Scînteia Tineretului, februarie 1964 (Anul 20, nr. 4575-4599)

1964-02-14 / nr. 4586

Din munca şi viaţa ceferiştilor Cerinţele sporite ale tuturor ra­murilor economiei naţionale,­­ în plină dezvoltare, au determinat ca în 1963 volumul mărfurilor trans­portate pe calea ferată să depă­şească nivelul prevăzut pentru sfârşitul planului sesenal. Datorită îmbunătăţirii indicilor de utilizare a materialului rulant, timpul din­tre două încărcări succesive , ale vagonului de marfă s-a redus anul trecut cu aproape două zile faţă de 1950. Folosirea locomoti­velor Diesel electrice a dus la îmbunătăţirea indicilor transpor­turilor feroviare , viteza comer­cială a trenurilor de marfă a sporit cu 50 la sută în compara­ţie cu garniturile tractate de lo­comotivele cu aburi, tonajul lor mediu a crescut cu 35 la sută, iar­ cheltuielile de remorcare au scă­zut cu 63,9 la sută. ★ Lucrătorii Direcţiei regionale C.F.R.-Cluj se situează pe primul loc în întrecerea pe ţară dintre unităţile feroviare pentru realiza­rea indicatorilor de tone expe­diate. De la începutul anului, ce­feriştii clujeni au expediat cu peste un sfert de milion tone mărfuri în plus faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. rr La Depoul de locomotive C.F.R. Oradea, planul de produc­ţie exprimat în kilometri s-a rea­lizat ae la 1 ianuarie pînă acum în proporţie de 112 la sută. Re­morcare a 152 trenuri cu supratonaj a permis eliberarea a 25 garnituri de tren care ar fi fost necesare pe o distanţă similară cu cea dintre Oradea şi Arad. * Complexul şi staţiile C.F.R. din Valea Jiului au extins în acest an transportul cărbunelui cu vagoane de mare capacitate şi în acelaşi timp au redus simţitor durata de încărcare şi descărcare. In conse­cinţă, tonajul trenurilor de marfă a crescut cu peste 7 la sută, trans­­portîndu-se în plus 50 000 tone de mărfuri. In atelierul II montaj motoare, de la Uzina de mașini electrice din Capitală, tinărul vopsitor Petre Cristea­ verifică calitatea unor piese ieşite de la cuptorul­­ de uscare cu infraroşii. Premierea­ unor filme realizate­­ de studenţi La prima consfătuire pe ţară a­ cinecluburilor studenţeşti organizată la Predeal de­­Uniu­nea Asociaţiilor Studenţilor, în colaborare cu Asociaţia cineaş­tilor din R. P. Romînă au fost acordate distincţii unor filme realizate de studenţi. Premiul I a­­fost atribuit filmului „Jur­nal studenţesc“ turnat de stu­denţii, clujeni, premiul pentru cel mai bun scenariu filmului „Jurnal de­ vacanţă“ al cine­­clubului din centrul universi­tar Bucureşti.., iar premiul pentru cea mai bună imagine, studenţilor timişoreni pentru filmul „Stadionul X Mai“. (Agerpres) OMUL DE LA VOLAN §1 RĂSPUNDERILE L­UI Experienţa din autobază - larg răspmdita la coloane » MrtAMtUgUii «Me iv ui nuni uin cet oji/ ue suferi care mun-I ! HMw j cesc la autobaza din Piteşti sunt tineri (în pri­­' IBUBi r mU^ in oi do^ea an de conducere). FA n-au ySw| I: o experienţă prea mare în meserie şi tocmai de I­­mmm1I aceea se impune ca pregătirea lor să fie perma­­--*' nent îmbogăţită. De acest lucru a ţinut sear­a şi conducerea autobazei. Pe baza indicaţiilor pri-I mite de la D.G.T.A. au fost organizate atît la sediul auto­bazei, ,cit şi la coloane, mai multe cursuri de ridicare a cali­ficării obligatorii pentru toţi şoferii,­­ în acţiunea de­ ridicare a calificării şoferilor a fost atras şi cabinetul tehnnic. Pe baza unui plan stabilit de conducerea­­ autobazei în colaborare cu comitetul sindicatului şi organi- I zaţia U.T.M. se ţin lunar conferinţa, simpozioane şi convor- 1 biri pe diferite probleme tehnice cu mecanicii şi şoferii.­­ Multe­ dintre aceste conferinţe şi simpozioane, fiind urmatei I de demonstraţii practice, au fost apreciate de cursanţi pen-1 tru modul accesibil şi interesant în care le transmit nu­; N­­­meroase cunoştinţe tehnice. Deosebit de folositoare pentru I I, şoferi au fost conferinţele şi demonstraţiile practice c­u te-­ mele „Revizia tehnică a unei ■maşini" şi ..Aprinderea şi car­­buraţia motorului SR ţinute în autobază de Ştefan­­ I Dumitru şi Stoian Florea. „ O iniţiativă bună în această privin­­ă a avut-o şi comite,irin U.T.M. pe autobază. Acesta a consultat tinerii asupra pro- I I blemelor tehnice care ii interesează mai mult şi cu ajutorul­­ inginerilor, tehnicienilor, economiştilor s-a făcut un plan de­­ expuneri. Alcătuite cu exemple din autobază, aceste referate (amin- S tim cîteva din ele : „Disciplina în muncă — factor hotărîtor „ în îndeplinirea sarcinilor de plan“, „Căile realizării unui I I preţ de cost cit mai scăzut pe tonă şi kilometru parcurs",­­ „Creşterea coeficientului de utilizare a parcului auto“ —), » au contribuit la generalizarea metodelor bune, la înlăturarea­­­I unor deficienţe. Astfel de expuneri au constituit punctul de­­ plecare pentru numeroase discuţii despre munca tinerilor.­­ Intr-o adunare generală U.T.M. a fost pusă în discuţia­­ I utemiştilor atitudinea tinerilor Ion Macăle, Ion Mirică şi­­ Aurelian Munteanu care nu respectau programul de între- TM ţinere a maşinilor, aveau abateri de la disciplina de pro- r­i ducţie. Critica făcută, însoţită de explicarea concretă a ne-­­ ajunsurilor pe care le provoca atitudinea lor, i-a ajutat pe­­ aceşti tineri să înţeleagă că nu procedează bine, să se inte- 9 I greze în disciplina muncii. După cum se vede, la sediul autobazei s-au întreprins ac- ■ ţiuni interesante pentru educarea şoferilor, pentru ridicarea­­ calificării lor. Ne-am fi aşteptat însă ca aceeaşi preocupare S I să întilnim şi la coloanele autobazei, unde îşi desfăşoară ac- n I tivitatea majoritatea şoferilor. A. POPESCU ■ corespondentul „Scînteii | 'cOrillMIPfî S ■ (Continuare in pag. a IV-a) ! CE UPSESTE DIN 1­1 pcmm scorn ! Ne aflăm pe coridoarele Şcolii de şoferi nr. 1 din Bucu-­­ reşti. Tinerii care peste cîteva luni vor fi „oamenii de la BI­­volan", înving acum emoţiile examenelor. Ivan Gheorghe­ din clasa H., şeful clasei, nu vrea să fie mai prejos decit­­ Nicolae Tiulete care, pînă­ la el, a obţinut cele mai­ bunele note din serie — ..foarte bine“ — şi la conducere şi la me-­­ canică. Orest Tcaciuc, Stelian Nedelcu şi mulţi alţii stăpî- n nesc de asemenea, temeinic, cunoştinţele predate..! Piesele înşirate pe masă — subansamble ale motoarelor a­­­le sunt bine cunoscute. Vorbesc despre fiecare dintre ele ■ c­u multă competenţă. Acesta este rezultatul muncii perse- 1I verente de zi cu zi la orele de curs, în atelierele şi sălile­­ de practică ale şcolii. • : | Dacă sub raport tehnic şcoala este înzestrată cu tot ce tre-­­ I buie, dacă — de asemenea — desfăşurarea cursurilor este­­ bine organizată, ea are totuşi prea puţin în vedere educa- • rea cetăţenească a viitorului şofer.I O analiză sumară a programei analitice duce la o con- * cluzie surprinzătoare : nu este prevăzută măcar o oră de ■ educaţie cetăţenească, deşi, la drept vorbind, o anumită ex- | I perienţă ar trebui să îndrume organele tutelare la in- ■ cluderea unei asemenea discipline în programa de învăţă- e mint. Ne gîndim,­ printre altele, că numai fotografiile inşi- J I fate pe pereţii şcolii, cu acel : „Să nu faci aşa !“ — nescris , dar pretutindeni prezent — înfăţişînd accidente, nu pot sa­ ■ tisface cerinţele, de educaţie.’­I­I Organizaţia U.T.M. din şcoală a­ încercat, e drept — şi în­­ bună măsură a reuşit — să suplinească prin activitatea, sa­u această neprevedere a programei analitice. La conferinţa I I raională­ U.T.M. au fost apreciate adunările organizaţiilor® de bază U.T.M. în care s-au dezbătut teme variate: disci­ s plina în şcoală, însuşirea temeinică a lecţiilor predate, frec- 1I venţa, unele comportări ale elevilor ş.a. . Dar această activitate nu a însoţit şi nu a avut ritmul | I cursurilor.­ N-a fost bogată de la primele zile ale şcolii. O | bună parte din timp a rămas în urmă , pînă s-a constituit * organizaţia U.T.M., pînă cînd membrii birourilor au fost in- | _ struiţi, pînă s-a planificat munca, au trecut săptămîni, | I luni şi abia spre sfi­rşit s-au iniţiat acţiunile despre­­ I care vorbeam. Comitetul raional U.T.M., care în­ g drumă organizaţiile U.T.M. de la această şcoală 1­9 ar trebui ,să tragă ,concluziile folositoare pentru ac-“ I tivita­tea viitoarelor serii­ de elevi. Să se asigure, prin grija­­ sa, ca organizaţiile U.T.M. să desfăşoare încă din primele II zile de cursuri o muncă susţinută pentru educarea viitorilor* şoferi. ’­­ Meserie a , răspunderilor — şoferia trebuie­ dublată de o­­ I înaltă ţinută morală pe care atît şcoala, cit şi instructorii­­ ei, cit şi organizaţia U.T.M. trebuie să o sădească neconte-­­ nit, iar tinărul şofer să o dobîndească. ROMULUS Z­AH­ARIA * hm mit mmm n «ra» eessm essss* «sasai mb oekb I Tradiţia se păstrează Brigada de turnă­tori condusă de tînă­­rul . Ilie David de la Uzinele „Timpuri Noi" din Capitală, execută piese, com­plexe ,­­ emulase, ci­lindri pentru locom­o­­ti­ve, Diesel-electrice, pompe etc. Anul tre­cut ea a avut rezultate bune în muncă, lună de lună, păstrîndu-şi titlul de evidenţiat în întrecerea­ socialistă. In mod deosebit bri­gada s-a remarcat prin succesele obţi­nute în îmbunătăţirea calităţii produselor. Începutul anului i-a găsit pe Ilie David, Alexandru Sîrbu, Tă­­nase David şi pe cei­lalţi turnători din brigada lor adoptau­ un nou procedeu de folosire a miezului la chiu­lase. Soluţia re­fractară de pe mie­zul metalic nu putea înlătura răcirea brus­că a fontei turnate. De aceea apăreau crăpături sau alte de­fecte chiar la primele operaţii de prelucrare. Soluţia refractară (compusă din grafit, praf de cocs, man­gal, apă şi argilă) a fost înlocuită cu un strat de nisip „Vă­leni“ aplicat pe miez. Procedeul e sirt­r­piu : se înmoarte mie­zul în ulei de in, apoi i se aplică un strat de nisip şi se usucă. Trecînd de la faza de experimentări, la aplicarea practică,­­ în producţie, calitatea a­­cestor repere s-a îm­bunătăţit simţitor. Turnătorii din bri­gada lui Ilie David nu au mai primit nici o reclamaţie I. CIOBANU Pentru reducerea­ consumului de cocs La­ furnalele din ţară insu­­flarea gazului­ metan se face după o metodă elaborată de : specialişti ai Institutului de cercetări­­metalurgice. în urma aplicării acestui procedeu ori­ginal se obţine o reducere în­semnată a consumului­ de cocs metalurgic, pe tona de fontă elaborată. Preocupîndu-se­ de reduce­rea­­consumului de cocs la ca­bilou şi realizarea de econo­mii în turnătorii, specialişti din Ministerul Industriei Me­talurgice şi întreprinderi au­­obţinut prin introducerea u­­nor noi metode un consum de cocs de 8—12 la sută, faţă de 16 la sută, cit­eşte consumul mediu. La Uzinele „Electropu­­tere“ din Craiova, de exem­plu, unde s-a introdus un re­cuperator dicilindric în coşul cubiloului, consumul de cocs a putut fi redus la 8 la sută. (Agerpres) La Predeal, înainte de concurs... anica de zăpadă, care a îmbrăcat de mai bine de două luni cîm­pia bănă­ţeană, lucea­ în a­­ceastăă dimineaţă de rebrucare sub fulgerarea cito­rva raze de soare. " . . De jur împrejur, pe toată­ în­­tinderea, nici­ un semn de pri­măvară. Coloana de mercur a termometrului din uşa porta­rului de la sediul gospodăriei colective din Macea, a înţepe­nit­­undeva sub zero. Şi totuşi aci, in Macea, la Început de februarie, primăvara a venit la întilnire.­ Au adus-o, în în­cercuirea iernii, pe 80.000 de metri patraţi de pămînt, hărni­cia şi priceperea colectiviştilor. Am fost la această întilnire împreună cu Petre­­ Ţuplea, noul tehnician hortiviticol (care la­ cei 19 ani ai lui, a devenit un tovarăş din conducere), cu grădinarii Mihail Pecicanu, Pa­vel Angheluş, Pav­el Dan, cu Fritz Iosif,­ secretarul organiza­ţiei U.T.M. de la brigada a V-a, cu aproape 200 de colectivişti — cei­ mai mulţi ’dintre ‘ei ■ti­neri. (Este­ un obicei încetăţe­nit aci să mergi să vezi, să aţii experienţa brigăzii vecine). Lo­cul întîlnirii — poiana de din­colo de parc. La adăpostul co­pacilor au fost ridicate opt uria­şe curţi cu îngrăditură înaltă şi deasă, îndărătul gardurilor — primăvara este la ea , acasă. Cînd păşeşti pragul eşti­­tentat chiar să-ţi scuturi picioarele de zăpadă. Este trecut de nouă, şi cu geamurile ridicate răsadniţele trimit în atmosferă vălătuci de aburi. La brigada a III-a e zor mare. Dumitru Hent, idem Pitan, Gheorghe. Crişan, udă, aşează rame noi pe o platfor­mă preîncălzită. Mi­hai Pecica­nu dă explicaţii. — Aci, pe 300 de metri­­­pa­ti­aţi, roşiile au fost insămînţa­­te la 27 ianuarie... Sub sticlă, plantele viguroa­se — la plus 16 grade, aşa cum indică termometrele culcate printre rînduri — s-au şi des­­lăput în două frunze. Sunt „ar­gumentele concrete“ care înso­ţesc explicaţiile brigadierului. — La 17 ianuarie am, începui să amenajăm primele paturi calde. Bine au mai lucrat ti­nerii!’ • ‘ ■ ’ - • ■ '■ — Ştim, au adunat tot­­guno­iul de pe la grajduri,­­chiar şi pe cel repartizat nouă... remar­că cu ton cam înciudat Pavel Siclovan. —­ Apoi nu aveţi de ce vă su­­­păra. Cine se scoală mai de dimineaţă... — Ce de dimineaţă, că în zori cînd ajungeam la grajduri, ai voştri plecau deja cu căru­ţele pline. Pecicanu a continuat să ex­plice liniştit că primele paturi calde le-au făcut ceva mai groa­se decit de obicei (peste 80 cm) pentru a înlătura orice risc'' de îngheţ. Că la două zile după răsărire au făcut —­ cu­­ apă în­călzită — primul udat, că acum au paturi gata pregătite pen­tru a însămînţa încă 600 me­tri pătraţi de roşii. Pu dus apoi la casa pompei. Le-a explicat cum a bătut în pămînt, pînă la stratul de apă freatică, cele trei ţevi ale sorburilor de la pompă. Oaspeţii au privit şi ascultat totul cu atenţie şi­­ cu un „,hai noroc“ scurt au plecat spre curtea brigăzii vecine. Pri­cina „necazului“ lor am aflat-o la răsadniţele lor, unde colec­tiviştii, dorind să-i ajungă pe cei din brigada a lll-a cu ame­najatul paturilor, aşteptau cu emoţie ivirea peste negrul graniţei a colţului verde al pri­melor răsaduri de roşii. Briga­da a III-a le-a luat-o cu ceva îna­inte şi au de ce­­i necăjiţi.­ La brigada întii însă, Pavel . Dan nu te lasă pişti nu-i vezi răsa­durile de ardei care au întrecut pe cele de­ roşii. Pavel Anghe­­luşi, grădinarul de la a V-a, e foarte mîndru de răsadurile lui de conopidă. Un stup uriaş de harnice al­bine — iată imaginea celor 80 000 metri patraţi ai teritoriu­lui primăverii in această frigu­roasă zi de februarie. Zeci de căruţe şi sănii aduc gunoiul de la fermele de animale. Sute de colectivişti amenajează platfor­me de preîncălzire, paturile cal­de ale răsadniţelor, seamănă sămînţa iarovizată, udă plante­le, pregătesc maşinile pentru ghivecele nutritive, rostuiesc prelatele uriaşe de material plastic sub care „se vor forţa" roşiile. In şoproane sunt stivui­te noile lăzi care vor duce pe pieţe şi dincolo de hotarele ţă­rii fructul mugurului acestei pri­măveri — roşiile timpurii de Macea. In fiecare dimineaţă, Ţuplea, cu băscuţa lui de fost elev, în­­fundată zdravăn pe cap, tre­cind­ printre şirul lung de răsa­duri, întocmeşte „buletinele pri­măverii“. Torentul primăverii s-a pornit. Pe zi ce trece, întrecerea so­cialistă dintre brigăzi este tot mai vie. Organizaţiile U.T.M. de brigadă au obiective precise. Acum transportarea la sere a celor 460 de vagoane de gunoi de grajd şi mobilizarea tineri­lor la lucrările de, amenajare a paturilor calde. In curînd va sosi şi examenul cel mare — pregătirea cu cele 48 de ma­şini, în maximum 10 zile, a 6 000 000 ghivece nutritive. Din buletinele lui Ţuplea re­zultă că fruntaşi sînt colectiviş­tii din brigada a III-a, cîştigă­­torii întrecerii din anul 1963, cînd de pe 21 de hectare au obţinut o producţie în valoare de peste 2 000 000 lei. Dar pînă se va coace fructul mugurului de acum, colectiviştii din bri­gada a 11-a, ca şi din celelalte brigăzi, au vreme să-şi schim­be locul în întrecere. In încercuirea iernii aspre, pe 80 000 metri patraţi de pămînt, hărnicia şi priceperea colecti­viştilor din Macea au adus pri­măvara la întilnire în februarie. ION ŞERBU­ Dorobanţu Ion din anul III , strungari de la Şcoala profesio­­nală ,,Electromagnetica“ din Capitală este fruntaş­ la învăţă­tură avind numai note de 8, 9 şi 10. Şi la practică in cadrul uzinei, el lucrează cu aceeaşi pasiune Foto : O PLECAN Proletari din toate ţările, uniţi-văl 3SÜ Bl Sil m masgaffl fel pf ţilgpJy Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XX, Seria II, nr. 4586 6 PAGINI — 30 BANI Vineri 14 februarie 1964 « Cele aproape 100 de brigăzi ştiinţifice din regiunea Ploieşti, din care fac parte circa 4 000 de profe­sori, învăţători, ingineri, jurişti, me­dici, au vizitat de la începutul aces­tui an numeroase sate, cu care pri­lej au dat răspuns la mai mult de 2 200 de întrebări ale colectiviştilor în legătură cu diverse probleme pri­vind producţia agricola, ştiinţa şi cultura. • Un colectiv din cadrul Fabricii „Azur“ din Timişoara a realizat o vopsea de compoziţie specială, care aplicată pe părţile din tablă a auto­vehiculelor, împiedică transmiterea zgomotelor provocate de vibraţii. Experimentat cu succes, noul produs va fi realizat anul acesta în produc­ţie de serie. • La Fabrica de tricotaje „Some­şul" din Cluj s-a luat iniţiativa de a se organiza lunar „Ziua cabinetului tehnic“. Cu acest prilej ingineri, şi alţi specialişti, ţin conferinţe despre organizarea producţiei precum şi re­cenzii ale unor cărţi şi reviste de specialitate, la care iau parte munci­tori, tehnicieni şi ingineri, inovatori din cadrul fabricii. • în şcolile de hortiviticultură din Diosig, de zootehnie din Şimleu Sil­­vaniei şi de culturi mari din Salonta, prin grija Consiliului agricol regio­nal, au fost organizate cursuri spe­ciale cu durata de 6—7 zile, care­ au fost urmate de peste 1 500 briga­dieri din gospodăriile agricole colec­tive ale regiunii. De­ cîteva zile, la Staţiunea experimentală agricolă Oradea a început un curs la care participă brigadieri legumicoli din 30 de gospodării colective. Consfătuirea legumicultorilor din Banat TIMIȘOARA (de la corespondentul nostru). — Joi, la Arad, a avut loc consfătuirea legumi­cultorilor din regiunea Banat, la care au par­ticipat brigadieri legu­micultori, preşedinţi de G.A.C., membri ai sec­ţiei horticole a consiliu­lui agricol regional, precum şi reprezentanţi ai unităţilor contractan­te. Cu această ocazie, au fost scoase în evidenţă rezultatele, obţinute anul trecut de gospodăriile colective din regiune în sporirea producţiei de legume şi zarzavaturi, precum şi veniturile rea­lizate din acest sector. Printre gospodăriile fruntaşe în dezvoltarea legumicultura, cu o ex­perienţă bună, au fost amintite cele din Doro­banţi, Macea, Tomantic. în cuvîntul lor partici­panţii au arătat cum s-a organizat munca în sec­torul legumicol din a­­ceste unităţi, cum s-a făcut retribuţia muncii în funcţie de producţii­le obţinute, cum s-au tr­nes cele mai bune soiuri de legume ca şi m­etode­ [­n nou ansamblu artistic în faţa a peste 450 de spectatori (munci­tori din Combinatul de îngrăşăminte-Piatra Neamţ, de la Uzina de fire şi fibre sintetice- Săvineşti, colectivişti din satele vecine) tînă­­rul ansamblu artistic al combinatului nostru a prezentat primul său spectacol. Multe din numerele acestui spectacol-con­­cert intitulat „Ne e dragă tinereţea" s-au bucurat de o caldă apreciere. Au fost aplau­date cîntecele „Dor fără cale întoarsă“ şi „Doi ochi frumoşi“ interpretate de ing. Anton Vir­­giliu, „Morăriţa" interpretat de surorile Ba­dea, cupletul „Călătorie cu bucluc“, prezen­tat de maistrul electrician Ioan Tistu şi or­chestra de muzică uşoară (dirijor Sile Nenita). Pentru viitor, ansamblul îşi propune să prezinte spectacole şi la căminele culturale, precum şi la cluburile altor unităţi socialiste din raza raionului şi oraşului Piatra Neamţ. Primul popas al turneului a fost făcut in mijlocul colectiviştilor din satul Talpa, IORDACHE MIHAIL tehnician­­e de irigare, folosirea de polietilenă în produ­cerea de legume timpu­rii. în consfătuire s-a vorbit apoi pe larg des­pre măsurile ce trebuie să fie luate de toate u­­nităţile în vederea rea­lizării sarcinilor prevă­zute în planul de pro­ducţie pe acest an. Prin­tre acestea amintim­: stabilirea sortimentelor în fiecare unitate, folo­sirea intensivă a răsad­niţelor, producerea ră­sadurilor de calitate, irigarea grădinilor în scopul producerii de le­gume şi zarzavaturi în sortimente cit mai bo­gate şi în cantităţi spo­rite în acest an. Noutăţi de la Agenţia O.N.T. „Carpaţi“-Ploieşti Dintr-o convorbire avută de corespondentul ziarului nostru pentru regiunea Ploieşti cu tov. Carp Constantinescu, şe­ful serviciului circulaţie tu­ristică de pe lingă Agenţia O.N.T. „Carpaţi“ din oraşul Ploieşti, aflăm că de la înce­putul anului şi pînă acum peste 11 000 de turişti au vizi­tat oraşul Ploieşti ,şi multe din obiectivele turistice ale Văii Prahovei. Dintre aceştia a­­proape 1 000 sunt tineri colec­tivişti din comunele şi satele raioanelor R. Sărat şi Mizil. Un mare număr de partici­panţi la cercurile de învăţă­­mânt politic U.T.M. „Să ne cu­noaştem patria“ au vizitat în zilele de iarnă Muzeul Dof­­tana, Muzeul Peleş, Monu­mentul eroilor patriei, Muzeul militar şi Muzeul Grigore An­­tipa din Bucureşti, oraşul Plo­ieşti precum şi o seamă de construcţii ridicate în anii re­gimului nostru democrat­­popular, în scopul îmbogăţirii cunoştinţelor cei aproape 60 de ghizi ai Agenţiei O.N.T. au urmat cursuri de specializare. La aceste cursuri au ţinut ex­puneri lectori de la cabinetul regional de partid, Muzeul de istorie­ a oraşului şi regiunii Ploieşti, profesori de istorie, geografie, limba şi literatura romînă. Ghizii şi-au putut ast­fel îmbogăţi şi mai mult cu­noştinţele atît de necesare în activitatea lor. Tot ca o nou­tate se înscrie şi faptul că in cadrul Agenţiei O.N.T. „Car­paţi“ Ploieşti au mai sosit două noi autocare iar la Sinaia 4 microbuze pentru transportul turiştilor la Cota 1400.

Next