Scînteia Tineretului, august 1963 (Anul 19, nr. 4419-4444)

1963-08-02 / nr. 4420

Productivitatea muncii — element principal al planului de producţie n mimci­ luni ale anului, datorită greutăţilor ierni­i şi unor deficienţe interne, rezultate­le obţinute de În­treprinderea fores­tieră Curtea de Argeş nu au fost din cele mai bune. Deşi pe întreaga întreprindere pro­ducţia globală şi producţia marfă au fost îndeplinite la unele sectoare în subordine, în special la fabricile de che­restea realizările erau sub prevederi. Comitetul de partid, condu­cerea întreprinderii au făcut o analiză amănunţită a cauzelor, neîndeplinirii planului în une­le compartimente, s-au indi­cat căile prin care se putea re­cupera rămînerea în urmă. Măsurile luate în toate locu­rile de muncă s-au dovedit bune şi aceasta rezultă din realizările obţinute pînă la sfîrşitul primului semestru. Producţia globală a fost astfel îndeplinită în proporţie de 101,98 la sută, iar producţia marfă — 103,76 la sută. Planul a fost, de asemenea, îndeplinit la majoritatea sortimentelor. Rezultate bune s-au obţinut şi în folosirea judicioasă a masei lemnoase. Datorită pre­ocupării atente a întregului colectiv de a da în producţie cantităţi sporite de lemn de lucru, indicii de utilizare a masei lemnoase la toate esen­ţele au fost depăşiţi. S-au dat astfel în producţie peste plan 334 m­c. lemn de fag pentru celuloză, 186 mc lobde şi 370 mc lemn pentru mangalizare. Indicele de utilizare la esenţa de fag a fost depăşit de la 69,60 la sută, la 78,56 la sută. O atenţie deosebită a fost a­­cordată micşorării consumuri­lor specifice în sectorul de in­dustrializare a lemnului, de­păşirii proporţiilor stabilite de clase superioare, ba che­resteaua de ruşinoase, de e­­xemplu, aceste proporţii au fost depăşite cu 1,53 la sută şi cu 10,84 la sută la cheresteaua de fag clasele A şi B. Preţul de cost a fost redus cu 0,62 la sută. Pe 6 luni aceasta înseam­nă obţinerea unei economii suplimentare peste plan în valoare de 230 000 lei. Rezultatele enumerate mai sus se datoresc în bună măsu­ră faptului că în parchetele de exploatare a lemnului au fost aplicate procedee tehno­logice noi, s-a extins mecani­zarea, în special la operaţiunile de doborât şi secţionat şi scos­apropiat.­­Indicii de utilizare ai mecanismelor au crescut cu 11,7 la sută la prima operaţie şi cu 25,7 la sută la a doua). S-a manifestat, de asemenea, grijă gospodărească pentru crearea stocurilor tehnice la fiecare sector de exploatare. Analizînd activitatea econo­mică a Întreprinderii forestiere din Curtea de Argeş nu se pot trece însă cu vederea unele neajunsuri, faptul că în diferi­te compartimente nu sunt folo­site încă toate rezervele inter­ne. Asemenea deficienţe s-au reflectat, după cum era şi fi­resc, în nerealizarea unui indi­cator deosebit de important al planului: productivitatea mun­cii. Pînă la 30 iunie acest indi­ce n-a fost îndeplinit decit în proporţie de 96,51 la sută. Cauza principală se află în neutilizarea la maximum a timpului normal de lucru. Numărul absenţelor nemo­tivate şi al învoirilor este încă destul de mare pe întreg se­mestrul, orele irosite în acest fel echivalează cu lipsa a 29 de muncitori. In aceasta constă, în primul rînd explicaţia că întreprinderea a angajat supli­mentar un număr de muncitori cu 7,27 la sută mai mare decit era necesar. Şefii de sectoare nu au verificat cu discernă­­mînt schema muncitorilor au­xiliari aprobînd posturi care nu şi-au justificat necesitatea. In aceste direcţii trebuie des­făşurată atît o muncă perseve­rentă, permanentă, de educare a muncitorilor, de întărire a disciplinei socialiste a muncii, cit şi pentru întărirea rolului de conducător şi coordonator la locul de muncă al maistru­lui. Unii maiştri nu şi-au des­făşurat toată gama atribuţii­lor lor, nu au urmărit îndea­­uroape ca mecanizatorii să u­­tilizeze cit mai bine utilajele şi mecanismele în dotare. Toţi aceşti factori au contribuit la nerealizarea indicelui de pro­ductivitate a muncii. Apare, evident sarcina de a se îmbunătăţi continuu munca organizatorică, de a folosi toate mijloacele şi metodele înain­tate pentru lichidarea rămîne­­rii în urmă la acest indicator important al planului de pro­ducţie. In sectoarele de exploatare forestieră un mare rol în în-ADRIAN SEUCEA din Ministerul Economiei Forestiere IORDACHE BODEA Pe marginea îndeplinirii indicilor de plan pe primul semestru la I. F. Curtea de Argeș Inginerul Constantin Petrovici, din sectorul turnătorie al Uzi­nei de tractoare­ Braşov, a aplicat de curînd o nouă inovaţie: „Folosirea maselotelor exoterme". La cabinetul tehnic, el s-a întîlnit cu mai mulţi tineri, cărora le explică în ce constă eficacitatea noului procedeu: „...Reducerea procentului de re­buturi, economii însemnate de metal’’ — pare a spune tînărul inginer celor din jur Foto : S. VIOREL Extind creşterea viermilor de mătase Creşterea viermi­lor de mătase s-a extins mult anul acesta în gospodă­riile colective din regiunea Galaţi. Cunoştinţele căpă­tate la cursurile or­ganizate în acest scop în iarna tre­cută şi sprijinul specialiştilor le-au ajutat pe colectivis­tele care se ocupă de această ramură să obţină succese importante. In ra­ionul Brăila, de pildă, G.A.C. au li­vrat anul acesta peste 4 600 kg de gogoşi de mătase, iar G.A.C. din raio­nul Tecuci 4 800 kg. De la începutul a­­nului gospodăriile colective din regi­une au livrat 12 672 kg gogoşi de mă­tase. (Agerpres) AL 15 000-LEA STRUNG ROMÎNESC Constructorii de mașini-unelte de la Uzinele „Strungul“ din Arad au realizat cel de-al 15 000-lea strung romînesc. In cei 14 ani de existentă, uzina a produs o gamă variată de strunguri cu care au fost înzestrate numeroase uzine și întreprinderi din tara noastră. Ex­perienţa acumulată în acest timp în construcţia de maşini aşchie­­toare a permis colectivului uzinei să producă strunguri care au atins performanţe tehnice superioare. Cel mai nou tip de strung — SN 400 — ce se află în prezent în producţia de serie, permite prelu­crarea cu mare precizie a nume­roase piese de diferite dimensiuni și profile. Toate comenzile acestui strung sunt centralizate, avînd avans rapid în ambele sensuri. (Agerpres) Pentru sectorul zootehnic n urmă cu şapte ani, cînd au înce­put să se ocupe şi de creşterea anima­lelor, colectiviştii din comuna Tătara, raionul Negru-Vodă, aveau doar 95 de taurine. Astăzi sectorul zootehnic al acestei gos­podării cuprinde 3500 ovine, 1400 porcine, cîteva mii de păsări, stupi, iar numărul tauri­nelor a crescut de aproape 7 ori, ajungînd la peste 660 capete. Dar n-a crescut numai efectivul de animale. Au sporit continuu producţiile fiecărei categorii şi specii de animale şi, bineînţeles, veniturile obţinute de gospodărie din sectorul zootehnic. Acestea se datoresc faptului că de la an la an s-a îmbogăţit experienţa colectiviştilor, priceperea lor. Creşterea anim­alelor a devenit pentru ei un domeniu în care aplică cu stăruinţă şi într-o mă­sură mereu mai largă recoman­dările ştiinţei, noile cuceriri şi metodele înaintate ale zootehniei. Dovada cea mai convingătoare este, fără îndoială, felul cum se face creşterea tineretului taurin. In această privinţă, colectiviştii, din Tătara au acumulat o expe­rienţă bogată, reflectată, de altfel, şi în rezultatele pe care le obţin. „Ne-am preocupat şi ne preocu­păm cu atenţie de creşterea ti­neretului taurin, din mai multe motive — ne spunea preşedintele gospodăriei, tovarăşul Menat Sădi. In primul rînd, deoarece creşterea tineretului bovin ia condiţii optime de hrănire, în­grijire şi adăpostire, este baza sigură pentru crearea unor ferme de animale de mare productivi­tate. Dacă vacile noastre dau în prezent peste 2300—2400 litri de lapte anual, la aceasta a contri­buit în mare măsură faptul că în fiecare an cele mai frumoase și mai bune exemplare din tinere­tul taurin, crescut cu multă grijă în propria noastră gospodărie, au sporit numărul animalelor de prăsilă şi de producţie. Totodată, tineretul taurin în­grăşat şi livrat pe bază de con­tract cu statul, este un izvor de mari venituri pentru gospodărie”. Şi afirmaţia e ilustrată cu ci­fre: în acest an gospodăria a ob­ţinut peste 200.000 lei de pe urma mînzaţilor livraţi pînă acum. Alţi 35 de mînzaţi, ajunşi la greutatea de aproape 300 kg, vor fi predaţi zilele următoare. Recentele hotărîri ale Consiliu­lui de Miniştri au constituit un puternic stimulent pentru crescă­torii de animale. Dar să vedem cum sunt cres­cuţi cei 300 de viţei şi viţele pe care îi are gospodăria în pre­zent. De la bun început trebuie arătat că la G.A.C. Tătara creş­terea tineretului taurin se face pe baza unui plan amănunţit, întocmit pentru un an de zile. Asta deoarece atît creşterea vi­ţeilor ce vor fi păstraţi pentru reproducţie, cit şi a celor ce vor fi îngrăşaţi comportă sarcini şi metode specifice, diferite de cele folosite în creşterea animalelor adulte. In acest plan sunt prevăzute efectivele, împărţirea animalelor tinere pe vîrste şi sexe, scopul pentru care sunt crescute precum şi modul lor de hrănire şi între­ţinere. Sunt stabilite modul cum N. ARSENIE corespondentul „Scinteii tineretului” pentru regiu­nea Dobrogea (Continuare în pag. a IV-a) La baza dezvoltării fermelor creşterea ştiinţifică a tineretului taurin In siloz - nutreţuri din abundenţă entru colectiviştii din comuna Pău­­neşti, regiunea Bacău, o preocu­pare importantă o constituie în aces­te zile asigurarea bazei furajere. La sfîrşitul a­­cestui an ei vor dispune de 440 taurine din care 125 vaci cu lapte, peste 1 000 de ovine, aproape 350 porcine şi altele. — Ca să asiguri cite 15 tone de siloz pentru fiecare viţă mare şi cite 5 tone pentru ti­neretul taurin — aşa cum am stabilit noi — nu-i o trea­bă uşoară — spune tovară­şul Nicolae Ursu, preşedintele colectivei. Dar nu e nici un lu­cru peste posibilităţile şi put­­erile noastre. Aşa că, odată cu efectuarea celorlalte lucrări de sezon, am trecut şi la însi­­lozări. Mai întîi s-a organizat o treabă la care au fost prezenţi mulţi tineri: amenajarea gro­­pilor-tranşeu. Cîteva zile la rînd cele 22 de gropi cu o ca­pacitate medie de 8 vagoane au fost făcute „lună". S-au tăiat buruienile şi s-au înlătu­rat resturile de siloz, s-au ta­luzat pereţii pînă la pămîn­­tul viu, iar de pe fundurile gropilor s-a mai luat un strat de pămînt. Apoi s-au ars şi s-au stropit cu lapte de var. Astfel pregătite, gropile îşi pot primi în bune condiţii... fura­jele. Dar nu la 15 august cînd va începe însilozatul celor 109 hectare cu porumb, ci chiar in aceste zile. Si asta pentru că gospodarii pricepuţi ştiu cit preţuiesc si alte nutreţuri care, pînă nu de mult, nu erau valorificate. Coasa doua de lucernă a fost bună. Oamenii s-au gîn­­dit s-o însilozeze. Dar cu re­colta obţinută nu puteau um­ple o groapă. Inginerul agro­nom le-a indicat să o ames­tece cu paie de mazăre, trifoi şi buruieni. Zis şi făcut. Cite o echipă de tineri din fiecare brigadă a mers prin lanurile de porumb şi pe marginea drumurilor unde a găsit o rezervă de nutreţ de 50 de tone. Bine amestecate cu lucernă, paie de mazăre şi tir-NICOLAE BARBU (Continuare în pag. a IV-a) LECŢIA DE VARĂ A BICAZULUI" îmi amintesc sfiala cu care, la mai bine de un ceas după co­­borîrea drapelului tricolor al ta­berei, chiar în momentul cînd ne îndreptam spre microbuzul ce avea să ne poarte din nou spre Tg. Jiu, un băieţandru între 15 şi 16 ani se apropie de noi şi ne­întinse fără alte cuvinte, un caiet obiş­nuit, albastru. In interiorul caietului, cu un scris îngrijit, erau transcrise 18 poezii. Pe următoarele file, deslu­şirăm la lumina unei ferestre a­­propiate doar titlurile, sub care urmau să fie transcrise două poe­zii scrise chiar în ziua aceea, cu prilejul unei drumeţii bogate in impresii. De altfel, încă de la sfîrşitul anului şcolar, tema va­canţei îşi aflase îndată ecou în încercările poetice ale elevului din Bechet, pe nume Nicu S. Ion: „Muniii-mprospătează ţara Cu păduri de brad şi fag Şi la umbra lor cu drag Ne-odihnim in taberi vara. Ne vorbeşte azi cu fald Fosta Bistriţă sprinţară Că a ei hidrocentrală Luminează zări de ţară.Ş. la „fosta Bistriţă sprinţară", nu­mai în luna iunie, cînd sezonul turistic se afla abia la început, au făcut călătorii pe valurile lacu­lui de acumulare, după cum sintem­ informaţi la casa de bilete a por­tului Bicaz — baraj, 23 619 tineri, cifră care avea să se dubleze a­­proape în luna următoare. Ne aflăm, împreună cu elevii de la „Electroaparataj“, din Bucu­reşti, pe valurile verzui ale Bistri­ţei înalte. Prora taie valul, cîntecul taie aerul. Privirile viitorilor electricieni caută în ape izvorul acela nebă­nuit. Pentru ei, care îi cunosc tainele, electricitatea e în primul rînd for­ţă, după cum pentru noi, ceştilalţi, electricitatea se asociază în pri­mul rînd cu lumina delicată a becurilor din tavan sau de pe stîl- Pii înalţi ai străzilor. Aproape jumătate din elevii Şcolii profesionale ,,Electroapara­taj'', plecaţi vara aceasta in ex­cursii, tabere şi drumeţii, au pre­tutindeni prilejul să întîlnească o faţă sau alta a domeniului in care se pregătesc să devină mun­citori destoinici. Dar, mai mult ca orice, pe un drum bogat în ima­gini. Bicazul înseamnă pentru ei ceea ce — să zicem — pentru tî­nărul poet începător din Bechet ar însemna un popas în satul de naştere al lui Mihail Eminescu. Prora „Reşiţei“ taie valurile , amintirile recente, impresiile trec printre noi ca o briză. Profesori şi maiştri sunt deopo­trivă şi ghizi şi simpli excursio­nişti. Cuvintele devin de prisos, singurul profesor şi singura lec­ţie rămîn muntele, apa, barajul, hidrocentrala. Popescu Ştegi, Coricovac Mihai, Voicu Ştefan, Dumitrescu Florian, Cojocaru Constantin, Cristache Marin, Mateescu Gheorghe, Efti­­mie Corei — viitori matriţeni, lă­cătuşi, frezori în slujba electrici­tăţii — ascultă cu emoţie lecţia de vară a Bicazului. Acum cînd constructorii s-au mutat la Argeş, sau in alte colţuri de ţară, doar remorcherele, şalu­pele şi glasul copiilor cutreieră liniştea muntelui, pe urma de-a­­tunci a detunărilor şi betoniere­lor. Dacă asculţi atent, parcă auzi cum în sufletul tinerilor turişti nă­văleşte deopotrivă emoţia, admira­ţia şi rîvna faptelor de aceeaşi MIHAI NEGULESCU (Continuare în pag. a 11-a) Construcţii de locuinţe Constructorii orădeni au terminat cu 30 de zile mai de­vreme aproape 100 aparta­mente, iar luna aceasta vor mai da în folosinţă un bloc turn de 8 etaje şi un bloc tronson. Volumul lucrărilor executate de trustul regional de con­strucţii Crişana de la începu­tul anului şi pînă la 30 iulie este cu aproape 20 la sută mai mare decit cel realizat în ace­eaşi perioadă a anului trecut. (Agerpres) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Organ Central al Uniunii tineretului Muncitor Anul XIX, seria II nr. 4420­6 PAGINI — 30 BANI Vineri 2 august 1963 La controlul calităţii, piesele lucrate de tînărul Petre Br­ebene, de la sectorul C 1 al Uzinelor metalurgice din Sinaia, au primit iarăşi calificativul „foarte bine". Controlorul Miron Giam­­başu nu-i poate aduce decit cuvinte de laudă. In ultimele luni Brebene nu a avut nici un rebut Foto : S. VIOREL IN PAG. a Il-a • Fiecare oră de practică să ajute spe­­cialistului de mîine ! • „Dragoste cu vorbă rea / nu găseşte nime­nea...” (Să discutăm despre educaţie, tine­reţe, răspunderi) IN PAG. a IlI-a ; • LEGĂTURA CU VIA­I­ŢA—CHEZĂŞIA EFICA­I­CITAŢII INVATAMIN­­­­TU­LUI POLITIC U.T.M. , IN PAG. a IV.a şi a V-a • Raidul nostru prin casele de cultură ale tineretului din Capitală Alături pe Întreaga suprafaţă şi sub brazdă cu­ mai multe seminţe de ■ culturi furajere l­a­ Acesta e acum­­ obiectivul numărul. I. al mecanizatorilor, din brigada lui Lică Pisică de la­­ S.M.T. Cioara, regiunea Galaţi. )) NOI SATE ELECTRIFICATE In 13 sate din regiunea Plo­ieşti— Ulmeni, Poenarii-Bur­­chi, Poenari-Rali, Gheboeni şi altele — s-a aprins recent lu­mina electrică. In acelaşi timp, în regiune s-au făcut extin­deri de reţele electrice pe a­­proape 100 km. In anii puterii populare, lungimea reţelei electrice din regiunea Ploieşti s-a extins mult, ajungînd la peste 2 000 km, iar numărul satelor elec­trificate la 476, faţă de 32 cite erau în 1938. Toate oraşele din regiune au fost racordate la sistemul­ energetic naţional iar între Buzău—Cislău—R. Sărat—Salcia Nouă s-au con­struit linii de înaltă tensiune, care alimentează satele şi co­munele de pe aceste trasee. Pînă la sfîrşitul anului, numă­rul satelor electrificate din re­giune va creşte cu încă 30. Colectivul întreprinderii re­gionale de electricitate a terminat racordarea la siste­mul energetic naţional a loca­lităţilor Petreşti, Greci şi Coa­da Izvorului, iar în comunele Colibaşi şi Dragodana lucrări­le de electrificare sunt pe sfîr­­şite. Cu acestea, numărul sa­telor electrificate, în acest an în regiunea Argeş se ridică In 27. In prezent, în această re­giune sunt electrificate 457 de sate, iar vină la sfîrşitul anu­lui numărul lor va creşte cu incă 23. (Agerpres) Descoperiri arheologice Cu prilejul executării une terasări în raza comunei Bă­­leni, din raionul Bujorul, re­giunea Galaţi, s-a descoperit recent la o adîncime de circa 60 centimetri un depozit de obiecte de bronz, datînd din orînduirea comunei primitive. Cele 280 de piese găsite : unel­te, obiecte de podoabă, arme, piese de harnaşament şi de­şeuri rezultate din turnarea pieselor au o importantă va­loare documentară şi muzeis­tică. (Agerpres)

Next