul tineretului, creşterii eficacităţii acesteia, manifestă o mare exigenţă faţă de conţinutul ei. Unul din mijloacele importante ale muncii de propagandă îl constituie învăţămîntul politic U.T.M. O expresie grăitoare a interesului crescînd pe care îl manifestă tineretul pentru însuşirea învăţăturii marxist, leniniste, pentru cunoaşterea şi însuşirea politicii partidului nostru, o constituie şi faptul că în anul trecut în cercurile politice ale U.T.M. au fost cuprinşi peste 1 200 000 de tineri. învăţămîntul politic U.T.M. este menit să ajute la formarea şi dezvoltarea conştiinţei socialiste a tineretului, a ataşamentului faţă de partid şi orînduirea democrat-populară, dezvoltînd atitudinea nouă, socialistă faţă de muncă şi avutul obştesc, combativitatea faţă de vechile concepţii şi moravuri. învăţămîntul politic U.T.M. este chemat să contribuie la educarea tineretului în spiritul patriotismului socialist şi al internaţionalismului proletar. El ajută organizaţia U.T.M. în educarea tineretului în spiritul devotamentului nemărginit faţă de cauza unităţii lagărului socialist, a mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, să dezvolte la tineri ura împotriva tuturor duşmanilor păcii şi socialismului. C.C. al U.T.M. a stabilit în acest an ca în cadrul învăţămîntului politic U.T.M., în afara cercurilor de studiere a Statutului U.T.M., a cercului „Să ne cunoaştem patria socialistă“ şi a ciclurilor de conferinţe din şcoli şi facultăţi, să mai funcţioneze un cerc de studiu: „Trăsăturile moralei socialiste, în rîndul tinerei generaţii", cursuri politice U.T.M. iar pentru studenţii anilor III-V, cercuri teoretice. In cercurile „Trăsăturile moralei socialiste în rîndul tinerei generaţii” se vor studia, intr-o strinsă legătură cu viaţa, principiile moralei comuniste, concepţia materialistă despre lume — trăsătură caracteristică a tînărului înaintat al zilelor noastre —, probleme privind prietenia, tovărăşia, dragostea etc. Cursurile politice U.T.M. vor înarma tineretul cu cunoaşterea trecutului de luptă al poporului nostru, cu politica P.M.R. de industrializare a ţării şi dezvoltare a agriculturii socialiste, vor lămuri tineretului o seamă de noţiuni despre orînduirea de stat din ţara noastră, despre economia socialistă, despre sistemul mondial socialist. In aceste două forme de învăţămînt politic U.T.M. vor fi încadraţi tineri ce doresc să se urmeze şi care au un nivel de pregătire corespunzător. Cercurile teoretice organizate pentru studenţii anilor III—V, au rolul de a antrena şi stimula munca individuală de studiere şi aprofundare a unor probleme ale ideologiei marxist-leniniste, în ele se pot studia probleme ideologice contemporane : ateism ştiinţific, etică comunistă, estetică marxistă, probleme filozofice în strinsă legătură cu disciplinele de studiu din fiecare facultate, cu preocupările studenţilor. Pentru a îmbogăţi conţinutul învăţămîntului politic U.T.M., a-i mări eficacitatea, este nevoie să se acorde pe viitor toată atenţia legării strînse a învăţămîntului politic al U.T.M. de viaţa şi munca tineretului. Aceasta înseamnă a-i ajuta pe tineri să înţeleagă în spiritul însă„Scîntesa tineretului'' (Continuare în pag. a IlI-a) Colectivul gazetei de perete de la Şcoala medie nr. 39 Dimitrie Cantemir din Capitală pregăteşte un număr nou pe tema alegerilor. Iată-l împreună cu secretara comitetului U.T.M. pe şcoală discutînd despre articolele ce vor fi afişate. Foto : N. STELORIAN îngrăşăminte chimice pentru agricultura De la începutul anului şi pînă acum industria chimică a livrat agriculturii o cantitate de îngrăşăminte chimice aproape egală cu cea trimisă în întreg anul 1961. Sporul de producţie obţinut este rezultatul preocupării colectivelor întreprinderilor de îngrăşăminte chimice pentru o cit mai bună folosire a capacităţilor de producţie şi îndeplinirii ritmice a planului. Colectivul Uzinei ,,Petru Poni" din Valea Călugărească, de pildă, a depăşit cu 9,5 la sută planul de producţie pe primele nouă luni ale anului. Triplarea recentă a capacităţii de producţie de îngrăşăminte fosfatice a uzinei din Năvodari a creat condiţii ca încă din acest trimestru să se trimită agriculturii cantităţi sporita da îngrăşăminte. In afară de îngrăşăminte, chimiştii au mai livrat în acest an agriculturii peste 30 000 de tona de insecto-fungicide pentru combaterea diverşilor dăunători din culturi. (Agerpres) Expoziţie de artă plastică la Tg. Mureş La Palatul culturii din Tirgu Mureş s-a deschis o expoziţie de artă plastică. Alături de numeroasele lucrări de pictură, sculptură şi grafică, expoziţia cuprinde şi numeroase lucrări de artă aplicată. De o largă apreciere se bucură lucrările olarilor din Corund, raionul Odorhei, şi cele din ceramică neagră ale meşterilor din Dăneşti, raionul Ciuc,Agerpres) Articole de uz casnic din mase plastice Industria maselor plastice din ţara noastră a realizat în ultimul timp noi produse de uz casnic rezistente, cu un colorit viu, plăcut. Intre altele, au fost introduse in fabricaţie „seturi de bucătărie", formate din perdele, faţă de masă, husă pentru scaune, din acelaşi material şi desen, din foi de masă plastică. Ele sunt uşor de curăţat, ceea ce uşurează mult munca gospodinelor. Foile de policlorură de vinilin, care au o largă utilizare în industria confecţiilor şi obiectelor de uz casnic, se produc acum intr-un număr de 60 variaţiuni de culori şi nu se decolorează. Creatorii au realizat, totodată, din mase plastice o serie de noi obiecte ca râzătoare pentru fructă, muştarieră cu capac, solniţă cu capac, suport pentru ghivece de flori, flori artificiale şi altele. (Agerpres) Curs pentru instructorii de dansuri populare Pentru Îmbunătăţirea activităţii brigăzilor artistice de agitaţie şi formaţiilor de dansuri din Întreprinderi, Consiliul sindical regional Ploieşti a organizat în aceste zile un curs pentru 130 de instructori. La cursuri predau artişti de la Teatrul de stat din Ploieşti, profesori de muzică şi metodişti ai casei regionale de creaţie. (Agerpres) Aproape 4 700 tone de grîu vândut statului peste cantităţile contractate 168 de gospodării agricole colective din regiunea Banat, care au realizat producţii sporite de cereale, au vîndut statului aproape 4 700 de tone de grîu, peste cantităţile contractate, rea- lizînd prin aceasta venituri de peste 7 700 000 lei. Gospodăria colectivă din Hitiaş, de exemplu, care a realizat cite 2 800 kg de grîu la ha a vîndut în afara cantităţilor contractate 218 tone de grîu. Gospodăriile colective din raioanele Sînnicolau Mare, Lugoj, Deta, Timişoara şi Arad au hotărît să vîndă statului şi însemnate cantităţi de porumb în afara celor contractate. (Agerpres) Constructorii pregătesc condiţiile de lucru pe timpul iernii Constructorii de pe şantierele de locuinţe din regiunea Banat au terminat în primele 9 luni ale acestui an 800 de apartamente, cu aproape 100 mai multe decât în perioada corespunzătoare a anului trecut. În prezent, pe majoritatea şantierelor de locuinţe din regiune se fac pregătiri pentru asigurarea fronturilor de lucru în timpul iernii. Astfel, se revizuiesc instalaţiile şi utilajele de încălzire folosite în staţiile de preparare a betoanelor. Totodată se iau măsuri pentru extinderea unor procedee avansate în scopul grăbirii lucrărilor de finisaj. La Reşiţa şi Timişoara, de exemplu, se extinde metoda de transportare şi tencuire cu mortar a faţadelor de blocuri cu ajutorul pompelor care ridică productivitatea şi asigură executarea lucrărilor de tencuire exterioară pe orice timp. Fabricarea panourilor mari pentru blocuri va continua la Reşiţa şi în lunile friguroase, prin închiderea spaţiilor de turnare a betonului cu învelitori din mase plastice. Pentru montarea uşilor şi ferestrelor la noile blocuri, pe măsură ce se construieşte fiecare etaj, trustul regional construcţii Banat a luat măsuri ca peste 80 la sută din uşile şi ferestrele necesare să fie confecţionate în ateliere proprii. Constructorii din unitatile trustuluii au propus ca în perioada de iarnă să termine alte 700 apartamente. (Agerpres) Solii poporului român în vizită la marele șantier al hidrocentralei de la Djatiluhur Fier vechi oţelăriilor In urmă cu cîteva luni într-o adunare generală U.T.M., o pădure de braţe aprobase în unanimitate propunerea secretarului U.T.M. de la Schela Ciureşti-Argeş, tovarăşul Ion Vlăsceanu, de a se colecta prin muncă voluntară 10 000 kg fier vechi. De atunci, în fiecare zi, după terminarea lucrului, in incinta parcurilor de extracţie precum şi în zona sondelor, cei 200 de tineri puteau fi văzuţi adunînd deşeurile de fier, capete de ţevi, bucată cu bucată, însufleţiţi de dorinţa de a da oţelăriilor patriei cu mai mult fier vechi, tinerii de la Schela de extracţie Ciureşti, mobilizaţi de organizaţia U.T.M. au colectat peste 13 000 kg fier vechi. ION ANDREITA PROCEDEE MODERNE DE ARMARE IN MINE Acţiunea de înlocuire a materialului lemnos la lucrările miniere cu armături metalice şi cu prefabricate din beton armat la o tot mai largă extindere în minele din Maramureş. La exploatarea „Steaua Roşie”-Cavnic, de exemplu, care este fruntaşă pe trustul minier Baia Mare în această acţiune, au fost susţinute în acest an, cu ancore metalice, galerii cu o lungime de peste 800 ml. In acest fel s-au economisit mai mult de 400 mc de material lemnos, cheltuielile de întreţinere a unor galerii au scăzut cu 20 la sută şi s-au asigurat totodată condiţii optime de lucru pentru mineri. Rezultate asemănătoare au fost obţinute şi de colectivele exploatărilor „Jozsa Bella” Baia Mare şi „7 Noiembrie” Nistru, care în această perioadă au urmat cu prefabricate din beton 540 şi respectiv 500 ml de galerii. In nouă luni din acest an, minerii din Maramureş au executat un volum de lucrări de armare cu elemente prefabricate din beton armat egal cu cel realizat în întreg anul trecut, înlocuind astfel peste 2 500 mc de lemn de (Agerpres) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XVIII, seria II nr. 4169 4 PAGINI — 20 BANI Miercuri 10 octombrie 1962 .Complexul local Grozăveşti, unuldin cele două „orăşele ale studenţilor“, malfata, in Bucureşti, pe cheiul Dîmboviței. Foto : AGERPRES e ştie că cinematografia este sinteza mai multor arte cu o tradiţie străveche: literatura, muzica, teatrul, artele plastice. Fructificînd creator elementele acestora, cea de-a 7-a artă se bucură de o popularitate deosebită prin modul direct, concret senzorial în care se adresează spectatorului. Aceasta conferă artei filmului o uriaşă forţă de influenţare a maselor. Lenin o numea „cea mai populară dintre arte“. Spectacolul cinematografic atrage deopotrivă pe iubitorul de muzică şi pe cel de teatru, pe amatorul de literatură şi de pictură. Dar aşa cum pătrunderea tînărului în lumea cărţii, în universul armonios de linii, culori ori sunete, trebuie călăuzită cu grijă de la primii paşi, tot astfel cunoştinţa cu arta cinematografică reclamă un ajutor competent şi calificat. Din această necesitate s-au creat — în procesul de educaţie estetică a tinerilor desfăşurat de organizaţia U.T.M. — cercurile „Prietenii filmului“. Ele au răspuns şi pasiunii tineretului nostru pentru această atrăgătoare şi foarte modernă artă. Pasiune care începe dar nu trebuie să rămînă la pragul sălii de vizionare. In ce constă activitatea acestor cercuri, ce şi cum se discută aici, cu ce spor de cunoştinţe trec tinerii la vizionarea altui film, ce ar mai fi de făcut pentru a mări eficienţa acestor forme de cunoaştere — iată probleme pe care le-am urmărit în discuţia cu un grup de iubitori ai filmului de la Uzinele „Griviţa roşie“ din Capitală. Ne-am oprit asupra acestor cercuri, dar discuţiile purtate aici interesează, desigur, activitatea tuturor prietenilor filmului din ţară. Aici, ca şi in alte întreprinderi, nivelul tînărului spectator în aprecierea operei de artă a depăşit faza elementară de „mi-a plăcut“ sau „nu mi-a plăcut”. Impresiile, după vizionare, se referă în primul rună la conţinutul filmului, la mesajul lui şi adesea chiar la caracterizări judicioase de personaje. Frezorul Ilie Nicolae, de pildă, care răspunde de cerc in cadrul secţiei sculerie, ne relata felul în care a fost discutat filmul sovietic „Destăinuiri”. Fiecare Şi-a spus părerile, apreciind trăsăturile înaintate ale eroilor. — Dar compoziţia mai specială a filmului (cîteva povestiri separate reunite printr-un pretext dramaturgic) necesita poate o prezentare prealabilă, e de părere Adrian Racoviţă, membru al acestuicerc. Şi am să explic de ce. Poziţia unora din personaje (şoferul ori tînăra doctoriţă, de pildă) ne-au rămas neclare. îl socotesc un exemplu tipic de film care necesită o dezbatere mai adîncită asupra problemelor de conţinut şi formă, probleme de înaltă conştiinţă comunistă. Neclarităţile ar fi fost desigur înlăturate dacă discutarea filmului în cerc ar fi pornit de la o expunere documentată asupra ideilor de bază. Utilitatea referatului s-a dovedit şi cu alte ocazii. Dacă după vizionarea producţiei „Mongolii“ de pildă, comentariile ar fi avut ca punct de plecare o analiză documentată, nu s-ar fi întîmplat ca denaturarea istoriei comisă în acest film să rămînă nesezizată de un tînăr — în general cu o înţelegere exactă a operei — ca Nicolae Mareş. Cînd discuţiile au fost de la început bine orientate (ca în cazul ascuţitei satire politice „Fantomele din Spessart“) eficienţa a fost maximă, concluziile trase de membrii acestui cerc au fost interesante şi rodnice pentru că au abordat cele mai recente evenimente internaţionale. Necesitatea unei orientări ştiinţifice a dezbaterilor pe marginea filmelor se impune şi în activitatea celorlalte cercuri. Responsabilul de la centrul 3 vagoane, Marin Dumitru, ştie că în cercul său sunt tineri ca Ştefan Marin care gîndesc cam aşa: „dacă primele secvenţe desfăşurate pe ecran nu mă captivează, înseamnă că filmul e neinteresant“. Or, în cerc nu s-au ridicat niciodată probleme mai speciale, de măiestrie artistică, de construcţie cinematografică diferită, care depăşeşte stadiul acţiunii captivante propriu zise. Simpla relatare a subiectului şi sumare referiri la trăsăturile unor eroi — făcute curent în cerc — nu ajută încă la înţelegerea operei în ansamblul ei, ca unitate între conţinut şi formă. Iubitorii de film de la centrul 3 vagoane, şi din alte secţii ale uzinei, discutînd producţii comerciale ca „Ultimul meu tango“, de pildă, au intuit calitatea lor scăzută FLORICA POPA GEORGE ALEXANDRU (Continuare în pag. a III- a) DJAKARTA 9 (Agerpres).— De la trimişii speciali, în continuarea vizitei în Indonezia, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej împreună cu tovarăşii Ion Gheorghe Maurer şi Corneliu Mănescu au vizitat marţi insula Băii, cunoscută în întreaga lume pentru frumuseţile ei naturale, vegetaţia luxuriantă şi măiestria artistică a meşteşugarilor, cîntăreţilor şi dansatorilor populari. De-a lungul celor peste 100 de kilometri parcurşi pe teritoriul insulei, mii şi mii de oameni şi-au exprimat sentimentele de prietenie faţă de poporul român, cu aceeaşi însufleţire ca pretutindeni în cursul vizitei prin Indonezia a înalţilor oaspeţi romîni. Prinse pe înalte tulpini de bambus, se înşiruiau, prin locurile vizitate, împletituri artistice, cele mai multe de forma soarelui, urare simbolică tradiţională, semnificînd dorinţa ca oaspetele să se bucure de sănătate şi prosperitate, în drum oaspeţii s-au oprit pentru puţin timp pe culmea muntelui Batur. Aici, la 1800 de metri altitudine, este un climat asemănător primăverii de la noi. Cit vezi cu ochii, pînă la ţărmul lacului Batur, coastele muntelui au fost arse de lava unei erupţii vulcanice care s-a produs în anul 1928. Aici, în zona muntoasă a Indoneziei am întîlnit pentru prima oară parcele cultivate cu porumb, dar dominanta sînt tot terenurile cultivate cu orez. Orezăriile sînt aşezate în terase, pe povîrnişuri. Ţăranii cu pălării de paie sau cu frunze de palmier pe cap, cu picioarele pînă la genunchi în apă, folosind milenarele pluguri de lemn, pregăteau terenurile pentru cultivarea orezului. In timpul opririi pe culmea Batur, preşedintele Sukarno a explicat că în Indonezia există condiţii foarte favorabile pentru cultivarea bumbacului şi, de aceea, una din insulele arhipelagului va fi afectată acestei culturi. înainte de cotropirea colonială — a spus dr. Sukarno — existau mari terenuri cultivate cu bumbac şi o dezvoltată industrie textilă meşteşugărească. Dar colonialiştii erau interesaţi să vîndă propriile lor produse textile. Industria indoneziană a decăzut şi cultivarea bumbacului a dispărut, luîndu-i locul plantele în a căror cultivare erau interesaţi colonialiştii. In prezent, Indonezia importă 90 la sută din bumbacul şi fibrele care se prelucrează în întreprinderile naţionale şi în afară de aceasta, importă şi textile. A fost vizitat apoi satul Kintamani, situat în munţii cu acelaşi nume. Casele sunt împrejmuite de ziduri din pământ ars sau cărămidă, aşa cum sunt, de altfel, în întreaga insulă, în interiorul curţilor, în afară de locuinţe, sunt construite mici temple, în marea lor majoritate cu un volum de cel mult 2 metri cubi. Casele de pe insulă sunt aproape toate din bambus şi sunt acoperite cu frunze de palmier. Locuitorii satului Kintamani se aflau cu toţii pe şosea pentru a-i saluta pe înalţii oaspeţi. O orchestră populară a pre(Continuare în pag. a IV-a) Citiţi pagina a ll-a: Pagina tineretului de la sate In siloz — tot ce se poate însilozal Un nou cămin cultural Aproape în fiecare zi, pe micul şantier din cartierul Apa Sărată din oraşul Cîmpulung-Muscel puteau fi întîlniţi zeci de cetăţeni, vîrstnici şi tineri care dădeau o mînă de ajutor zidarilor sau dulgherilor la terminarea noului cămin cultural. Nelipsiţi erau şi deputaţii Iulian Vasilescu, Nicolae Bodea, Viorica Oproiu şi alţii. Astfel, cu sprijinul cetăţenilor, noul cămin cultural, care are o sală de spectacole cu 300 de locuri, săli de lectură, de sport şi repetiţii, a fost gata cu mult înainte de termen. Folosindu-se resursele locale şi mai ales prin munca patriotică prestată de cetăţeni, noul cămin cultural a costat cu 165.000 Iei mai puţin decît prevedea devizul. Acum, la noul cămin cultural a început să se desfăşoare o bogată activitate culturală la care participă numeroşi tineri şi vîrstnici din cartierul Apa Sărată. FLORIN OPRESCU mecanic