Scînteia Tineretului, februarie 1964 (Anul 20, nr. 4575-4599)
1964-02-14 / nr. 4586
Din munca şi viaţa ceferiştilor Cerinţele sporite ale tuturor ramurilor economiei naţionale, în plină dezvoltare, au determinat ca în 1963 volumul mărfurilor transportate pe calea ferată să depăşească nivelul prevăzut pentru sfârşitul planului sesenal. Datorită îmbunătăţirii indicilor de utilizare a materialului rulant, timpul dintre două încărcări succesive , ale vagonului de marfă s-a redus anul trecut cu aproape două zile faţă de 1950. Folosirea locomotivelor Diesel electrice a dus la îmbunătăţirea indicilor transporturilor feroviare , viteza comercială a trenurilor de marfă a sporit cu 50 la sută în comparaţie cu garniturile tractate de locomotivele cu aburi, tonajul lor mediu a crescut cu 35 la sută, iar cheltuielile de remorcare au scăzut cu 63,9 la sută. ★ Lucrătorii Direcţiei regionale C.F.R.-Cluj se situează pe primul loc în întrecerea pe ţară dintre unităţile feroviare pentru realizarea indicatorilor de tone expediate. De la începutul anului, ceferiştii clujeni au expediat cu peste un sfert de milion tone mărfuri în plus faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. rr La Depoul de locomotive C.F.R. Oradea, planul de producţie exprimat în kilometri s-a realizat ae la 1 ianuarie pînă acum în proporţie de 112 la sută. Remorcare a 152 trenuri cu supratonaj a permis eliberarea a 25 garnituri de tren care ar fi fost necesare pe o distanţă similară cu cea dintre Oradea şi Arad. * Complexul şi staţiile C.F.R. din Valea Jiului au extins în acest an transportul cărbunelui cu vagoane de mare capacitate şi în acelaşi timp au redus simţitor durata de încărcare şi descărcare. In consecinţă, tonajul trenurilor de marfă a crescut cu peste 7 la sută, transportîndu-se în plus 50 000 tone de mărfuri. In atelierul II montaj motoare, de la Uzina de mașini electrice din Capitală, tinărul vopsitor Petre Cristea verifică calitatea unor piese ieşite de la cuptorul de uscare cu infraroşii. Premierea unor filme realizate de studenţi La prima consfătuire pe ţară a cinecluburilor studenţeşti organizată la Predeal deUniunea Asociaţiilor Studenţilor, în colaborare cu Asociaţia cineaştilor din R. P. Romînă au fost acordate distincţii unor filme realizate de studenţi. Premiul I afost atribuit filmului „Jurnal studenţesc“ turnat de studenţii, clujeni, premiul pentru cel mai bun scenariu filmului „Jurnal de vacanţă“ al cineclubului din centrul universitar Bucureşti.., iar premiul pentru cea mai bună imagine, studenţilor timişoreni pentru filmul „Stadionul X Mai“. (Agerpres) OMUL DE LA VOLAN §1 RĂSPUNDERILE LUI Experienţa din autobază - larg răspmdita la coloane » MrtAMtUgUii «Me iv ui nuni uin cet oji/ ue suferi care mun-I ! HMw j cesc la autobaza din Piteşti sunt tineri (în pri' IBUBi r mU^ in oi do^ea an de conducere). FA n-au ySw| I: o experienţă prea mare în meserie şi tocmai de Immm1I aceea se impune ca pregătirea lor să fie perma--*' nent îmbogăţită. De acest lucru a ţinut seara şi conducerea autobazei. Pe baza indicaţiilor pri-I mite de la D.G.T.A. au fost organizate atît la sediul autobazei, ,cit şi la coloane, mai multe cursuri de ridicare a calificării obligatorii pentru toţi şoferii, în acţiunea de ridicare a calificării şoferilor a fost atras şi cabinetul tehnnic. Pe baza unui plan stabilit de conducerea autobazei în colaborare cu comitetul sindicatului şi organi- I zaţia U.T.M. se ţin lunar conferinţa, simpozioane şi convor- 1 biri pe diferite probleme tehnice cu mecanicii şi şoferii. Multe dintre aceste conferinţe şi simpozioane, fiind urmatei I de demonstraţii practice, au fost apreciate de cursanţi pen-1 tru modul accesibil şi interesant în care le transmit nu; Nmeroase cunoştinţe tehnice. Deosebit de folositoare pentru I I, şoferi au fost conferinţele şi demonstraţiile practice cu te- mele „Revizia tehnică a unei ■maşini" şi ..Aprinderea şi carburaţia motorului SR ţinute în autobază de Ştefan I Dumitru şi Stoian Florea. „ O iniţiativă bună în această privină a avut-o şi comite,irin U.T.M. pe autobază. Acesta a consultat tinerii asupra pro- I I blemelor tehnice care ii interesează mai mult şi cu ajutorul inginerilor, tehnicienilor, economiştilor s-a făcut un plan de expuneri. Alcătuite cu exemple din autobază, aceste referate (amin- S tim cîteva din ele : „Disciplina în muncă — factor hotărîtor „ în îndeplinirea sarcinilor de plan“, „Căile realizării unui I I preţ de cost cit mai scăzut pe tonă şi kilometru parcurs", „Creşterea coeficientului de utilizare a parcului auto“ —), » au contribuit la generalizarea metodelor bune, la înlăturareaI unor deficienţe. Astfel de expuneri au constituit punctul de plecare pentru numeroase discuţii despre munca tinerilor. Intr-o adunare generală U.T.M. a fost pusă în discuţia I utemiştilor atitudinea tinerilor Ion Macăle, Ion Mirică şi Aurelian Munteanu care nu respectau programul de între- TM ţinere a maşinilor, aveau abateri de la disciplina de pro- ri ducţie. Critica făcută, însoţită de explicarea concretă a ne- ajunsurilor pe care le provoca atitudinea lor, i-a ajutat pe aceşti tineri să înţeleagă că nu procedează bine, să se inte- 9 I greze în disciplina muncii. După cum se vede, la sediul autobazei s-au întreprins ac- ■ ţiuni interesante pentru educarea şoferilor, pentru ridicarea calificării lor. Ne-am fi aşteptat însă ca aceeaşi preocupare S I să întilnim şi la coloanele autobazei, unde îşi desfăşoară ac- n I tivitatea majoritatea şoferilor. A. POPESCU ■ corespondentul „Scînteii | 'cOrillMIPfî S ■ (Continuare in pag. a IV-a) ! CE UPSESTE DIN 11 pcmm scorn ! Ne aflăm pe coridoarele Şcolii de şoferi nr. 1 din Bucu- reşti. Tinerii care peste cîteva luni vor fi „oamenii de la BIvolan", înving acum emoţiile examenelor. Ivan Gheorghe din clasa H., şeful clasei, nu vrea să fie mai prejos decit Nicolae Tiulete care, pînă la el, a obţinut cele mai bunele note din serie — ..foarte bine“ — şi la conducere şi la me- canică. Orest Tcaciuc, Stelian Nedelcu şi mulţi alţii stăpî- n nesc de asemenea, temeinic, cunoştinţele predate..! Piesele înşirate pe masă — subansamble ale motoarelor ale sunt bine cunoscute. Vorbesc despre fiecare dintre ele ■ cu multă competenţă. Acesta este rezultatul muncii perse- 1I verente de zi cu zi la orele de curs, în atelierele şi sălile de practică ale şcolii. • : | Dacă sub raport tehnic şcoala este înzestrată cu tot ce tre- I buie, dacă — de asemenea — desfăşurarea cursurilor este bine organizată, ea are totuşi prea puţin în vedere educa- • rea cetăţenească a viitorului şofer.I O analiză sumară a programei analitice duce la o con- * cluzie surprinzătoare : nu este prevăzută măcar o oră de ■ educaţie cetăţenească, deşi, la drept vorbind, o anumită ex- | I perienţă ar trebui să îndrume organele tutelare la in- ■ cluderea unei asemenea discipline în programa de învăţă- e mint. Ne gîndim, printre altele, că numai fotografiile inşi- J I fate pe pereţii şcolii, cu acel : „Să nu faci aşa !“ — nescris , dar pretutindeni prezent — înfăţişînd accidente, nu pot sa ■ tisface cerinţele, de educaţie.’II Organizaţia U.T.M. din şcoală a încercat, e drept — şi în bună măsură a reuşit — să suplinească prin activitatea, sau această neprevedere a programei analitice. La conferinţa I I raională U.T.M. au fost apreciate adunările organizaţiilor® de bază U.T.M. în care s-au dezbătut teme variate: disci s plina în şcoală, însuşirea temeinică a lecţiilor predate, frec- 1I venţa, unele comportări ale elevilor ş.a. . Dar această activitate nu a însoţit şi nu a avut ritmul | I cursurilor. N-a fost bogată de la primele zile ale şcolii. O | bună parte din timp a rămas în urmă , pînă s-a constituit * organizaţia U.T.M., pînă cînd membrii birourilor au fost in- | _ struiţi, pînă s-a planificat munca, au trecut săptămîni, | I luni şi abia spre sfirşit s-au iniţiat acţiunile despre I care vorbeam. Comitetul raional U.T.M., care în g drumă organizaţiile U.T.M. de la această şcoală 19 ar trebui ,să tragă ,concluziile folositoare pentru ac-“ I tivitatea viitoarelor serii de elevi. Să se asigure, prin grija sa, ca organizaţiile U.T.M. să desfăşoare încă din primele II zile de cursuri o muncă susţinută pentru educarea viitorilor* şoferi. ’ Meserie a , răspunderilor — şoferia trebuie dublată de o I înaltă ţinută morală pe care atît şcoala, cit şi instructorii ei, cit şi organizaţia U.T.M. trebuie să o sădească neconte- nit, iar tinărul şofer să o dobîndească. ROMULUS ZAHARIA * hm mit mmm n «ra» eessm essss* «sasai mb oekb I Tradiţia se păstrează Brigada de turnători condusă de tînărul . Ilie David de la Uzinele „Timpuri Noi" din Capitală, execută piese, complexe , emulase, cilindri pentru locomotive, Diesel-electrice, pompe etc. Anul trecut ea a avut rezultate bune în muncă, lună de lună, păstrîndu-şi titlul de evidenţiat în întrecerea socialistă. In mod deosebit brigada s-a remarcat prin succesele obţinute în îmbunătăţirea calităţii produselor. Începutul anului i-a găsit pe Ilie David, Alexandru Sîrbu, Tănase David şi pe ceilalţi turnători din brigada lor adoptau un nou procedeu de folosire a miezului la chiulase. Soluţia refractară de pe miezul metalic nu putea înlătura răcirea bruscă a fontei turnate. De aceea apăreau crăpături sau alte defecte chiar la primele operaţii de prelucrare. Soluţia refractară (compusă din grafit, praf de cocs, mangal, apă şi argilă) a fost înlocuită cu un strat de nisip „Văleni“ aplicat pe miez. Procedeul e sirtrpiu : se înmoarte miezul în ulei de in, apoi i se aplică un strat de nisip şi se usucă. Trecînd de la faza de experimentări, la aplicarea practică, în producţie, calitatea acestor repere s-a îmbunătăţit simţitor. Turnătorii din brigada lui Ilie David nu au mai primit nici o reclamaţie I. CIOBANU Pentru reducerea consumului de cocs La furnalele din ţară insuflarea gazului metan se face după o metodă elaborată de : specialişti ai Institutului de cercetărimetalurgice. în urma aplicării acestui procedeu original se obţine o reducere însemnată a consumului de cocs metalurgic, pe tona de fontă elaborată. Preocupîndu-se de reducereaconsumului de cocs la cabilou şi realizarea de economii în turnătorii, specialişti din Ministerul Industriei Metalurgice şi întreprinderi auobţinut prin introducerea unor noi metode un consum de cocs de 8—12 la sută, faţă de 16 la sută, citeşte consumul mediu. La Uzinele „Electroputere“ din Craiova, de exemplu, unde s-a introdus un recuperator dicilindric în coşul cubiloului, consumul de cocs a putut fi redus la 8 la sută. (Agerpres) La Predeal, înainte de concurs... anica de zăpadă, care a îmbrăcat de mai bine de două luni cîmpia bănăţeană, lucea în aceastăă dimineaţă de rebrucare sub fulgerarea citorva raze de soare. " . . De jur împrejur, pe toată întinderea, nici un semn de primăvară. Coloana de mercur a termometrului din uşa portarului de la sediul gospodăriei colective din Macea, a înţepenitundeva sub zero. Şi totuşi aci, in Macea, la Început de februarie, primăvara a venit la întilnire. Au adus-o, în încercuirea iernii, pe 80.000 de metri patraţi de pămînt, hărnicia şi priceperea colectiviştilor. Am fost la această întilnire împreună cu Petre Ţuplea, noul tehnician hortiviticol (care la cei 19 ani ai lui, a devenit un tovarăş din conducere), cu grădinarii Mihail Pecicanu, Pavel Angheluş, Pavel Dan, cu Fritz Iosif, secretarul organizaţiei U.T.M. de la brigada a V-a, cu aproape 200 de colectivişti — cei mai mulţi ’dintre ‘ei ■tineri. (Este un obicei încetăţenit aci să mergi să vezi, să aţii experienţa brigăzii vecine). Locul întîlnirii — poiana de dincolo de parc. La adăpostul copacilor au fost ridicate opt uriaşe curţi cu îngrăditură înaltă şi deasă, îndărătul gardurilor — primăvara este la ea , acasă. Cînd păşeşti pragul eştitentat chiar să-ţi scuturi picioarele de zăpadă. Este trecut de nouă, şi cu geamurile ridicate răsadniţele trimit în atmosferă vălătuci de aburi. La brigada a III-a e zor mare. Dumitru Hent, idem Pitan, Gheorghe. Crişan, udă, aşează rame noi pe o platformă preîncălzită. Mihai Pecicanu dă explicaţii. — Aci, pe 300 de metripatiaţi, roşiile au fost insămînţate la 27 ianuarie... Sub sticlă, plantele viguroase — la plus 16 grade, aşa cum indică termometrele culcate printre rînduri — s-au şi deslăput în două frunze. Sunt „argumentele concrete“ care însoţesc explicaţiile brigadierului. — La 17 ianuarie am, începui să amenajăm primele paturi calde. Bine au mai lucrat tinerii!’ • ‘ ■ ’ - • ■ '■ — Ştim, au adunat totgunoiul de pe la grajduri,chiar şi pe cel repartizat nouă... remarcă cu ton cam înciudat Pavel Siclovan. — Apoi nu aveţi de ce vă supăra. Cine se scoală mai de dimineaţă... — Ce de dimineaţă, că în zori cînd ajungeam la grajduri, ai voştri plecau deja cu căruţele pline. Pecicanu a continuat să explice liniştit că primele paturi calde le-au făcut ceva mai groase decit de obicei (peste 80 cm) pentru a înlătura orice risc'' de îngheţ. Că la două zile după răsărire au făcut — cu apă încălzită — primul udat, că acum au paturi gata pregătite pentru a însămînţa încă 600 metri pătraţi de roşii. Pu dus apoi la casa pompei. Le-a explicat cum a bătut în pămînt, pînă la stratul de apă freatică, cele trei ţevi ale sorburilor de la pompă. Oaspeţii au privit şi ascultat totul cu atenţie şi cu un „,hai noroc“ scurt au plecat spre curtea brigăzii vecine. Pricina „necazului“ lor am aflat-o la răsadniţele lor, unde colectiviştii, dorind să-i ajungă pe cei din brigada a lll-a cu amenajatul paturilor, aşteptau cu emoţie ivirea peste negrul graniţei a colţului verde al primelor răsaduri de roşii. Brigada a III-a le-a luat-o cu ceva înainte şi au de cei necăjiţi. La brigada întii însă, Pavel . Dan nu te lasă pişti nu-i vezi răsadurile de ardei care au întrecut pe cele de roşii. Pavel Angheluşi, grădinarul de la a V-a, e foarte mîndru de răsadurile lui de conopidă. Un stup uriaş de harnice albine — iată imaginea celor 80 000 metri patraţi ai teritoriului primăverii in această friguroasă zi de februarie. Zeci de căruţe şi sănii aduc gunoiul de la fermele de animale. Sute de colectivişti amenajează platforme de preîncălzire, paturile calde ale răsadniţelor, seamănă sămînţa iarovizată, udă plantele, pregătesc maşinile pentru ghivecele nutritive, rostuiesc prelatele uriaşe de material plastic sub care „se vor forţa" roşiile. In şoproane sunt stivuite noile lăzi care vor duce pe pieţe şi dincolo de hotarele ţării fructul mugurului acestei primăveri — roşiile timpurii de Macea. In fiecare dimineaţă, Ţuplea, cu băscuţa lui de fost elev, înfundată zdravăn pe cap, trecind printre şirul lung de răsaduri, întocmeşte „buletinele primăverii“. Torentul primăverii s-a pornit. Pe zi ce trece, întrecerea socialistă dintre brigăzi este tot mai vie. Organizaţiile U.T.M. de brigadă au obiective precise. Acum transportarea la sere a celor 460 de vagoane de gunoi de grajd şi mobilizarea tinerilor la lucrările de, amenajare a paturilor calde. In curînd va sosi şi examenul cel mare — pregătirea cu cele 48 de maşini, în maximum 10 zile, a 6 000 000 ghivece nutritive. Din buletinele lui Ţuplea rezultă că fruntaşi sînt colectiviştii din brigada a III-a, cîştigătorii întrecerii din anul 1963, cînd de pe 21 de hectare au obţinut o producţie în valoare de peste 2 000 000 lei. Dar pînă se va coace fructul mugurului de acum, colectiviştii din brigada a 11-a, ca şi din celelalte brigăzi, au vreme să-şi schimbe locul în întrecere. In încercuirea iernii aspre, pe 80 000 metri patraţi de pămînt, hărnicia şi priceperea colectiviştilor din Macea au adus primăvara la întilnire în februarie. ION ŞERBU Dorobanţu Ion din anul III , strungari de la Şcoala profesională ,,Electromagnetica“ din Capitală este fruntaş la învăţătură avind numai note de 8, 9 şi 10. Şi la practică in cadrul uzinei, el lucrează cu aceeaşi pasiune Foto : O PLECAN Proletari din toate ţările, uniţi-văl 3SÜ Bl Sil m masgaffl fel pf ţilgpJy Organ Central al Uniunii Tineretului Muncitor Anul XX, Seria II, nr. 4586 6 PAGINI — 30 BANI Vineri 14 februarie 1964 « Cele aproape 100 de brigăzi ştiinţifice din regiunea Ploieşti, din care fac parte circa 4 000 de profesori, învăţători, ingineri, jurişti, medici, au vizitat de la începutul acestui an numeroase sate, cu care prilej au dat răspuns la mai mult de 2 200 de întrebări ale colectiviştilor în legătură cu diverse probleme privind producţia agricola, ştiinţa şi cultura. • Un colectiv din cadrul Fabricii „Azur“ din Timişoara a realizat o vopsea de compoziţie specială, care aplicată pe părţile din tablă a autovehiculelor, împiedică transmiterea zgomotelor provocate de vibraţii. Experimentat cu succes, noul produs va fi realizat anul acesta în producţie de serie. • La Fabrica de tricotaje „Someşul" din Cluj s-a luat iniţiativa de a se organiza lunar „Ziua cabinetului tehnic“. Cu acest prilej ingineri, şi alţi specialişti, ţin conferinţe despre organizarea producţiei precum şi recenzii ale unor cărţi şi reviste de specialitate, la care iau parte muncitori, tehnicieni şi ingineri, inovatori din cadrul fabricii. • în şcolile de hortiviticultură din Diosig, de zootehnie din Şimleu Silvaniei şi de culturi mari din Salonta, prin grija Consiliului agricol regional, au fost organizate cursuri speciale cu durata de 6—7 zile, care au fost urmate de peste 1 500 brigadieri din gospodăriile agricole colective ale regiunii. De cîteva zile, la Staţiunea experimentală agricolă Oradea a început un curs la care participă brigadieri legumicoli din 30 de gospodării colective. Consfătuirea legumicultorilor din Banat TIMIȘOARA (de la corespondentul nostru). — Joi, la Arad, a avut loc consfătuirea legumicultorilor din regiunea Banat, la care au participat brigadieri legumicultori, preşedinţi de G.A.C., membri ai secţiei horticole a consiliului agricol regional, precum şi reprezentanţi ai unităţilor contractante. Cu această ocazie, au fost scoase în evidenţă rezultatele, obţinute anul trecut de gospodăriile colective din regiune în sporirea producţiei de legume şi zarzavaturi, precum şi veniturile realizate din acest sector. Printre gospodăriile fruntaşe în dezvoltarea legumicultura, cu o experienţă bună, au fost amintite cele din Dorobanţi, Macea, Tomantic. în cuvîntul lor participanţii au arătat cum s-a organizat munca în sectorul legumicol din aceste unităţi, cum s-a făcut retribuţia muncii în funcţie de producţiile obţinute, cum s-au trnes cele mai bune soiuri de legume ca şi metode [n nou ansamblu artistic în faţa a peste 450 de spectatori (muncitori din Combinatul de îngrăşăminte-Piatra Neamţ, de la Uzina de fire şi fibre sintetice- Săvineşti, colectivişti din satele vecine) tînărul ansamblu artistic al combinatului nostru a prezentat primul său spectacol. Multe din numerele acestui spectacol-concert intitulat „Ne e dragă tinereţea" s-au bucurat de o caldă apreciere. Au fost aplaudate cîntecele „Dor fără cale întoarsă“ şi „Doi ochi frumoşi“ interpretate de ing. Anton Virgiliu, „Morăriţa" interpretat de surorile Badea, cupletul „Călătorie cu bucluc“, prezentat de maistrul electrician Ioan Tistu şi orchestra de muzică uşoară (dirijor Sile Nenita). Pentru viitor, ansamblul îşi propune să prezinte spectacole şi la căminele culturale, precum şi la cluburile altor unităţi socialiste din raza raionului şi oraşului Piatra Neamţ. Primul popas al turneului a fost făcut in mijlocul colectiviştilor din satul Talpa, IORDACHE MIHAIL tehniciane de irigare, folosirea de polietilenă în producerea de legume timpurii. în consfătuire s-a vorbit apoi pe larg despre măsurile ce trebuie să fie luate de toate unităţile în vederea realizării sarcinilor prevăzute în planul de producţie pe acest an. Printre acestea amintim: stabilirea sortimentelor în fiecare unitate, folosirea intensivă a răsadniţelor, producerea răsadurilor de calitate, irigarea grădinilor în scopul producerii de legume şi zarzavaturi în sortimente cit mai bogate şi în cantităţi sporite în acest an. Noutăţi de la Agenţia O.N.T. „Carpaţi“-Ploieşti Dintr-o convorbire avută de corespondentul ziarului nostru pentru regiunea Ploieşti cu tov. Carp Constantinescu, şeful serviciului circulaţie turistică de pe lingă Agenţia O.N.T. „Carpaţi“ din oraşul Ploieşti, aflăm că de la începutul anului şi pînă acum peste 11 000 de turişti au vizitat oraşul Ploieşti ,şi multe din obiectivele turistice ale Văii Prahovei. Dintre aceştia aproape 1 000 sunt tineri colectivişti din comunele şi satele raioanelor R. Sărat şi Mizil. Un mare număr de participanţi la cercurile de învăţământ politic U.T.M. „Să ne cunoaştem patria“ au vizitat în zilele de iarnă Muzeul Doftana, Muzeul Peleş, Monumentul eroilor patriei, Muzeul militar şi Muzeul Grigore Antipa din Bucureşti, oraşul Ploieşti precum şi o seamă de construcţii ridicate în anii regimului nostru democratpopular, în scopul îmbogăţirii cunoştinţelor cei aproape 60 de ghizi ai Agenţiei O.N.T. au urmat cursuri de specializare. La aceste cursuri au ţinut expuneri lectori de la cabinetul regional de partid, Muzeul de istorie a oraşului şi regiunii Ploieşti, profesori de istorie, geografie, limba şi literatura romînă. Ghizii şi-au putut astfel îmbogăţi şi mai mult cunoştinţele atît de necesare în activitatea lor. Tot ca o noutate se înscrie şi faptul că in cadrul Agenţiei O.N.T. „Carpaţi“ Ploieşti au mai sosit două noi autocare iar la Sinaia 4 microbuze pentru transportul turiştilor la Cota 1400.