Scînteia Tineretului, octombrie 1963 (Anul 19, nr. 4470-4496)

1963-10-19 / nr. 4486

Vizita conducătorilor de partid şi de stat pe şantierul Hidrocentralei „16 Februarie“ de pe Argeş Au trecut aproape trei ani de cînd tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi alţi conducă­tori ai partidului şi statului nostru au vizitat valea Argeşu­­lui, examinînd amplasamentul şi schema de amenajare a hi­drocentralei de pe acest rîu. Ţara întreagă a aflat atunci că acolo, în inima munţilor, se va înălţa încă una din măreţele construcţii ale socialismului. In scurtă vreme, pe locurile săl­batice ale cheilor Argeşului a început să se desfăşoare acti­vitatea însufleţită caracteristi­că marilor şantiere. Tot ceea ce au realizat în acest răstimp miile de constructori le dă te­mei să spună acum „Cuvîntul partidului devine faptă!“. Nu peste mulţi ani, hidrocentrala de pe Argeş îşi va trimite pre­ţioasa energie electrică econo­miei noastre în plin avînt. Vineri, 18 octombrie 1963, constructorii au avut din nou oaspeţi dragi. Tovarăşii Gheor­ghe Gheorghiu-Dej, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Gh. Gaston Ma­rin au făcut o vizită la şantie­rul Hidrocentralei „16 Februa­rie“ de pe Argeş. Conducătorii de partid şi de stat au fost în­soţiţi de tovarăşii Ştefan Ma­tei, prim-secretar al Comitetu­lui regional Argeş al P.M.R., Constantin Sandu, preşedintele Comitetului executiv al Sfatu­lui popular regional, de acti­vişti de partid şi de stat. La Corbeni, unde se află conducerea grupului de şan­tiere, oaspeţii au fost întîmpi­­naţi de ministrul minelor şi energiei electrice, Bujor Al­másán, Nicolae Gheorghiu, adjunct al ministrului, Adal­bert Gilbert, director general al întreprinderii de construc­ţii hidrotehnice, Nicolae Şte­fan, şeful grupului de şantiere, Radu Gaube, inginer-şef ad­junct, Alexandru Nourescu, inginer-şef al Institutului de studii şi proiectări hidroener­getice, Francisc Anton, secre­tarul Comitetului de partid al şantierelor, de ingineri şi spe­cialişti. La sediul conducerii şantie­relor, tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej şi celorlalţi conducători de partid şi de stat le-au fost prezentate de către şeful proiectului, ing. Mircea Sipiceanu, soluţiile a­­doptate pentru : construirea a­­cestui important nod hidro­energetic proiectat în întregi­me în ţara noastră, precum şi stadiul actual al lucrărilor. Hidrocentrala de pe râul Ar­geş va avea o putere instalată de 220 MW, iar producţia ei anuală va fi de 400 milioane kWh. Potenţialul hidroenerge­tic al Argeşului va fi utilizat pe o distanţă de 25 km, iar pentru mărirea debitului de apă vor fi captate Topologul, Rîul Doamnei, Vîlsanul şi alte rîuri de munte ale căror ape vor fi dirijate spre lacul de acumulare prin albii subtera­ne măsurînd 28 km. Lacul de acumulare, lung de 14 km, va avea un volum de cca. jumă­tate miliard metri cubi de apă. Specialiştii au relevat şi alte avantaje ale construirii aces­tui nod hidro-analgetic. Se cre­ează astfel posibilitatea iri­gării în viitor a peste 100 000 hectare în bazinul Ar­geşului, vor fi ferite de inun­daţii importante suprafeţe de teren agricol, se va asigura mărirea debitului de apă pen­tru alimentarea Capitalei. Au fost vizitate apoi princi­palele obiective ale acestui şantier care se întinde pe o lungime de 25 km. Maşinile urcă spre fabrica de betoane pe şoseaua nouă tăiată în stîncă, străbătînd tu­­nele şi trecînd peste viaducte ridicate cu îndrăzneală şi mă­iestrie, de constructori. In a­ceste locuri, unde în urmă cu doi ani nu erau nici potaci, s-a deschis acum accesul pen­tru autocamioanele de mare tonaj care aprovizionează fa­brica de betoane cu agregate şi ciment. încă înainte de de­finitivarea drumului, construc­torii au reuşit, învingînd se­rioase greutăţi, să transporte utilajele complexe ale fabricii de betoane, macaralele funicu­lar. La fabrica de betoane specialiştii au arătat oaspeţi­lor că utilajele moderne, diri­jate prin comandă electro­­pneumatică, vor asigura can­tităţile mari de beton cerute de construcţia barajului. La cota 834, la punctul nu­mit Vidraru, unde se va afla coronamentul barajului, con­ducătorii de partid şi de stat au discutat cu ing. Radu Prişcu, principalul specialist în proiectarea de baraje din I.S.P.H., despre felul cum s-au proiectat şi organizat lucră­rile. Barajul — de tipul în arc cu dublă curbură — cu o înăl­ţime de 165 m, este conceput pe baza­ celor mai recente rea­lizări ale tehnicii mondiale. Soluţia adoptată este cea mai (Agerpres) (Continuare in mg­ a IlI-a) In galeriile uzinei subterane , un grup de muncitori oferă oaspeţilor buchete de flori !in moment important, a început turnarea betonului la baraj Ritm intens la însâmîntatul griului! a 20 de gospodă­rii colective din regiunea Suceava, printre care cele din Păltiniş, Havîrna, Bobuleşti, Zamostea şi Ripiceni au ter­minat însăminţările de toamnă. Fruntaşi pe regiune în cam­pania agricolă de toamnă continuă să se menţină colecti­viştii din raioanele Săverii şi Dorohoi, care pînă acum au semănat peste 80 la sută din suprafeţele prevăzute. Sprijiniţi de mecanizatorii din S.M.T. şi îndrumaţi de specialişti, colec­tiviştii acordă o a­­tenţie deosebită a­­plicării regulilor agrotehnice diferen­ţiate după natura solului. Pînă acum, în regiune a fost se­mănată cu cereale de toamnă aproxi­mativ 77 la sută din suprafața prevăzută. • In ultima pe­rioadă, viteza zilni­că de lucru la semă­nat a fost depășită în aproape toate trusturile Gostat. Po­trivit datelor primite la Trustul central al gospodăriilor agri­cole de stat, pînă la 17 octombrie s-a însămînţat griul pe o suprafaţă repre­­zentînd aproape 80 la sută din plan. In unităţile aparţinînd trusturilor Suceava­, Feteşti, Călăraşi, Sînnicolau Mare şi altele, griul a fost semănat pe mai bine de 92 la sută din suprafaţa planificată. Conducerile gospo­dăriilor agricole de stat urmăresc îndea­proape aplicarea tu­turor măsurilor me­nite să asigure obţi­nerea unor produc­ţii sporite de griu în anul viitor : pre­gătirea patului ger­minativ, fertilizarea solului, o densitate de plante corespun­zătoare etc. Se desfăşoară în ritm susfinut şi re­coltarea porumbului. Pînă la aceeaşi dată, porumbul fusese cu­les de pe 90 la sută din suprafața ocu­pată de această cul­tură in gospodăriile de stat. (Agerpres) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ţg a B ■ mm m mm Q mm I ÎMI 1 Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XIX, seria II nr. 4486 4 PAGINI — 20 BANI Sîmbătă 19 octombrie 1963 Un interesant schimb de experienţă TIMIŞOARA (de la corespon­dentul nostru) Timp de 3 zile a avut loc la Timişoara şi Arad un schimb de experienţă la care au participat şefii secţiunilor de industrie lo­cală a sfaturilor populare, direc­tori din întreprinderile industriei locale din 12 regiuni din ţară, precum şi delegaţi din diferite ministere. Cu această ocazie, s-a studiat cum participă industria locală în completarea industriei republicane pentru satisfacerea nevoilor populaţiei din regiunea Banat cu bunuri de consum. Ex­poziţia organizată cu acest prilej, cuprinzînd 250 de exponate a prezentat o imagine a realizărilor obţinute de industria locală bă­năţeană printre care amintim : articole textile, articole din mase plastice, maşini de gătit, antene de televizoare, candelabre etc. Participanţii au vizitat şi cîteva întreprinderi „Electrometal“ şi Progresul din Arad, precum şi „Electrometal“ şi Combinatul de industrie locală din Timişoara, iar pe baza unor referate pre­zentate de directorii unor între­prinderi din Banat, s-au purtat discuţii despre organizarea in­dustriei locale, despre folosirea utilajelor moderne și introduce­rea procedeelor tehnologice îna­intate în procesul de producţie din întreprinderile industriei lo- Pag. a 1 1-a: î Viaţa culturală I a tineretului " (Cilii) Prin introducerea mecanizării ,Exploatările miniere d­in ba­zinul carbonifer al Văii Jiului şi de la Teliuc şi Ghelar au fost dotate anul acesta cu peste 1 500 de perforatoare, ciocane de aba­taj, transportoare, ventilatoare şi alte utilaje miniere. Pe lingă a­­cestea, în exploatările din Valea Jiului lucrează noi maşini de ex­tracţie şi de încărcat, de mare productivitate, iar la exploatarea minieră Lupeni se montează o combină de cărbune. Ca urmare, în industria mi­nieră a regiunii Hunedoara indi­cele de mecanizare a lucrărilor a crescut simţitor. Producţia de cărbune extrasă în primele 9 luni ale anului din minele Văii Jiului, prin tăierea mecanică, este de a­­proape 3 ori mai mare decît în trecut. Introducerea mecanizării la principalele locuri de producţie a făcut ca în minele din Valea Jiului randamentul mediu pe post să cre­aacă în acest an cu 7 la sută faţă de realizările din anul trecut. „ Anul acesta, întreprinderile industriale din regiunea Cluj au investit pentru extinderea meca­nizării proceselor de fabricaţie mai mult de 143 milioane lei. La Atelierele de reparat mate­rial rulant „16 Februarie” din Cluj, de pildă, prin construirea unui pod rulant pentru ridicarea şi transportul pieselor grele, timpul necesar efectuării acestor operaţiuni s-a redus de peste 7 ori. • Colectivele de muncă ale întreprinderilor textile din re­giunea Galaţi au obţinut impor­tante succese pe linia creşterii productivităţii muncii şi a pro­ducţiei. La fabrica de confecţii din Brăila, de pildă, prin organiza­rea mai judicioasă a fluxului teh­nologic a fost mărită suprafaţa de producţie a secţiei de croit, iar la sectoarele I şi II confecţii s-au instalat încă 90 de maşini de cusut. Noul dispozitiv de iih­­tuit, realizat de un colectiv de inovatori din întreprindere şi care permite executarea simulta­nă a operaţiilor de iihluire şi cusut, s-a extins la încă 10 locuri de muncă. Dispozitivul asigură creşterea vitezei de lu­cru cu 25—30 la sută. Acestea, ca şi măsurile privind ridicarea continuă a calificării lucrătorilor, au dus la realizarea peste plan, de la începutul anu­lui a 50 000 de confecţii diferite. Preţuirea muncii Utemista Ana Jalbă lucrea­ză ca muncitoare în secţia a II-a mecanică a Atelierelor de re­parat material rulant Ploieşti. Este o tînără cu o bună pre­gătire profesională şi se stră­duieşte să promoveze noul în tehnică. Ajutată îndeaproape de ajustorul Ştefan Moise, cel mai vechi inovator, Ana Jalbă a prezentat cabinetului tehnic, în acest­ an, un număr de 4 propuneri de inovaţii. Două din ele au şi fost aplicate în pro­cesul de producţie. Cele două inovaţii, pe lingă creşte­rea productivităţii muncii, con­tribuie la executarea unor pie­se de calitate superioară. Utemista Ana Jalbă este de mai multe luni evidenţiată în întrecerea socialistă. Ea este în acelaşi timp şi o talentată artistă amatoare. Nu de mult, adunarea generală a organiza­ţiei de bază P.M.R. nr. 2 a pri­mit-o în rîndurile candidaţilor de partid. Ca Ana Jalbă sunt mulţi ti­neri în întreprinderea noastră. ION MIREA tehnician Noi inovaţii * La complexul de faianță şi sticlă din Sighişoara, există o preocupare permanentă pentru introducerea noului în procesul de fabricaţie. Acest lucru este demonstrat şi de numărul mare de inovații înregistrate la ca­binetul tehnic. De la începutul anului pînă acum cîteva zile, au fost înregistrate 142 de pro­puneri de inovații, iar din a­­cestea 71 au şi fost aplicate. Aceste inovaţii aplicate aduc economii postcalculate de 1 152 190 Iei. Recent a fost apli­cată inovaţia „Modificarea sis­temului de aşezare a comenzi­lor in ampilajul camerelor de regeneratoare“, inovație care aduce economii anuale de 22 300 lei. Sudorii Petra Traian şi Ardelean Constantin de la sectorul lăcătuşerie — montaj al Uzine­lor mecanice Timişoara, sunt doi dintre tinerii evidenţiaţi in întrecerea socialistă. Ei dau lucrări de cea mai bună calitate şi realizează importante economii Foto : O. PLEC­AN SPECIALIZAREA SI CULTURA GENERALA int adesea invitat la adunări ale stu­denţilor, şi orice întîlnire cu tinerii mei prieteni îmi­­ aduce prilejul unor bucurii. Este vorba de satisfacţiile dascălului care descifrează la studenţii săi pre­ocupări serioase, mature, preo­cupări care dau mari frumuseţi şi substanţă solidă anilor de ucenicie ştiinţifică. Sarcinile studenţiei nu sunt de loc uşoare. E drept că atunci cind tu, student, n-ai mari pre­tenţii de la tine, poţi spune simplu: „am fost la curs, la seminar, am învăţat pentru examen, deci mi-am făcut da­toria“. Dacă gindeşti aşa, fi­­reşte, poţi spune că studenţia este uşoară. Din fericire foarte puţini gîndesc in acest fel. Cei mai mulţi dintre tinerii cuprinşi în activitatea universitară sunt animali de dorinţa de a benefi­cia la maximum de tot ceea ce Ie oferă institutul de învâţă­­mint superior pentru formarea lor multilaterală. Nu o dată i-am auzit pe aceștia dezbătînd cu seriozitate o chestiune foar­te importantă : dacă e deajuns să ai o bună specializare, să fii stăpin pe profesiunea ta, sau e nevoie de mai mult. Răspunsul este fără echivoc : e nevoie de mult mai mult. Epoca în care se formează astăzi tînărul stu­dent se caracterizează printr-o uluitoare dezvoltare a tuturor ştiinţelor. Le-aş oferi spre cer­cetare cîteva cifre semnificati­ve, dintr-un studiu publicat de U.N.E.S.C.O. Se spunea acolo, printre multe alte date intere­sante, că 90 la sută din savan­ţii care au existat pe pămînt trăiesc in epoca noastră. Sau, mai departe, că în anul 1800 numărul publicaţiilor ştiinlifice existente pe glob a fost de 100; în anul 1850 de circa 1 000 ; în anul 1960 statisticile menţionează circa 100 000 de publicaţii cu caracter informa­tiv din toate domeniile ştiinţe­lor. La prima lectură, cifra poate înspăiminta. Cred, însă, că mai degrabă ea trebuie să îndemne la meditaţie. De la bun început, oricăruia dintre noi trebuie să-i fie clar că un ase­menea material vast nu poate fi cuprins de mintea omeneas­că, ori­cit de mare ar fi dorin­ţa. Şi atunci, trebuie să selec­tezi cu discernămînt ce anume ai nevoie tu, în modul cel mai stringent, pentru specialitatea pe care ţi-ai ales-o. Pentru că a venit vorba de specialitate, cred că este nevoie să stăruim puţin asupra acestei­­noţiuni. Specializarea s-a născut în epoca modernă, ca urmare a dezvoltării impetuoase a ştiin­ţelor şi, în acelaşi timp, a frag­mentării lor in numeroase dis­cipline. Specializarea limitată la un domeniu foarte strict apare astăzi inevitabilă. Tinărul care şi-a ales profesiunea, şi se pregăteşte s-o practice, fie în producţie, fie în munca de cercetare, nu poate şi nu are dreptul să neglijeze nimic din ceea ce i se oferă pentru o specializare foarte trainică. Procesul de învăţămînt in fa­­cultate îi asigură tînărului căi­le directoare spre această spe- Prof. univ. D.D. Roşea, membru corespondent al Academiei R.P.R. cializare. O muncă plină de se­riozitate din primul an de fa­cultate pină la absolvire, tena­citatea în studiu, însuşirea deopotrivă de temeinică a fie­cărei discipline cuprinsă in programa de învăţămint sunt mijloacele cele mai sigure pen­tru ceea ce numim noi forma­rea bazei specializării. Muncind în acest fel, tînărul poate deve­ni un inginer agronom bun, un chimist cu o serioasă pregăti­re, un chirurg desăvirșit. Dar numai atit. Și este prea puțin. Alături de marile avantaje despre care am vorbit, specia­lizarea extremă prezintă şi neajunsuri notabile pe care tî­nărul trebuie să Ie cunoască pentru a le evita in perioada formaţiei sale profesionale. Da­că îngrădirea efortului de in­vestigaţie şi cunoaştere la un domeniu cit mai restrîns asi­gură o intensă luminare a res­pectivului domeniu, această în­grădire poate duce la ceea ce aş numi „vedere scurtă“. Defi­cienţă păgubitoare prin faptul că specialistul pierde din ve­dere legăturile specialităţii sale cu specialităţile învecinate şi, fireşte, legăturile fenomenelor studiate de prima cu cele stu­diate de acestea din urmă. Pierzînd din vedere aceste le­gături, specialistul vede trun­chiat însuşi fenomenul pe care l-a supus investigaţiei sale ştiinţifice. Prin urmare, în ast­fel de condiţii, cîştigul obţinut prin specializarea extremă su­feră o diminuare tocmai dato­rită extremei specializări. Ce avem de făcut ? vor în­treba studenţii citind aceste rînduri. Relele nu pot fi date. Ar fi greşit s-o fac. Le pot spune doar cîteva lucruri asu­pra cărora e bine să gîndească cu atenție. Ori cit de mult îi solicită pregătirea strictă pen­tru specialitatea aleasă, fiecă­rui tînăr îi rămîne acel „timp al său“ în afara cursurilor şi seminariilor, a pregătirii pen­tru examene (pufin, e drept) pe care poate să-l folosească aşa cum doreşte. Poate este un amă­nunt ceea ce voi spune mai de­parte, dar eu insist asupra lui. Tocmai acest „timp al său“ este poate cel mai important pentru întregirea absolut necesară a pregătirii pe care şi-o mijlo­ceşte studiul obligatoriu în fa­­cultate. Şi timpul acesta trebuie bine utilizat. Mai tîrziu, tînărul va avea mulţumirea sufletească să constate că, de fapt, altfel nici nu putea fi folosit timpul rămas în afara obligaţiilor uni­versitare. I se cere tînărului să-şi în­drepte privirea spre marea ştiinţă, să stabilească precis, cu meticulozitatea matematicianu­lui, ce are el nevoie personal din această mare ştiinţă, pen­tru a-şi lărgi specializarea. Să nu uităm un lucru, că, deşi fragmentate, între domeniile ştiinţei nu sunt hotare. Stăpini­­rea unei specialităţi cere să treci tot timpul frontiera alteia — Înrudite sau mai îndepărta­(Continuare în pag. a IV-a) In atelierul de ringuri de la Filatura romînească de bum­bac din Capitală, utemista Zoi­ca Ciobotaru este cunoscută ca o tînără harnică şi conştiincioasă. Ea face parte din echipa de levată şi ajută grupa in care lucrează să dea fire de cea mai bună calitate Expoziţia: „Prin regiunea Braşov“ BRAŞOV (de la coresponden­tul nostru) Receht, la casa raională de cultură din Rupea, s-a deschis o expoziţie: „Prin regiunea Braşov“. Expoziţia înfăţişează — prin exponate şi fotografii — realizările obţinute de oa­menii muncii din regiune în in­dustrie, agricultură şi în ce priveşte viaţa social-culturală a muncitorilor. Zilnic peste 500 de oameni vizitează expoziţia. Economisesc materia primă SUCEAVA (de la corespon­dentul nostru) Muncitorii Fabricii de confec­ţii — Botoşani dau o mare a­­tenţie economisirii materiei pri­me şi materialelor auxiliare. Experimentînd metode­­ raţio­nale de încadrare a tiparului, ca şi calculul gospodăresc al baloţilor pe lăţimi şi grosimi, ei au reuşit să economisească în ultima lună 830 m. ţesături de bumbac, 260 m. ţesături de lină, 700 m. materiale auxiliare. IN CINSTEA FRUNTAŞILOR TG. MUREŞ (de la corespondentul nos­tru). — Comitetul U.T.M. în colaborare cu comitetul sindica­tului de la Fabrica de mobilă „23 August” din Tg. Mureş au or­ganizat joi seara o reuniune tovărăşească în cinstea tinerilor e­­videnţiaţi în întrece­rea socialistă. Tov. Gheorghe Panţi, se­cretarul comitetului U.T.M. a arătat că în luna septembrie 275 de tineri au primit titlul de evidenţiaţi în întrecerea socia­listă din care 156 au menţinut acest titlu de cinste de la în­ceputul anului şi pînă în prezent. Tinerii au contribuit la îndepli­nirea planului între­prinderii pe nouă luni la producţia glo­bală în proporţie de 102,96 la sută iar la producţia marfă de 102,56 la sută. El i-a felicitat pe tinerii e­­videnţiaţi în numele comitetului U.T.M. şi a mulţumit muncito­rilor şi maiştrilor vîrstnici invitaţi la această reuniune pen­tru ajutorul ce îl a­­cordă tinerilor în producţie şi în viaţa de fiecare zi. Forma­ţia artistică a între­prinderii a prezentat un frumos buchet de cîntece şi dansuri populare romîneşti şi maghiare, dedicate e­­videnţiaţilor în între­cerea socialistă.

Next