Scînteia Tineretului, octombrie 1963 (Anul 19, nr. 4470-4496)
1963-10-19 / nr. 4486
Vizita conducătorilor de partid şi de stat pe şantierul Hidrocentralei „16 Februarie“ de pe Argeş Au trecut aproape trei ani de cînd tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi alţi conducători ai partidului şi statului nostru au vizitat valea Argeşului, examinînd amplasamentul şi schema de amenajare a hidrocentralei de pe acest rîu. Ţara întreagă a aflat atunci că acolo, în inima munţilor, se va înălţa încă una din măreţele construcţii ale socialismului. In scurtă vreme, pe locurile sălbatice ale cheilor Argeşului a început să se desfăşoare activitatea însufleţită caracteristică marilor şantiere. Tot ceea ce au realizat în acest răstimp miile de constructori le dă temei să spună acum „Cuvîntul partidului devine faptă!“. Nu peste mulţi ani, hidrocentrala de pe Argeş îşi va trimite preţioasa energie electrică economiei noastre în plin avînt. Vineri, 18 octombrie 1963, constructorii au avut din nou oaspeţi dragi. Tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Gh. Gaston Marin au făcut o vizită la şantierul Hidrocentralei „16 Februarie“ de pe Argeş. Conducătorii de partid şi de stat au fost însoţiţi de tovarăşii Ştefan Matei, prim-secretar al Comitetului regional Argeş al P.M.R., Constantin Sandu, preşedintele Comitetului executiv al Sfatului popular regional, de activişti de partid şi de stat. La Corbeni, unde se află conducerea grupului de şantiere, oaspeţii au fost întîmpinaţi de ministrul minelor şi energiei electrice, Bujor Almásán, Nicolae Gheorghiu, adjunct al ministrului, Adalbert Gilbert, director general al întreprinderii de construcţii hidrotehnice, Nicolae Ştefan, şeful grupului de şantiere, Radu Gaube, inginer-şef adjunct, Alexandru Nourescu, inginer-şef al Institutului de studii şi proiectări hidroenergetice, Francisc Anton, secretarul Comitetului de partid al şantierelor, de ingineri şi specialişti. La sediul conducerii şantierelor, tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej şi celorlalţi conducători de partid şi de stat le-au fost prezentate de către şeful proiectului, ing. Mircea Sipiceanu, soluţiile adoptate pentru : construirea acestui important nod hidroenergetic proiectat în întregime în ţara noastră, precum şi stadiul actual al lucrărilor. Hidrocentrala de pe râul Argeş va avea o putere instalată de 220 MW, iar producţia ei anuală va fi de 400 milioane kWh. Potenţialul hidroenergetic al Argeşului va fi utilizat pe o distanţă de 25 km, iar pentru mărirea debitului de apă vor fi captate Topologul, Rîul Doamnei, Vîlsanul şi alte rîuri de munte ale căror ape vor fi dirijate spre lacul de acumulare prin albii subterane măsurînd 28 km. Lacul de acumulare, lung de 14 km, va avea un volum de cca. jumătate miliard metri cubi de apă. Specialiştii au relevat şi alte avantaje ale construirii acestui nod hidro-analgetic. Se creează astfel posibilitatea irigării în viitor a peste 100 000 hectare în bazinul Argeşului, vor fi ferite de inundaţii importante suprafeţe de teren agricol, se va asigura mărirea debitului de apă pentru alimentarea Capitalei. Au fost vizitate apoi principalele obiective ale acestui şantier care se întinde pe o lungime de 25 km. Maşinile urcă spre fabrica de betoane pe şoseaua nouă tăiată în stîncă, străbătînd tunele şi trecînd peste viaducte ridicate cu îndrăzneală şi măiestrie, de constructori. In aceste locuri, unde în urmă cu doi ani nu erau nici potaci, s-a deschis acum accesul pentru autocamioanele de mare tonaj care aprovizionează fabrica de betoane cu agregate şi ciment. încă înainte de definitivarea drumului, constructorii au reuşit, învingînd serioase greutăţi, să transporte utilajele complexe ale fabricii de betoane, macaralele funicular. La fabrica de betoane specialiştii au arătat oaspeţilor că utilajele moderne, dirijate prin comandă electropneumatică, vor asigura cantităţile mari de beton cerute de construcţia barajului. La cota 834, la punctul numit Vidraru, unde se va afla coronamentul barajului, conducătorii de partid şi de stat au discutat cu ing. Radu Prişcu, principalul specialist în proiectarea de baraje din I.S.P.H., despre felul cum s-au proiectat şi organizat lucrările. Barajul — de tipul în arc cu dublă curbură — cu o înălţime de 165 m, este conceput pe baza celor mai recente realizări ale tehnicii mondiale. Soluţia adoptată este cea mai (Agerpres) (Continuare in mg a IlI-a) In galeriile uzinei subterane , un grup de muncitori oferă oaspeţilor buchete de flori !in moment important, a început turnarea betonului la baraj Ritm intens la însâmîntatul griului! a 20 de gospodării colective din regiunea Suceava, printre care cele din Păltiniş, Havîrna, Bobuleşti, Zamostea şi Ripiceni au terminat însăminţările de toamnă. Fruntaşi pe regiune în campania agricolă de toamnă continuă să se menţină colectiviştii din raioanele Săverii şi Dorohoi, care pînă acum au semănat peste 80 la sută din suprafeţele prevăzute. Sprijiniţi de mecanizatorii din S.M.T. şi îndrumaţi de specialişti, colectiviştii acordă o atenţie deosebită aplicării regulilor agrotehnice diferenţiate după natura solului. Pînă acum, în regiune a fost semănată cu cereale de toamnă aproximativ 77 la sută din suprafața prevăzută. • In ultima perioadă, viteza zilnică de lucru la semănat a fost depășită în aproape toate trusturile Gostat. Potrivit datelor primite la Trustul central al gospodăriilor agricole de stat, pînă la 17 octombrie s-a însămînţat griul pe o suprafaţă reprezentînd aproape 80 la sută din plan. In unităţile aparţinînd trusturilor Suceava, Feteşti, Călăraşi, Sînnicolau Mare şi altele, griul a fost semănat pe mai bine de 92 la sută din suprafaţa planificată. Conducerile gospodăriilor agricole de stat urmăresc îndeaproape aplicarea tuturor măsurilor menite să asigure obţinerea unor producţii sporite de griu în anul viitor : pregătirea patului germinativ, fertilizarea solului, o densitate de plante corespunzătoare etc. Se desfăşoară în ritm susfinut şi recoltarea porumbului. Pînă la aceeaşi dată, porumbul fusese cules de pe 90 la sută din suprafața ocupată de această cultură in gospodăriile de stat. (Agerpres) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ţg a B ■ mm m mm Q mm I ÎMI 1 Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XIX, seria II nr. 4486 4 PAGINI — 20 BANI Sîmbătă 19 octombrie 1963 Un interesant schimb de experienţă TIMIŞOARA (de la corespondentul nostru) Timp de 3 zile a avut loc la Timişoara şi Arad un schimb de experienţă la care au participat şefii secţiunilor de industrie locală a sfaturilor populare, directori din întreprinderile industriei locale din 12 regiuni din ţară, precum şi delegaţi din diferite ministere. Cu această ocazie, s-a studiat cum participă industria locală în completarea industriei republicane pentru satisfacerea nevoilor populaţiei din regiunea Banat cu bunuri de consum. Expoziţia organizată cu acest prilej, cuprinzînd 250 de exponate a prezentat o imagine a realizărilor obţinute de industria locală bănăţeană printre care amintim : articole textile, articole din mase plastice, maşini de gătit, antene de televizoare, candelabre etc. Participanţii au vizitat şi cîteva întreprinderi „Electrometal“ şi Progresul din Arad, precum şi „Electrometal“ şi Combinatul de industrie locală din Timişoara, iar pe baza unor referate prezentate de directorii unor întreprinderi din Banat, s-au purtat discuţii despre organizarea industriei locale, despre folosirea utilajelor moderne și introducerea procedeelor tehnologice înaintate în procesul de producţie din întreprinderile industriei lo- Pag. a 1 1-a: î Viaţa culturală I a tineretului " (Cilii) Prin introducerea mecanizării ,Exploatările miniere din bazinul carbonifer al Văii Jiului şi de la Teliuc şi Ghelar au fost dotate anul acesta cu peste 1 500 de perforatoare, ciocane de abataj, transportoare, ventilatoare şi alte utilaje miniere. Pe lingă acestea, în exploatările din Valea Jiului lucrează noi maşini de extracţie şi de încărcat, de mare productivitate, iar la exploatarea minieră Lupeni se montează o combină de cărbune. Ca urmare, în industria minieră a regiunii Hunedoara indicele de mecanizare a lucrărilor a crescut simţitor. Producţia de cărbune extrasă în primele 9 luni ale anului din minele Văii Jiului, prin tăierea mecanică, este de aproape 3 ori mai mare decît în trecut. Introducerea mecanizării la principalele locuri de producţie a făcut ca în minele din Valea Jiului randamentul mediu pe post să creaacă în acest an cu 7 la sută faţă de realizările din anul trecut. „ Anul acesta, întreprinderile industriale din regiunea Cluj au investit pentru extinderea mecanizării proceselor de fabricaţie mai mult de 143 milioane lei. La Atelierele de reparat material rulant „16 Februarie” din Cluj, de pildă, prin construirea unui pod rulant pentru ridicarea şi transportul pieselor grele, timpul necesar efectuării acestor operaţiuni s-a redus de peste 7 ori. • Colectivele de muncă ale întreprinderilor textile din regiunea Galaţi au obţinut importante succese pe linia creşterii productivităţii muncii şi a producţiei. La fabrica de confecţii din Brăila, de pildă, prin organizarea mai judicioasă a fluxului tehnologic a fost mărită suprafaţa de producţie a secţiei de croit, iar la sectoarele I şi II confecţii s-au instalat încă 90 de maşini de cusut. Noul dispozitiv de iihtuit, realizat de un colectiv de inovatori din întreprindere şi care permite executarea simultană a operaţiilor de iihluire şi cusut, s-a extins la încă 10 locuri de muncă. Dispozitivul asigură creşterea vitezei de lucru cu 25—30 la sută. Acestea, ca şi măsurile privind ridicarea continuă a calificării lucrătorilor, au dus la realizarea peste plan, de la începutul anului a 50 000 de confecţii diferite. Preţuirea muncii Utemista Ana Jalbă lucrează ca muncitoare în secţia a II-a mecanică a Atelierelor de reparat material rulant Ploieşti. Este o tînără cu o bună pregătire profesională şi se străduieşte să promoveze noul în tehnică. Ajutată îndeaproape de ajustorul Ştefan Moise, cel mai vechi inovator, Ana Jalbă a prezentat cabinetului tehnic, în acest an, un număr de 4 propuneri de inovaţii. Două din ele au şi fost aplicate în procesul de producţie. Cele două inovaţii, pe lingă creşterea productivităţii muncii, contribuie la executarea unor piese de calitate superioară. Utemista Ana Jalbă este de mai multe luni evidenţiată în întrecerea socialistă. Ea este în acelaşi timp şi o talentată artistă amatoare. Nu de mult, adunarea generală a organizaţiei de bază P.M.R. nr. 2 a primit-o în rîndurile candidaţilor de partid. Ca Ana Jalbă sunt mulţi tineri în întreprinderea noastră. ION MIREA tehnician Noi inovaţii * La complexul de faianță şi sticlă din Sighişoara, există o preocupare permanentă pentru introducerea noului în procesul de fabricaţie. Acest lucru este demonstrat şi de numărul mare de inovații înregistrate la cabinetul tehnic. De la începutul anului pînă acum cîteva zile, au fost înregistrate 142 de propuneri de inovații, iar din acestea 71 au şi fost aplicate. Aceste inovaţii aplicate aduc economii postcalculate de 1 152 190 Iei. Recent a fost aplicată inovaţia „Modificarea sistemului de aşezare a comenzilor in ampilajul camerelor de regeneratoare“, inovație care aduce economii anuale de 22 300 lei. Sudorii Petra Traian şi Ardelean Constantin de la sectorul lăcătuşerie — montaj al Uzinelor mecanice Timişoara, sunt doi dintre tinerii evidenţiaţi in întrecerea socialistă. Ei dau lucrări de cea mai bună calitate şi realizează importante economii Foto : O. PLECAN SPECIALIZAREA SI CULTURA GENERALA int adesea invitat la adunări ale studenţilor, şi orice întîlnire cu tinerii mei prieteni îmi aduce prilejul unor bucurii. Este vorba de satisfacţiile dascălului care descifrează la studenţii săi preocupări serioase, mature, preocupări care dau mari frumuseţi şi substanţă solidă anilor de ucenicie ştiinţifică. Sarcinile studenţiei nu sunt de loc uşoare. E drept că atunci cind tu, student, n-ai mari pretenţii de la tine, poţi spune simplu: „am fost la curs, la seminar, am învăţat pentru examen, deci mi-am făcut datoria“. Dacă gindeşti aşa, fireşte, poţi spune că studenţia este uşoară. Din fericire foarte puţini gîndesc in acest fel. Cei mai mulţi dintre tinerii cuprinşi în activitatea universitară sunt animali de dorinţa de a beneficia la maximum de tot ceea ce Ie oferă institutul de învâţămint superior pentru formarea lor multilaterală. Nu o dată i-am auzit pe aceștia dezbătînd cu seriozitate o chestiune foarte importantă : dacă e deajuns să ai o bună specializare, să fii stăpin pe profesiunea ta, sau e nevoie de mai mult. Răspunsul este fără echivoc : e nevoie de mult mai mult. Epoca în care se formează astăzi tînărul student se caracterizează printr-o uluitoare dezvoltare a tuturor ştiinţelor. Le-aş oferi spre cercetare cîteva cifre semnificative, dintr-un studiu publicat de U.N.E.S.C.O. Se spunea acolo, printre multe alte date interesante, că 90 la sută din savanţii care au existat pe pămînt trăiesc in epoca noastră. Sau, mai departe, că în anul 1800 numărul publicaţiilor ştiinlifice existente pe glob a fost de 100; în anul 1850 de circa 1 000 ; în anul 1960 statisticile menţionează circa 100 000 de publicaţii cu caracter informativ din toate domeniile ştiinţelor. La prima lectură, cifra poate înspăiminta. Cred, însă, că mai degrabă ea trebuie să îndemne la meditaţie. De la bun început, oricăruia dintre noi trebuie să-i fie clar că un asemenea material vast nu poate fi cuprins de mintea omenească, oricit de mare ar fi dorinţa. Şi atunci, trebuie să selectezi cu discernămînt ce anume ai nevoie tu, în modul cel mai stringent, pentru specialitatea pe care ţi-ai ales-o. Pentru că a venit vorba de specialitate, cred că este nevoie să stăruim puţin asupra acesteinoţiuni. Specializarea s-a născut în epoca modernă, ca urmare a dezvoltării impetuoase a ştiinţelor şi, în acelaşi timp, a fragmentării lor in numeroase discipline. Specializarea limitată la un domeniu foarte strict apare astăzi inevitabilă. Tinărul care şi-a ales profesiunea, şi se pregăteşte s-o practice, fie în producţie, fie în munca de cercetare, nu poate şi nu are dreptul să neglijeze nimic din ceea ce i se oferă pentru o specializare foarte trainică. Procesul de învăţămînt in facultate îi asigură tînărului căile directoare spre această spe- Prof. univ. D.D. Roşea, membru corespondent al Academiei R.P.R. cializare. O muncă plină de seriozitate din primul an de facultate pină la absolvire, tenacitatea în studiu, însuşirea deopotrivă de temeinică a fiecărei discipline cuprinsă in programa de învăţămint sunt mijloacele cele mai sigure pentru ceea ce numim noi formarea bazei specializării. Muncind în acest fel, tînărul poate deveni un inginer agronom bun, un chimist cu o serioasă pregătire, un chirurg desăvirșit. Dar numai atit. Și este prea puțin. Alături de marile avantaje despre care am vorbit, specializarea extremă prezintă şi neajunsuri notabile pe care tînărul trebuie să Ie cunoască pentru a le evita in perioada formaţiei sale profesionale. Dacă îngrădirea efortului de investigaţie şi cunoaştere la un domeniu cit mai restrîns asigură o intensă luminare a respectivului domeniu, această îngrădire poate duce la ceea ce aş numi „vedere scurtă“. Deficienţă păgubitoare prin faptul că specialistul pierde din vedere legăturile specialităţii sale cu specialităţile învecinate şi, fireşte, legăturile fenomenelor studiate de prima cu cele studiate de acestea din urmă. Pierzînd din vedere aceste legături, specialistul vede trunchiat însuşi fenomenul pe care l-a supus investigaţiei sale ştiinţifice. Prin urmare, în astfel de condiţii, cîştigul obţinut prin specializarea extremă suferă o diminuare tocmai datorită extremei specializări. Ce avem de făcut ? vor întreba studenţii citind aceste rînduri. Relele nu pot fi date. Ar fi greşit s-o fac. Le pot spune doar cîteva lucruri asupra cărora e bine să gîndească cu atenție. Ori cit de mult îi solicită pregătirea strictă pentru specialitatea aleasă, fiecărui tînăr îi rămîne acel „timp al său“ în afara cursurilor şi seminariilor, a pregătirii pentru examene (pufin, e drept) pe care poate să-l folosească aşa cum doreşte. Poate este un amănunt ceea ce voi spune mai departe, dar eu insist asupra lui. Tocmai acest „timp al său“ este poate cel mai important pentru întregirea absolut necesară a pregătirii pe care şi-o mijloceşte studiul obligatoriu în facultate. Şi timpul acesta trebuie bine utilizat. Mai tîrziu, tînărul va avea mulţumirea sufletească să constate că, de fapt, altfel nici nu putea fi folosit timpul rămas în afara obligaţiilor universitare. I se cere tînărului să-şi îndrepte privirea spre marea ştiinţă, să stabilească precis, cu meticulozitatea matematicianului, ce are el nevoie personal din această mare ştiinţă, pentru a-şi lărgi specializarea. Să nu uităm un lucru, că, deşi fragmentate, între domeniile ştiinţei nu sunt hotare. Stăpinirea unei specialităţi cere să treci tot timpul frontiera alteia — Înrudite sau mai îndepărta(Continuare în pag. a IV-a) In atelierul de ringuri de la Filatura romînească de bumbac din Capitală, utemista Zoica Ciobotaru este cunoscută ca o tînără harnică şi conştiincioasă. Ea face parte din echipa de levată şi ajută grupa in care lucrează să dea fire de cea mai bună calitate Expoziţia: „Prin regiunea Braşov“ BRAŞOV (de la corespondentul nostru) Receht, la casa raională de cultură din Rupea, s-a deschis o expoziţie: „Prin regiunea Braşov“. Expoziţia înfăţişează — prin exponate şi fotografii — realizările obţinute de oamenii muncii din regiune în industrie, agricultură şi în ce priveşte viaţa social-culturală a muncitorilor. Zilnic peste 500 de oameni vizitează expoziţia. Economisesc materia primă SUCEAVA (de la corespondentul nostru) Muncitorii Fabricii de confecţii — Botoşani dau o mare atenţie economisirii materiei prime şi materialelor auxiliare. Experimentînd metode raţionale de încadrare a tiparului, ca şi calculul gospodăresc al baloţilor pe lăţimi şi grosimi, ei au reuşit să economisească în ultima lună 830 m. ţesături de bumbac, 260 m. ţesături de lină, 700 m. materiale auxiliare. IN CINSTEA FRUNTAŞILOR TG. MUREŞ (de la corespondentul nostru). — Comitetul U.T.M. în colaborare cu comitetul sindicatului de la Fabrica de mobilă „23 August” din Tg. Mureş au organizat joi seara o reuniune tovărăşească în cinstea tinerilor evidenţiaţi în întrecerea socialistă. Tov. Gheorghe Panţi, secretarul comitetului U.T.M. a arătat că în luna septembrie 275 de tineri au primit titlul de evidenţiaţi în întrecerea socialistă din care 156 au menţinut acest titlu de cinste de la începutul anului şi pînă în prezent. Tinerii au contribuit la îndeplinirea planului întreprinderii pe nouă luni la producţia globală în proporţie de 102,96 la sută iar la producţia marfă de 102,56 la sută. El i-a felicitat pe tinerii evidenţiaţi în numele comitetului U.T.M. şi a mulţumit muncitorilor şi maiştrilor vîrstnici invitaţi la această reuniune pentru ajutorul ce îl acordă tinerilor în producţie şi în viaţa de fiecare zi. Formaţia artistică a întreprinderii a prezentat un frumos buchet de cîntece şi dansuri populare romîneşti şi maghiare, dedicate evidenţiaţilor în întrecerea socialistă.